Societatea în comandită simplă (S.C.S.

)
Specificul acestei forme de societate constă în asocierea a două categorii de persoane:
comanditaţii, care se află în situaţia similară asociaţilor unei societăţi în nume colectiv şi
comanditari care nu sunt răspunzători pentru datoriile sociale decât până la valoarea aportului lor.
Societatea în comandită se bazează pe încredere: comanditarii care au bani şi vor sa investească
fără să rişte o răspundere nelimitată încredinţează sumele de bani comanditaţilor, care nu au
suficient capital, dar au iniţiativă şi vor să desfăşoare o activitate comercială în scopul obţinerii
unor beneficii1.
În aceste condiţii, societatea în comandită simplă a fost definită ca o societate constituită
prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau a mai multor persoane care pun în comun
anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială în scopul împărţirii beneficiilor, şi care
răspund pentru obligaţiile sociale, după caz, nelimitat şi solidar (asociaţii comanditaţi) sau în limita
aportului lor (asociaţii comanditari).
Din definiţie rezultă caracteristicile societăţii în comandită simplă
- asocierea se bazează pe încrederea deplină a asociaţilor comanditaţi şi comanditari,
societatea în comandită simplă fiind o societate intuitu personae;
- capitalul social este divizat în părţi de interes care nu constituie titluri;
- răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este diferită: asociaţii comanditaţi
răspund nelimitat şi solidar, în timp ce asociaţii comanditari răspund în limita aportului lor.
Societatea în comandită simplă este guvernată de aceleaşi reguli ca şi societatea în nume
colectiv, cu excepţia unor reguli speciale prevăzute pentru această formă de societate.
Trăsăturile societăţilor în comandită simplă
În general, trăsăturile analizate pentru societăţile în nume colectiv se regăsesc şi în cazul
societăţilor în comndită simplă. Cu toate acestea există unele diferenţieri datorită particularităţilor
societăţii în comandită simplă.
Societatea în comandită simplă presupune două categorii de asociaţi:
1) asociaţii comanditari ; 2) asociaţii comanditaţi
Asociaţii comanditari sunt cei care au puterea de comandă a societăţii, care finanţează
societatea,fără a participa în mod direct la coordonarea şi administrarea patrimoniului
acesteia.Asociaţii comanditari răspund numai în limita aportului la capitalul social, pe câta vreme
asociaţii comanditaţi răspund în mod solidar şi nelimitat, ca şi asociaţii în societatea în nume
colectiv2.
Asociaţii comanditaţi lucrează sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care
administrează efectiv societatea. În cazul acestei societăţi, situaţia asociaţilor comanditaţi e
asemănătoare cu cea a societăţilor în nume colectiv. Societatea este legal constituită dacă
denumirea sa cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi.
Societatea în comandită simplă îşi încetează existenţa în cazul decesului, dispariţiei, punerii
sub interdicţie a unui asociat, dacă în contract nu există o clauză de continuare a societăţii cu
moştenitorii. La fel ca şi în cazul societăţilor în nume colectiv, excluderea sau retragerea asociaţilor
comanditaţi este cauza de dizolvare a societăţii.
1
Societatea în comandită simplă a aparut în Evul Mediu, când deţinătorii de capitaluri (nobili, militari etc) nu le puteau
valorifica prin împrumuturi cu dobândă, din cauza interdicţiilor dreptului canonic şi nici nu puteau exercita
profesiunea de comerciant;astfel,aceşti deţinători de capitaluri încredinţau în baza unui contract, denumit commenda,
sume de bani, unor negustori sau căpitani de corăbii pentru a le folosi în afaceri şi a împărţi beneficiile ; aceştia
investeau capitalurile, riscând numai sumele încredinţate;
2
În dreptul francez,comanditaţii sunt consideraţi comercianţi,iar comanditarii necomercianţi.
 În ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate în nume colectiv
este valabil constituită dacă are cel puţin doi asociaţi, în timp ce o societate în comandită simplă e
valabil constituită dacă are cel puţin un asociat comanditar şi un asociat comanditat.
Constituirea societăţii în comandită simplă
Actul constitutiv al societăţii în comandită simplă este contractul de societate, care are un
caracter intuitu personae, asocierea bazându-se pe considerarea calităţilor personale ale
asociaţilor. Contractul de societate trebuie să fie încheiat în formă autentică şi să cuprindă
elementele prevăzute de art.7 din Legea nr.31/1990 republicată.
Potrivit acestei legi, asociaţii unei societăţi în comandită simplă pot fi atât persoane fizice,
cât şi persoane juridice. Deşi legea nu stabileşte un număr minim de asociaţi, trebuie să existe cel
puţin un asociat comanditat şi un asociat comanditar, în contractul de societate precizându-se
categoria din care face parte fiecare asociat. Ca persoană juridică, societatea în comandită simplă
are o firmă proprie, ca atribut de identificare. Potrivit art. 33 din Legea nr. 26/1990 republicată
firma societăţii în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţii
comanditaţi, cu menţiunea “societate în comandită” scrisă în întregime. Numele asociatului
comanditar nu poate figura în firma societăţii deoarece acesta are o răspundere limitată pentru
obligaţiile societăţii.
Dacă numele unui comanditar figurează în firma societăţii, cu consimţământul său, el
devine răspunzător nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Regula se aplică şi persoanelor
străine de societate, al căror nume figurează în firma societăţii.
Orice act emis de societate trebuie să indice firma societăţii,forma juridică a societăţii,
sediul şi numărul de ordine din registrul comerţului. Potrivit art.7 din Legea nr. 31/199, în
contractul de societate trebuie să se prevadă “persoanele care administrează şi reprezintă
societatea, cu stabilirea puterilor lor”.
În cazul societăţii în comandită simplă, calitatea de administrator o pot avea numai asociaţii
comanditaţi, conform art.88 din Legea nr.31/1990. Asociaţii comanditari nu pot fi administratori
ai societăţii din cauza caracterului limitat al răspunderii lor pentru obligaţiile sociale. Deci, în
contractul de societate vor fi desemnării ca administratori şi reprezentanţi ai societăţii numai
asociaţi comanditaţi. Pentru constituirea societăţii în comandită simplă, formalităţile sunt
prevăzute de Legea nr. 31/1990 întocmirea contractului de societate în formă autentică şi
înmatricularea societăţii în registrul comerţului.
Funcţionarea societăţii în comandită simplă
În societăţile în comandită simplă raporturile dintre asociaţi sunt marcate de caracterul
intuituu personae care a stat la baza constituirii acestor asociaţi. Asociaţii trebuie să aibă o conduită
care să se bazeze pe loialitate, respect şi încredere reciprocă. Ei sunt ţinuţi să îndeplinească
obligaţiile asumate prin contract pe toată durata de existenţă a societăţii.
Reglementarea concretă a obligaţiilor reciproce ale asociaţilor se face după clauzele
contractului de societate, şi lege. Potrivit legii, poziţia juridică a comanditarilor,drepturile şi
obligaţiile lor sunt diferite de situaţia juridică a comanditaţilor.
Comanditaţii au un regim juridic asemănător cu cel al asociaţilor unei societăţi în nume
colectiv, deci al asociatului cu răspundere nelimitată şi solidară. Astfel, ei au obligaţia de a depune
în întregime şi la termen aportul la care s-au angajat, nu pot folosi capitalul, bunurile sau creditul
societăţii în folosul lor ori al altei persoane fără consimţământul celorlalţi asociaţi şi nici nu pot
lua din fondul societăţii sume mai mari de bani decât s-au fixat pentru cheltuieli sau pentru cele
care urmează să fie făcute în interesul societăţii.
 Atunci când interesele asociatului comanditat într-o operaţiune sunt contrare interesului
societăţii, legea cere ca el să nu participe la deliberare sau decizii legate de acea operaţiune.
Comanditatul este ţinut să nu facă concurenţă societăţii sale prin participarea la operaţiuni în
acelaşi fel de comerţ ori asocierea la societăţi concurente care au acelaşi obiect de activitate sau
pe care o conferă statutul de asociat cu răspundere nelimitată.
Comanditaţii au aceleaşi drepturi ca şi asociaţii cu răspundere nelimitată:
- dreptul la beneficii;
- dreptul la administrarea societăţii;
- dreptul de a participa la luarea deciziilor;
- dreptul la împărţirea patrimoniului societăţii în cazul dizolvării acesteia;
- dreptul la restituirea cheltuielilor pe care le-au făcut pentru societate;
- dreptul de a lua sume de bani din casa societăţii pentru cheltuieli proprii;
Numele comanditaţilor poate fi inclus în firma societăţii.
Comanditaţii pot fi excluşi pentru toate cauzele prevăzute de lege: neefectuarea aportului
la care s-au obligat, după punerea lor în întârziere; declararea asociatului în stare de faliment sau
dacă a fost pus sub interdicţie; amestecul fără drept în administraţie; folosirea fără acordul celorlalţi
asociaţi a bunurilor capitalului sau creditului societăţii în interesul său sau al altuia; săvârşirea unor
acte de concurenţă etc.
Cesiunea părţii de interes în societatea în nume colectiv se aplică şi societăţii în comandită
simplă.Astfel, părţile de interes ale comanditatului pot fi cedate în condiţiile prevăzute de
contractul de societate.
Comanditaţii au o poziţie juridică diferită, fiind supuşi regimului juridic al asociaţilor a
căror răspundere este limitată la aportul social. Cum valoarea aportului este absorbită în
patrimoniul social, asociatul comanditar nu are o răspundere personală faţă de creditorii
societăţii,aşa cum are asociatul comanditat. Dacă datoria comanditarului de a vărsa aportul la
capitalul social a devenit exigibilă vărsarea acestuia poate fi cerută şi de creditorii societăţii prin
acţiune oblică. Comanditarul va putea opune compensarea legală a obligaţiei sale cu o datorie a
societăţii faţă de el, care ar avea ca efect considerarea aportului ca fiind vărsat. În schimb el nu
poate opune creditorului social o clauză a contractului de societate prin care s-ar garanta
comanditarului restituirea totală sau parţială a aportului său.
Legea nu cere comanditarului să se abţină de la acte de concurenţă a societăţii, el putând
să devină şi asociatul altei societăţi de persoane sau de capitaluri, fără a obţine consimţământul
celorlalţi asociaţi.Se restrânge dreptul de administrare al comanditarului numai la acte de
administrare internă exclude dreptul de a reprezenta societatea şi lărgeşte dreptul de control al
acestuia asupra gestiunii societăţii. Cum comanditarul nu poate reprezenta societatea, numele nu
poate fi inclus în firma socială. Obligaţia comanditarului de a vărsa aportul subscris la constituirea
capitalului social este de natură comercială aşa încât, neîndeplinirea ei face să curgă dobânzile de
la data stabilită ca termen de vărsare.
Când aportul la capitalul social aparţine mai multor asociaţi comanditari, aceştia sunt
obligaţi solidar faţă de societate conform art. 83 din Legea nr.31/1990 republicată. De regulă,
aportul comanditarului este în numerar dar poate fi şi în natură. Dacă aportul constă într-o creanţă,
acesta se consideră vărsat numai la data încasării sumei de către societate.
Vărsarea aportului este singura obligaţie a comanditarului. Prin executarea acesteia,
comanditarul nu mai are nici o altă obligaţie. Creditorii societăţii nu se pot îndrepta împotriva
comanditarului pentru datoriile societăţii deoarece răspunderea acestuia este limitată până la cota
de participare la capitalul social.
 Având în vedere faptul că legea a limitat dreptul de administrare al comanditarilor, actele
pentru care aceştia pot fi excluşi din societate sunt reduse în comparaţie cu cele imputabile
comanditaţilor.Excluderea comanditarilor poate fi cerută numai pentru neefectuarea aportului la
care s-au obligat, după punerea lor în întârziere.Comanditarii excluşi din societate nu sunt liberaţi
de obligaţia existentă în momentul excluderii şi nici de despăgubirile pe care le datorează.
Organul de decizie este reprezentat de ansamblul asociaţilor comanditaţi şi comanditari
deoarece societatea în comandită simplă, ca şi societatea în nume colectiv nu are instituţionalizată
o adunare generală a asociaţilor. Acest organ de decizie are competenţa generală de a delibera şi
hotărî în toate problemele de interes ale societăţii, cum ar fi: aprobarea bilanţului; alegerea
administratorilor şi aprecierea gestiunii acestora; stabilirea planului de afaceri şi a programului de
activităţi pentru anul următor; mărirea, reducerea sau restrângerea capitalului social; schimbarea
obiectului sau formei de societate; prelungirea duratei societăţii; mutarea sediului social;
modificarea contractului de societate; fuziunea sau dizolvarea societăţii.
Asociaţii au libertatea de a organiza gestiunea societăţii după propria lor voinţă, legea lăsând
la latitudinea asociaţilor modul în care aceştia doresc să administreze societatea, să aleagă forma
de administrare care corespunde cel mai bine specificului societăţii.
Administrarea societăţii în comandită simplă
Administrarea societăţii în comandită simplă aparţine asociaţilor comanditaţi, conform
art.88 din Legea nr.31/1990 republicată, care dispune expres că administrarea societăţii va fi
încredinţată unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi. Această dispoziţie a legii este întemeiată
pe întinderea diferită a răspunderii asociaţilor comanditari şi comanditaţi pentru obligaţiile
societăţii. Deoarece asociaţii comanditaţi răspund solidar şi nelimitat se prezumă că ei vor
manifesta maximum de interes şi preocupare în administrarea societăţii.
În condiţiile în care administrarea societăţii revine exclusiv comanditaţilor, comanditarii au
obligaţia de a nu interveni în această activitate. Acest principiu este de esenţa societăţii în
comandită simplă şi nu poate fi încălcat nici printr-o eventuală clauză contractuală deoarece legea
prevede expres cine poate administra. În cazul în care comanditarii încalcă acest principiu, ei pierd
beneficiul responsabilităţii limitative şi răspund cu întreaga lor avere pentru toate datoriile prezente
şi viitoare ale societăţii.
Potrivit art.89 din legea nr.31/1990 republicată comanditarul poate încheia anumite operaţii
determinate în contul societăţii, dar numai în baza unei procuri speciale, care trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- mandatul să fie special,pentru o categorie specială de operaţii comerciale, dar nu neapărat
pentru o operaţie individuală;
- mandatul trebuie să emane de la asociaţii comanditaţi care, potrivit contractului de
societate, au dreptul de a reprezenta societatea;
- procura să fie întocmită în scris şi să fie înscrisă în registrul comerţului pentru asigurarea
publicităţii mandatului.
Aceste condiţii de fond şi de formă ocrotesc atât drepturile creditorilor, cât şi independenţa
gestionarii a asociaţilor comanditaţi, inclusiv propriul interes al comanditarului de a-şi conserva
caracterul limitat al răspunderii.
Reprezentarea societăţii este rezervată comanditaţilor. Acest principiu este o consecinţă a
principiului că administrarea aparţine asociaţilor comanditaţi. Ei se justifică prin interesul de a
proteja terţii şi prin intenţia de a împiedica pe comanditar să facă operaţii aleatorii bazându-se pe
faptul că nu există decât pierderea aportului şi nu a întregii averi.
 Comanditaţii au drepturi separate de control asupra administrării societăţii. Art. 89 alin. 3
din Legea nr. 31/1990 dă dreptul asociaţilor comanditari să facă acte de supraveghere, să ceară
copii de pe bilanţ şi de pe contul de profit şi de pierderi şi să controleze exactitatea lor prin
cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative.
Societatea în comandită simplă este administrată de unul sau mai mulţi administratori care
se aleg dintre asociaţii comanditaţi. În cadrul acestor societăţi administratorii trebuie să aibă
calitatea de asociaţi, nefiind admisă numirea administratorilor neasociaţi.Când administratorii vor
constata micşorarea capitalului social, trebuie să ia măsuri pentru acoperirea deficitului, potrivit
regulilor generale.
Participarea la beneficii a asociaţilor se face potrivit contractului de societate sau
proporţional cu părţile sociale, după regulile generale prevăzute de lege. Comanditarii, fiind
asociaţi cu răspundere limitată nu pot fi obligaţi să restituie beneficiile încasate cu bună credinţă
în baza unor bilanţuri corect întocmite. Răspunderea pentru obligaţiile societăţii: pentru obligaţiile
sociale contractate în numele şi în contul societăţii de către administratori, va răspunde în primul
rând societatea, cu patrimoniul social.
Comanditaţii vor răspunde solidar şi nelimitat, cu toate bunurile for, aşa cum răspund şi
asociaţii din societăţile în nume colectiv. În schimb, comanditarii vor răspunde numai în limita
aportului lor care, aşa cum am arătat, este absorbit în patrimoniul social. În consecinţă, asociaţii
comanditari nu au o răspundere faţă de creditorii sociali aşa cum au asociaţii comanditaţi. În
subsidiar, creditorii sociali pot acţiona numai pe asociaţii comanditaţi, nu şi pe asociaţii
comanditari. Acest beneficiu de răspundere limitată poate fi pierdut definitiv sau temporar dacă
asociatul comanditar încheie cu terţii operaţiuni comerciale fără procură.
În privinţa raporturilor societăţii cu creditorii personali ai asociaţilor comanditaţi şi
comanditari, se aplică regulile de la societatea în nume colectiv.
Dizolvarea societăţii în comandită simplă
Pe lângă cauzele generale de dizolvare a societăţilor comerciale prevăzute de art. 227 din
Legea nr. 31/1990 republicată există şi anumite cazuri de dizolvare specifice societăţii în
comandită simplă.
Potrivit art. 229 din Legea nr. 31/1990, societatea în comandită simplă se dizolvă prin
falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul singurului asociat comanditat sau a
singurului asociat comanditar.
Societatea nu se dizolvă dacă prin actul constitutiv s-a prevăzut continuarea cu moştenitorii
sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu
răspundere limitată cu asociat unic.
În cazul decesului unuia dintre asociaţii comanditaţi, societatea trebuie să plătească
moştenitorilor partea ce li se cuvine , afară de cazul când moştenitorii preferă să rămână în societate
în această calitate.
Această clauză nu este aplicabilă dacă toţi sunt minori, pentru că minorul nu se poate obliga
nemărginit şi solidar pentru datoriile societăţii. Moştenitorii minori ai unuia dintre comanditaţi pot
continua societatea numai devenind comanditaţi.
Societatea în comandită simplă este lichidată potrivit regulilor generale privind lichidarea
societăţilor comerciale.