Sunteți pe pagina 1din 16

Pretentii

Tribunalul BUCURESTI

Acesta este document finalizat


Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2017:012.xxxxxx
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1876 A
Ședința publică din data de 07.06.2017
Tribunalul constituit din:
P_________: Fl orentina M______ P______
Judecător: A______ M____ D__________
Grefier: M____ M________ Ț_____

Pe rol se află soluționarea cererii de apel civil formulat de apelanta pârâtă A________
A______ S_____ împotriva S entinței civile nr. xxxxx/ 1 5.12.2016 pronunțată de Judecătoria
Sector 2 București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimata
reclamantă S_________ G______ L&D SA , având ca obiect - pretenții .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanta- pârâtă A________ A______
S ilvia personal și care se legitimează în fața instanței cu CI, RR, xxxxxx, xxxxxxxxxxxxx și
intimata reclamantă prin reprezentant convențional, cu împuternicire avocațială la fila 47 din
dosar .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează tribunalului obiectul
cererii, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sa u probe noi de administrat,
tribunalul acordă cuvântul pe fondul apelului, acesta fiind în stare de judecată.
Apelanta pârâtă solicită instanței să admită apelul astfel cum a fost formulat și motivat având
în vedere că au fost solicitate cheltuieli de judecată ca urmare a unui litigiu de muncă aflat în
faza de contestație în anulare. Arată că onorariul de avocat în cuantum de 2500 euro este unul
foarte mare. Solicită diminuarea cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariul de avocat având
în vedere calea extraordinară de atac, în revizuire acordându-se un onorariu de 3000 lei,
acesta fiind unul rezonabil. În subsidiar solicită instanței să respingă onorariul de avocat
solicitat de partea adversă, având în vedere că în discuție este un litigiu de muncă. Arată că nu
solicită cheltuieli de judecată.
Intimata- reclamantă solicită instanței să respingă apelul și să mențină sentința de fond ca
fiind temeinică și legală. Arată că deși în discuție sunt cheltuieli de judecată cu privire la o
cale extraordinară de atac, munca avocatului a fost aceeași având în vedere că a trebuit să
reanalizeze actele din dosare și să se facă apărări. Învederează că au fost dovedite cheltuielile
de judecată solicitate.

1
Interpelată fiind, învederează că s-a ocupat de la început de dosar aceeași societate de
avocați.
Solicită cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat în cuantum de 1785 lei și
depune dovezi în acest sens.
Tribunalul considerând dezbaterile închise, reține apelul spre soluționare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:


Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la
data de 13.06.2016, reclamanta S_________ G______ L&D SA a chemat în judecată pe
pârâta A________ A______ S_____, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța,
să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 11.055,84 lei, reprezentând cheltuieli de
judecată constând în onorariu avocațial, achitate de reclamantă în dosarul nr.
XXXXXXXXXXX de pe rolul Curții de Apel București – Secția a VII-a Conflicte de Muncă,
având ca obiect “contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 2663/01.07.2015,
pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a Conflicte de Muncă, în dosarul nr.
xxxxx/3/2013.
În motivare, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 9294/27.10.2014, pronunțată de
către Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în
dosarul nr. xxxxx/3/2013 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
formulată de către pârâtă împotriva reclamantei. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel
pârâta, calea de atac fiind respinsă prin decizia civilă nr. 2663/01.07.2015, pronunțată de
Curtea de Apel București – Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul
nr. xxxxx/3/2013. Ulterior, pârâta A________ – A______ S_____ a formulat contestație în
anulare, formându-se pe rolul Curții de Apel București dosarul nr. XXXXXXXXXXX.
Cererea pârâtei a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 228/19.01.2016
(definitivă), pronunțată în dosarul sus-menționat.
În baza contractului de asistența juridică nr. xxxxxxx/05.11.2015, încheiat între reclamantă și
Cabinetul de Avocat L_____ P____ din București, a fost convenit un onorariu în sumă de
11.055,84 lei (TVA inclus) pentru reprezentare în dosarul având ca obiect contestație în
anulare, fiind astfel emisă factura fiscală ________ F nr. 3127/09.11.2015, factură achitată,
astfel cum rezultă din extrasul de cont curent din data de 24.11.2015 și, respectiv, din ordinul
de plată nr. xxxxxxxxx/17.11.2015.
A mai arătat că în fața instanței de judecată investită cu soluționarea contestației în anulare,
reclamanta și-a rezervat dreptul de a recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.
Reclamanta precizează că, în temeiul art. 453 alin. (1) Cod de procedură civilă și având în
vedere culpa procesuală a pârâtei, care a pierdut litigiul, se impune obligarea acesteia la plata
cheltuielilor de judecată, în cauză fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictual e.
A mai arătat că se impune obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată, conform
dispozițiilor art. 1.516 Cod civil, cu atât mai mult cu cât a adresat pârâtei o notificare prin care
i-a solicitat plata sumei ce face obiectul cauzei, demers rămas fără rezultat.

2
În drept, a invocat prevederile art. 94, art. 194, 453 alin. (1) Cod procedură civilă, art. 1.516,
art. 1.522 Cod civil și urm., precum și totalitatea dispozițiilor legale la care a făcut trimitere în
acțiune.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, sau
diminuarea sumei solicitate până la un nivel proporțional cu prestația efectiva si necesara a
avocaților G______, un nivel necesar a fi unul decent si corelat cu realitățile juridice din s pe
ță , cu cele de practica judiciara si cu cele economice, pentru a nu constitui î mbogățire f ă r ă
justa cauz ă a p ă r ț ii adverse si avocaților acesteia.
În motivare pârâta a arătat, în esență, că a fost angajata a reclamantei G______ L&D
(denumita anterior, succesiv, Shell Gas Romania, respectiv Petrom LPG SA), societate
preluată de domnul C_______ B_____ și că s-a dispus discreționar înlocuirea sa din funcția
de Director Departament Juridic, R______ Publice si Resurse Umane al societ ăț ii. A precizat
că, deși decizia de concediere a fost vădit nelegală, trei complete de judecat ă ale Curții de
Apel B_____ ș ti (cel din apel, urmat de cele din contestația î n anulare si revizuire) au refuzat
sa aplice prevederile legale care obligau, printre altele, la constatarea nu lit ăț ii absolute a
respectivei decizii de concediere.
A precizat că reclamanta a obținut deja cheltuieli de judecata totale in cadrul acestui litigiu de
31.193 RON (7.000 EUR), acordate în fond și în apel și că prezenta cerere reprezintă un abuz
și echivalează cu î mbog ăț irea f ă r ă just temei a societ ăț ii dlui B_____ si a avoca ț ilor
acestuia.
Reclamanta a mai formulat pretenții de 2.000 Euro + TVA pentru calea de atac a revizuirii,
cerere ce face obiectul unui dosar distinct al Judecătoriei Sector 2 București, respectiv dosarul
nr. xxxxx/300/2016, deși putea și trebuia să solicite ambele sume în cadrul aceluiași dosar.
A mai arătat că onorariul solicitat este cel puțin uluitor pentru o cale extraordinara de atac,
intr-un litigiu de dreptul muncii, unde soluționarea a avut loc intr-un singur termen, de nici 10
minute. Prestația avocațiala efectiva nu poate fi apreciată ca depășind 6-7 ore, incluzând
drumul la si de la instanța si cele 10 minute cat a durat dezba te re a in cadrul termenului din
19.01.2016 când s-a soluționat contestația in anulare. Așa fiind, un onorariu avocațial de
2.500 EUR inclusiv TVA constituie o cheltuiala vădit disproporționata fata de necesitatea
reala de apărare in cauza, nefiind întrunite condițiile legale pentru ca pârâta să fie obligată la
plata sumei solicitate. Onorariu de 2.500 Eur inclusiv TVA apare ca plătit de G______
eventual pentru un rezultat favorabil in dosar si nu pentru vreo prestație avocațiala extinsa
(care nu exista) efectuata de avocat, fiind pur volitiv, de premiere a avocatului și nu un cost
provocat de litigiu.
Onorariul este, în mod flagrant, un cost vădit disproporționat, nemaiîntâlnit in remunerarea
prestației avocațiale intr-un litigiu – mai a___ intr-unul de dreptul muncii, unde angajatul a
fost concediat si lă _________ ă surse de venituri, cererea fiind neîntemeiata, abuziva,
constituind o î ncercare de î mbog ăț ire f ă r ă just ă cauz ă pe seama pârâtei.
Onorariul nu poate fi apreciat că fiind un cost necesar, deoarece parata se putea
____________ personalul propriu de spe cialitate, G______ av â nd angaja ț i consilieri
juridici cu experien ț a.
In drept, a u fost invocate prevederile art. 205 C. proc.civ., art. 452, art. 451 alin. (2) C.
proc.civ., celelalte texte de lege men ț ionate in întâmpinare.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat înlăturarea apărărilor
pârâtei.

3
Prin S entința civilă nr. xxxxx/15.12.2016, Judecătoria Sectorului 2 București a admis
cererea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S_________ G______ L&D SA,
în contradictoriu cu pârâta A________ A______ S_____; a obligat pârâta la plata către
reclamantă a sumei de 11.055,84 lei reprezentând cheltuieli de judecată determinate de
dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București – Secția a VII-a și a obligat
pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3394,06 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că , prin sentința civilă nr. 9294/27.10.2014,
pronunțată de către Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări
Sociale în dosarul nr. xxxxx/3/2013 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în
judecată formulată de către pârâtă împotriva reclamantei, prin care pârâta a contestat decizia
de concediere a sa. Apelul formulat de pârâtă a fost respins prin decizia civilă nr.
2663/01.07.2015, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a Conflicte de
Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. xxxxx/3/2013.
Pârâta A________ – A______ S_____ a formulat și contestație în anulare ce a format obiectul
dosarului nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București, contestație respinsă ca
inadmisibilă prin decizia civilă nr. 228/19.01.2016 (f. 9-15).
Pentru reprezentarea reclamantei în acest din urmă dosar s-a încheiat contractul de asistența
juridică nr. xxxxxxx/05.11.2015 cu Cabinetul de Avocat L_____ P____ (f. 16), convenindu-
se un onorariu în sumă de 2.000 euro +TVA, respectiv 11.055,84 lei (TVA inclus), achitat de
reclamantă potrivit ordinului de plată nr. xxxxxxxxx/17.11.2015 (f. 18).
Prin cererea de chemare în judecată pendinte, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata
sumei de 11.055,84 lei reprezentând contravaloarea onorariului de avocat achitat pentru
reprezentarea sa cu succes în dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București,
având ca obiect contestație în anulare.
În drept, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul
va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată.
Cheltuielile de judecată pot fi solicitate atât pe cale accesorie, cât și pe calea unei acțiuni de
sine stătătoare, principale. În ambele situații, cererea de obligare la plata cheltuielilor de
judecată are ca temei culpa procesuală a părții adverse, ce a căzut în pretenții.
Atunci când este formulată pe cale accesorie, cererea de obligare la plata cheltuielilor de
judecată urmează soarta acțiunii principale, iar când este formulată pe cale principală, temeiul
de drept al cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală definitiv
stabilită a părții adverse (art. 1357 C.civ.). Prin urmare, pentru succesul unei acțiuni în
pretenții având ca obiect cheltuielile de judecată solicitate pe cale principală, trebuie să existe
o culpă stabilită în mod definitiv în sarcina părții căreia i se solicită aceste cheltuieli, altfel
spus, partea pârâtă să fi pierdut în mod definitiv litigiul intentat împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, astfel cum s-a arătat anterior, contestația în anulare formulată de
pârâtă a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 228/19.01.2016 pronunțată de
Curtea de Apel București în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, culpa procesuală a pârâtei fiind
stabilită, de asemenea, în mod definitiv.
Susținerile pârâtei referitoare la nelegalitatea deciziei de concediere și criticile aduse
hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiul purtat între părți nu pot fi analizate în cauză, o
soluție contrară determinând încălcarea autorității de lucru judecat.

4
De asemenea, se apreciază că este irelevantă împrejurarea că reclamanta a solicitat și obținut
cheltuieli de judecată în suma de 7.000 euro pentru soluționarea litigiului în fond și în apel,
prezenta cauză având ca obiect cheltuielile de judecată efectuate în contestația în anulare.
Similar, faptul că reclamanta a solicitat în cadrul unui dosar distinct cheltuielile de judecată
efectuate în revizuire, nu poate conduce la aprecierea că prezenta cerere este neîntemeiată. Nu
există nicio dispoziție legală care să impună reclamantei să solicite toate cheltuielile în cadrul
unui dosar unic, iar litigiile sunt, fără îndoială, distincte. De altfel, nici pârâta nu a apreciat că
se impune reunirea celor două cauze, din moment ce nu a invocat excepția conexității.
Nici susținerile referitoare la faptul că este vorba despre un „onorariu premiu” și care nu ar
putea fi apreciat ca o cheltuială determinată de proces, nu pot fi reținute. Astfel, din cuprinsul
contractului de asistență juridică rezultă că onorariu este datorat pentru activitatea prestată de
avocat, respectiv redactare, semnare, depune întâmpinare și reprezentare în cadrul contestației
în anulare.
Cu privire la cererea pârâtei de reducere a onorariului, instanța reține că potrivit art. 451 alin.
2 C.pr oc .civ.: „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de
judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în
raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând
seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra
raporturilor dintre avocat și clientul său”.
Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța a constatat că pentru a se face aplicarea
acestora este necesar a se constata faptul că onorariul este vădit disproporționat raportat la
criterii enumerate. Or, suma de 2000 euro + TVA achitată de reclamantă pentru reprezentarea
sa în cadrul contestației în anulare nu poate fi apreciată nici măcar ca disproporționată și, cu
atât mai puțin, vădit disproporționată. Chiar dacă litigiul s-a soluționat la un singur termen de
judecată, aspect previzibil având în vedere obiectul acestuia, nu se poate aprecia că suma este
disproporționată, observând faptul că este vorba despre o societate mare, iar avocatul a
îndeplinit mandatul său conform contractului încheiat cu reclamanta.
Instanța de fond a avut în vedere , totodată, și obiectul litigiului care a determinat cheltuielile,
respectiv contestație în anulare, cale extraordinară de atac, promovată în contextul în care
pârâta pierduse fondul și apelul. Pârâta și-a asumat riscul determinării unor cheltuieli
suplimentare din partea reclamantei prin promovarea unei căi extraordinare de atac, concluzie
cu atât mai evidentă cu cât pârâta are studii de specialitate, ocupând, până la concediere,
funcția de Director Departament Juridic, Relații Publice și Resurse Umane al societății
reclamante.
Prin urmare, instanța a apreciat că suma solicitată a fost necesară pentru reprezentarea
reclamantei în litigiul menționat, este una rezonabilă și, în niciun caz, nu este vădit
disproporționată raportat la complexitatea cauzei și la activitatea desfășurată de avocat.
În temeiul art. 453 C.proc.civ. raportat la art. 1357 C.civ., instanța a admis acțiunea,
dispunând obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 11.055,84 lei reprezentând
cheltuieli de judecată determinate de dosarul nr. nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel
București – Secția a VII-a.
În temeiul art. 453 C.pr.civ., constatând culpa procesuală a pârâtei, a obligat-o pe acesta la
plata către reclamantă a sumei de 3394,06 lei cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru
achitată în prezenta cauză și onorariu de avocat (f. 89-91).

5
În ceea ce privește aceste din urmă cheltuieli, instanța de fond a apreciat că nu este niciun
temei pentru a se aprecia că acestea nu pot fi acordate, cu atât mai mult cu cât reclamanta a
adresat o notificare pârâtei în sensul achitării acestora, anterior introducerii acțiunii (f. 22-24).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta A________ A______ S_____, cerere
înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr.
XXXXXXXXXXXXXX, la data de 24.02.2017, solicitând, în baza art. 466 și urm.
C.proc.civ., admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, și respingerea
pr e tențiilor in suma de 11.055,84 RON rezultând din factura nr. 3127/09.11.2015
solicitată, respectiv diminuarea acestei sume până la un nivel proporțional cu prestația
efectivă a avocaților G______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX (contestație în anulare), cu
apărarea reală și necesară, ținând cont de circumstanțele cauzei, adică până la un nivel
decent si corelat cu realitățile juridice din speța, cu cele de practica judiciară si cu cele
economice, pentru a nu constitui îmbogățire fără justa cauză a părții adverse și avocaților
acesteia. R aportat la cererea G______ de obligare a apelantei la plata suplimentara a
2.763 RON onorariu avocat în prezenta cauză si, in plus, a taxei de timbru de 640 lei, drept
cheltuieli de judecata in prezenta acțiune pe cale separată, a solicita t respingerea acesteia
ca neîntemeiată, nelegală.
În motivarea apelului, s-a arătat că , actele procesuale formulate de apelantă în pri mă instanță
(prin întâmpinare, concluzii orale, c oncluziile scrise), apărările și probele administrate,
respectiv practica judiciară anexată apelului de față , cuprinzând hotărârile civile privind
cheltuielile de judecată acordate de instanță pentru faza apelului, respectiv faza revizuirii în
același litigiu de muncă (obiect unic - contestație decizie de concediere), hotărâri rămase
definitive, pronunțate de către aceeași instanță de fond (Judecătoria Sector 2).
Cererea G______ de obligare a apelantei l a plata a 11.055,84 RON cheltuieli de judecata in
contestația in anulare este neîntemeiata si nelegala, reprezentând o veritabilă îmbogățire fără
justă cauză a pârâtei prin diminuarea vădit disproporționată, abuzivă a patrimoniului apelantei
, fapt pentru care a solicitat respingerea acesteia, respectiv diminuarea cuantumului
onorariului de avocat solicitat drept cheltuiel i pân ă la nivel proporțional cu munca efectiv
prestată de avocat în dosarul de bază (faza revizuirii).
Suma de 11.055,84 este prea mare, fiind vădit disproporționată față de prestația efectuată cât
și față de practica instanțelor chiar în aceeași cauză .
Ce rerea de obligare la plata a onorariului de 2.500 Eur o inclusiv TVA contractat si facturat
in temeiul contractului de asistenta juridica nr. xxxxxxx/05.11.2015 este neîntemeiata si
nelegala, reprezentând o încercare de î mbog ăț ire f ă r ă just ă cauza a paratei, prestația
avocațială fiind una extrem de limitată în cauză, respectiv: cale extraordinară de atac
(contestație în anulare), cu un singur termen de judecată, f ă r ă prezentare de noi probe sau
audiere de martori, unde înt â mpinarea paratei conține aprox imati v 20 pagini cu argumente
copiate din dosarul de fond în proporție de 90% ; s olicitarea ca apelanta să plăte ască suma de
11.055,84 RON (2.500 EUR) reprezintă o premiere a avocaților pârtii adverse, întrucât suma
este vădit disproporționată față de necesitatea de apărare sau față de prestația avocațială
efectivă a avocatului, de maximum 6- 7 ore pentru cele 20 de pagini ale întâmpinării pregătite
de avocat (și acestea copiate în cea mai mare parte din documentele dosarului de fond) si
prezentarea la unicul ter men din 19.01.2016.
Plata unui asemenea onorariu nu poate fi întemei ată pe 453 (1) C.proc.civ., “Partea care
pierde procesul va fi obligata, la cererea p ă r ț ii care a c âștigat , s ă î i pl ă teasc ă cheltuieli
de judecat ă ”, pentru ca nu reprezintă contravaloarea vreunei munci necesare si prestate
pentru apărarea p ă r ț ii, ci este rezultatul voinței unilaterale si exclusive a G______ de a- ș i î

6
mbog ăț i avocatul prin obligarea apelantei la plata de cheltuieli de judecata aberant de mari.
Partea care a pierdut procesul nu poate fi obligata sa plătească pentru o asemenea î mbog ăț
ire f ă r ă justa cauza a (avocatului) p ă r ț ii adverse, nu acesta este sensul art. 453 (1) C.
proc.civ.
În același context legiuitorul a stabilit în art. 451 (2) C. proc.civ., tocmai pentru evitarea unor
potențiale abuzuri din partea unei părți precum în cazul de față, ca onorariul de avocat să facă
obiectul reducerii de către instanța de judecată inclusiv din oficiu, indicându-se corelarea în
acest sens cu criteriul justei proporții între prestația avocatului, necesitatea de apărare din
cauză, circumstanțele acesteia, pentru ca suma pretinsă să reprezinte corespunzător activitatea
desfășurată în cauză, pentru a fi evitate văditele disproporții.
Într-un litigiu similar, inițiat de aceeași reclamantă G______ la aceeași dată cu prezentul,
referin du-se la calea de atac extraordinară a revizuirii în același dosar de bază (Litigiul de
dreptul muncii având drept obiect contestație decizie de concediere), instanța a admis doar o
suma de 3.000 Ron cheltuieli de judecată, pentru 2 termene si 20 pagini de întâmpinare, în
condițiile în care G______ a solicitat exact același cuantum ca în prezentul dosar (2.500 Euro
+ supliment de 2.736 Ron onorariu avocat + taxa judiciară de timbru 667 ron).
Prin urmare, nu se poate ca în prezentul dosar, unde discutăm de numai 1 singur termen de
judecată in calea extraordinară de atac a Contestației in anulare, si tot pentru 20 de pagini
scrise (in cea mai mare parte copiate din dosarul de apel) sa se accepte o sumă de 11.055,84
Ron, vădit disproporționată.
Mai mult, chiar si pentru faza de apel, cuprinzând 3 termene de judecată și incluzând
administrare de probe, suma acordată de instanța de judecată tot pe cale separată (Judecătoria
Sector 2) a fost mai mica, respectiv 10.924,4 RON, instanța respingând totodată pretențiile
onorariului contractat după pronunțarea sentinței în apel, care dublau acest onorariu de avocat
G______ solicitând cheltuieli totale pentru apel de 5.000 Euro (Anexa 2 a prezentului Apel)
Hotărârea civilă nr. 6166/9.05.2016 a Judecătoriei Sectorului 2 București .
Prin urmare, nu se poate susține nici logic și nici legal solicitarea, respectiv acordarea unei
sume încă si mai mari (aici 11.055,84 RON) drept onorariu avocat pentru calea de atac
extraordinara a contestație i în anulare, ce face obiect al prezentului dosar (care, cu 1 termen
si f ă ră prezentare de noi probe scrise sau martori, este evident, mult mai simplă decât faza
apelului în sine).
Pentru a reflecta și mai bine absurditatea situației, totalul cheltuielilor de judecată solicitate -
și acceptate de instanța Judecătoria sector 2 - prin Hotărârea apelată - pentru calea
extraordinara 11 contestației în anulare (Dosar nr. XXXXXXXXXXX Curtea de Apel
București) este in fapt 14.450 RON (11.055 Ron pentru calea extraordinara plus 3395 Ron
cheltuieli la cheltuieli de judecata), Comparativ cu 10.924 cheltuieli de judecata pentru
acțiunea principala (în apel).
Cu privire l a suma de 2.763 RON “Cheltuieli de judecata pentru cheltuieli de judecata ” , si, î
n plus, 640 Iei taxa judiciară de timbru: în două dosare similare, referindu-se la același litigiu
de muncă (și unde, dacă G______ ar fi cerut cheltuielile pretinse pe cale accesorie litigiului de
baza, acestea nici nu se timbrau), instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea pârâtei de mă
obliga la plata suplimentară de „ Cheltuieli de judecată pentru cheltuieli de judecată ”.
Judecătoria Sector 2 a respins totodată ca neîntemeiată în unul dintre dosare inclusiv plata
taxei judiciare de timbru, constatând că G______ putea să ceară cheltuieli de judecată în
cadrul litigiului de muncă - sursă (care era netimbrat), neputându-se reține culpa procesuală a

7
Subsemnatei pentru promovarea acțiunii în pretenții pe cale separată de către G______, acest
fapt neputându-mi fi imputat.
Astfel, prin două hotărâri, în doua dosare introduse de G______ pe rolul Judecătoriei Sector
ului 2 București pentru cheltuieli de judecată pe cale separată - pentru faza de apel, respectiv
pentru revizuire, instanța de judecată a considerat neîntemeiată această cerere, astfel: p rin
Hotărârea civilă nr. xxxxx/1.11.2016 din celălalt dosar nr. xxxxx/300/2016
__________________ r ț i, înregistrat de G______ in aceeași zi cu prezenta cauza și rezultând
din același litigiu de dreptul muncii, nu se poate reține culpa proc esuala a apelantei in cauza
raportat la alegerea unilaterala făcuta de G______ de a solicita pe cale separată cheltuieli de
judecată, pentru că G______ avea posibilitatea de a solicita aceste cheltuieli in cadrul
litigiului care le-a generat, scutit de taxa de timbru sau alte costuri. Așa fiind, patrimoniul
Subsemnatei nu poate fi diminuat doar prin alegerea G______ de a cere cheltuieli pe cale
separata, notificându-mi niște pretenții aberante si pe care apelanta nu le consider ă datorate l
a plată, solicitat e unilateral.
În același sens a statuat Judecătoria Sectorului 2 și prin Hotărârea civilă nr. 6166/9.05.2016
(Anexa 2 a prezentului Apel, ultima fila), privind aceleași părți - G______ și apelanta ,
obiectul fiind tot cheltuieli de judecată pe cale separată, unde de asemenea G______ a
solicitat noi cheltuieli de judecată peste cheltuielile de judecată din faza de Apel a litigiului de
muncă. Și atunci instanța de judecata, Judecătoria sector 2, a statuat faptul că sunt
neîntemeiate pretențiile reprezentând cheltuieli de judecată suplimentare in litigiul pentru
cheltuieli de judecată, întrucât “(...) Concret, reclamanta a promovat prezenta cerere pe cale
separată, însă faptul că a considerat necesar să angajeze un avocat, plătind un onorariu în plus
față de cel deja achitat în dosarul de bază, nu poate conduce la micșorarea patrimoniului
pârâtei cu această sumă. Instanța consideră că această cheltuială nu îndeplinește caracterul
necesar pentru a putea fi pusă în sarcina părții adverse. (...) ”.
De asemenea, s-a arătat că i nstanța de fond motivează ca onorariul de avocat ar fi justificat în
acest cuantum (exagerat de mare) pentru ca firma G______ este mare. Aceasta nu este, în
mod evident, o motivare legală, întrucât legea nu prevede acceptarea cheltuielilor de judecata
proporțional cu m ă rimea liniei.
Altfel, s-ar afla in situa ț ia absurdă în care o societate cu cifra de afaceri de 1.000 de ori mai
mare decât cea a paratei (de exemplu: Petrom) să poată solicita, proporțional cu suma ceruta
aici, cheltuieli de judecata de 2.5 milioane de euro pentru un litigiu de muncă. De altfel,
calcularea cheltuielilor de judecată proporțional cu mărimea firmei care le solicita reprezintă o
motivare nelegala a deciziei instanței, întrucât legea prevede ca acestea sunt relaționate direct
si proporțional cu prestația efectivă a avocatului, cu necesitatea reală a apărării în cauză, cu
natura cauzei, cu munca efectivă și dovedită din speța concretă. Nicidecum nu se pot justifica
cheltuielile de judecată prin motivarea judecătorului fondului “ (—) observând faptul că este
vorba despre o societate mare, iar avocatul a îndeplinit mandatul său conform contractului
încheiat cu reclamanta ”.
Motivarea judecătorului fondului, conform căreia apelanta ar fi trebuit sa știu, tocmai pentru
că sunt jurist, faptul că promovând o cale de atac extraordinară, mă expun la cheltuieli de
judecată suplimentare este neîntemeiata, injustă, chiar discriminatorie.
Astfel, daca s-ar considera ca temeinica si legala o asemenea motivare, ar fi însemnat că
trebuia s ă accept e o cheltuială oricât de mare. Sau că ar fi trebuit să știu că nu putea să câștig
e acest litigiu, fapt imposibil de prevăzut, justițiabilii precum apelanta (cu pregătire juridică)
acționând în instanță pe baza cunoștințelor juridice și promovând căile de atac extraordinare
tocmai pentru că, conform legii, evaluează faptul că ar trebui să câștige în acel dosar, nu să

8
piardă prin neaplicarea corespunzătoare a prevederilor imperative ale legislației muncii (în
cazul de fața am contestat o decizie de conc ediere nulă absolut, pentru mai multe
considerente, cel mai simplu de redat dintre ele fiind că mi-au fost acordate doar 19 zile
lucrătoare de preaviz, nu minimum legal de 20, fapt evident din simpla numărare corectă a
zilelor de preaviz din decizia de concediere, cu calendarul ortodox public în față, iar
sancțiunea este conform Deciziei RIL Î CCJ nr. 8/2014 nulitatea absolută, după cum am
subliniat și în întâmpinarea din prezentul dosar).
Este evident că printr-o atare motivare, instanța de judecata i-a aplicat un fel de sancțiune
personală, civilă, tocmai pe motiv că apelanta a pregătire juridică. Un atare raționament este
complet străin logicii juridice, fiind de asemenea nelegal, discriminatoriu și împotriva
evidenței din speța de față. Practic instanța îi impută faptul că am exercitat căile extraordinare
de atac, deși ar fi trebuit să consider ă că e suficient că a pierdut (nelegal, adaug eu) la
momentul soluționării apelului.
Mai mult, coroborând cu cealaltă motivare, aceea care justifică pretențiile vădit
disproporționate ale G______ prin faptul că este o firmă mare, ar rezulta concluzia absurda ca
ar fi trebuit să accept si sa plătesc o cheltuială de judecată oricât de mare, f ă r ă s ă o contest,
pentru că aceasta este calculată proporțional cu mărimea firmei care a concediat -o . Ori,
apelanta ne agă tocmai acest mod de stabilire a cheltuielilor de judecată si susțin e că acestea
(cheltuielile de judecată) trebuie stabilite conform cu prestația avocațială efectivă, necesară în
cauză, dovedită în concret (în speță fiind un singur termen de judecată, fără administrare de
probe, de 10 minute, plus cele 20 pagini de întâmpinare, din care 90% copiate din dosarul de
fond).
Totodată a subliniat faptul că intimata G______ se putea apăra în acest litigiu cu apelanta ( i
nclusiv în litigiul de dreptul muncii) prin personalul propriu, f ă r ă a angaja cheltuielile pe
care i le solicita, s_________ având angajați consilieri juridici cu ex periență.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. C.proc.civ., precum și cele lalte
prevederi legale la care a făcut referire în cererea de apel.
Intimata G______ L&D S.A. a depus la dosar, în temeiul prevederilor art. 471 alin. (5) și urm.
C .proc.civ. întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat cu consecința
menținerii hotărârii atacate ca legală și temeinică ; cu cheltuieli de judecată .
În motivare, s-a arătat că în ceea ce privește susținerile apelantei referitoare la caracterul vădit
disproporționat al onorariului achitat de intimată , pentru reprezentare în dosarul nr.
XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București - Secția a V II -a Conflicte de muncă, având
ca obiect contestație în anulare, solicitând respingerea c a neîntemeiate.
Apelanta din prezenta cauză afirmă că, prin obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de
judecată în cuantum de 11.055,84 de lei, se realizează o “veritabilă îmbogățire fără justă
cauză” a intimatei , doamna A______ nesfiindu-se să aducă, în repetate rânduri, jigniri la
adresa intimatei , a reprezentanților convenționali ai acesteia , dar și asupra înfăptuirii actului
de justiție, în general (cu ocazia susținerilor sale orale de l a termenul de judecată din data de
17.11.2016).
Intimata apreciază că nu pot fi primite afirmațiile apelantei care, în mod cu totul subiectiv și
rău voit, cataloghează activitatea realizată de către reprezentanții convenționali ai intimatei ,
cu ocazia reprezentării societății G______ L&D S.A. în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, ca
fiind limitată.

9
Aprecierile doamnei A______ cu privire l a judecarea cauzei - având ca obiect c ontestație în
anulare - într-un singur termen de judecată, fără administrare de noi probe și redactarea
întâmpinării “care conține aproximativ 20 de pagini cu argumente copiate din dosarul de fond
în proporție de 90%” sunt criterii pur subiective, iar așa-zisa “premiere a avocaților părții
adverse” și multitudinea detaliilor referitoare la activitatea reprezentanților convenționali se
impun a fi înlăturate.
Astfel cum a menționat și cu ocazia judecării fondului prezentei cauze, a solicitat a se lua act
că suma de 11.055,84 de lei, achitată de apelantă pentru reprezentare în fața Curții de Apel
București - Secția a V II -a Conflicte de Muncă, nu este una vădit disproporționată, fiind
stabilită în raport de prevederile Legii nr. 51/1995 și ale Statutului Profesiei de Avocat,
avându-se în vedere criterii precum: i nteresele părților din proces; situația patrimonială a
acestora (cu accent pe faptul că pârâta, la momentul disponibilizării, a primit suma de 270.279
de lei cu titlu de salarii compensatorii - aspect care nu a fost combătut în niciun moment în
fața primei instanțe); complexitatea cauzei dedusă judecății - cu mențiunea că soluționarea
litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXX nu s-a făcut într-un singur
termen de judecată, ci în două termene de judecată. Apoi, fiind o cale extraordinară de atac,
aceasta a presupus o documentare juridică de excepție, deoarece căile extraordinare de atac se
întâlnesc rar în practica judiciară; timpul și volumul de muncă solicitate pentru executarea
mandatului primit în acest sens; notorietatea, vechimea în muncă, experiența și reputația
avocatului titular - doamna avocat L_____ P____ - care are o vechime de peste 30 de ani în
domeniul juridic.
Pe lângă toate aceste aspecte, s-a înveder at că pârâta însăși a a___ să angajeze una dintre
societățile de avocați de prestigiu din România - S_____ și Asociații -, pentru reprezentare în
litigiul de dreptul muncii, serviciile juridice oferite implicând, foarte probabil, un onorariu
superior celui solicitat de reprezentantul convențional al intimatei .
S-a solicitat a se lua act că, deși încearcă să se prezinte din nou c a fiind o angajată eliminată
pe nedrept, iar nu din cauza situației economice în care se afla s_________ G______ L8cD
S.A. la data concedierilor, doamna A______ omite să precizeze că la momentul
disponibilizării a primit, cu tit l u de salarii compensatorii, suma de 270.279 de lei, alegând să
angajeze s_________ de avocați mai su s amintită încercare a n efericită de a demonstra că
decizia de concediere ar fi fost una abuzivă.
Acest aspect a fost învederat și cu ocazia judecării fondului prezentei cauze, apelanta
recunoscând oral încasarea acestei sume, la termenul de judecată din data de 17.11.2016.
Obligația de a suporta cheltuielile de judecată în cuantum de 11.055,84 de lei este o obligație
legală, instituită în sarcina părții care a pierdut procesul, iar afirmațiile pârâtei susținute oral la
termenul de judecată din data de 17.11.2016, referitoare la “modul aberant” în care a fost
soluționat litigiul de dreptul muncii și la activitatea “jenantă” prin care este înfăptuit actul de
justiție, de către instanțele judecătorești, în general, reprezintă încă o dovadă a caracterului rău
voit al afirmațiilor apelantei.
Prima instanță în mod legal a stabilit că nu pot fi reținute susținerile părții adverse, referitoare
la faptul că această sumă reprezintă un „onorariu premiu” și că nu ar putea fi apreciat ca o
cheltuială determinată de un proces.
Astfel cum rezultă din cuprinsul contractului de asistență juridică aflat la dosarul cauzei,
obiectul Contractului de Asistență Juridică, încheiat între subscrisa și reprezentantul
convențional pentru reprezentare în fața Curții de Apel București, îl reprezintă activitățile de

10
redactare, semnare, depunere întâmpinare și reprezentare în instanță, în fața instanței învestită
cu soluționarea unei căi extraordinare de atac - contestație în anulare.
În continuare, doamna A______ susține că obligarea acesteia la plata unui asemenea onorariu
nu poate fi întemeiată pe prevederile art. 453 Cod procedură civilă, deoarece nu reprezintă
contravaloarea unei munci necesare pentru apărarea părții.
Lăsând la o parte faptul că nici intimata , nici reprezentanții convenționali, nu au îndrăznit
vreodată să facă astfel de afirmații referitoare la activitatea apelantei, s-a solicitat să ia act că
temeiul obligării părții adverse la plata sumei solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată îl
reprezintă prevederile art. 1357 Cod civil, referitoare la răspunderea civilă delictuală.
A susținut în fața primei instanțe și a învederat tribunalului că motivul pentru care intimata a
solicitat, pe cale separată, cheltuielile de judecată ocazionate de dosarul nr.
XXXXXXXXXXX este unul simplu: nu a dorit executarea silită a doamnei A______, mijloc
procedural care implica automat cheltuieli suplimentare în sarcina acesteia - onorariul
executorului judecătoresc, calculat la valoarea creanței solicitate.
Însă, indiferent de acest aspect, este dreptul fiecărei părți de a alege modalitatea de recuperare
a cheltuielilor de judecată - în procesul care le-a generat, sau pe cale separată -, atât timp cât
dispozițiile legale în materie prevăd această posibilitate, practica judiciară confirmând acest
lucru.
Catalogarea acțiunii intimatei ca fiind un abuz este făcută, de asemenea, cu rea-credință, câ tă
vreme doamna A______ a fost n otificată în prealabil să-și execute benevol obligația de plată
a sumei de 11.055,84 de lei, prin n otificarea aflată la dosarul cauzei. Acest aspect a fost
reținut și de prima instanță, în justificarea motivului pentru care nu pot fi primite afirmațiile
apelantei.
Refuzul apelantei de a da curs solicitării reprezintă încă o dovadă a faptului că doamna
A______ este total străină de sistemul juridic (deși, paradoxal, aceasta a ocupat postul de
jurist în cadrul subscrisei), iar demersul său “abuziv” apare ca o necesitate, câtă vreme
nimănui nu îi este permis să își facă dreptate singur.
S-a solicitat a se lua act că referirile la litigiul purtat anterior, pentru recuperarea cheltuielilor
de judec ată generate de intentarea unei alte căi extraordinare de atac - revizuire - (punctul 2,
pagina 3 din apel) sunt fără relevanță pentru soluționarea prezentei cauze, cu atât mai mult cu
cât aceeași apelantă a mai fost obligată la suportarea unor cheltuieli de judecată în cuantum „
exagerat ” - 16.318.52 lei - prin Hotărârea Civilă nr. 9994/2014, pronunțată de Tribunalul
București - Secția a V III -a Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale.
Totalitatea cheltuielilor de judecată solicitate și obținute de intimată au fost și sunt ocazionate
doar de procese intentate împotriva intimatei de către doamna A______ care, la fel ca în
prezenta cauză, s-a prezentat drept angajatul concediat pe nedrept, deși legalitatea Deciziei
prin care subscrisa am luat această măsură a fost stabilită în mod definitiv de 4 instanțe de
judecată , în aceste condiții, este evident faptul că apelanta și-a asumat, în deplină cunoștință
de cauză, riscul suportării unor cheltuieli de judecată.
În mod corect a procedat prima instanță când, pentru justificarea admiterii acțiunii subscrisei,
a statuat că apelanta trebuia să știe că prin intentarea unei căi extraordinare de atac -
contestație în anulare - se expune unor cheltuieli suplimentare, deoarece subscrisa am încheiat
câte un contract de asistență juridică cu reprezentantul convențional pentru fiecare fază
procesuală - fond, apel, contestație în anulare și revizuire.

11
La fel ca în fața instanței de fond, apelanta reiterează aprecierile sale subiective referitoare Ia
litigiul de dreptul muncii - soluționat definitiv de către Curtea de Apel București -, fără a
înțelege sau accepta că aceste aspecte au intrat în puterea lucrului judecat, continuând să se
înfățișeze ca fiind o victimă a unor acte nelegale, abuzive, exercitate atât de către subscrisa,
cât și de sistemul judiciar.
Apelanta A______ susține, din nou în mod neîntemeiat, că o motivare precum cea a instanței
de fond - referitoare l a cuantumul onorariului achitat în raport de “mărimea firmei” - nu
reprezintă o motivare legală, întrucât “legea nu prevede acceptarea cheltuielilor de judecată
proporțional cu mărimea firmei”.
Nimeni niciodată nu a afirmat un asemenea lucru, știut fiind faptul că legea nu obligă partea
care pierde procesul la acceptarea cheltuielilor de judecată proporțional cu mărimea firmei, ci
la suportarea cheltuielilor de judecată pe care demersurile sale juridice le-au ocazionat părții
adverse, cu atât mai mult cu cât, prin aceste demersuri, persoana în cauză cauzează un
prejudiciu.
În cauza dedusă judecății, temeiul legal și faptic al solicitărilor noastre îl reprezintă
răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a doamnei A______, care se reflectă și prin
atitudinea rău voitoare de care dă dovadă în susținerile sale.
Astfel, deși apelanta știa (în raport de postul ocupat în cadrul subscrisei) că învestirea instanței
de judecată va implica în sarcina intimatei costuri necesare pentru angajarea unui apărător
a___, a preferat să păteze numele intimatei (prin susținerile orale și scrise, în special
referitoare la conducerea G______ L&D S.A.), a obligat -o (implicit) să se prezinte în instanță
pentru apărarea imaginii și a drepturilor sale legitime și, atunci când Curtea i -a dat câștig de
cauză, a refuzat să achite contravaloarea cheltuielilor pe care numai acțiunile fostei salariate
le-a ocazionat, fără a avea un temei legal (și nici moral).
Intimata a solicitat a se lua act de obiceiul deja cunoscut al părții adverse care, inevitabil, cu
ocazia fiecărui proces pe care l-a purtat, face referire la așa-zisele “sancțiuni personale” pe
care le suportă, pe considerentul că aceasta ar avea pregătire juridică (pag. 5 din a pel,
penultimul paragraf).
Faptul că doamna A______ neagă tocmai modul de stabilire a onorariului de avocat (care este
reglementat de Legea nr. 51/1995 și de Statutul Profesiei), nu poate constitui temei pentru ca
Onoratul Tribunal să primească susținerile sale, cu atât mai mult cu cât instanța este chemată
tocmai să aplice legea, iar o asemenea nemulțumire poate fi exprimată prin alte mijloace
legale (excepție de neconstituționalitate etc.).
Concluzionând, rugăm Instanța să ia act că afirmațiile pârâtei nu reprezintă altceva decât o
încercare jenantă de a justifica refuzul privind executarea, de bună-voie, a obligațiilor
instituite de lege în sarcina părții care pierde procesul, iar susținerile privind riscul îmbogățirii
fără justă cauză reprezintă o confirmare a faptului că doamna A________ A______ S_____
este total străină de sistemul juridic.
În raport de toate aceste aspecte, s-a solicitat a se lua act de netemeinicia susținerilor
apelantei, acestea fiind făcute cu vădită rea credință.
Referitor l a suma reprezentând onorariu avocat și taxă de timbru, achitate de intimată pentru
învestirea instanței cu prezenta cauză, s-a solicitat resping erea susțineril or apelantei ca
neîntemeiate.
Dacă temeiul solicitării cheltuielilor de judecată, din dosarul având ca obiect contestație în
anulare, îl reprezintă dispozițiile art. 1.357 ș i urm. Cod civil - răspundere civilă delictuală

12
pentru fapta proprie, în ceea ce privește sumele achitate cu titlu de onorariu de avocat pentru
reprezentare în prezenta cauză și taxa de timbru (datorată în temeiul dispozițiilor OUG nr.
80/2013), impun a fi acordate intimatei tocmai în temeiul prevederilor art. 453 Cod procedură
civilă - partea care pierde procesul este obligată la suportarea cheltuielilor de judecată.
După cum se poate observa, prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale,
stabilind că “atunci când este formulată pe cale accesorie, cererea de obligare la plata
cheltuielilor de judecată urmează soarta acțiunii principale, iar când este formulată pe cale
principală, temeiul de drept al cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată este culpa
procesuală definitiv stabilită a părții adverse”.
Urmând același fir logic, corect a procedat judecătorul fondului prin obligarea părții adverse
la suportarea acestor sume, câtă vreme au fost stabilite exclusiv prin raport la creanța
principală - 11.055,84 de lei.
Prin urmare, aprecierile (din nou) subiective ale apelantei se impun a fi înlăturate, câtă vreme
totalitatea sumelor acordate prin sentința atacată au suport legal.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 471 alin. (5) Cod procedură civilă, precum și
celelalte dispoziții legale la care a făcut trimitere.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, tribunalul reține următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, tribunalul reține că potrivit art. 477 alin 1 NCPC, instanța de apel
va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit de către apelant
precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Prin urmare, și în calea de atac a apelului este pe deplin aplicabil principiul disponibilității
care guvernează procesul civil, motiv pentru care tribunalul va analiza legalitatea și temeinicia
sentinței pronunțate de prima instanță numai prin raportare la criticile invocate de apelanta-
pârâtă în cererea de apel.
Prin cererea de apel, apelanta-pârâtă a criticat sentința pronunțată de instanța de fond sub
aspectul caracterului disproporționat al pretențiilor reclamantei și nelegalitatea obligării
acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul litigiu.
Tribunalul reține în privința situației de fapt, că apelanta-pârâtă a formulat contestație în
anulare împotriva Deciziei civile nr. 2663/01.07.2015 pronunțată de Curtea de Apel București
- Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. xxxxx/3/2013, formându-se în acest sens dosarul nr.
XXXXXXXXXXX.
Prin Decizia civilă nr. 228/19.01.2016 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a
Civilă (f.9-15) a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare.
În vederea asigurării reprezentării în dosarul nr. XXXXXXXXXXX , intimata a apelat la
serviciile Cabinetului de avocat L_____ P____, fiind încheiat în acest sens contractul de
asistență juridică _______ nr. xxxxxxx/2015 (f.16) prin care s-a stabilit un onorariu de avocat
pentru redactare, semnare întâmpinare, reprezentare în fața instanței în valoare de 2000 euro
+TVA, acesta fiind achitat la data de 17.11.2015 astfel cum rezultă din ordinul de plată aflat
la fila 18 din dosar.
Prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului litigiu, intimata-
reclamantă G______ L&D SA a solicitat obligarea apelantei-pârâte la plata sumei de
xxxxx,84 lei reprezentând cheltuielile de judecată constând în onorariu de avocat achitate în
dosarul nr. XXXXXXXXXXX.

13
În conformitate cu prevederile art. 453 alin. 1 NCPC, p artea care pierde procesul va fi
obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Din analiza acestor prevederi legale, tribunalul reține că fundamentul solicitării cheltuielilor
de judecată avansate de partea care a câștigat procesul, în care sunt incluse si sumele de bani
plătite avocatului cu titlu de onorariu, îl reprezintă culpa procesuală a celeilalte părți. Aceste
cheltuieli pot fi solicitate atât pe cale accesorie cât și pe cale principală, alegerea uneia dintre
aceste modalități revenind în exclusivitate părții îndreptățite să le solicite.
În continuare, tribunalul reține că în conformitate cu prevederile art. 1357 NCC cel care
cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl
repare iar potrivit alin. 2 autorul prejudiciului răspunde pentru culpa cea mai ușoară. Din
interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale
trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui
prejudiciu, legătura de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu, precum si vinovăția
autorului faptei ilicite.
Totodată, potrivit art. 249 NCPC, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o
dovedească astfel că în cadrul acțiunii în răspundere civilă delictuală, reclamantei îi revine
sarcina probei privind toate elementele răspunderii civile delictuale, respectiv, fapta ilicită,
prejudiciul, vinovăția și legătura de cauzalitate concretă dintre faptă și prejudiciu, astfel cum
rezultă acestea din dispozițiile art.1357 NCC.
În ceea ce privește fapta ilicită instanța reține că aceasta presupune orice faptă, prin care
încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau
intereselor aparținând unei persoane. În speță, aceasta a constat în pierderea de către apelanta-
pârâtă a procesului având ca obiect contestație în anulare și declanșează răspunderea civilă
delictuală a acesteia al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului
cauzat adică de restituire a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită să le
realizeze. Astfel, contractul încheiat de partea care a câștigat procesul, cu avocatul său, își va
produce efectele și față de partea care a pierdut procesul, în baza unuia dintre principiile care
guvernează repararea prejudiciului în materia răspunderii civile delictuale, anume principiul
reparării integrale.
Cu privire la cerința existenței unui prejudiciu , tribunalul reține că prin prejudiciu se înțelege
consecința negativă suferită de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă
persoană. De asemenea, pentru a putea fi reparat prejudiciul trebuie să întrunească două
cerințe : să fie cert și să nu fi fost reparat in prealabil de o altă persoană.
În continuare, trebuie observat că potrivit art. 451 alin. 2 NCPC, i nstanța poate, chiar și din
oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților,
atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori
cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de
instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Astfel, d reptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită, ca
orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv iar sancțiunea care intervine
în cazul abuzului de drept constă în obligarea autorului abuzului la plata de despăgubiri pentru
prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuzivă a dreptului său,
potrivit regulilor din materia răspunderii civile delictuale.
Reducerea cuantumului în care urmează a fi suportate, de către partea aflată în culpă,
cheltuielile de judecată făcute de către partea adversă, constituie, în legătură cu onorariul
avocațial, o formă de angajare indirectă a răspunderii civile delictuale a titularului cererii

14
privind executarea silită, sub aspectul exercițiului abuziv al dreptului acestuia de a solicita
cheltuielile de executare, față de prevederile art. 12 alin. 2 NCPC.
În prezenta cauză, tribunalul reține că reducerea onorariului avocațial solicitat de intimata-
reclamantă se impune în raport de următoarele elemente: obiectul și complexitatea cauzei,
natura acesteia, timpul si volumul de muncă solicitat pentru executarea mandatului primit.
Astfel, în privința complexității cauzei, tribunalul constată că este vorba despre o contestație
în anulare in cadrul căreia s-a solicitat anularea deciziei pronunțate în apel pe motiv că
dezlegarea dată apelului este rezultatul unor erori materiale . Ori, în speță, intimata-
reclamantă a apelat pentru asigurarea reprezentării la același cabinet de avocat care a
reprezentat partea și în litigiul de fond astfel încât este evident că litigiul nu a avut o
complexitate ridicată pent ru avocat. Mai mult, trebuie reținut că formularea apărării în cadrul
contestației în anulare nu a solicitat din partea avocatului utilizarea unor elemente deosebite
de drept și nici nu a fost necesară conlucrarea cu experți sau alți specialiști.
De asemenea, litigiul a fost soluționat la primul termen de judecată în baza excepției
inadmisibilității astfel că activitatea avocatului a fost limitată la redactarea și depunerea
întâmpinării și susținerea la termenul de judecată a excepției inadmisibilității.
În condițiile în care pentru activitatea prestată de avocat în cadrul litigiului de fond (litigiu de
dreptul m uncii cu o complexitate ridicată ) a fost acordată cu titlu de onorariu de avocat suma
de 2000 euro +TVA (f.17-20 dos apel), tribunalul apreciază ca fiind excesivă solicitarea
intimatei-reclamante de plată a aceleiași sume pentru contestația în anulare. Un argument
suplimentar în acest sens este și faptul că pentru promovarea unei alte căi extraordinare de
atac (revizuirea) instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. xxxxx/300/2016 a apreciat că
onorariul pretins de xxxxx,66 lei este disproporționat și a dispus obligarea apelantei-pârâte la
plata unei sume de 3000 lei cu acest titlu. (f.12-15 dos apel)
Prin urmare, tribunalul apreciază că și în cauza de față se impune asigurarea unui echilibru
între drepturile și interesele legitime ale celor două părți prin reducerea onorariului de la suma
de 2000 euro +TVA la suma de 3000 lei, aceasta fiind una rezonabilă și proporțională cu
activitatea prestată de avocat.
În continuare, tribunalul reț ine c ă aplicarea art. 451 alin. 2 NCPC nu afectează în nici un fel
contractul de asistență juridică care își produce pe deplin efectele î ntre p ărț i ci instan ța doar
apreciază î n ce m ă sur ă onorariul părții creditoare trebuie suportat de partea adversă.
Această soluție este î n acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
aceasta considerând cu privire la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și
onorariile avocaț iale, c ă „ acestea urmează să fie recuperate de partea care a câștigat
procesul, numai în mă sura în care constituie cheltuieli necesare , care au fost î n mod real f
ăcute , în limita unui cuantum rezonabil „ , av â nd în vedere rolul judecătorului î n desf
ășurarea procesului, care î i ofer ă posibilitatea unei imagini de ansamblu asupra complexității
cauzei și muncii depuse de avocat (cauza Nielsen si Johnsen împotriva Norvegiei, cauza
S____ si Pâ rcalab împotriva României, cauza Almeida, Garret si alții contra Portugaliei).
In privința raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul constatat ca fiind produs
in patrimoniul intimatei-reclamante , tribunalul reține că acesta există, prejudiciul fiind
consecința directă a faptei pârâtei care a pierdut procesul ce a făcut obiectul dosarului nr.
XXXXXXXXXXX .
Referitor la culpă , tribunalul reține că aceasta a aparț inut apelantei-pârâte care a introdus o
cererea de chemare în judecată inadmisibilă.

15
În ceea ce privește solicitarea intimatei-reclamante privind cheltuielile de judecată efectuate în
prezentul dosar, tribunalul apreciază că nu se poate reține culpa procesuală a apelantei-pârâte
întrucât intimata-reclamantă avea posibilitatea de a solicita cheltuielile de judecată chiar în
dosarul nr. XXXXXXXXXXX, cu atât mai mult cu cât onorariul de avocat fusese achitat
anterior primului termen de judecată iar cererea privind cheltuielile de judecată în dosarul
respectiv era scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Faptul că reclamanta a înțeles să își valorifice pretențiile pe cale separată nu justifică
rambursarea către aceasta a cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul dosar, apelanta-
pârâtă nefiind în culpă în privința acestui aspect.
Pentru motivele expuse, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 2 NCPC, va admite apelul, va
schimba în tot sentința civilă apelată în sensul că va admite în parte cererea , va obliga pârâta
la plata către reclamantă a sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată determinate
de dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București – Secția a VII-a și va r espinge
ca nefondată cererea reclamante i privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate la fond
si în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta- pârâtă A________ A______ S_____ cu domiciliul în
București, ____________________ 60, _____________, ____________, sector 2 împotriva
sentinței civile nr. xxxxx/ 15.12.2016 pronunțată de Judecătoria Sector 2 București în dosarul
nr. XXXXXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimata reclamantă S_________
G______ L&D SA cu sediul a___ la C.A. L_____ P____ în București,
_____________________, _____________, ______________, sector 3 .
Schimbă în tot sentința civilă apelată în sensul că :
Admite în parte cererea.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată
determinate de dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București – Secția a VII-a.
Respinge ca nefondată cererea apelantei-reclamante privind acordarea cheltuielilor de
judecată efectuate la fond si în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 07.06.2017.

P_________, JUDECĂTOR, GREFIER ,


F_________ M. P______ A______ M. D__________ M____ M. Ț_____
Red.AMD/Tehnored.IP/29.08.2017/4 ex.
Jud fond-A______ M______ JS2
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

16