BIOLOGIE

Diversitatea stiintelor biologice:

a)OBIECTUL CERCETARII:Botanica-stiinta despre plante; zoologia-stiinta despre animale; micologia-

stiinta despre ciuperci; algologie-stiinta despre alge; briologia-stiinta despre muschi; dendrologia-stiinta
despreplante lemnoase; entomologia-stiinta despreinsecte; ihtiologia-stiinta despre pesti; herpetologia-
stiinta despre reptilii si amfibii; ornitologia- stiinta despre pasari; teriologia-stiinta despre mamifere;
coleoptologia-stiinta despre gindaci; lepidopterologia-stiinta despre fluturi; mirmecologia-stiinta despre
furnici;

b)PROPRIETATILE SI MANIFESTARILE VIULUI: Anatomia-studiaza alcatuirea interna a organismelor;

morfologia-alcatuirea externa; fiziologia-activitatea vitala a org.; ecologia-relatiile cu factorii mediului de
viata;

c)NIVELUL DE ORGANIZARE A VIULUI:Biologia molecular-investigheaza manifestarile viului la nivel

molecular;citologia-stiinta despre celula; histologia-stiinta despre tesuturi; organologia-stiinta despre
organe; biologia populational-specifica-studiaza populatiile ca parte component a oricarei specii;
biocenologia-abordeaza nivelurile superioare ale vietii, biosfera;

d)Biotehnologia-totalitatea metodelor industrial ce permit folosirea eficienta a organismelor vii pentru

obtinerea unor produse valoroase; agrobiologia-complexul de stiinte despre cultivarea plantelor
agricole; selectia-stiinta despre metodele de creare a noi soiuri de plante si rase de animale.

Celule tronculare-celule care nu-si pierd capacitatea de dividere.

METABOLISMUL

Autotrofi-sintetizeaza substante organice din cele anorganice, folosind in acest scop energia
soarelui(autofototrope-plante, alge, cinobacterii) sau energia legaturilor chimice(autochemotrofe-unele
bacteria). Heterotrofii folosesc substantele organice sintetizate de plante(animale erbivore) sau de la
alte animale(carnivore).

Totalitatea proceselor interdependente de transformare a substantelor si de transportare a energiei in

organism reprezinta metabolismul sau schimbul de substante si energie. Anabolism(metabolism plastic
sau asimilatie)-proces de sinteza a compusilor; Catabolism(metabolism energetic dau dezasimilatie)-
proces de descompunere.

M.P. la heterotrofi M.P. la autotrofi Metabolism energetic

1faza-digestia-substantele 1faza de lumina-in organelle Compusi organic+oxygen->dioxid de

nutritive sunt scindate sub
actiunea fermentilor din
tractul digestive pina la
cele mai mici unitati
structural;
2faza-cu singele,
monomerii ajung la celule
unde are loc etapa de
asimiatie a
cloroplastelor, in prezenta carbon+apa+energie
luminii, are loc fotoliza apei, in
urma careia se formeaza ioni Glucidul:
de H+, se degaja oxygen, se
1etapa-pregatitoare-poliglucidele sunt
acumuleaza energie sub forma
descompuse pina la monomer-glucoza.
de atp.
Toata energia acestei etape se elimina
2faza de intuneric-energia sub forma de caldura.Glucoza trece in
acumulata in faza de lumina citoplasma celulei.
este folosita pentru sintea
 metabolismului: sinteza
proteinelor, glucidelor,
lipidelor. Sunt insotite de
consum de energie si cu
participarea fermentilor;
3faza-resturile nedigerate
sunt evacuate din
organism.
Substante nutritive-
(digestie)->monomer-
(sinteze biologice)-
>macromoleculele
corpului.
monozaharidelor printr-o serie
de reactii complexe cu
participarea fermentilor.
Substante anorganice-
(fotosinteza)->monomer-
(sinteze biologice)-
>macromoleculele corpului.
2etapa-scindarea anaeroba-
descompunerea glucozei, in lipsa
oxigenului, cu participarea fermentilor, in
2 molecule de acid piruvic, process numit
glicoliza.
3etapa-scindarea aeroba complete sau
respiratia celulara- produsele formate in
etapa a 2a sunt descompuse in produse
finale.

REPRODUCEREA ORGANISMELOR VII

Reproducerea- capacitatea organismelor vii de a da nastere unei noi generatii, asigurind astfel existent
in timp a vietii pe pamint.

Reproducerea asexuata- descendentii provin de la un singur organism si sunt absolute identici cu

aveasta.Generatia provenita de la un parinte formeaza o clona.

1. Diviziunea directa. Se reproduc organismele unicelulare(amiba, parameciul, euglena, bacteria). Celula-

corp a acestor organism se divide longitudinal sau transversal. Initial se divide mitotic nucleul, apoi
citoplasma si membrane.

2. Formarea sporilor. Sporiii reprezinta o structura reproductive unicelulara. Dupa locul formarii
deosebim exospori si endospori. Endosporii iau nastere in interiorul unor organe special-sporangi, sporii
fiind numiti sporangiospori. Exosporii se dezvolta pe suprafata unor organe specializate-canidiofori,
numiti canidii. Zoospor-spori mobili, aplanospori-spori imobili.

3.Inmugurire. Noul individ se formeaza sub forma de excrescenta pe corpul formei parientale. Dupa ce
atinge anumite dimensiune, acesta se desprinde, devenind un organism de sine statator.

4. Inmultirea vegetativa. La baza inmultirii vegetative sta regenerarea. 1)Marcotajul-la imnultirea

agrisului, coacazului, zmeurului. Oramura mai lunga a plantei se apleaca la pamint si se acopera cu sol
umed. Dupa ce cresc radacini sdventive, se separa ramura de planta mama si se planteaza.2)Butasirea-
(meur, liliac, coacaza)butasi de radacina, tulpina, frunza se planteaza in sol umed.3)Altoirea-consta in
unirea altoiului cu portaltoiul. Se aplica pentru inmultirea unor soiuri cu productivitate inalta, rezistente
la ger, la boli. In cazul vitei de vie si a pomilor fructiferi, portaltoiul este o planta tinara-viguros, mai putin
rezistent fata de sol, mai rezistent la ger. Drept altoi poate servi un butas sau un mugure ochi al pomului
fructifer care dorim sal imnultim. Altoirea cu butas-altoiul se uneste cu tulpina portaltoiuluisi locul unirii
se leaga strins. Altoirea cu mugure-ochi- pe tulpina portaltoiului scoarta se sectionea sub forma literei T,
unde este introdus altoiul.

Rreprodurcera sexuata.ANIMALE: Acuplare-pozitia luata de 2 indivizi de sex opus pentru asigurarea

trecerii a spermatozoizilor in caile de reproducere a femelei. Fecundatie-procesul de unire a gametilor.
Animale ovipare-depun oua, vivipare-nasc pui vii, ovovivipare-oul ramine in corpul femelei pina la
dezvoltarea embrionului.Partenogeneza-dezvoltarea unui nou organism din ovul nefecundat.
PLANTE: Muschi si ferigi-oosfera(arhegoane)+spermatozoidul(anteridii)=sporofitul. Gimnosperme si
angiosperme-oosfera(sac embrionar)+spermatii(grauncior de polen)=seminta.

ARC REFLEX: Organ afector(receptioneaza info.)-neuroni senzitivi->SNC(prelucreaza info.)-neuroni

motori->organ efector(mushcii)

Funciile biologice ale apei: -transportator al substantelor; -reglator al bilantului termic->fiind un bun
conducator de caldura, asugura repartizarea uniforma a acesteia; -solvent;-mecanica->determina
volumul si rigiditatea celulei; -sintetica; -energetica.

GLUCIDE

Monozaharide-subst. incolore, Dizaharide-unirea a 2 Polizaharide-mai multe molecule de

cristaline, usor solubile in apa, monozaharide. Gust dulge, usor monozaharide. Nu se dizolva, n-auu
cu gust dulce.Glucoza, fructoza. solubile in apa. gust dulce. Amidon, glycogen, celul.

Functii: energetic, sctructurala, sintetica.

PROTEINELE-polimeri ai caror monomer sunt aminoacizii. Proteine simple-alc. din aminoacizi; complexe-
aminoacizi+grupe prostetice. Functii:structural, catalitica, de transport, de protective, contractila,
reglatoare, energetic.

LIPIDELE-compusi organic insolubili in apa si solubili in solvent organic, rezulta din unirea acizilor grasi cu
glicerina. Lipide neuter-cele mai simple si raspindite; solide la animale si lichide la palnte; Cerurile-
formeaza stratul protetor de pe suprafata plantelor. Steridele-in produse de origine animal-colesterol,
vitaminaD; Fosfolipidele- contin radicali de acid fosforic si constitue scheletul tuturor membranelor
biologice. Functii: structural, energetic, de protectie si termoizolare, reglatoare, metabolic.

MOLECULA ADN CRITERII MOLECULA ARN

Biocatenara Nr. de catene Unicatenara

Timina Baze azotate Uracil

Dezoxiriboza Glucidul Riboza

- Localizare Ribozomi, citoplasma

Pastrarea si transmiterea Rolul De transport, mesager, biosinteza

informatiei ereditare proteinelor

Asemanari: baze azotate-adenina, guanine, citozina; localizate in nucleu, mitocondrii, plastide; radical
de acid fosforic.
ALCATUIREA CELULEI

EUCARIOTA:

MEMBRANA CELULARA(plasmalema)functii:-delimitarea continutului celulei de mediul extern;-de

bariera;-unirea celulelor intre ele;-functia de receptie;-de transport.

Transport pasiv-din regiunea cu concentratie mai mare in regiunea cu concentratie mai mica. Nu
necesita consum de energie ai are loc prin difuziune. Difuziunea simpla-prin pori formati de molecule
proteice; d. facilitate- cu ajutorul protein-transportatoare.

Treansport active-impotriva gradientului de concentratie. Necesita consum de energie si este realizta de

proteine-transportatoare.

CITOPLASMA-MEDIUL INTERN AL CELULEI. Consta din 2 faze: lichida si solida. Functii:-determina forma
celulei;-constituie mediul intern;-asigura legatura dintre celule si transportul intracellular.

ORGANITELE CELULARE

a)UNIMEMBRANARE: RE- system ramificat de canale si cisterne. Functii:REG-sinteza proteinelor, REA-

sinteza lipidelor; de transport. AG-consta din cistern delimitate de membrane , dispuse una peste alta ,
formind un dictozom. Functia: depoziteaza lipide si proteine, sintetizeaza glucide, formeaza lizozomii.
LIZOZOMII-corpusculi cu forma ovala de dimensiuni mici, contin fermenti capabili sa scindeze substante
nutritive. Functia:asigurarea digestiei intercelulare; depozitarea fermentilor; sintetizarea gl, pr, lip;
participa la inlaturarea partilor deteorate. VACUOLELE-vezicule sau cavitati cu un continul lichid. Functii:
la animale-transportul substantelor si legatura dintre organite; la plante-mentin rigiditatea, deposit
pentru substante.

b)BIMEMBRANARE: MITOCONDRII-corpusculi cu forma ovala, sferica sau alungita. Sunt inveliti cu

membrane dubla:externa si interna. Cea interna formeaza cute si excrescente numite criste, cavitatea
reprezinta matricea. Contine ribozomi si AND inelar-asigura autoreproducerea. Functii:-sinteza de ATP,
de proteine. PLASTIDE. Cloroplaste- forma ovala, membrane dubla. Cea interna formeaza invaginari
inchize-tilacoizi- in forma de disc. Mai multi tilacoizi-grana. Caviatea-stroma-contine lipide, proteine,
AND, ribozomi, subst. de rezerva.Functii:- fotosinteza. Cromoplaste-f:-depozitarea subst. de rezerva;-
colorarea fructelor si florilor. Leucoplaste-lipsiti de pigmenti-depozitarea substantelor de
rezerva.NUCLEUL.Membrana nucleara-intina si exina-delimiteaza continutul nucleului si asigura
schimbul de substante; Nucleoplasma-solutie coloidala, transparent viscoasa, contine proteine si ARN-
sediul nucleolilor, cromatinei, proceselor din nucleu; Cromatina-retea de fibre si molecule,-pastrarea si
transmitearea informatiei ereditare; Nucleolii-sectoare ale nucleului nedelimitat de membrane-sinteza
de ARN si proteine din care se formeaza ribozomii.

c) AMEMBRANARE: Ribozomii-organite de forma ovala, loc. In citoplasama, RE, plastid si mitocondrii.

Functie-sinteza proteinelor. Microfilamente si microtuburile-formeaza citoscheletul. Centriolul-formarea
citoscheletului, participa la diviziunea celulara.
PROCARIOTA

PERETE CELULAR-rigid, alcatuit dintr-o retea de molecule de mureina. Functii: regleaza schimbul de
substante, mentine forma celulei, support de fixare pentru cili si flageli. Membrana celulara- formeaza
invaginari-mezozomi. Functii: protejeaza citoplasma, mentine presiunea osmotic interna, intervine in
schimburile dintre celula si mediu. Citoplasma-lipide si proteine, lipsit de citoschelet, contine ribozomi.
Nucleoidul-AND,ARN si proteine. Depozitarea info. ereditare. Vacuole- apar in faza de crestere.

CELULA EUCARIOTA CRITERII CELULA PROCARIOTA

PREZENT NUCLEUL LIPSA

- ORGANITE RE,AP,LIZOZOMI,MITOCONDRII,PLASTIDE,
CELULARE MICROFILAMENTE, CENTRIOLI

IN MEMBRANA PROCES DE IN CLOROPLASTE

FOTOSINTEZA

VEGETALA CRITERII ANIMALA

PLASTIDE COMPOZITIE MITOCONDRII

CELULOZA SUBSTANTA DE GLICOCALIXUL

REZERVA

PRIN PLASMODESME LEGATURA PRIN DESMODESME

DINTRE CELULE

TESUTURILE ANIMALE

TESUTURI EPITELIALE. Tesutirile epiteliale de acioperire invelesc corpul, captusesc organelle

cavitare.SIMPLE. Epiteliul pavimentos consta dintr-un strat de celule pavimentate, dispuse pe o
membrane bazala din tesut conjuctiv-captusesc vasele sangvine si limfatice, unele cavitati. Epiteliul cubic
este alcatuit din celule cubice dispuse intr-un singur strat-ductul veziculei biliare, pe suprafata ovarelor.
Epiteliul cilindric- din celule inalte cilindrice-tapeteaza cavitatea intestinelor, stomacului.
STRATIFICATE.Cornificat-alcatuieste stratul superficial al pielii-se cheratinizeaza apoi se exfoliaza.
Necornificat-acopera suprafete umede, supuse actiunilor mecanice(cavitatea bucala, esofagul). De
tranzitie-tapeteaza peretii vezicii urinare, uterului, portiunea superioara a uretrei.

TESUTURILE CONJUCTIVE. Asigura conexiunea dintre celule, tesuturi sau organe. Component:celule
conjuctive(condrocite, celule adipoase) si matricea. Matricea contine fibre din proteine
fibrilare(reticulina, collagen, elastina) si substanta fundamentala(glicoproteine). 1)Tesuturi conjuctive
propriu zis. Lax-completeaza spatiile dintre organe si din organe,contine toate tipurile de celule
conjuctive, putine fibre, multa substanta fundamental. Dens- continut redus de subt. Fundamental-
tendoane, corneie.2)Tesuturi conjuctive cu functii special. Elastic-ligamente, corzi vocale. Reticular-
maduva rosie a oaselor, splina). Adipos-sub piele, in jurul unor organe, de-a lungul vaselor sangvine.
Single silimfa-leucocite, trombocite, eritrocite; fibre;subst. fundamental. 3)Tesut cartilaginos. Consistent
semidura. Cartilagiliile sunt lipsite de vase sangvine, limfatice si nervi. Sunt 3 tipuri: hialin(capetele
oaselor unite mobil, septul nazal, laringe, trahee, bronhii);elastic(epiglota, pavilioanele
urechilor,laringe); fibros(discurile intervertebrale. 4)Tesut osos-impregnat cu saruri de calciu. Tesut osos
compact-celule amplasate concentric in jurul canalului havers, constituind canalul haversian-diafizele
oaselor lungi, la suprafata epifizelor oaselor scurte. Tesut osos spongios-celule osoase dispuse rarefiat-
epifizele oaselor lungi, oase plate.

TESUTURI MUSCULARE-are capacitatea de a se contracta. Membrane-sarcolema, citoplasma-

sarcoplasma. 1)tesut muscular neted-alcatuieste musculature organelor interne-fibra muscular neteda,
fusiforma, cu un nucleu situate central. Miofibrile constituite din miofilamente miozinice groase si
actinice subtiri si lungi. 2)tesut muscular striat-formeaza muschii scheletici-contine un nr mare de
ovoide, organite celulare, glycogen si miofibrila. Costituie discuri clare(miofilamente de actina) si
intunecate(miozina si actina).3)tesut muscular cardiac-fibrele vecine sunt legate intre ele prin punti
citoplasmatice-formeaza o retea unica, se supune legii totul sau nimic.

TESUTUL NERVOS-alcatuita din neuroni si celule gliale. Neuronal consta din corp( neurilema si
neuroplasma). Are nucleu intern si organite specific-corpusculii nissl-rol de transportul aubstantelor din
celula si de sustinere. Prelungirile neuronale sunt: dendritele-prelungiri lungi, ramificare, conduc
impulsul nervos spre corpul neuronului, si axonul-prelungire unica, lunga consuce impulsul dinspre
neuron. Celulele gliale au functia de sustinere, aparare, nutritive. Tesutul nervos-creier, maduva
spinarii, nervii.

CAP3

Unităţile taxonomice. Clasificarea lumii vii se face în baza taxonilor. Fiecare taxon reprezintă un grup de
organisme legate prin relaţii de rudenie şi care se deosebesc de alte grupe de organisme. În prezent, la
clasificarea lumii vii se folosesc următorii taxoni: regn, încrengătură (filumul la plante şi ciuperci) clasă,
ordin, familie, gen şi specie. O specie este constituită din indivizi cu aceeaşi garnitură de cromozomi, cu
acelaşi aspect şi acelaşi comportament, care populează un anumit areal şi se încrucişează liber între ei,
dând urmaşi fecunzi.Două sau mai multe specii ce se aseamă nă, dar care nu se pot încrucişa între ele
formează un gen. Două sau mai multe genuri înrudite sunt reunite într-o familie. Criteriile de
determinare a poziţiei sistematice a unei fiinţe vii. Poziţia sistematică a unui organism se determină în
baza mai multor criterii. În cazul plantelor, acestea sunt: diferenţierea corpului în organe, prezenţa
elementelor conducătoare, tipul organelor reproductive, tipul nervaţiunii frunzei, forma vitală, diagrama
florală etc. Pentru animale sunt valabile alte criterii: tipul simetriei corpului, numărul foiţelor
embrionare, caracterul cavităţii corpului, prezenţa sau lipsa segmentaţiei, tipul dezvoltării embrionare şi
postembrionare, tipul nutriţiei etc.Sistematica contemporană a lumii vii. În 1969, savantul american
R.Whittaker a propus gruparea organismelor vii în 3 supraregnuri – Virusurile, Procariotele şi
Eucariotele, şi 5 regnuri – Monera, Protistele, Ciupercile, Plantele şi Animalele.

VIRUSURILE

Virusurile au fost descoperite în a. 1892 de botanistul rus D. I. Ivanovscki, iar termenul de virus (lat. virus
– toxină) a fost propus de olandezul M. Beyerinck. Reprezintă cea mai simplă formă de viaţă, acelulară,
ocupând o poziţie limitrofă dintre neviu şi viu. Sunt considerate fiinţe vii întrucât dispun de material
genetic (ADN sau ARN) şi se autoreproduc. Spre deosebire de celelalte forme de viaţă, nu consumă
hrană şi nu produc energie. Rolul virusurilor în natură şi în viaţa omului. Virusurile sunt paraziţi care
provoacă gazdei (plantelor, animalelor şi omului) diferite boli, numite viroze. Viroze răspândite la
animale sunt mixomatoza la iepuri, gripa aviară, febra aftoasă la vite, erizipelul la porci, pesta la păsări.
Virozele la plante sunt însoţite de apariţia pe frunze a petelor gălbui (aşa-numita mozaică a frunzelor)
sau de încreţirea lor, de reducerea dimensiunilor frunzelor sau a plantei în ansamblu. Cele mai
răspândite boli virale la om sunt gripa, afecţiunile respiratorii acute, variola, rubeola, rujeola, hepatita
virală, herpesul, negii ş.a. În sec. al XX-lea omenirea s-a confruntat cu un nou virus foarte periculos –
virusul imunodeficienţei umane (HIV), care provoacă boala SIDA – sindromul imunodeficienţei umane.
Virusul se transmite prin sânge şi prin spermă. Pentru a preveni contaminarea se vor folosi seringi şi
instrumente de unică folosinţă, se vor evita contactele sexuale neprotejate etc. Anual fiecare individ
face cel puţin două viroze, iar pe parcursul vieţii virusurile îl vizitează de cel puţin 200 de ori. Din fericire,
nu toate „întâlnirile” se termină cu boală, deoarece pe parcursul evoluţiei omului organismul uman s-a
învăţat să lupte cu multe dintre virusuri.

BACTERIILE

Bacteriile sunt organisme procariote răspândite pe larg în natură. Într-un gram de sol cernoziomic se
conţin 5-6 miliarde de bacterii, în 1 cm3 de aer din oraş – 8 mii, 1 ml de lapte de calitate superioară 10-
15 mii, iar în laptele de calitate bună – până la 500 mii. Această răspândire extraordinară a bacteriilor se
datorează capacităţii lor de a se înmulţi în timp foarte scurt, dimensiunilor mici, adaptabilităţii la diferite
moduri de nutriţie, rezistenţei la condiţii vitrege. Rolul bacteriilor în natură şi în viaţa omului. Fără
bacterii ar fi imposibile circuitul elementelor în natură, descompunerea resturilor organice,
autopurificarea bazinelor de apă, formarea solului şi alte procese importante din biosferă. Bacteriile de
nodozităţi şi unele forme libere de bacterii azotofixatoare fixează azotul atmosferic, îmbogăţind solul cu
compuşi ai azotului. Bacteriile, care în procesul activităţii vitale formează compuşi necesari omului
(aminoacizi, vitamine, fermenţi, antibiotice ş.a.), sunt utilizate în biosinteza industrială. Bacteriile de
fermentaţie permit obţinerea oţetului, acidului citric, produselor lactate acide, murăturilor etc. Bacteriile
de putrefacţie asigură formarea humusului, care sub acţiunea bacteriilor-reducători este transformat în
săruri minerale. Ferobacteriile au format zăcămintele de fier, sulfobacteriile – zăcămintele de sulf. Unele
specii de bacterii formează flora normală a intestinului gros la om. Aceste bacterii sintetizează vitamina
K şi unele vitamine din grupul B; de asemenea participă la fenomenele de fermentaţie şi putrefacţie.