Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calorimetrie PDF
Calorimetrie PDF
│Qc│= Qp
In cazurile in care schimbul de caldura este implicat in reactii chimice, cum sunt de
exemplu arderile (de combustibili sau cele care au loc in organismele vii) se defineste o
marime numita putere calorica (q):
Q
q= m
; [q]SI = J/ Kg ,
care este caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil.
Pentru determinari precise ale caldurii specifice si a caldurilor latente se foloseste
calorimetrul si trebuie sa tinem cont de capacitatea calorica a calorimetrului si a
accesorilor sale.
Parti componente:
-1-
(1) vas de alama, introdus intr-un alt vas (2) de volum mai mare ;
Izolatia termica dintre aceste vase este asigurata de suporturile dintr-un material
izolant termic,care poate fi pluta sau material plastic (3) si de stratul de aer dintre pereti.
In interiorul vasului (1) se introduc:
• agentul de schimb (6), de obicei apa ;
• agitatorul (4), pentru omogenizarea amestecului ;
• termometrul (5) pentru masurarea temperaturii.
Capacul ce acopera sistemul de vase este notat cu (7)
Materiale necesare:
- calorimetru ;
- termometru ;
- balanta si cutie cu mase marcate ;
- apa ;
- mensura ;
- corp cu caldura specifica necunoscuta ;
- stativ ;
- vas ;
- sita de azbest ;
-2-
- spirtiera ;
- trepied .
Consideratii teoretice:
Fie Ө1 = temperatura apei ;
Ө2 = temperatura corpului .
Daca t2 > t1 , pentru atingerea echilibrului termic corpul va ceda caldura, care va fi
absorbita de apa, calorimetru si termometru. Ecuatia calorimetrica:
mc = masa calorimetrului
cc = caldura specifica a materialului calorimetric
ma = masa apei
ca = caldura specifica apei
q = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1 grad temperatura unui cm3
din volumul termometrului
V= volumul termometrului introdus in apa din vasul calorimetric
m = masa corpului
cx = caldura specifica necunoscuta
Ө = temperatura de echilibru
-3-
Se prelungesc segmentele liniare AB si CD, apoi se traseaza o dreapta verticala
astfel incat ariile BB’N si CC’N sa fie egale. Punctul B’ va corespunde temperaturii
initiale Ө0 , iar punctual C temperaturii de echilibru a amestecului, Ө. Relatia 1) corectata
devine:
Modul de lucru
Date experimentale:
Surse de erori:
-4-
• in determinarea temperaturilor din grafic, apar erorile cele mai mari
deoarece egalitatea celor doua arii este greu de apreciat exact.
• caldurile specifice ale calorimetrului si apei, precum si caldura specifica
volumica q0 a termometrului nu sunt corecte.
Putem folosi metoda descrisa anterior, insa in loc de apa din calorimetru, folosim
lichidul necunoscut, iar caldura specifica a corpului se considera cunoscuta:
ml = masa lichidului
c1 = caldura specifica a corpului
cL = caldura specifica a lichidului
Celelalte notatii raman aceleasi. Mersul lucrarii este acelasi cu cel prezentat
anterior.
-5-
Probleme : CURS de EXCELENTA – clasele a VII-a, a VIII-a
Prof. Marilena Enache
Colegiul National “I. L. Caragiale”, Ploiesti
R: m2 = 9kg ; Ө=21,20C
2. In cele m1 = 300g de apa dintr-un vas, incalzita pana la fierbere, se afla o bila de sticla
cu masa m2 = 100g. Se pune tot continutul vasului intr-un calorimetru cu masa
m3 = 300g, care contine un lichid necunoscut cu masa m 4 = 1kg si cu temperatura
t2=100C. Temperatura de echilibru din calorimetru fiind Ө=400C, sa se calculeze
caldura specifica a lichidului necunoscut .
(caldurile specifice ale apei, sticlei si materialului din care este confectionat
calorimetrul sunt : c1 = 4815 J/kg.grad, c2 = 836 J/kg.grad, c3 = 460 J/kg.grad)
R: c4 = 2135,2 J/kg.grad
3. Intr-un vas A se afla m1 kg apa cu temperatura t1, iar intr-un vas B se afla m2 kg apa cu
temperatura t2.
• Daca intr-un vas C s-ar amesteca ¼ din continutul vasului A cu ½ din
continutul vasului B, atunci s-ar obtine un amestec cu temperatura t3 = 680C.
• Daca intr-un vas D s-ar amesteca ½ din continutul vasului A cu ¼ din
continutul vasului B, s-ar obtine un amestec cu temperatura t4 = 500C.
• Daca s-ar amesteca apa din vasul C cu apa din vasul D, s-ar obtine 18 kg de apa
cu temperatura de 600C.
Sa se determine:
a) masele mA si mB de apa din vasele A si B ;
b) temperaturile lor initiale
-6-
4. O galeata cu zapada si apa, cantarind in total m = 10 kg (fara masa galetii), este adusa
intr-o camera incalzita. Se masoara temperatura si timpul. Se constata ca dupa 50 de
minute, toata zapada s-a topit (temperatura, in acest timp, ramanand 0 0C), iar dupa 10
minute temperatura apei a crescut pana la +20C.
a) Care a fost masa zapezii?
b) Sa se construiasca graficul Ө = f(t) (temperatura ca functie de timp).
Se dau : λt = 34.104 J/kg ; ca = 4810 J/kg.grad.
R: mz = 1,2 kg.
5. Sub un clopot de sticla se pune un vas cu apa la 0 0C. Prin evaporare o parte din apa
ingheata. Aerul si vaporii de apa sunt evacuati cu ajutorul unei pompe. Sa se calculeze
masa initiala a apei, daca masa de apa evaporata este mv = 3,4 kg.
Se dau : caldura latenta specifica de solidificare λ g=3,4.105 J/kg si caldura latenta specifica
de evaporare λv = 2,3 MJ/kg.
R: mapa = 26,4 g .
Bibliografie:
-7-