Cascada Urlatoarea

Una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, Urlătoarea din Bucegi, are o legendă
tristă care, în toate versiunile sale, vorbeşte despre povestea de dragoste nefericită dintre o
frumoasă fată a Bucegilor şi doi fraţi care au prins drag de ea.

Aflată la o altitudine de 1.100 de metri, deasupra Poienii Ţapului, Buşteni, şi la poalele Jepilor,
Cascada Urlătoarea din munţii Bucegi este unul dintre cele mai cunoscute şi mai căutate
obiective turistice din ţara noastră. Pe timpul verii cel puţin, sute de turişti români şi străini
ajung zilnic la cascadă pentru a se răcori, dar mai ales pentru a fotografia impresionanta cădere
de apă, cu un debit puternic şi o înălţime de 15 metri. Aşa cum o arată şi numele, cascada se
remarcă prin vuietul puternic care îţi dă impresia, cu cât te apropii de căderea de apă, că
aceasta „urlă“ printre stânci, tulburând liniştea pădurii. Şi, ca majoritatea vârfurilor de munte şi
a apelor din Bucegi, şi cascada Urlătoarea are o legendă, o poveste care cunoaşte mici variaţii
de la o sursă la alta.

Fiica Jepilor şi cei doi ciobănaşi „Prin aceşti munţi, o frumoasă păstoriţă, fiică a Jepilor bătrâni,
îşi păştea mioarele în vremuri de mult apuse. Doi fraţi ciobănei se îndrăgostiseră de păstoriţă şi
prinseră a o urmări pas cu pas, fără însă a şti unul de dragostea celuilalt. Într-o zi neguroasă ,
ciobanii, fără să se vadă unul pe celălalt, au întins braţele spre ciobăniţă. Aceasta,
înspăimântată de apariţia ciobanilor, a scos un ţipăt deznădăjduit şi s-a aruncat în gol de pe
stânci, prefăcându-se în cascada de argint care cade la infinit, plângându-şi parcă tinereţea.
Ciobanii au împietrit pe loc din cauza grozăviei, iar trupurile lor împietrite mai pot fi văzute şi
astăzi de-a stânga şi de-a dreapta cascadei”, este versiunea care apare pe un panou informativ
din apropierea cascadei, montat de Administraţia Parcului Naţional Bucegi.

Cel mai uşor traseu din Bucegi

Drumul către cascadă este marcat cu bulină roşie şi este considerat cel mai uşor traseu din
Bucegi. În zonă se ajunge de pe Drumul Naţional 1, de la telecabina Buşteni. Un alt traseu
marcat este cel de la Poiana Ţapului, denumit „Drumul Regal“ pentru că pe aici obişnuiau să se
plimbe călare regele Carol I şi, mai târziu, Regina Maria. Acesta leagă Castelul Peleş de Cascada
Urlătoarea. Drumul spre cascadă poate fi parcurs în cel mult o jumătate de oră, din Buşteni.
Presărat cu „scări naturale“, formate de rădăcinile copacilor, traseul are câteva hopuri mici, dar
şi două podeţe din lemn. La 300 de metri mai sus de Cascada Urlătoarea (formată de pârâul
Urlătoarea, mai exact de confluenţa văilor Urlătoarea Mică şi Comorilor) se găsesc încă două
cascade, mai mici, Urlătoarea Mare şi Urlătoarea Mică.

Peste tot în jurul Cascadei Urlătoarea sunt panouri care avertizează despre prezenţa urşilor în
zonă. De asemenea, există o avertizare de „risc de cădere în gol“.