Lp-9-MVP

Enterobacterii
Genul SALMONELLA
Peste 2300 de tipuri.
Structura antigenica:
1. Ag somatic – Ag O - reprezentat de endotoxina bacteriei care ii confera specificitate de
grup si care este termorezistent
2. Ag flagelar – Ag H – ii confera specificitatea de tip; este termodegradabil dar este
prezervat prin formolare
3. Ag de invelis – Ag K – are la randul lui 3 fractiuni notate: Vi, M, Ag5
Bolile la om: 3 categorii:
1. Febre enterice: febra tifoida – produsa de Salmonella typhi , si febrele paratifoide
date de S.parathyphi
Calea de transmitere: cale digestiva = fecal-orala, prin alimente contaminate;
Clinic: febra si fenomene digestive: anorexie, diaree
Eliminarea salmonellelor se poate face prin bila, urina, materii fecale

2. Toxinfectiile alimentare : 30 pana la 60% sunt date de speciile:

 TYPHI MURIUM
 PARATYPHI
 CHOLERAE SUIS
 ENTERIDIS
Sunt boli acute secundare consumului de alimente contaminate cu bacterii sau cu
toxinele lor;
Debutul este brusc, cu simptome de gastro-enterocolita si cu fenomene toxice generale,
care pot sa mearga pana la starea de soc;
Prima specie, TYPHI MURIUM este responsabila de pana la 70% din totalul acestor
imbolnaviri;

Alte genuri bacteriene care dau toxinfectii alimentare:

 Genul Shigella cu specia Shigella disenteriae

 Genul Proteus
 Genul E.coli
 Stafilococii enterotoxici, 20-30%din totalul toxinfectiilor
 Bacterii anaerobe de genul Clostridium Perfringens

Alimente contaminate: carne, peste, conserve, laptele si dervatele, oua (mai ales cele de rata),
produse semipreparate;

Toxinfectiile alimentare nu lasa imunitate.

 Salmonellele secreta si endotoxine cu efect leucopenizant, hepato si neurotoxic.

 Cel mai important factor de patogeneza este doza de germeni.

1
Lp-9-MVP

 Incubatia este scurta de la cateva ore la 48 h.

 Debutul este brusc, cu febra, greturi, varsaturi, colici abdominale si sindromul diareic
caracterizat prin: diaree apoasa de culoare galben-verzuie, fetida, cu mucozitati si striuri
sangvine.
Prin aceste scaune numeroase se produce: deshidratare, hipotensiune, tahicardie si se
poate ajunge chiar la soc infectios.

3. Septicemiile
produse de S.CHOLERAE SUIS, produce septicemii mia les la varstele extreme si la
bolnavii cronici

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

Bacteriologic + Antibiograma
 In febra tifoida se mai adauga si cel serologic.
 Diagnosticul bacteriologic se face obligatoriu in scop profilactic, pentru depistarea
sursei de infectie la personalul din sectorul alimentar sau industria hoteliera.

Produse patologice recoltate: se pot recolta diferite prod patologice daca se cunoaste f bine
debutul bolii.
 In faza de stare (acuta): materii fecale  coprocultura.
 In convalescenta bolii: bilicultura, urocultura, coprocultura
 La fostii bolnavi se face coprocultura dupa un purgativ salin

1. Recoltarea
- In functie de localizarea bolii si de faza bolii
- In febra tifoida: se recolteaza: sange, materii fecale, bila
- In toxinfectiile alimentare: materii fecale, lichid de varsatura, alimentul contaminat
- In septicemii: sangele

2. Transportul
3. Examenul macroscopic al produsului patologic este util uneori
4. Examenul microscopic
- Se face pe frotiul colorat gram si evidentiaza caracterle morfologice (v lp 8)
5. Izolarea si cultivarea

- Din sange: se va insamanta pe o geloza-sange si pe medii selective: mediul MAC

CONKEY pe care salmonellele formeaza colonii lactozo-negative, adica in culoarea
mediului (roz) si nu vor produce hemoliza.
 Apoi se fac teste de identificare biochimica si apoi serologica (care se fac prin
reactii de aglutinare pe lama)
- Din materiile fecale: se insamanteaza pe un meidu de imbogatire, iar apoi pe 2 medii
selctive: pe un meidu moderat selectiv (mediul ISTRATI MEITERT) si unul inalt
selectiv (mediul WILSON-BLAIR)

2
Lp-9-MVP

 Pe ISTRATI-MEITERT coloniile suspecte de salmonella sunt lactozo-negative

(raman in culoarea mediului, verde). Apoi se face identificare biochimica si
serologica.
- La fel pt bila si urina

Identificarea biochimica se face pe bateria de teste de identificare biochimica. Pe aceasta

baterie salmonellele dau anumite caractere proprii: (nu sunt necesare pt examen):
- Pe mediul TSI: Sunt glucozo-pozitive, Lactozo-negative, H2S pozitiv
- Pe mediul MIU : mobilitate pozitiv, indol-negativ, ureaza-negativ
- Citrat pozitive
- Malonat variabil
- Testul rosu-metil este pozitiv
- Reactia VP negativa
- Lizin decarboxilaza pozitiva
- Fenil-alanin-dezaminaza negativa

Identificarea serologica

Reactii de aglutinare pe lama

- Se face mai ales in febra tifoida, utilizand cultura vie;

- Scopul: identificarea agentului etiologic, folosind seruri aglutinante care contin Ac
cunoscuti (specifici). Se cauta identificarea Ag necunoscut prin Ac cunoscuti.
- Pt Ag O se va pune o picatura pe o lama o picatura de cultura vie (adica neinactivata)
in contact cu serul Anti-O; se amesteca; dupa 1-2 minute reactia pozitiva consta in
aparitia aglutinarii; adica vor aparea grunji fini in picatura de lichid
- La fel pt Ag H; o picatura de cultura vie+ser anti-H

Reactia de aglutinare in tub

- Se folosesc culturi inactivate, fie prin fierbere in cazul Ag O, fie prin tratare cu formol
in cazul Ag H;
- Se folosesc seruri specifice Anti-O, Anti-H
- Tuburile sunt incubate la temp de 52 de grade, 20h pt Ag O; pt Ag H – 52 grade 2h.
- Prezenta aglutinarii consta in aparitia grunjilor in tub.

Diagnosticul serologic:

- Evidentiaza Ac serici, mai ales in febra tifoida si la purtatorii cronici

Analiza serica calitativa

- Se fac 7 dilutii seriale, zecimale din serul bolnavului, cate 6 serii de dilutii
- Se folosesc:
 suspensii ale Ag O, cu fractiunile sale: AO, BO, TO
 suspensii de Ag H, cu fractiunile sale: a, b, c

3
Lp-9-MVP

- se incubeaza dilutiile respective, in conditiile de 52 grade 20h pt Ag O si 2h pt Ag H.

- citirea se face cu ochiul liber
- ultima dilutie zecimala in care vom observa reactia de aglutinare in tub va reprezenta
titrul anticorpilor Anti O, respectiva nticorpilor Anti H;
- Ac anti O sunt cei care apar in prima saptamana de boala, dar si dispar primii.
 Titrul semnificativ al acestor anticorpi este cuprins intre 1/200 pana la 1/1000;
- Ac anti H apar mai tarziu, dupa saptamana a 3 a de boala
 Titrul lor semnificativ: 1/500 si 1/5000 ?

- La purtatorii de salmonelle se mai poate face seroreactia Vi care evidentiaza Ac

antiVi. Se pun in contact aceleasi elemente doar ca se pune o suspensie de Ag Vi in
tuburi. Reactia pozitiva  aparitia aglutinarii in tub.
o Titrul semnificativ: 1/20 pana la 1/100.
o Cu observatia ca acest titru ramane crescut la purtatori.

6. Antibiograma este obligatorie in inf. cu salmonella, mai ales in febra tifoida, paratofoida
si in septicemii. In toxinfectiile alimentare salmonellozice nu sunt indicate antibiotice; doar
exceptional cand se banuieste o septicemie.

Genul Shigella

Sp. SHIGELLA DYSENTERIAE = apartine grupului A; are 10 serotipuri:

- S.SHIGAE = serotipul 1 ; cea mai patogena

- S.SCHNITZII = serotpul 2
- S. LARGE-SACHS = serotipurile 3-10

SHIGELLA FLEXNERI = apartine grupului B

SHIGELLA BOYDII = apartine grupului C

SHIGELLA SONNEI = apartine grupului D

Boala la om: dizenterie bacteriana; shigelloza;

Doar S.SHIGAE produce o exotoxina care este termolabila.
Toate shigellele produc endotoxine, care produc leziuni intestinale si nervoase si dau tabloul
socului endotoxic.
Se manifesta sub forma de boala diareica acuta: scaune diareice sangvinolente, cu mucus sange,
puroi, dureri abdominale, tenesme rectale, fenomene toxice in general;
Shigellele sunt singurele enterobacterii care produc keratoconjunctivita purulenta la animalul
de laborator. Acesta reprezinta un test de patogenitate care se numeste testul Sereni.
Eliminarea: prin materiile fecale
Exista multi purtatori sanatosi de shigelle, care elimina discontinuu;

4
Lp-9-MVP

Coprocultura este obligatorie.

Diagnosticul bacteriologic
Aceleasi etape ca la Salmonella; deosebiri:
Izolarea si identificarea:
- Se face pe medii selective: ADCL si ISTRATI-MEITERT, pe care shigellele formeaza
colonii lactozo-negative in culoarea mediului.
- Identificarea biochimica se face pe bateria de teste de identificare biochimica, pe care
shigellele vor avea caracterele lor proprii
- Reactia de identificare serologica prin aglutinarea pe lama
- Antibiograma obligatorie, cu observatia ca tratamentul antibiotic scurteaza evolutia bolii si
suprima starea de purtator, previne recaderile si cronicizarea bolii;
- Vindecarea trebuie controlata prin 3 coproculturi in convalescenta bolii si prin recto-
sigmoido-scopie;

Genul Proteus
Specii:
 PROTEUS VULGARIS
 PROTEUS MIRABILIS

- Bacil gram negativ, conditionat patogen

- Produce infectii urinare, infectii respiratorii, otite medii, meningite, gastro-enterite,
toxinfectii alimentare, infectii nosocomiale, mai ales suprainfectii ale plagilor.
Izolarea si identificarea:
Pe medii lichide de tipul bulionului: genul Proteus produce tulburarea acestui mediu cu
formarea unei pelicule la suprafata mediului, plus un miros de putrefactie;
Pe medii solide, aceasta bacterie prezinta 2 fenomene particulare:
- Fenomenul de invazie (migrare) este caracteristic si consta in extinderea sub forma de
cercuri concentrice in afara zonei de insamantare. Photo 1;
- Fenomenul de demarcatie: 2 tulpini diferite de Proteus nu se vor amesteca niciodata, desi
ele cresc sub forma de valuri concentrice;
- Pe geloza turnata inclinat; fenomenul de catarare (migrare) din cauza mobilitatii lui
Identificarea
- Pe medii selective ADCL si ISTRATI MEITERT apar colonii lactozo-negative care pot
avea centrul negru daca produc si H2S = colonii in ochi de pisica;
Identificarea biochimica – pe bateria de teste de identificre biochimica
Antibiograma este obligatorie

5
Lp-9-MVP

Genul Klebsiella
Specii:
KLEBSIELLA PNEUMONIAE
KLEBSIELLA OXITOCA
KLEBSIELLA OZENAE
KLEBSIELLA RHINOSCLEROMATIS
FACE PARTE DIN FLORA NORMALA A INTESTINULUI
Produce infectii nosocomiale mai ales dupa manevre instrumentale de tipul sondajului vezical,
infectii de cai respiratorii sup si inf (pneumonii), infectii de plagi, infectii biliare, septicemii
etc.
Sputa este produsul de recoltat in inf respiratorii; aspect maroniu ciocolatie
Klebsiella pneumoniae – serotipurile 1-6 care poarta denumirea de bacili FIRED LANDER ;
produce o pneumonie necrotizanta severa
Izolarea
Pe medii lichide creste cu formarea unui inel
Pe medii solide formeaza colonii mucoide mari;
Pe medii selective , exp ISTRATI-MEITERT, coloniile sunt lactozo-pozitive, de culoare
galbena cu schimbarea culorii mediului in galben.
Pe mediul MAC CONKEY, initial este un mediu de culoare roz si lactozat
Photo Culturaa de klebsiella cu colonii lactozo-poz mucoide mari, cu aspect gelatinos cu
tendinta d ecuregere (ca picaturile de miere)
Antibiograma este obligatorie

Genul YERSINIA
Specii:
YERSINIA PESTIS – produce ciuma (pesta), cu cele 2 forme: pulmonara si bubonica
Se transmite la om prin puricele de sobolan.
Alte specii:
YERSINIA PSEUDOTUBERCULOSIS
YERSINIA ENTEROCOLITICA – Produce boli diareice acute
Izolarea si identificarea:
Pe medii selective, produce colonii lactozo negative

6
Lp-9-MVP

Identificarea se face pe bateria de teste de identificare biochimica.

Bacteria este mobila la temperatura camerei, la 27 grade celsius, si imobila la 37 grade celsius.
In bateria de teste se folosesc 2 medii MIU, unul la 27 grade si unul la 37 grade
Antibiograma obligatorie.

Genul ESCHERICHIA
Sp. ESCHERICHIA COLI
Tulpini enterale/ non-enterale
Tulpinile enterale:
 tulpinile entero-toxigene (ETEC) se mai numesc tulpini holera-like; afectiunea se mai
numeste si diareea turistilor
E.coli face parte din flora normala a continutului intestinal la om si la animal si in natura si este
un indicator de poluare al apei potabile si al alimentelor;
 tulpinile entero-patogene (EPEC) produc boli diareice acute mai ales la copii sub 2 ani
 tulpinile entero-hemoragice (EHEC) produc toxinfectii alimentare, mai ales prin
consumul de hamburger.
 Tulpinile entero-invazive (EIEC?) se mai numesc si shigella-like; produc o diaree de
tip dizenteriform.
Tulpinile non enterale
- Produc cel mai frecvent infectii de tract urinar. Peste 90% din infectiile de tract urinar
sunt produse de ecoli
- Infectii biliare
- Infectii cutanate: escare
- Infectii nosocomiale
- Septicemii
Cultivarea si identificarea
Pe geloza simpla formeaza colonii d etip S, R si ...?
Pe medii lichide se produce tulburarea mediului
Pe geloza-sange exista si tulpini hemolitice
Photo Ecoli pe geloza sange, colonii mari gri-albicioare vascoase unele sunt cu aspect mucos,
fara hemoliza.
Pe medii selective si lactozate (ISTRATI-MEITERT exp) e coli produce colonii lactozo
pozitive care pot avea diferite culori:
- Pe istrati meitert sunt galbene
- Pe geloza lactozata sunt galbene

7
Lp-9-MVP

- Pe mediul LEVINE sunt rosu aprins, cu luciu metalic

Identificarea biochimica pe bateria de teste
Indentificare serologica prin r de aglutinare
Antibiograma este obligatorie, multe tulpini sunt rezistente la penicilina, produc beta
lactamaze.