SCENETĂ

„NAŞTEREA DOMNULUI”

Povestitor 1:Când vine vremea rea

Cu primii fulgi de nea

Se scutură din nori

De sfinte sărbători

Poveşti cu îngeraşi

Pentru copii poznaşi

Poveşti cu sfinţi părinţi

Pentru copii cuminţi.

Aflaţi-le acum

În prag de Moş Ajun.

Povestitor 2:În această zi geroasă

Când zăpada se aşterne

Şi când iarna-ţi intră-n casă

Noi vă spunem : „Bună vreme!”

Ne-ntrebaţi : de ce e bună?

Pentru că de mult s-a spus

Într-o seară, tot cu lună

S-a născut Domnul Iisus.

Colind: „Afară ninge liniştit”

Pov. 3:Într-o ţară –ndepărtată

Betleem intitulată

Un om cu povara sa

Amărât la porţi bătea.

Îi ruga pe toţi fierbinte

Şi cu paşnice cuvinte

Să-l primească peste noapte

Că soţia îi va naşte.

Pe copilul cel mai sfânt

Care vine pe pământ

C-aşa-i voia Domnului

Să se nască Fiul Lui.

Pov. 4:El a vrut ca Fiul Sfânt

Să se nască pe pământ

Şi-a ales-o pe Maria

Pentru Fiul Său, Mesia.

Dumnezeu a hotărât

Ca Tatăl de pe pământ

Să fie un om cinstit

Şi pe Iosif l-a găsit.

Maria:Dragă Iosif, ca de gheaţă-i noaptea azi

Oare vom găsi lăcaş

Pentru al nostru copilaş?

Că mi-ar trebui pătuţ

Să-l pot naşte pe pruncuţ

Că mi-ar trebui un pat

Să-l pot naşte pe –mpărat.

Iosif:Stai aici că eu pornesc

Poate-o casă am să găsesc.

Pov. 5 :Oamenii nu au putut

Să-i primească, nu au vrut,

Le-au trântit uşa în nas

Şi în frig ei au rămas.

Obosiţi şi supăraţi,

Părăsiţi de ai lor fraţi,

Fraţi de neam şi fraţi de glie

Iosif şi cu-a sa Marie.

Au ajuns pe înserat

Într-o iesle ce-au aflat

Pe la margine de sat

Şi în iesle au intrat.

Pov. 1:Ieslea era cam săracă

Câţiva boi şi poate-o vacă

Dar, de altfel, primitoare

Cu căldură-mbietoare.

Şi-ntr-un colţ de iesle , jos,

S-a născut Iisus Hristos!

Şi minunea s-a-mplinit

Şi toţi magii au venit.

Pov. 2:Când la Betleem Maria

Săvârşind călătoria

L-a născut pe Fiul Sfânt

Îngerii din cer cântând

Au dus vestea-n lung şi-n lat

Că un rege luminat

Cu mărire va veni

Pământul va moşteni.

Colind: „O, ce veste minunată”

Pov. 3:Iar în noaptea înstelată

Pe cer, iată, se arată

Mai aprinsă şi mai clară

Mândra stea, steaua polară.

O stea ce vesteşte-acum

Că, în noaptea de Crăciun

El, Mesia, se va naşte

Lumea îl va recunoaşte.
Iată că şi steaua pe ceruri luceşte

Şi din răsărituri la toţi povesteşte,

Că aici, în lume, sub un cer frumos,

S-anăscut Domnul Iisus Hristos.

Colind : „Steaua sus răsare”

Pov. 4 : Îngerii au coborât

La păstori , de i-au trezit

Îndemnându-i să purceadă

Pe Hristos şi ei să-l vadă.

Păstor 1: „Ciudat vis am mai visat

Îndtă ce m-am culcat

Să mergem la Betleem

Pe Mesia să-l vedem.

Păstor 2: „Parcă cerul s-a deschis

Să mergem că nu e vis”.

Păstor 3: „Fraţilor, să ne grăbim

Pe Mesia să-l găsim

Cu daruri să ne-nchinăm

Bucurie să aflăm”

Colind: „Trei păstori”

Înger: În noaptea sfântă de Crăciun

Pe drumul nins de lună

Trei magi călări, cu suflet bun

Aleargă împreună.

De unde vin , cum se numesc,

Ce doruri îi frământă?

Spre-o iesle ei călătoresc

Şi cerurile cântă.

Şi cântă-n inimile lor

Aprinse, bucuria

Azi s-a născut un salvator

Azi s-a născut Mesia.

Înger : Cei trei crai mânaţi de dor

Lăsând ţări în urma lor

După stea călătoresc

Să găsească prunc ceresc.

Şi să facă închinare

Pruncului cel sfânt şi care

S-a născut în lume jos

Pentru omul păcătos.

Magul 1: Suntem trei magi călători

Crai, ca fraţii iubitori

Pretutindenea călcăm

Şi de-mpărat întrebăm

Din Persida am plecat

Şi-o stea ni s-a arătat

Pe cerul înstelat.

Magul 2: Eu sunt magul Melchior

O stea mi s-a arătat

Pe cerul înseninat

Şi din prooroci aflând

Că se va naşte curând

Mare împărat pe pământ

Am plecat ca să-l găsesc

Să mă-nchin şi să-l slujesc.

Magul 3: Eu sunt magul Baltazar

De la Persida am pornit

Pe steaua ce s-a ivit

Şi-n prooroci citind

C-o să se nască pe pământ

Cel mai mare împărat

Mesia mult aşteptat.

Am plecat ca să-l găsesc

Să-i duc daruri, să-l slujesc

Şi să mă închin şi eu

Ca unuia lui Dumnezeu.

Înger: Magii dacă au plecat

Steaua iar s-a arătat

Şi-au mers până au ajuns

Unde-a fost pruncul născut

Cu daruri s-au închinat

Ca la un mare împărat.

Sfioşi, pruncul au privit

De-atâta drag au amuţit

În faţa micului Hristos

Ei au pus darurile jos.

Era atâta de frumos

Copilul nou-născut, Hristos!

Şi-n jurul capului avea

O aură care sclipea.

Magul 1: „O, Doamne, Împărate Sfinte

Primeşte a noastră cinste!”

Magul 2: „Te rugăm ca să primeşti

De la noi daruri cerşti”.

Magul 3: „Aur, smirnă şi tămâie

De pomenire să fie”.

Iosif: „Păstori şi magi iubiţi vă mulţumim

Noi, darul vostru îl primim

Cu toţii să vă bucuraţi

De Iisus dacă aflaţi

Prunc trimis de Dumnezeu

Să ne izbăvească de rău.

Maria: „Să legănăm copilul sfânt

În inimă cu vesel cânt

Cu voie bună să-i cântăm

Mereu să-l binecuvântăm

El vine de îngeri albi purtat

Să spele lumea noastră

De rău şi de păcat”.

Pov.5:Şi ningea, mări, ningea,

Şi zăpada se-aşternea

Dar în ieslea sărăcită

Măicuţa e fericită

Căci a născut cu folos

Pentru oameni, pe Hristos.

Mama pruncul a-nfăşat

Şi în iesle l-a culcat

În iesle pe fân uscat

Pe al lumii împărat.

Colind: „Astăzi s-a născut Hristos”

Jos pe paie , pruncuşorul

Doarme dulce, ca un miel

Mama Sa, de drag, răpită

Nu-şi ia ochii de la el.

În genunchi, mai la o parte

Sta Iosif, gândind mereu

La adâncul din misterul

Dragostei lui Dumnezeu.

Un păstor cu gluga-n spate

Intră-n grajd şi el sfios

C-o mioară ce-o aduce

Bunului păstor Hristos.

Iar mioara bucălaie

Merge drept la pruncuşor

Şi cu botul îi dezmiardă

Drăgălaşul lui picior.

Maria: „Iosife, priveşte! Iată!

Au venit cu toţi să vadă

Pruncul nostru drag şi sfânt!”

Iosif: „Dar de ce plângi tu Maria?”

Maria: „Căci astăzi s-a născut Mesia

Pe care toţi îl aşteptară

Şi nu plâng de supărare

Ci de bucurie mare

Pentru pruncul mult visat

C-a venit să izbăvească

Omenirea de păcate

Şi la toţi să povestească

De iubire şi păcate.

Iosif: „Dormi, drăguţule Iisus

 Dormi, odorule nespus!

Nani, nani, prunc de crai

Cu glas blând, cu păr bălai

Două stele-s ochii tăi

În obraji îţi ard văpăi

Dormi odorule iubit!

Dumnezeu nemărginit”

Înger: Şi-apoi ieslea cea săracă

De la Betleem , mai jos

S-a îmbogăţit pe dată

Cu surâsul lui Hristos.

Iar surâsul lui angelic

Eu vă spun , la toţi, să ştiţi

Ne alintă peste veacuri

Şi ne face fericiţi.

Fericire care-n casă

V-o dorim la fiecare

S-aveţi toţi viaţă frumoasă

O eternă sărbătoare.

Haideţi cu toţii degrabă

Să-i aduceţi prinos

Să-i faceţi loc în casă

Copilului Hristos.
Şi pe noi, iubiţi părinţi

Ca şi mama lui Hristos

Să ne creşteţi, buni, cuminţi

Să vă fim tot de folos.

Toţi: Iar acuma un colind

Vrem să îl cântăm frumos

Ca să nu uităm nicând

De naşterea lui Hristos.

Colind: „Deschide uşa creştine”

1.De-atunci, în seara de Crăciun

Creştinu-mparte ce-i mai bun

Sărbătorind cum se cuvine

Această naştere divină.

Şi pe la case se opresc

Şi gospodarii îi cinstesc

Covrigi, plăcinte, cozonaci

Cu dărnicie-ndesă-n saci.

2. Copiii pleacă la urat

Şi nu se-opresc din colindat

Pănă ce toţi n-au ascultat

Povestea lui Iisus cel lăudat.

C-aşa-i în seara de Ajun

Sunt obiceiuri din străbuni

Acum se-aude de pe drum

Că vine-n poartă Moş Crăsiun.

Cântec: „Moş Crăciun a-ntârziat”.