Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ
ALCOOL: da/ nu /ocazional; TUTUN: da/ nu /ocazional.
DROG: da/ nu/ denumirea ______________________ mod de administrare ________________
CAFEA: da/ nu/ ocazional.
Dieta ____________________________; Greutate ______ kg; inaltime ______ ; TA ________
Puls ____ /min.; Semne particulare _________________________________________________
Alergii cunoscute: ___________________________reactia ____________________________
STAREA DE DEPENDENŢĂ
Autonom _____________/ semiindependent ________________/ dependent ________________
Proteze: dentara/ oculara/ auditiva/ de membru/ valvulara;
Stimulator cardiac _______/din anul ________ ; lentile de contact/ ochelari: dioptrii __________
Afectiuni care limiteaza activitatea: cardiace/ respiratorii/ locomotorii/ senzoriale/ altele
______________________________________________________________________________
ALTE PROBLEME DE SANATATE
INGRIJIRI LA DOMICILIU
Scopul ingrijirii la domiciliu este ca pacientul sa beneficieze de ingrijire demna
adecvata si corespunzatoare nevoilor individuale direct in mediul sau familiar.Datorita acestui
tip de ingrijire numarul si durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse iar procesul de
vindecare al bolnavului poate fi inbunatatit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu in cazul in care starea de sanatate a bolnavului
necesita ingrijire complexa dar care nu necesita insa spitalizare.
Reglementarile privind serviciile medicale de ingrijiri la domiciliu oferite de catre furnizorii
de servicii aflati in relatie contractuala cu Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului
Bucuresti(CASMB) sunt prevazute in legea nr.95/2006.
Lista serviciilor medicale de ingrijiri la domiciliu si ingrijiri paliative la domiciliu:
Monitorizarea parametrilor fiziologici:temperatura,respiratie,puls,tensiune arteriala,diureza si scaun.
Administrarea medicamentelor intramusculare,intravenos-sub supravegherea medicului si
intravezical pe sonda vezicala.
Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasa sub supravegherea medicului.
Recoltarea produselor biologice
Alimentarea artificial pe sonda gastric si educarea asiguratului/apartinatorilor.
Alimentarea pasiva inclusive administrarea medicamentelor per-os pentru bolnavii cu
tulburari de deglutitie.
Clisma cu scop terapeutic si spalarea vaginala in cazuri de deficit motor.
Manevre terapeutice pentru evitarea escarelor si pentru evitarea complicatiilor pulmonare.
Ingrijirea plagilor simple sau supra-infectate a escarelor multiple.
Ingrijirea stomelor,fistulelor tubului de dren si canulei traheale si instruirea asiguratului.
7/27/2019 Amg Ingrijiri La Domiciliu http://slidepdf.com/reader/full/amg-ingrijiri-la-domiciliu 4/6
Monitorizarea dializei peritoneale
Aplicare de pampers, plosca, bazinet In functie de statusul de performanta ECOG
bolnavul poate fi:
Incapabil sa desfasoare activitati casnice, este imobilizat in fotoliu sau pat peste 50% din
timpul zilei, necesita sprijin pentru ingrijirea de baza ECOG3
Complet imobilizat, dependent total de alta persoana pentru ingrijirea de baza EGOC4
Durata pentru care un asigurat poate beneficia de ingrijirea la domiciliu se stabileste de medicul care
a facut recomandarea, dar nu mai mult de 90 de zile in ultimele 11 luni.
OBLIGATIILE FURNIZORULUI DE SERVICII DE INGRIJIRI LA DOMICILIU
Sa respecte criteriile de calitate a serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu furnizate in
conformitate cu prevederile legale in vigoare
Sa informeze asiguratii cu privire la obligatiile furnizorului
Sa acorde servicii conform unui plan de ingrijiri in conformitate cu recomandarile
stabilite ACTE NECESARE PENTRU DOSARUL DE INGRIJIRI LA DOMICILIU
Cerere pacient pentru solicitarea serviciilor medicale de ingrijiri la domiciliu semnata de
pacient
Declaratie pacient referitoare la faptul ca nu a fost accident de munca, boala profesionala
sau accident sportive
Copie C.I. semnate conform cu originalul
Dovata de asigurat al C.A.S.M.B.: salariati-adeverinta de la angajator, pensionari-talon de
pensie semnate conform cu originalul
Recomandare medicala
Bilet de externare
Alte documente 7/27/2019 Amg Ingrijiri La Domiciliu
http://slidepdf.com/reader/full/amg-ingrijiri-la-domiciliu 5/6
COMPETENTELE NECESARE ASISTENTULUI MEDICAL PENTRU INGRIJIRI LA
DOMICILIU
Descrierea serviciilor de ingrijiri la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical
generalist. Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu
Descrierea responsabilitatilor asistentului medical generalist in cadrul echipei: evalueaza
nevoile medicale ale clientului, elaboreaza planul de ingrijire stabilind obiective specifice pentru
domeniul sau de competenta
Identificarea nevoilor de ingrijire a clientilor prin evaluarea initiala.
Documente: foaia de recomandare a serviciilor de ingrijire, lista cu serviciile de ingrijire
la domiciliu
Nevoile pacientului: nevoi simple si complexe
Resursele pacientului: starea psihica, emotionala, mobilitatea.
Formularea obiectivelor de ingrijire
Pregatirea materialelor si instrumentelor adecvate ingrijirilor
Pregatirea psihica si fizica a clientului in functie de ingrijire
Efectuarea ingrijirilor respectand protocolul de ingrijire si drepturile beneficiarului
Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate Rezultate nefavorabile: reformularea obiectivelor.
INGRIJIRILE LA DOMICILIU
Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele
pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al
acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de
independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul îngrijirii la domiciliu este ca pacientul să beneficieze de îngrijire demnă, adecvată şi
corespunzătoare nevoilor individuale direct în mediul său familiar. Datorită acestui tip de îngrijire
numărul şi durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al bolnavului
poate fi îmbunătăţit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, în cazul în care starea de sănătate a bolnavului necesită
îngrijire complexă, care nu necesită însă spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la domiciliu o
singura data in timpul vietii.
Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt oferite în regim de gratuitate, dacă ele sunt
recomandate de către medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind acest
scop, după spitalizare sau în loc de aceasta.
Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de către furnizorii de îngrijiri medicale la
domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate şi evaluate în condiţiile legii pentru acordarea
acestor tipuri de servicii, alţii decât medicii de familie, furnizori care încheie contracte cu casele de
asigurări de sănătate pentru servicii de îngrijiri medicale la domiciliu.
Pachetul de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative
ladomiciliu cuprinde:
Măsurarea parametrilor fiziologici: temperatură + respiraţie |
Măsurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
Măsurarea parametrilor fiziologici: diureză + scaun |
Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondă vezicală
Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasă (sub supravegherea
medicului)
Recoltarea produselor biologice
Alimentarea artificială pe gastrostomă/sondă gastrică şi educarea asiguratului aparţinătorilor
Alimentarea pasivă, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburări de
deglutiţie
Clismă cu scop evacuator
Spălătură vaginală în cazuri de deficit motor
Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor vasculare ale membrelor inferioare/escarelor de
decubit: mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc şi a rulourilor
Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor pulmonare: schimbarea poziţiei, tapotaj,
fizioterapie respiratorie
Îngrijirea plăgilor simple/suprimarea firelor
Îngrijirea plăgilor suprainfectate
Îngrijirea escarelor multiple
Îngrijirea stomelor
Îngrijirea fistulelor
Îngrijirea tubului de dren
Îngrijirea canulei traheale şi instruirea asiguratului
Monitorizarea dializei peritoneale
Aplicarea de ploscă, bazinet, condom urinar
Aplicarea de mijloc ajutător pentru absorbţia urinei
Evaluarea asiguratului: stabilirea şi aplicarea unui plan de îngrijiri controlul durerii şi altor
simptome asociate bolii şi reevaluarea periodică
Evaluarea mobilităţii, a capacităţii de auto-îngrijire, a riscului de apariţie al escarelor sau gradul
escarelor, identificarea nevoilor nutriţionale şi recomandarea dietei şi modul de administrare,
implementarea intervenţiilor stabilite în planul de îngrijiri şi reevaluarea periodică - de către
asistentul medical
Masaj limfedem şi contenţie elastică
Masaj limfedem cu pompa de compresie
Montare TENS
Analgezie prin blocaje nervi periferici
Administrare medicaţie prin nebulizare
Aspiraţie gastrică
Aspiraţie căi respiratorii
Paracenteză
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul
clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric,
datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a
maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care
imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important
de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai
oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor
familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a
le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si pentru sanatatea
celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati
din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si
devotement pentru oameni si sanatatea lor.
Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai
inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la
toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de
componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se
ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele
de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea
ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare
complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul
permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de
sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru
ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate,
a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a
nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor
scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte
serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de
psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre
comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale
cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie
preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca
sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se
adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care
necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si
depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de
planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si spitalizare
prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere, medicamente,
materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative;
Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;
Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor autorizati, care este
evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la
cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor medicale
necesitand cadrul institutional. Prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitate de îngrijire
medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la îmbunatatirea
starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii îngrijirilor medicale la
domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de
dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara în vederea asigurarii
îngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale si a îngrijirii la
domiciliul bolnavului este efectuataîn conformitate cu nivelul de pregatire profesionala a
furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului la domiciliu.
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de
ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor
de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de
nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele
economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale
nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice
privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei
fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor
propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de
ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu, asistenta
sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru
personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice,
psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de
ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a
responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a medicului,
personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de
evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client, familie,
echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a clientului in
vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independenta.
Rolul familiei
Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul
familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el
insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale
corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana
la sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea)
gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a
functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se
poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte institutii
comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si
micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi
preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi
monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic
prin: mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea,
distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si
interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial.
Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli,
produs de alte evenimente psihotraumatizante.
Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala.
Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale,
clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela
juridica.
Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de
complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice
fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau
negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si
coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.