Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Oamenii in Fotografie
Oamenii in Fotografie
ro
Acest material constituie un demo al cursului pe care îl puteți accesa în forma lui finală pe www.photolife.ro.
Toate informațiile prezentate sunt cele din lecțiile originale, însă succesiunea în acest demo este una aleatorie, pentru a vă putea forma o idee despre varianta finală.
Vă recomandăm o vizualizare pe tot ecranul, pe care o puteți obține apăsând CTRL+L.
INTRODUCERE ÎN PORTRET
ECHIPAMENTUL NECESAR
SCURT ISTORIC :: APARATUL DE FOTOGRAFIAT :: OBIECTIVUL :: DIAFRAGMA :: OBTURATORUL
“Singurul mod în care poţi opri timpul, este să faci o ale modelului. În același timp, perspectiva fotografului
fotografie.” devine diferită pentru fiecare dintre noi. Ca și creatori
de portrete, avem un punct de vedere diferit, care
Plecând de la definiția dată de dicționar, portretul este se filtrează prin propriile noastre stări, cugetări și
o pictură, sculptură, fotografie etc. care înfățișează experiențe.
chipul unei persoane. În același timp, portretul devine
reprezentarea anumitor trasături ale subiectului, așa Atunci când “desenăm” personalitatea și caracterul
cum le vede pictorul, sculptorul sau fotograful. unui pesonaj, noi realizăm o imagine în care compoziția,
iluminarea și impresia generală a mediului, joacă un
Atunci când analizăm și apreciem un portret, este foarte rol extrem de important. Elementele ce înconjoară
important să luam în calcul măsura în care s-au pus în subiectul, pot face o imagine mai atragătoare și mai
evidență trăsăturile individuale ale personajului și acele plină de sens, sau o pot încărca cu detalii care ne distrag
caracteristici care îl fac unic. Portretiștii sunt printre atenția de la ceea ce este important. Un portret foarte
primii observatori ai caracterului uman, ai manifestării bun, rar este rodul unei întâmplări fericite. De fapt, ar
temperamentului, obișnuințelor și gesturilor, mișcărilor trebui să fie rezultatul unui studiu asupra trăsăturilor
și a felului de a vorbi, subliniind trăsăturile individuale individuale ale personajului și a mediului.
LEGENDĂ
Canon 40D (DX) :: 24mm :: f/5.6 :: 1/50s :: ISO 800 :: © Tatiana Volontir
Pe parcursul acestui curs veți găsi câteva simboluri și explicații care să vă ajute să învățați mai repede, mai bine și mai eficient. Toate
acestea vă sunt explicate mai jos, pentru o mai bună înțelegere.
SFAT PRACTIC - informații practice explicate ASPECT TEHNIC - exemplu practic sub formă
cu mai multe amănunte de schiță pentru o mai bună înțelegere.
EXIF
fiecare fotografie din acest curs este însoțită de datele din EXIF, care vă arată cu ce caracteristici este realizată
respectiva imagine. Mai jos găsiți un exemplu și explicațiile aferente.
Nikon D300 - tipul aparatului folosit (DX sau FX - tipul de senzor, crop sau full frame)
300mm - distanța focală a obiectivului folosită la fotografia respectivă
f/8 - deschiderea diafragmei
1/125s sau 3s - timpul de expunere, fracțiuni de secundă sau mai multe secunde
ISO 200 - valoarea sensibilității ISO folosite
© TV / LB / DD - numele fotografului, Tatiana Volontir / Luiza Boldeanu / Dan Dinu
“O fotografie este un secret despre un alt secret. Cu cât Multe portrete au fost create în Evul Mediu, dar relevanța
îți spune mai multe, cu atât vei ști mai puțin.” - Diane lor pentru fotografie este mai mult ideologică decât
Arbus practică. În mare parte, în acea perioadă, portretul a
fost dominat de influența bisericii, astfel încât orientarea
Dacă este să vorbim despre un scurt istoric al portretului era mai degrabă către subiecte ecleziastice, decât către
în fotografie, trebuie să ințelegem că nu studiem insăși persoana reprezentată.
doar ce a fost înainte, ci mai degrabă ne familiarizăm
cu tendințele ce vor fi folosite din nou. O cercetare a Portretul fotografic, își găsește drept reper în istorie
portretului de peste 2000 de ani, ne duce către idei care mai degrabă perioada renascentistă, care vine cu noi
încă se mai folosesc și astăzi. elemente, cum ar fi perspectiva, lumina și umbra, ce
permit crearea de profunzime a formelor. Renascentiștii,
Din perioada preistorică, oamenii au folosit imaginea mai vin cu un alt concept, numit “sfumato”, ce oferă o
pentru a descrie, a comunica, a aminti sau a sărbători, trecere foarte fină între culori și tonuri, pentru o redare
un anumit lucru. Portretul a devenit o extensie firească cât mai plăcută a pielii, ce pare mult mai naturală. În
a acestor obișnuințe, istoria lui fiind însă marcată de o fotografie, putem obține acest efect cu ajutorul unei
schimbare de stiluri și tehnici. lumini de la un soft box sau cu o lumină naturală dinspre
geamul de nord.
Cele mai timpurii portrete cunoscute, datează din
secolul I î.Hr., acestea fiind portretele funerare create de Începutul fotografiei este marcat de un timp foarte lung
egipteni, numite “portretele de mumii” Fayum. Artistul de expunere, iar primele procese de developare sunt
folosea lumina în crearea dimensiunii în imagine, pentru calotype și daguerreotype.
o asemănare cât mai aproiată de cea a subiectului.
În anii 1850, Nadar devine un nume foarte cunoscut
O altă tehnică utilizată în fotografie, împrumutată de la în fotografia de portret. Curând, timpul de expunere
renascentiști, este “chiaroscuro”, un contrast puternic se reduce de la treizeci de minute la unul de ordinul
între zonele luminate și cele întunecate. secundelor, datorită daghereotipiei.
Al treilea element este crearea volumului și a conturului subiectului, folosind un iluminat selectiv de fundal. Ultimul dintre elementele
caracteristice lui Rembrandt, este dat de faptul că, în studioul său, acesta acoperea primul geam dinspre subiect cu o pânză albă,
iar pe celelalte mai mici le lăsa descoperite pentru a avea o lumină de umplere, în ideea de a păstra detalii pe zonele umbrite ale
portretului.
În general, am putea spune că orice aparat este bun Tipul de cameră foto care include toate cerințele de mai
pentru fotografia de portret, atâta timp cât știm sus este un echipament DSLR (Digital Single Lens Reflex).
exact ce putem face cu el pentru a obține rezultatul În această categorie sunt incluse atât echipamente entry
dorit. Este bine însă de știut care sunt limitările date level, care este posibil să nu ofere toate cerințele, dar
de echipamentul foto și posibilitățile pe care acesta și camere semiprofesionale sau profesionale. Cele din
ni le poate oferi. Un aparat foto nu ar trebui niciodată ultimele categorii sunt cele mai recomandate.
să își depășească utilizatorul. După cum se poate
vedea, cunoașterea propriului echipament este foarte Desigur că gama echipamentelor foto se poate extinde
importantă. către aparatele pe film pe format de 35mm, format mediu
și lat, chiar și aparatele polaroid găsindu-și utilizarea, mai
Mai jos găsiți enumerate câteva caracteristici, pe care ales în fotografia artistică din ultima perioadă, oferind
un aparat foto ar trebui să le îndeplinească, pentru a posibilitatea realizării multor experimente tehnice și
putea fi folosit la fotografia de portret: efecte deosebite.
• să aibă obiective interschimbabile pentru a ne oferi Astăzi având aparatul digital mai la îndemână, vom
o manevrabilitate totală în privința cadrării; merge mai departe și o să abordăm fotografia de portret
din prisma acestui echipament DSLR.
• să aibă vizualizarea prin obiectiv și un exponometru
intern; În imaginile alăturate puteţi vedea un aparat foto Nikon
entry level D5100, unul semiprofesional Nikon D300 si unul
• să poată închide diafragma la valoarea aleasă profesional Nikon D4.
pentru verificarea profunzimii de câmp;
Lumina trebuie să intre în corpul aparatului numai ECRANUL LCD MONTURA OBIECTIVULUI
prin obiectiv, restul fiind foarte bine izolat. Corpul Permite vizualizarea imaginilor (cel de pe spatele aparatului), sau a Sistemul de prindere al obiectivelor.
aparatului constituie în mare parte dimensiunile finale setărilor principale ale camerei (cel de deasupra camerei).
ale camerei, încorporând în el toate celelalte elemente
din componenţa sa (excepţia o face obiectivul unor
modele compacte şi al unor DSLR-uri).
Vizorul
Obiectivul este singurul element constructiv ce permite determinarea cadrului şi a calităţii finale a fotografiei. Obiective Nikkor, 50mm f/1.8 (fix), 85mm f/1.4
accesul luminii în aparatul foto, controlând cantitatea Caracteristicile principale ale obiectivelor sunt distanţa (fix), 105mm f/2.8 (fix macro), 14-24mm f/2.8
de lumină care ajunge pe senzorul digital cu ajutorul focală (măsurată în mm) şi luminozitatea (f/nr.). (superangular), 24-70mm f/2.8 (normal), 70-200mm
diafragmei. Este de asemenea elementul cheie în f/2.8 (teleobiectiv).
Deoarece acest curs nu este unul foarte tehnic, vom trece în revista obiectivele și vom încerca să ne bazăm pe partea
practică pentru a învăța cum să le folosim pentru a obține rezultatele dorite. În cazul în care ne dorim să cuprindem în
imagine mai mult decât portretul strâns al unei persoane sau vrem să includem și mediul în care aceasta se află, atunci cu
siguranta va trebui să folosim un obiectiv superangular. În schimb, dacă vrem să captăm în fotografie doar portretul subiectului, de la
bust în sus și acesta este la o distanță considerabilă de noi, trebuie să folosim un teleobiectiv. Cu cât distanţa focală este mai lungă,
cu atât mai mult o să avem subiectul mai aproape.
În fotojurnalism se recomandă utilizarea obiectivului fix de 35 mm, însă în portretistică, cele mai utilizate obiective sunt 50mm și
85mm, deoarece îți permit apropierea de subiect ușurând comunicarea. Mare atenție la cum le folosim, pentru că prin 85mm o să
avem în cadru în special capul și umerii subiectului, în timp ce prin 50mm vom putea fotografia de la talie sau bust, în sus. Dacă ne
apropiem mai mult cu 50mm, pentru o redare așa cum o putem face cu 85mm, riscăm să deformăm subiectul. După cum vedeţi,
alegerea obiectivelor se face în funcţie de ceea ce fotografiem. Normal că, de cele mai multe ori, suntem limitaţi de obiectivul pe
care îl avem, însă dacă ştim ce intenționăm să fotografiem vom putea alege obiectivul potrivit.
În cele trei fotografii putem vedea ce înseamnă unghiul de cuprindere al unui obiectiv. Prima imagine de mai
jos ne arată persoana fotografiată cu un obiectiv superangular, la o distanță focală de 32mm, în cadru având
tot subiectul. În a doua imagine, am folosit 50mm și am cuprins în cadru planul american al personajului, iar
fotografia din dreapta este realizată cu 160mm, cu ajutorul unui teleobiectiv, cuprinzând în cadru planul mediu. Se
poate vedea astfel cum diferă cele trei imagini în funcție de distanța focală aleasă. Punctul de stație a rămas același
pentru toate cele trei cadre.
Nikon D300 (DX) :: 24mm :: f/4 :: 1/800s :: ISO 200 © Dan Dinu
O altă caracteristică a obiectivelor este profunzimea de atinge diafragme cu o închidere mult mai mare decât
câmp. Aceasta reprezintă zona redată clar ce se extinde superangularele, pentru a obține și ele o profunzime de
în faţa şi în spatele planului focalizat. câmp mai mare.
În funcție de obiectiv, profunzimea de câmp poate varia Ați putea crede că la aceeași diafragmă, orice obiectiv va
foarte mult, fiind foarte mare în cazul superangularelor avea aceeași profunzime de câmp, însă nu este tocmai așa.
și foarte mică la teleobiective. Dacă folosim un obiectiv În mod normal nu există o diferență foarte mare între câteva
macro vom avea o profunzime foarte mică și pentru trepte de diafragmă dacă folosim același tip de obiectiv, însă
că fotografiem de la o distanță foarte mică de subiect. dacă alegem două obiective diferite, așa cum se întâmplă în
Aceasta poate deveni, în acest gen de fotografie, de imaginile alăturate, chiar și la o diafragmă aproape identică,
ordinul milimetrilor. diferența este semnificativă. În prima imagine vedem o
profunzime de câmp foarte mare, unde toate planurile
Mecanismul care poate controla profunzimea de câmp din fotografie sunt clare. În imaginea a doua, câmpul de
este diafragma, așa cum o sa vedem în continuare, însă claritate mult mai mic, ne scoate subiectul în evidență, însă
chiar dacă alegem o deschidere identică, putem observa planul aflat în spatele acestuia este complet neclar. Asta
un câmp de claritate diferit în funcție de obiectiv. De se întâmplă chiar dacă diafragma puțin mai închisă ar fi
exemplu, dacă alegem o diafragmă f/4 și fotografiem trebuit să redea o profunzime de cîmp mai mare în acest caz.
atât cu un teleobiectiv, cât și cu un superangular, Această diferență este dată de tipul obiectivului folosit, un
profunzimea de câmp va fi mult mai mare la al doilea superangular pentru prima imagine și un teleobiectiv pentru
obiectiv folosit. Din acest motiv, teleobiectivele pot a doua. (Cupșeni, Țara Lăpușului - ambele imagini)
Nikon D300 (DX) :: 185mm :: f/5.6 :: 1/500s :: ISO 400 © Dan Dinu
SFAT PRACTIC - Cum folosim profunzimea de câmp
Profunzimea de câmp redusă este de dorit atunci când vrem să scoatem în evidență subiectul de fundal, acest lucru fiind
indicat mai ales la portretele de prim-plan sau plan mediu. Fundalul neclar și uniform însă, nu ne mai poate da foarte multe
detalii în acest caz despre locul în care se află subiectul.
Atunci când fundalul este important pentru imaginea noastră și când alegem să fie redat cât mai clar, trebuie să avem grijă la
evidențierea subiectului pentru a nu îl pierde printre celelalte elemente. În acest caz evidențierea prin profunzime de câmp nu ne
mai ajută.
Mult mai multe amănunte despre cum se folosește profunzimea de câmp o sa puteți învăța la capitolul despre diafragmă, însă
trebuie să aveți mereu în minte ideea că aceasta poate fi modificată atât de deschiderea diafragmei, ce o controlează direct, dar și
de obiectivul folosit sau de distanța pe care o avem până la subiect.
Acest obiectiv se poate găsi atât cu diafragmă f/1.4, cât • Creează un efect de bokeh (modul cum este redată
și cu f/1.8, ce este mai accesibil. Abordarea printr-un neclaritatea fundalului) frumos, aducând un aspect mai
astfel de obiectiv, va fi foarte asemănătoare cu cea pe artistic portretului.
care o percepem noi când privim în jur.
• Este indicat în special pentru portretul general și
Avantaje plan american, deoarece o apropiere mai mare față de
subiect ne va crea o ușoară deformare. Pentru planul
• Datorită diafragmei foarte deschise, acest obiectiv mediu ne putem orienta mai degrabă către obiectivul
ne va permite sa lucrăm în condiții de iluminare mai de 85mm.
slabă.
Teleobiectivele au abilitatea de a decupa foarte mult din mediul în care se află subiectul și de a ne ajuta să fotografiem doar anumite detalii, însă de foarte multe ori tocmai aceste caracteristici pot păcăli foarte ușor un fotograf. Mai jos
puteți vedea cele mai frecvente greșeli ce sunt comise atunci când folosim un teleobiectiv.
• APLATIZAREA EXAGERATĂ A PERSPECTIVEI • EVIDENȚIEREA ELEMENTELOR DIN FUNDAL CE DISTRAG ATENȚIA • DECUPAREA EXAGERATĂ A SUBIECTULUI ȘI CENTRAREA ACESTUIA
Perspectiva este întotdeauna aplatizată și spațiul este comprimat atunci când Fundalul este adus mai aproape când folosim un teleobiectiv, iar dacă acesta conține Când folosim teleobiectivul, avem tendința de a decupa cât mai mult, iar acest lucru
fotografiem printr-un teleobiectiv, lucru ce nu mai ajută la redarea tridimensională elemente deranjante, ele vor fi destul de bine evidențiate. Este cazul petei albe de nu este întotdeauna necesar. De asemenea, datorită punctelor de focalizare aflate
a lumii din jur. În imaginea de mai jos profunzimea de câmp redusă și aplatizarea lumină din spatele subiectului, din imaginea de mai jos, sau linia din fundal foarte în centrul vizorului, suntem tentați să ne plasăm subiectul tot în centru, lucru ce nu
perspectivei, creează un plan destul de plat în spate subiectului, peste care acesta bine conturată din imaginea din stânga. este tocmai de dorit la o compoziție. Un exemplu relevant îl vedeți și în imaginea de
pare ca și cum a fost lipit. Pentru a rezolva această problemă, de cele mai multe ori jos, unde parcă nu se justifica neapărat o decupare atât de mare a feței și o centrare
trebuie să căutăm elemente în cadru care să ne confere o mai bună perspectivă, așa a acesteia.
cum o să vedem la lecția despre compoziție.
București Groșii Țibleșului, Țara Lăpușului, Maramureș Ungureni, Țara Lăpușului, Maramureș
Canon 5D (FX) :: 85mm :: f/2.5 :: 1/3200s :: ISO 100 © Tatiana Volontir Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/3.2 :: 1/500s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu Nikon D300 (DX) :: 300mm :: f/5.6 :: 1/320s :: ISO 200 © Dan Dinu
Aceste obiective sunt cele cu distanța focală până în • Creează iluzia unui spațiu extins
35mm și de multe ori sunt preferatele fotografilor de
peisaj și arhitectură, pentru că au un unghi de cuprindere Datorită mărimii prim-planului și faptului că acesta
foarte mare, însă sunt folosite mult mai puțin de către pare mai apropiat, se creează un spațiu în cadru mult
portretiști, având o importanță mai mare în fotografia mai mare decât se vede cu ochiul liber. Chiar dacă se
documentară, unde se pune accent și pe mediul în deformează realitatea, abordarea va deveni mai inedită.
care se desfășoară acțiunea, iar omul este de multe ori
doar o parte din întreaga poveste. Cu ajutorul acestor • Includ mai mult fundal
obiective puteţi lucra mai aproape de subiectul ales,
fără a fi nevoiţi să vă îndepărtaţi de acesta pentru a-l Acest aspect este interesant atunci când vrem să
include pe tot în cadru și pentru a putea focaliza. arătăm spațialitatea unui cadru, însă fundalul va apărea
micșorat. Dacă avem elemente interesante în fundal,
Datorită unghiului foarte mare de cuprindere și acestea pot pierde din importanță.
profunzimii de câmp mari, cădem uneori în extremă și
nu mai putem avea un punct de interes, subiectul fiind • Măresc profunzimea de câmp
pierdut în cadru. Căutați punctele de interes și cadrați
în așa fel încât obiectivul să pună în evidență subiectul Orice obiectiv superangular va avea la aceeași deschidere
și nu să îl piardă în spațiul creat. a diafragmei o profunzime mult mai mare decât a unui
obiectiv din altă gamă. Acest lucru ne va permite să
Caracteristicile obiectivului superangular: lucrăm cu diafragme mai deschise, pentru a avea timp
Imaginile de mai jos au fost realizate cu diferite distanțe focale, pentru a putea vedea ce se întâmplă cu fundalul. Am păstrat mărimea subiectul din cadru, ce a stat nemișcat, apropiindu-mă de el. Ce se poate vedea este că la
abordarea cu teleobiectivul, în prima imagine, gardul din spate este foarte aproape, iar la abordarea cu superangularul, ultima imagine, acesta se pierde destul de mult în fundal. Se mai poate observa și cât de mult fundal este
cumprins în fiecare cadru, dar și diferența de profunzime de câmp a imaginilor, dată de distanța focală și nu de diafragma ce a avut variații mici. Cu ochiul liber vedeam lucrurile așa cum o arată imaginea realizată cu 50mm.
Nikon D800 (FX) :: 300mm :: f/5.6 :: 1/20s :: ISO 400 © Dan Dinu Nikon D800 (FX) :: 200mm :: f/5.6 :: 1/30s :: ISO 400 © Dan Dinu Nikon D800 (FX) :: 70mm :: f/5 :: 1/40s :: ISO 400 © Dan Dinu
Nikon D800 (FX) :: 50mm :: f/4.5 :: 1/50s :: ISO 400 © Dan Dinu Nikon D800 (FX) :: 35mm :: f/3.8 :: 1/60s :: ISO 400 © Dan Dinu Nikon D800 (FX) :: 28mm :: f/3.5 :: 1/80s :: ISO 400 © Dan Dinu
Cu ajutorul diafragmei se controlează cantitatea de lumină sunt f/2.8, f/4, f/5.6, f/8, f/11, f/22, f/32. Astfel între f/4
ce intră în interiorul aparatului şi sensibilizează senzorul și f/5.6 există o înjumătățire a cantității de lumină, iar
digital. Aceasta se măsoară cu ajutorul numărului f/, între f/4 și f/2.8 există o dublare a acestei cantități. Între
care este un raport între diametrul deschiderii maxime aceste valori de bază există și trepte intermediare, cel
a lentilei și distanţa focală. mai frecvent treimi.
Nikon D700 (FX) :: 190mm :: f/2.8 :: 1/1000s :: ISO 250 :: Călugăr Sadhu, Nepal © Luiza Boldeanu
alăturat, putem vedea cum mâna călugărului este foarte
Fiecare f/stop dublează sau înjumătățește cantitatea de bine pusă în evidență și detașată complet de fundal. (Călugăr
lumină ce intră prin obiectiv. Treptele cele mai uzuale Sadhu, Kathmandu, Nepal)
Tabelul de mai jos ne arată principalele valori ale diafragmei, cuprinse între f/2.8 și f/32. Valorile întregi sunt redate cu negru,
iar valorile intermediare, treimi în acest caz, sunt redate cu verde. Există valori și în afara acestui tabel, atât diafragme mai
deschise, dar și mai închise, ele fiind însă mai rar întâlnite și fiind folosite mai ales la obiectivele mai performate, în special
dacă ne gândim la deschideri mari. Între valorile principale din tabel există o înjumătățire a cantității de lumină ce intră prin obiectiv,
dacă le citim de la stânga la dreapta, sau o dublare dacă le parcurgem invers.
De obicei diafragma este modificată la aparatul foto cu ajutorul unei rotițe, sau prin apăsarea unui buton corelată cu mișcarea unei
rotițe. Acest reglaj însă, poate fi diferit la fiecare aparat în parte, așa că este cel mai bine să consultați manualul tehnic al camerei
pentru mai multe informații și detalii.
Dacă spuneam despre diafragmă că este cea care Dacă vreți să înregistrați în același cadru și mișcare și
controlează profunzimea de câmp în imagine, obturatorul elemente statice va trebui să lucrați cu timpi de expunere
este cel care controlează mişcarea redată în fotografie. mai lungi și probabil să folosiți un trepied. Mai contează
foarte mult în această privință însă și viteza mișcării din
Trebuie să ne gândim cât de importantă este mișcarea cadru.
pentru imaginea noastră și cum vrem să o exploatăm.
Ochiul uman percepe lumea din jur cu o “expunere” Ambele imagini alăturate sunt destul de dinamice, însă acest
cuprinsă între 1/30s și 1/60s. Orice timp de expunere în lucru este redat diferit. În prima imagine subiectul se afla
afara acestui interval ne poate arăta o imagine cu care în mișcare și am avut nevoie de un timp foarte scurt pentru
nu suntem obișnuiți. a îngheța acțiunea în cadru, în timp ce în a doua imagine,
subiectele sunt statice, mișcarea fiind redată mai subtil.
Dacă timpul este mai lung, mișcarea va fi mult mai Efectul de dinamism în prima imagine este dat de zăpada
evidentă, cu zone neclare. Dacă timpul este mai scurt, ridicată în urma schiorului, iar în cea de a doua, de roțile
imaginea va fi foarte clară, cu diverse părți înghețate motocicletelor din planul secund. Așa cum vedeți efectul de
în cadru, care poate uneori nici nu au fost reperate de mișcare poate fi dat atât de un timp lung de expunere, cât și
ochiul nostru. de unul scurt. (Poiana Brațov - foto 1; Vietnam - foto 2)
Nikon D700 (FX) :: 35mm :: f/9 :: 1/200s :: ISO 250 © Luiza Boldeanu
Înainte de a răspunde, trebuie să ştim că multitudinea de combinaţii dintre obturator și diafragmă creează expunerea la
lumină a fotografiei. Ce este însă mai interesant, să folosim o diafragmă închisă şi un timp lung, sau una deschisă şi un timp
cât mai scurt? Fotografia poate fi la fel de bine expusă, însă rezultatele vor fi diferite. Trebuie să avem în vedere doi factori,
unul pur tehnic iar celălalt creativ.
Din punct de vedere tehnic, uneori suntem nevoiţi să folosim un timp de expunere cât mai scurt, pentru a nu mişca aparatul în timp
ce fotografiem în lipsa unui trepied, într-o zonă cu lumină slabă. Ne vedem astfel nevoiţi să scurtăm timpul de expunere şi implicit
şi profunzimea de câmp oferită de o diafragmă închisă. În cazul diafragmei, trebuie uneori să mărim deschiderea acesteia, pentru a
scurta timpul de expunere, din acelaşi motiv, pentru a nu realiza fotografii mişcate. Renunţăm astfel la profunzimea de câmp.
Din punct de vedere creativ, lucrurile sunt limitate doar de imaginaţia noastră şi de ceea ce vrem să exprimăm în fotografie. Dacă
ar fi să facem un studiu de caz pe imaginile de pe această pagină, în prima fotografie mi-am dorit să îngheț schiorul în imagine și să
redau cât mai bine dâra de zăpadă pe care o lăsa în spate și care îmi conferea ideea de mișcare. Dinamica din cadru este suficientă
în acest caz pentru a imprima ideea de mișcare.
În a doua fotografie, cadrul ar fi fost destul de static fără roțile celor două motociclete ce apar în colțurile imaginii, care, fiind neclare
datorită vitezei cu care se deplasau, îmi conferă un plus de dinamism. Indiferent că alegeți o anume diafragmă sau un anume timp
de expunere, este important să vă gândiți de fapt ce vă doriți de la imaginea finală.
Nikon D300 (DX) :: 125 mm :: f/4.5 :: 1/1000s :: ISO 200 :: Țara Lăpușului, Maramureș © Dan Dinu
Rugați modelul să se miște și fotografiați-l atât cu un în meniul de TEMĂ aferent lecției.
timp scurt de expunere, cât și cu unul lung. Variați între
mișcarea modelului și mișcarea celor din jurul modelului După verificare o să primiţi un feedback asupra imaginilor
(într-o piață, pe stradă, pe bicicletă etc.) pentru a vedea şi diverse comentarii pentru îmbunătăţirea acestora.
cum evoluează imaginea.
Pentru primul experiment vă recomandăm să lucrați în modurile semiautomate ale aparatului, unde puteți selecta diafragma
sau obturatorul, iar celălalt parametru este ales automat de cameră. Acestea sunt notate cu A sau Av pentru prioritate de
diafragmă, sau S sau Tv pentru prioritate de timp. În acest fel o sa puteți ajunge mai repede la rezultatul dorit. Dacă vă
cunoașteți suficient de bine aparatul, puteți lucra și în
modul manual.
“Îmbrățișează, admiră, iubește lumina, dar mai presus Atât ochiul uman, cât și senzorul aparatului de fotografiat,
de toate învață să o cunoști. Cu cât ințelegi lumina au nevoie de lumină pentru a vedea, respectiv a capta
mai bine, cu atât vei descoperi mai repede cheia către o imagine. Înainte de a începe să învățăm cum să
fotografie.” - George Eastman realizăm o imagine, trebuie să învățăm cum să folosim
lumina. Diferența dintre o fotografie mediocră și una
Lumina este cel mai important element în fotografie, extraordinara, poate fi dată, în cele mai multe dintre
pentru că fără ea fotografia nu ar putea exista. Însuși cazuri, de modul cum utilizăm lumina. Fotograful
cuvântul fotografie provine din limba greacă și este poate controla cantitatea, intesitatea și durata luminii,
format din “phos”, ce înseamnă “lumină”, și “graphis” ce necesare pentru crearea unui cadru. Această lumină
se traduce prin “a desena”. Așadar, fotografia înseamnă este cea care ne redă forma și culoarea subiectului
de fapt a desena cu ajutorul luminii. fotografiat, iar uneori chiar atmosfera întregii imagini.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/2 :: 1/500s :: ISO 400 © Luiza Boldeanu
Dacă privim imaginea din stânga observăm cum pata de
lumină puternică de pe perete a creat o ramă în care avem
tendința să încadram vizual subiectul. Sclipirile de lumină din
prim-plan, creează o continuitate a texturii florale a rochiei,
redând în același timp și o atmosferă mai aparte. De obicei,
lumina tare este cea care ne ajută mai mult la redarea unei
anume compoziții, petele luminoase și umbrele adânci,
formând o geometrie interesantă, ce poate accentua anumite
idei de compoziție. Această geometrie a luminii își poate pune
amprenta vizibil în compoziția finală a fotografiei.
În cele două imagini de mai jos putem vedea două cazuri în care expunerea din fotografie este greșită. În prima dintre
imagini avem un caz de supraexpunere și putem observa cum se pierd detaliile atât pe fața și haina modelului, cât și din
fundal. În a doua imagine avem un caz de subexpunere, existând foarte multe zone complet întunecate. Imaginea corectă
se regăsește în partea dreaptă, unde putem observa detalii pe toată suprafața cadrului, indiferent că discutăm despre zonele cu
lumină mai puternică sau zonele mai întunecate.
Expunerea este foarte importantă în fotografie, așadar este vital să îi acordăm întotdeauna o atenție deosebită.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.8 :: 1/200s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.8 :: 1/100s :: ISO 200 © LB Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.8 :: 1/1600s :: ISO 200 © LB
Aparatul foto oferă mai multe moduri de expunere, Acest mod, deși este un mod automat, alege singur
astfel identificând programe automate (pentru diferite valorile de expunere, diafragma și obturatorul, însă
tipuri de subiecte), programe semiautomate (prioritate vă lasă să modificați aceste valori în pereche, folosind
de timp sau de diafragmă) și un mod manual. expuneri echivalente.
Modurile automate predefinite Uneori o imagine se poate realiza foarte ușor, fără probleme
tehnice deosebite, așa cum se poate vedea în imaginile
Sunt întâlnite cel mai adesea la camerele DSLR din gama alăturate. În astfel de cazuri nu prea contează în ce mod al
entry level, însă lipsesc la camerele semiprofesionale aparatului lucrați, deoarece obțineți ușor rezultatul dorit.
și profesionale. Aceste moduri automate vă oferă o În aceste imagini, contrastele slabe și lumina ambientală,
reglare automată a parametrilor în funcție de subiectul generată de un cer acoperit de nori, au facilitat expunerea.
ales, având predefinite programe pentru macro, peisaj, În cazul de față, norii au funcționat ca o perdea gigantică,
acțiune, portret etc. Măsurarea expunerii se face în acest dispersând lumina uniform și facilitând realizarea expunerii.
caz automat și nu aveți posibilitatea să faceți ajustări (Gura Humorului, Bucovina - foto 1; Sălciua, Apuseni - foto 2)
manuale.
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/5.6 :: 1/200s :: ISO 1000 © Luiza Boldeanu
Aparatele foto entry level, au de obicei o rotiță selectoare, de unde pot fi alese modurile de expunere, fie că este vorba
de cele predefinite, sau de cele semiautomate și modul manual. Această rotiță este de obicei găsită deasupra aparatului,
așa cum se poate vedea și în prima imagine de mai jos. La aparatele din gama semi-profesională și profesională, modurile
automate nu mai există, iar rotița selectoare poate fi înlocuită de un buton de selecție, numit Mode în exemplul de mai jos. În cartea
tehnică a aparatului o să puteți citi exact cum se poate face această selecție pe camera pe care o dețineți.
Nikon D300
Nikon D5100
Măsurarea matricială sau evaluativă (matrix) Principala metodă de măsurare folosită de camere de
foarte multă vreme, aceasta măsoară lumina din întreg
Această metodă măsoară expunerea în mai multe puncte cadrul, însă dă o importanță mai mare centrului (în jur
ale cadrului și face o medie, fără a favoriza niciuna de 15%). Acest mod de măsurare este util mai ales atunci
dintre zone. Este considerată cea mai utilă metodă de când subiectul este destul de mare și evident în cadru și
măsurare pentru majoritatea expunerilor, atâta timp vrem să îi dăm lui importanță. Pentru că trebuie făcută
cât tonurile sunt distribuite relativ uniform și nu există o măsurare cu subiectul în centrul vizorului, trebuie să
contraste foarte puternice. ne gândim și la recadrarea ulterioară a acestuia cu o
metodă de blocare a expunerii.
MĂSURAREA EXPUNERII
Despre cum să expunem corect există foarte multe materiale, În goana fotografilor, mai ales a celor începători după o
atât cărți cât și articole în mediul online, marea întrebare expunere corectă, aceștia tind să uite că fotografia, este până
însă, este cum să expunem perfect un cadru pentru a reda la urma urmei, nimic altceva decât comunicare. Fotografii nu
ceea ce vedem sau simțim într-o anumită situație. Răspunsul au o notă gravă pentru a adăuga dramatism, așa cum fac
în acest caz nu mai ține de nicio teorie complicată și depinde muzicienii, nu au nici o pensulă cu o culoare anume pentru a
doar de viziunea noastră. Odată cunoscute setările aparatului reda un sentiment și nu au un cuvânt pentru a descrie ceea
și modul de funcționare a acestora, singurul lucru pe care îl ce simt. Tot ce avem noi... este lumina.
mai avem de făcut este să experimentăm.
Lumina este cea care aduce la viață o fotografie, este nota,
Există două criterii după care putem stabili care este culoarea sau cuvântul prin care vrem să comunicăm ceva.
expunerea perfectă pentru o imagine. Primul dintre ele, ce
dorim și cum vrem să comunicam un anumit mesaj. Să fie Expunerea corectă, cea în care avem detalii pe toată suprafața
complet, ușor de asimilat, sau să ne lase loc de gândit și să cadrului, de la alb la negru, nu trebuie să fie neapărat cea mai
ne pună imaginația la încercare. Al doilea criteriu, este cât de bună alegere. Uneori expunerea perfectă pentru un cadru,
multe detalii ne dorim în cadru în zonele de lumină și umbră, este cea în care subiectul este scos în evidență tocmai prin
care să ne faciliteze citirea imaginii. anumite “greșeli“ de expunere.
Nikon D700 (FX) :: 75mm :: f/4 :: 1/160s :: ISO 640 © Luiza Boldeanu
Simplitatea este întotdeauna de căutat în fotografie,
însă nu este mereu ușor de găsit. De obicei detaliile
sunt cele care pun în valoare subiectul, însă uneori,
ascunderea detaliilor inutile, ar putea concentra atenția către
acesta. Pentru a ascunde sau accentua anumite detalii, putem
să ne folosim de lumină și expunere. Să ne orientăm atenția
mai întâi către imaginea mare din dreapta, unde subiectul
este plasat în contralumină. Am fi putut obține doar o siluetă
în fereastră însă, în cazul de față, s-a optat pentru măsurarea
expunerii pe zona umbrită, astfel încât am putut pune în valoare
detalii importante, cum sunt mâna, expresia feței și voalurile
rochiei, ce conturează împreună personalitatea grațioasă a
balerinei. În imaginea alăturată, s-a realizat expunerea astfel
încât zonele umbrite să fie subexpuse, iar privirea se oprește
pe obiectele mai deschise, pânza ce acoperă ochii, zahărul ce
se varsă pe masă și ceașca de cafea. Păstrarea acestor detalii
minime este necesară într-un portret conceptual pentru a
contura un anume mesaj. O cafea ce nu se lasă a fi băută, de
cineva care încă nu vrea să se trezească.
Fuji S6500 :: 14mm :: f/36 :: 1/100s :: ISO 200 © TV
Printre multe altele, avantajul major al fotografiei Graficul histogramei este compus din două axe. Pe cea STUDIU DE CAZ - Histograma perfectă
digitale este cel mai probabil posibilitatea verificării orizontală avem gama completă de tonuri (256) de la
expunerii corecte, cu ajutorul histogramei. Astfel putem negru (0) la alb (255), unde griul mediu este 128. Axa Histograma perfectă trebuie să fie cu pante ce pleacă de la negru, urcă către zona tonurilor de mijloc și coboară
verifica direct în teren dacă am făcut greșeli majore de verticală ne arată numărul de pixeli aferenți fiecărui ton. către alb cu pante domoale. Această histogramă însă se reflectă la foarte puține fotografii, deoarece nu toate
expunere și le putem corecta. Cu cât valorile sunt mai mari cu atât saturația pixelilor imaginile au nevoie de o așa zisă histogramă perfectă. După cum o să vedeți în exemplele ce urmează, unele
este mai ridicată. histograme sunt departe de a fi perfecte, însă asta nu știrbește cu nimic din valoarea imaginii.
Majoritatea aparatelor de fotografiat și a soft-urilor ne
pot reda atât histograma pe luminanță, reprezentând Histograma trebuie subordonată fotografiei și niciodată Histograma trebuie subordonată fotografiei și niciodată invers. Astfel trebuie să gândiți și interpretați histograma în
valorile tonale, dar și pe cea aferentă canalelor de invers. Astfel trebuie să gândiți și să interpretați funcție de fotografie. Aceasta trebuie să fie un instrument de verificare a expunerii și nicidecum un criteriu de alegere al
culoare (RGB). Cel mai simplu este să ținem cont de histograma în funcție de fotografie. Aceasta trebuie să imaginii. De foarte multe ori histograma ne ajută și la procesarea fișierelor pe calculator oferindu-ne informații esențiale.
histograma pe luminanță, unde se reflectă principalele fie un instrument de verificare a expunerii și nicidecum
greșeli de expunere. un criteriu de alegere a expunerii. În imaginea de mai jos, putem vedea o histogramă aproape perfectă, cu o ușoară aglomerate de tonuri către dreapta,
datorită faptului că predomină tonurile mai deschise. Astfel de cazuri însă, se întâlnesc destul de rar, uneori fiind specifice
imaginilor de portret unde fața subiectului este mai mare în cadru și avem multe tonuri apropiate de griul mediu.
INTERPRETAREA HISTOGRAMEI
În schița de mai jos, puteți vedea o histogramă pe luminanță ce ne arată expunerea unei imagini. Putem observa că pleacă
ușor, pe o pantă ascendentă din stânga, zona tonurilor închise, urcă și obține un maxim de pixeli în zona tonurilor medii
și coboară ușor pe o pantă descendentă către dreapta, în zona tonurilor deschise. Este corectă această histogramă? Nu
Nikon D800 (FX) :: 200mm :: f/4 :: 1/400s :: ISO 100 © Dan Dinu
avem cum să știm acest lucru, atâta timp cât nu avem și fotografia aferentă ei. Așa cum spuneam, orice histogramă trebuie să se
subordoneze unei imagini, pentru a putea avea logică și pentru a putea fi interpretată.
NUMĂRUL DE PIXELI
GAMA DE TONURI
Acest tip de lumină provine în general de la o sursă Acest tip de lumină apare atunci când vine direct de la
mare şi difuză. Fie că este vorba de o zi înnorată, când soare. Lumina obținută are tendinţa de a fi puternică şi
lumina nu este direcţională şi învăluie subiectul din toate direcţională.
părțile, fie că discutăm despre o lumină ambientală
precum cea oferită de reflexia luminii de pe o suprafață, În astfel de condiții avem contraste puternice, cu zone
caracteristicile sunt aceleași. Contrastul este redus, iar de umbre adânci şi zone de luminozitate mare. Culorile
umbrele vor fi şterse, cu detalii pe toată suprafaţa. Într-o sunt redate în general bine, dar se vor pierde detalii în
astfel de lumină se pune în evidenţă o întreagă gamă de zonele cu un contrast ridicat.
tonuri de culoare.
Avantaje: Avantaje:
• Cantitatea de lumină mai redusă poate facilita • Cantitatea de lumină mai mare facilitează lucrul cu
lucrul cu timpi mai lungi de expunere; timpi scurți de expunere;
• Lumina nu are o direcție clară și învăluie uniform • Lumina are o direcție clară și ajută la redarea
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.6 :: 1/4000s :: ISO 100 © Luiza Boldeanu
subiectul; perspectivei;
• Contrastele reduse cresc nivelul detaliilor din cadru; • Contrastele pot crea imagini mai dramatice;
• Culorile sunt mai pastelate și creează atmosferă. • Culorile sunt redate mai viu.
În prima imagine din dreapta, putem observa o lumină moale ce învăluie toată imaginea, construind o atmosferă mai aparte
alături de fundal și de poziția și gestica subiectului. Lumina moala nu atrage atenția către ceva anume și lasă elementele care
construiesc imaginea, subiectul, casa, ferestrele și copacul, să comunice și să se coreleze pentru a forma întreaga poveste.
Pe de altă parte, în a doua imagine, lumina tare și direcționată, scoate în evidență subiectul, celelalte elemente făcând parte din
decor. Deși și în această imagine fundalul este important, nu mai există același tip de comunicare între subiect și mediul în care este
fotografiat, acesta punând mai degrabă în valoare personajul nostru, printr-un efect de înrămare. Prima imagine pare mult mai plată,
în timp ce în a doua, contrastul mai mare și umbrele, pun în evidență tridimensionalitatea spațiului prin accentuarea perspectivei.
Am putea spune că în aceste două cazuri lumina potrivită pentru imagini este chiar cea surprinsă, însă este greu să ne imaginăm cum
ar fi dacă ar fi exact invers. Fiecare tip de lumină în parte are avantaje și dezavantaje, așa că nu trebuie decât să fiți atenți la fiecare
aspect în parte.
Atunci când ne gândim să fotografiem oameni, trebuie Putem vedea în continuare prin această lumină, însă
să știm să evidențiem câteva caracteristici esențiale ale uneori planurile mai îndepărtate își pierd din cromatică
luminii, ce ne pot ajuta să realizăm o fotografie reușită. și apar ca și forme mai neclare. Această lumină deosebită
poate da un plus de dramatism portretului fotografiat
TRANSPARENȚA într-un anumit context.
Uneori este foarte greu să facem o diferență între transparență și transluciditate, ideea de bază însă, este că transparența
se referă strict la lumină și la modul cum putem vedea prin aceasta, în schimb ce transluciditatea se referă la suprafețele
prin care trece lumina. În prima imagine o ușoară pâclă a pus în evidență lumina caldă din fundal, în timp ce, în a doua
În altă ordine de idei, transparența este întotdeauna translucidă, în timp ce o suprafață translucidă nu este obligatoriu să fie și
perfect transparentă în același timp. (Ungureni, Țara Lăpușului, Maramureș - foto 1; Delta Dunării - foto 2)
Nikon D300 (DX) :: 300mm :: f/5.6 :: 1/320s :: ISO 200 © DD Nikon D800 (FX) :: 250mm :: f/5.6 :: 1/200s :: ISO 100 © DD
Lumina poate avea culori diferite în anumite momente ale Lumina artificială poate avea și ea temperaturi de
zilei și în anumite condiții atmosferice, sau în funcție de sursa culoare diferite, trecând de la lumina foarte caldă
care o produce. Acest aspect este definit de temperatura de a unei lumânări, la cea mai puțin caldă a unui bec cu
culoare și se măsoară în grade Kelvin. Ochiul uman percepe incandescență și ajungând la cea neutră spre rece a
lumina ca fiind albă, indiferent de aceste variații. tuburilor fluorescente. Fiecare sursă de lumină are
propria temperatură de culoare.
Culoarea luminii se schimbă pe parcursul unei zile, de la
tonurile calde ale dimineţii, la lumina rece de la mijlocul
zilei, şi revine iarăşi la lumina caldă spre seară. În prima imagine din dreapta, putem vedea o lumină caldă
ce conturează fața subiectului, generând culori la fel de
Roșu are cea mai mare lungime de undă din spectrul calde cu o tentă de galben și portocaliu. În a doua imagine,
vizibil, iar violet pe cea mai scurtă. Cu cât lungimea de avem lumină rece și culori de asemenea reci, predominante
undă este mai mare, cu atât undele trec mai ușor prin fiind tonurile de albastru. (Nepal - foto 1; Birghton, Marea
atmosferă, acest fapt jucând un rol important în natură. Britanie - foto 2)
ROATA CULORILOR
Ochiul uman este foarte subiectiv, iar fiecare dintre Un spațiu de culoare reprezintă totalitatea culorilor STUDIU DE CAZ - Diferența dintre RGB și CMYK
noi distinge altfel culorile. Orice dispozitiv digital pe care le putem forma prin combinarea luminii (RGB
însă, indiferent că este aparatul foto, monitorul sau - culori aditive) sau a pigmenților și cernelurilor (CMYK Așa cum se poate ușor remarca, imaginea în spațiul RGB, are culori mai saturate și mai vii în comparație cu
imprimanta, “vede” culorile așa cum este setat să o facă. - culori substractive). În prima variantă se obțin teoretic imaginea în CMYK, unde tonurile par mai șterse și mai lipsite de contrast. Acest lucru se întâmplă în special
mai multe tonuri de culoare decât în a doua variantă. pentru că anumite culori din spațiul RGB, nu există în CMYK. Putem observa cel mai bine acest lucru la nuanțele
Noțiunea de management al culorii înseamnă adoptarea de verde și albastru de pe baticul fetiței. Motivul, albastrul și verdele sunt în componența RGB, însă lipsesc în CMYK.
unui sistem în care toate echipamentele dintr-un lanț Orice echipament sau soft, captează, redă sau imprimă Dacă privim componența spațiilor de culoare din schița alăturată, putem vedea și grafic acest lucru. Se mai poate vedea
de operații utilizat pentru crearea unei imagini, sunt într-un spațiu de culoare. Acestea pot fi foarte diferite, în imagine și o denaturare a culorilor la buze, ochi și la pigmentul pielii.
conectate și asociate, astfel încât să producă aceleași unele incluzându-se în altele sau cuprinzând alte culori.
culori constant și predictibil. Principala problemă generată de diferența dintre spațiile de culoare RGB și CMYK, este observată când imprimăm o
fotografie cu tehnologie tipografică. Noi vedem imaginea pe un monitor în spațiul RGB, însă imprimarea se face cu
cerneală în spațiul CMYK. Diferențele vor fi foarte mari între cele două situații, mai ales că monitorul folosește pentru
redare lumină emitentă, iar hârtia pe care avem imaginea imprimată folosește lumina reflectată. Acest lucru duce la o
pierdere a strălucirii culorilor. Știind toate aceste lucruri putem să ne facem o mai bună calibrare a echipamentelor și o
editare a imaginii în așa fel încât să obținem rezultatele cele mai bune.
SPAȚIILE DE CULOARE
CMYK RGB
În schița alăturată, puteți vedea spectrul vizibil al
luminii și totalitatea culorilor formate de aceasta.
Nikon D300 (DX) :: 300mm :: f/5.6 :: 1/200s :: ISO 400 © Dan Dinu
Fiecare dintre noi însă, în funcție de ochiul fiecăruia,
poate vedea mai multe sau mai puține culori. Toate spațiile de
culoare sunt incluse în acest spectru, însă acestea pot fi mai
mari sau mai mici, în funcție de complexitatea fiecăruia.
Canon 40D (DX) :: 50mm :: f/4.5 :: 1/40s :: ISO 250 © Tatiana Volontir
Pentru a vedea histograma la fotografii așa cum este prezentată în exemplele din acest curs, alegeți Adobe Photoshop.
Acesta vă arată o histogramă numai pe tonurile de gri, care este mai simplu de citit. Găsiți histograma undeva în colțul
dreapta sus al programului. Unele aparate de fotografiat sau programe de editare vă pot arăta histograma pe fiecare canal
de culoare în parte, iar acest lucru devine uneori mai greu de
interpretat.
Histogramă pe mai multe canale de culoare Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/2.2 :: 1/1250s :: ISO 100 © TV
“Nu există nimic mai nefolositor decât o imagine clară a fotografiat. Cu alte cuvinte alegem să redăm doar o
unui concept neclar.” - Ansel Adams parte din tot ce ne pune subiectul la dispoziție, acea
parte care ne spune o poveste.
Despre compoziție și regulile aferente acesteia am putea
vorbi zile întregi, dar câți dintre noi își pun intrebarea Principalul subiect al portretisticii este chipul uman, însă
“de ce fac această fotografie” de fiecare dată când apasă pe lângă acesta trebuie să luăm în considerare întregul
pe declanșator? Oare de fapt nu este compoziția modul corp, fundalul și orice alte elemente care pot ajuta la
în care încercam să captăm atenția privitorului asupra construirea poveștii din jurul personajului fotografiat.
subiectului ales? Chiar dacă următoarele reguli și principii există pentru
a construi o compoziție bună și par destul de stricte, ar
Într-o fotografie, fiecare dintre noi încearcă să capteze trebui să le considerăm niște simple îndrumări și nu să
pe senzorul aparatului, nu numai o simplă expunere la le luăm ca literă de lege. Compoziția este o artă și nu o
lumină, ci și personalitatea, starea și emoția subiectului știință.
Canon 20D (DX) :: 50mm :: f/2 :: 1/250s :: ISO 400 © Tatiana Volontir
Dacă privim imaginea din dreapta vom observa că se stabilește o schiță generală a direcției, dată de o linie frântă, care
începe de la umărul modelului, dreapta sus, staționează un pic în palma dreaptă din mijlocul imaginii și se oprește în
degetele palmei stângi. Această curgere de elemente se orientează în coborâre către partea din stânga jos a imaginii. Acum
să analizăm privirea subiectului, ce este orientată către același punct indicat de degetele mâinii stângi. Chiar dacă acel punct lipsește
din imagine, el pare a fi căutat de către privitor. Poate că este un punct în care subiectul pur și simplu își ațintește privirea, însă prin
orientarea întregului corp către acea direcție, ne face și pe noi curioși să aflăm care este poveste subiectului.
Compoziția ne orientează atât către citirea imaginii, dar creează și o anumită armonie vizuală. Să analizăm un pic și cromatica, unde
sunt două nuanțe dominante, albastrul și culoarea pielii, care se pierde în culoarea fundalului. Simplitatea cromatică ne transpune
într-o armonie vizuală plăcută pentru ochi. Tonurile de culoare sunt pastelate și redau personalitatea diafană a subiectului.
Observați simetria formelor rotunde de la cercel și mărgele? Inclusiv ele joacă un rol important la construirea imaginii la nivel
compozițional. Poate că tot acest studiu pare complicat și normal că nu o să stăm chiar la fiecare imagine să o interpretăm astfel, ce
este important însă, este să realizăm că, fie că vrem sau nu, ochiul nostru are un anumit traseu prin imagine în funcție de elementele
din cadru, iar acest traseu trebuie să pună în evidență subiectul, să poarte privirea către el și să nu ne scoată afară din cadru.
Anumite reguli de compoziție, așa cum o să vedem în continuare, ne pot ajuta să ne poziționăm subiectul în punctele forte ale
cadrului. Aceste reguli, alături de armonia vizuală și un bun simț estetic, sunt cheile unei compoziții reușite.
Multe dintre elementele de compoziție din fotografie au Acest tip de plan se referă la acele fotografii în care
fost preluate din pictură. Este foarte lesne de înțeles că subiectul este redat în întregime, în mediul în care
poziția subiectului într-un cadru este foarte importantă, îşi desfăşoară activitatea. Este cel mai des folosit în
deoarece poate schimba mesajul pe care vrem să îl portretul documentar, unde majoritatea fotografiilor
transmitem. La fel de important însă este și formatul sunt realizate în format orizontal, tocmai pentru a
pe care îl alegem, planul pe care îl abordăm sau unghiul cuprinde mai mult din mediul subiectului. De reţinut
de abordare. În funcție de ceea ce vă doriți, aveţi mai este şi faptul că o fotografie de acest fel reuşeşte să
multe variante de încadrare, fiecare cu anumite utilizări înfăţişeze subiectul într-o anumită situaţie la un anumit
specifice. moment în timp.
Nikon D700 (FX) :: 22mm :: f/4.5 :: 1/800s :: ISO 200 :: Santa Rosa, Argentina © LB
Nikon D700 (FX) :: 22mm :: f/2.8 :: 1/160s :: ISO 2000 :: Nepal © Luiza Boldeanu
O importanţă deosebită în compunerea unei imagini o Acest unghi ne înfățișează subiectul dintr-un punct
are unghiul din care alegem să declanșam. Locul unde nefiresc și este folosit mai ales pentru a scoate în evidență
este plasat aparatul foto în relație cu subiectul, va afecta anumite trăsături sau deprinderi ale personajului
modul în care este perceput acesta de către privitor. fotografiat.
Nivelul privirii Pentru a înțelege ideea de unghi putem lua prin comparație
cele doua imagini. În stânga subiectul este pus vertical, în
Atunci când alegem să abordăm subiectul de la nivelul timp ce o înclinare a camerei sau a modelului poate poziționa
privirii nu o să influențăm cu nimic statura personajului, subiectul oblic, așa cum se vede în dreapta. Poziționarea mai
acesta fiind la egalitate cu privitorul. jos sau mai sus față de subiect este și ea relevantă.
Cea mai armonioasă împărțire a unui cadru, o putem În cele două imagini alăturate puteți vedea două metode
avea folosind secțiunea de aur. Această metodă vine din de a compune după regula secțiunii de aur, unde am folosit
antichitate și definește o împărțire a cadrului în funcție punctele forte formate pentru a plasa personajele.
de proporțiile laturilor.
Deși pare destul de multă matematică în formula de mai jos, calculul pentru aflarea secțiunii de aur nu este chiar atât de
complicat. Dacă împărțim latura mare a cadrului (a+b în exemplu nostru) la latura mică, obținem o împărțire a cadrului
într-un pătrat și un dreptunghi, iar dacă vom continua împărțirea dreptunghiului format după aceeași regulă la infinit, vom
obține punctul forte al acestei reguli, aflat la capătul spiralei desenate în schița de mai jos. Împărțirea aceasta va genera tot timpul
numărul j ce este egal cu 1,618.
Nikon D100 (DX) :: 16mm :: f/4 :: 1/20s :: ISO 800 © Dan Dinu
Formula care poate calcula raportul laturilor este: (a+b)/a = a/b = j = 1,618
Șirul lui Fibonacci: 1 1 2 3 5 8 13 21 34 55 89 144 etc. (orice număr din șir este suma celor două din fața lui, orice număr din șir
împărțit la cel din fața lui va genera valoarea aproximativă de 1,618)
Când un fotograf utilizează termenul de punct focal, Trebuie să precizăm că, toate elementele menționate,
se referă la acel punct din fotografie pe care dorește pot atrage privirea și către zonele importante din cadru
să îl scoată mai mult în evidență, restul cadrului fiind sau în afara acestuia, dacă nu sunt poziționate corect în
subordonat acestui punct. Crearea unui astfel de punct imagine.
de atragere a privirii se obține folosindu-ne fie de o
zonă clară suprapusă peste un fundal estompat, fie de
poziționarea subiectului în punctele forte ale cadrului, În imaginea din dreapta am poziționat subiectul pe o linie
fie de linii care să conducă privirea către zona dorită sau forte, unde soarele și fața modelului sunt în punctele forte
de o perspectivă interesantă. Contrastul, cromatica sau ale acestei linii. Împreună cu copacii din spate, subiectul
dinamismul dat de elementele din cadru pot fi și ele de formează o înșiruire de linii verticale ce se armonizează
ajutor la crearea unui punct focal către care tinde să se interesant.
direcționeze atenția privitorului.
Pentru a afla care este zona cea mai armonioasă pentru a plasa un punct de interes într-o imagine, trebuie să delimităm două
reguli de compoziție. Astfel regula treimilor ne va da o zonă centrală, aflată între cele patru puncte forte, în care nu este
bine să ne poziționăm subiectul, iar regula diagonalelor (despre care o să discutăm în paginile ce urmează) ne va delimita
șesimile, în afara cărora un punct va fi prea în extrema cadrului. În prima imagine se poate vedea foarte bine această delimitare, cu
Canon 40D (DX) :: 17mm :: f/4 :: 1/30s :: ISO 200 © Tatiana Volontir
omul plasat într-o zonă de interes din cadru. În a doua imagine putem vedea cum ne putem plasa un punct de interes, dat de fața
personajului, în funcție de zona de interes demarcată. Chiar dacă în acest caz modelul privește în afara cadrului, spațiul mai mare
fiind în zona din stânga, nu uitați că nu trebuie să tratăm regulile cu precizie matematică și, așa cum o să învățăm mai târziu, acestea
mai pot fi și încălcate, atunci când există o justificare bună.
Plasarea unui subiect punctiform în cadru Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/4.5 :: 1/200s :: ISO 400 © LB
Diagonalele sunt cele mai interesante linii din punct celorlalte reguli. Diagonala nu trebuie să fie neapărat
de vedere vizual. Atrag ușor privirea și dau imaginii o linie aflată fizic în cadru, ci poate fi indusă prin
adâncime și perspectivă, creând puncte de interes când poziționarea anumitor elemente.
se intersectează cu alte elemente.
Diagonalele sunt mult mai agresive vizual și
Diagonala ce pornește din stânga jos - dreapta sus interacționează mult mai mult cu celelalte elemente,
se numește diagonală de creștere sau ascendentă. uneori dominând întregul cadru. Liniile diagonale induc
Diagonala din stânga sus - dreapta jos se numește ideea de dinamism, neliniște și energie într-un cadru.
diagonală de descreștere sau descendentă.
Imaginea din dreapta are personajul plasat pe o diagonală,
Cel mai bun mod de a folosi diagonalele este prin ce se intersectează cu direcția dată de cursul apei. Echilibrul
combinarea cu un subiect dintr-un punct forte, aflat subiectului pare destul de precar, deși privirea denotă multă
pe aceeași linie, sau în oricare dintre punctele forte ale siguranță.
DIAGONALELE
Diagonalele sunt cele mai dinamice linii din cadru, așadar și compozițiile pe diagonală vor fi foarte dinamice. Împărțirea cea
mai armonioasă pentru plasarea unei linii diagonale se poate face așa cum se vede în schița de mai jos. Se împart ambele
laturi ale cadrului în șase părți egale și plecăm cu două linii de o parte și de alta a diagonalei principale, obținând o zonă
Canon 40D (DX) :: 34mm :: f/4 :: 1/60s :: ISO 100 © Tatiana Volontir
de plasare a liniilor din fotografia noastră. Este bine de evitat ca liniile din imagine să fie postate chiar în colțul cadrului, deoarece
acestea pot scoate privirea afară din fotografie. În exemplul de mai jos puteți vedea coloanele plasate pe o diagonală, în timp ce
subiectul este poziționat pe linia forte din dreapta.
Liniile drepte captează poate cel mai ușor privirea și o poartă în lungul lor, foarte rapid, așa cum se poate vedea
în prima imagine. Privirea în acest caz este direcționată foarte rapid din prim-plan de la linia buștenilor culcați,
pe corpul băiatului, urmând să parcurgă linia goarnei și să se întoarcă la chipul băiatului. În a doua imagine,
privirea este atrasă de liniile curbe date de corpul mlădios al personajului fotografiat, în timp ce liniile drepte ale bărcii
dau stabilitate imaginii. În majoritatea cazurilor, dacă într-o fotografie avem atât linii drepte cât și linii curbe, cele curbe
vor fi mai atractive și vor atrage atenția deoarece sunt cele care rup cadrul static, dat de liniile drepte. Un exemplu
elocvent este imaginea din dreapta, unde liniile curbe ale corpului grațios atrag privirea și rup rigurozitatea dată de
liniile drepte ale arhitecturii urbane.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/4 :: 1/200s :: ISO 320 © Luiza Boldeanu
Nikon D700 (FX) :: 56mm :: f/4.5 :: 1/1250s :: ISO 200 © LB Nikon D700 (FX) :: 155mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 200 © LB
“Fotografia nu se rezumă doar la un lucru fotografiat, ci Cel mai simplu procedeu de a simula într-un plan cu
se referă și la cum arată acel lucru într-o fotografie.” - două dimensiuni, un plan cu trei dimensiuni, este
Garry Winogrand folosirea perspectivei. Aceasta este definită ca modul
prin care obiectele aflate în cadrul nostru relaționează
Tot ceea ce vedem în jurul nostru este caracterizat prin unele cu celelalte în spațiu. Perspectiva sugerează ideea
trei dimensiuni, în momentul în care punem aparatul la de adâncime într-o imagine, însă este numai o iluzie,
ochi, nu numai că reducem totul la un cadru decupat deoarece orice fotografie este plană, cu doar două
dintr-un peisaj vast, dar reducem și cele trei dimensiuni dimensiuni.
la un spațiu plan. Astfel cadrul nostru fotografic este
lipsit de o parte foarte importantă, adâncimea în spațiu. În imaginea alăturată putem observa câteva elemente
care dau adâncimea în spațiu, fotografia devenind astfel
A vedea fotografic înseamnă și a învăța diferența mai atractivă. Linia convergentă a spațiului dintre copaci
dintre cum vede ochiul uman și cum vede aparatul de formeaza o interesantă perspectivă liniara, iar aceștia redau
fotografiat. Vederea binoculară ne dă astfel posibilitatea scala peisajului în care este încadrat subiectul. Claritatea
să estimăm distanța dintre elementele aflate în cadru. subiectului ajută și ea la detașarea acestuia de fundal.
Nikon D700 (FX) :: 190mm :: f/3.2 :: 1/400s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
A vedea fotografic nu este neapărat un lucru ușor, însă partea frumoasă este că acest simț se dezvoltă de la sine, odată cu
experineța acumulată. Credem cu tărie că, pentru a realiza o fotografie bună trebuie să o vizualizăm înainte de a o compune
într-un cadru bine definit. Fotografia nu este foarte diferită de alte arte bidimensionale, cum ar fi pictura de exemplu,
pentru că ține, în mare parte, de cum percepem lumea din jurul nostru.
În fotografia de peisaj, primul lucru pe care trebuie să îl înveți este cum să decupezi dintr-o scenă amplă doar ceea ce este important
pentru cadrul tău, ceea ce ar reuși să transpună un privitor în imagine, atunci când o admiră. Același lucru se întâmplă și în portretistică,
indiferent că vorbim despre portretul documentar sau de călătorie, portretul fine art, sau pur și simplu un portret de familie. Oare ce
elemente din jurul subiectului merită incluse în cadru? Chiar dacă la început poate fi grea o astfel de întrebare, odată cu experiența
veți vedea că o să fiți mult mai selectivi.
Deoarece fotografia este o lume bidimensională, plană și plată, pentru a-i da “viață”, trebuie să căutăm permanent elemente care să
îi dea dinamică și perspectivă. Simțul estetic se dezvoltă în timp, iar de foarte mare ajutor ne este vizualizarea și analizarea lucrărilor
fotografilor sau pictorilor preferați. Analizați vizual acele imagini, căutați să înțelegeți abordarea, stilul, cum și de ce a folosit lumina
într-un anume fel, compoziția, culoarea și ce subiecte l-au inspirat pe un anume artist. Cautați să descoperiți de ce imaginile par
tridimensionale și interesante, ce anume vă atrage privirea și de ce. Tot acest proces de evaluare vă va fi foarte util pentru a înțelege
compoziția și poate și mai important, vă va ajuta să vedeți fotografic.
De învățat o să învățăm tot timpul, iar pe drumul cel bun veți ști că sunteți în momentul în care lumea din jurul vostru începe să se
împartă în cadre fotografice, iar pe stradă nu veți mai vedea doar oameni, ci veți vedea chipuri și situații interesante de fotografiat.
Dacă un obiect se află în faţa altuia, obturând o parte Lumina este cea care formează umbrele, iar atunci când
din cel din spate, ştim că acesta este mai aproape. Putem putem alterna planuri luminate cu planuri întunecate,
utiliza astfel o înşiruire de obiecte care să ne ajute să vom forma o suprapunere ce ne va ajuta la redarea
evidențiem perspectiva dorită. frumoasă a perspectivei. Efectul creat nu este util numai
pentru a reda adâncimea în spațiul plan, dar și pentru o
În imaginea de mai jos, atât unghiul lateral. cât și prezența conturare mai inedită a elementelor din cadru.
omului, dau o scală peisajului. În același timp însă, înșiruirea
coloanelor și suprapunerea acestora redau foarte bine În imaginea din dreapta putem vedea cum să ne folosim de
perspectiva și adâncimea în spațiul plan a cadrului. Așa alternanța lumină - umbră într-un mod creativ, atât pentru
cum se poate vedea în această imagine, este bine uneori să a simula perspectiva, cât și pentru a realiza o compoziție
folosim mai multe metode în același timp, pentru a contura interesantă, unde balerina luminată din prim-plan este
un efect de tridimensionalitate a spațiului mult mai evident. completată în gesturi de umbrele din fundal.
Nikon D700 (FX) :: 48mm :: f/5.6 :: 1/320s :: ISO 250 :: India © Luiza Boldeanu
Nikon D700 (FX) :: 24mm :: f/5 :: 1/160s :: ISO 2500 © Luiza Boldeanu
Prin combinaţia procedeelor de redare a perspectivei și adâncimii în spațiul plan, se pot obţine rezultate mult
mai puternice şi mai convingătoare. Compoziția finală va fi un rezultat al îmbinării armonioase a tuturor regulilor
și sfaturilor descrise, indiferent că sunt legate de compoziție sau de perspectivă.
În imaginea de mai jos putem vedea cum se combină mai multe procedee descrise în acest capitol, iar imaginea capătă
o adâncime mai bună în spațiu. Regulile de compoziție sunt și ele prezente, avem o treime de cer și două de sol, iar
subiectul nostru, grupul de oameni din prim-plan, este poziționat într-un punct forte. Se mai poate vedea cum privirea
noastră urmează direcția de mers a oamenilor, urmând linia crestei.
Dolomiți, Italia
CLARITATEA
Deși claritatea este redată tehnic, în acest cadru ea este prezentă datorită fenomenelor
atmosferice ce estompează vizibilitatea în planurile din spate.
SUPRAPUNEREA
Suprapunerea planurilor, începând cu cel din prim-plan și continuând cu crestele ce se suprapun
în partea de sus a imaginii, dau o perspectivă foarte bună cadrului.
PERSPECTIVA LINIARĂ
Linia imaginară formată de continuitatea crestei montane, ce se pierde în depărtare, formează
o perspectivă liniară. De ajutor ne sunt și linia văii și a drumului din centrul imaginii.
Nikon D800 (FX) :: 35mm :: f/5.6 :: 1/400s :: ISO 100 :: Dolomiți, Italia © Dan Dinu
Dincolo de orice regulă de compoziție, tot ceea ce Pornind de la faptul că o fotografie urmează să fie văzută
contează într-un cadru este armonia vizuală. În definitiv, și ințeleasă de un privitor, fotografului îi revine rolul de
cel ce privește o imagine nu se gândește cât de bine a ne oferi o metodă de citire cât mai accesibilă. Nu ne
respectă sau nu anumite reguli, ci mai degrabă este referim neapărat la un mesaj simplu, ci mai degrabă la
atras de un echilibru vizual. un limbaj accesibil ochiului celui ce privește, care să îi
permită să se apropie cât mai mult de mesajul pe care
Fotocompoziția este un proces ce se învață în timp, urmează să îl descifreze.
mai ales după multă practică și vizualizare de imagini.
Respectarea regulilor nu generează neapărat și imagini Personajul din imaginea din dreapta este ușor de sesizat
reușite, de cele mai multe ori contează mai mult mesajul, datorită fundalului mai deschis și estompat, iar gestul lui și
abordarea, ideea sau momentul surprins. privirea, aduc ușor un zâmbet pe față celui ce privește.
Cu toții am văzut, și poate chiar am fotografiat, un sportiv in mișcare, fie el schior sau orice altceva, așa cum putem vedea
în prima imagine. Subiectul nostru, în acest caz, este pierdut printre celelalte elemente din cadru, iar oamenii din spate
și gardul roșu distrag atenția de la subiect. Pentru a da un plus de valoare și armonie vizuală unei imagini, trebuie să ne
Diferența dintre cele doua fotografii este dată de poziționarea diferită față de subiect și de așteptarea momentului oportun pentru
declanșare. Este bine să studiați cu atenție subiectul și să înțelegeți care este cea mai bună metodă de a îl aborda, pentru că acesta
este primul pas pentru o imagine cu o armonie vizuală mai bună. (Poiana Brașov - ambele imagini)
Nikon D4 (FX) :: 280mm :: f/5.6 :: 1/2000s :: ISO 200 © LB Nikon D4 (FX) :: 400mm :: f/7.1 :: 1/4000s :: ISO 200 © LB
Pregătirile pentru realizarea unui portret presupun uneori Recuzita unei imagini este foarte importantă, mai ales când
și un timp de gândire necesar pentru alegerea recuzitei ne gândim la un portret conceptual, în care fiecare element
care să scoată cât mai bine în evidență personalitatea din cadru trebuie să ajute la conturarea personalității
subiectului. Aceste elemente trebuie alese cu atenție, iar subiectului sau la redarea unei anume idei. În ambele imagini
dacă avem mai multe idei de obiecte potrivite, trebuie să putem vedea cum elementele au legătură între ele și nu
le folosim pe rând pentru a nu aglomera inutil imaginea. există nimic care să ne distragă atenția de la subiect.
Canon 40D (DX) :: 17mm :: f/4 :: 1/125s :: ISO 640 © Tatiana Volontir
specifice și simbolurile pe care să le asociem conceptului.
După ce am trecut de această etapă, ne vom gândi cum putem
atribui aceste elemente personajului nostru.
Există foarte multe combinații de culori, însă cel mai adesea ochiul uman este atras de combinațiile de tonuri
calde. Acesta este motivul pentru care suntem impresionați de un răsărit sau apus de soare, unde majoritatea
culorilor, chiar și cele reci, tind să capete o nunță galben - roșiatică.
Culorile reci pot fi și ele interesante în anumite combinații și pot crea armonii frumoase, mai ales atunci când nuanțele
sunt mai pastelate. Așa cum se poate vedea și în prima imagine, tonurile de albastru și verde ale pădurii se armonizează
foarte frumos cu cele mai calde de pe fularul și căciula personajului. În acest caz, culorile reci creează o atmosferă
destul de interesantă, iar atenția ne este atrasă de chipul subiectului.
Imaginea de jos am ales să o realizez în culori calde, pentru a reda un mediu mai cald și confortabil personajului, care să
simuleze ideea de dor și pasiune. Hainele și draperia, de culoare roșie, și lumina galbenă a becului au ajutat la redarea
acestei atmosfere.
Așa cum se poate vedea mai jos, fiecare culoare ocupă o anumită parte din roata culorilor, iar cele apropiate ca nuanță se
Canon 40D (DX) :: 50mm :: f/2.2 :: 1/80s :: ISO 800 © Tatiana Volontir
învecinează. Din acest motiv, se vor evidenția foarte bine două zone, una în care predomină culorile calde (roșu, portocaliu,
galben) și una în care predomină culorile reci (verde, albastru, violet).
CALD RECE
Există numeroase elemente, care, prin prezența lor în anumite părți din cadru, atrag sau distrag privirea de la subiect. În procesul de compoziție trebuie să avem grijă la aceste elemente și la rolul lor din imagine. Zonele luminoase, zonele
foarte colorate, liniile și figurile geometrice, scrisul sau orice altă formă ușor de recunoscut, contrastul, sunt doar câteva de astfel de exemple.
• ZONELE LUMINOASE • FORMELE GEOMETRICE ȘI ALTE ELEMENTE UȘOR DE RECUNOSCUT • ELEMENTELE CE ATING MARGINEA CADRULUI
Acestea sunt întotdeauna mai sensibile pentru ochi și vor atrage privirea în defavoarea Liniile, cercurile, dreptunghiurile sau alte forme care sunt ușor de recunoscut și Fie că doar ating marginea sau sunt tăiate de cadru, aceste elemente vor atrage
zonelor mai întunecate. De asemenea ele vor cântări mai mult în echilibrul fotografiei. interpretat vor atrage privirea, deoarece creierul nostru le recunoaște foarte ușor. atenția asupra lor, dezechilibrând în același timp imaginea. În imaginea de mai jos,
În imaginea de mai jos vedem cum colțul luminat din dreapta jos ne atrage foarte În imaginea de mai jos se regăsesc multe forme geometrice, mascate în arhitectură, chiar dacă inițial ne uităm la copil, privirea ne este furată de pata de lumină tăiată
mult privirea către această zonă. însă cel mai mult ne este atrasă privirea de text, creierul uman încercând să citească de margine a cadrului.
și să interpreteze această zonă din cadru.
Nikon D100 (DX) :: 300mm :: f/5.6 :: 1/1250s :: ISO 200 © Dan Dinu Elan 7 :: 200mm :: f/5.6 :: film Kodak ISO 400 © Tatiana Volontir Nikon D800 (FX) :: 112mm :: f/5.6 :: 1/100s :: ISO 3200 © Dan Dinu
Există multe probleme cu care ne putem confrunta atunci când alegem să realizăm un portret, așa că înțelegerea celor mai frecvente greșeli și a modului prin care le putem evita, este foarte importantă.
• NECLARITATEA SUBIECTULUI • UTILIZAREA INCORECTĂ A UNEI DIAFRAGME DESCHISE • UMBRELE DURE ȘI CONTRASTELE MARI
Chiar dacă uneori ne putem juca într-un mod creativ cu neclaritatea subiectului, Deși uneori ne dorim obiective foarte luminoase, care să poată ajunge la diafragme Chiar dacă există anumite cazuri în care umbrele puternice și contrastele mari pot
atâta timp cât aceasta nu este justificată prin povestea imaginii sau prin modul de foarte deschise, trebuie să avem grijă la acest aspect. Cu cât diafragma este mai da un dramatism aparte unei imagini, de cele mai multe ori ne dorim să avem detalii
abordare, poate fi considerată o greșeală. Această neclaritate poate apărea fie din deschisă, cu atât profunzimea de câmp va fi mai mică, iar anumite părți din cadru în tot cadrul. În general, umbrele și contrastele apar în lumină puternică, fie că este
cauza timpului de expunere prea lung, fie din cauza focalizării incorecte. Mai ales pot fi în afara câmpului de claritate. De obicei, la un portret, ambii ochi ai subiectului cea din mijlocul zilei, sau atunci când alegem să fotografiem în contralumină. În
când aveți subiectul în mișcare, încercați să focalizați corect, uneori folosind chiar ar trebui să fie clari, însă atunci când folosim un obiectiv luminos, la o diafragmă astfel de cazuri, pentru a estompa umbrele și contrastele foarte mari, trebuie să ne
focalizarea continuă. Practica este foarte importantă în acest sens, atunci când vă foarte deschisă, trebuie să avem grijă la acest aspect. Așa cum se poate vedea și folosim de lumini auxiliare, cum ar fi un bliț sau o blendă, cu care să direcționăm
doriți imagini de acțiune. Când fotografiați din mână, o regula nescrisă a fotografiei la imaginea de mai jos, ochiul din dreapta al copilului este mai clar decât cel din o parte din lumina ambientală către subiect. În imaginea de jos, problema acestor
spune că, pentru a avea imagini clare, timpul de expunere trebuie să fie cel puțin stânga. Pentru a evita această problemă trebuie fie să mai închidem diafragma, fie umbre vine de la momentul zilei ales pentru fotografie, în care lumina era mult prea
egal, dacă nu mai scurt, decât 1/distanța focală pe care o folosiți. Astfel, dacă la să ne mai îndepărtăm un pic de subiect sau să alegem o altă distanță focală. dură și direcționată.
25mm putem lucra cu 1/25s, la 300mm avem nevoie de minim 1/300s.
Elan 7 :: 200mm :: f/4 :: film Kodak ISO 400 © Tatiana Volontir Nikon D300 (DX) :: 165mm :: f/4.8 :: 1/320s :: ISO 800 © Dan Dinu Nikon D700 (FX) :: 17mm :: f/8 :: 1/200s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
Foarte des auzim că regulile sunt făcute pentru a fi O fotografie care spune o poveste este o fotografie care
încălcate. Putem fi de acord cu această afirmație, însă nu necesită o regulă anume. O astfel de imagine vorbește
pentru a ajunge la nivelul în care încălcăm o regulă dincolo de grafica din care este constituită, pentru că
conștient, pentru o imagine mai bună, trebuie să știm este intuitivă, iar fiecare element din componența ei
înainte de toate care sunt regulile. Cu siguranță fiecare este indispensabil. Regulile de compoziție în acest caz
regulă de compoziție are și o excepție care să o confirme. sunt doar îndrumări care ne pot ajuta în construirea
cadrului.
Nu există rețete de compoziții garantate, și asta indiferent
dacă folosim o anumită regulă sau o încălcăm. Dacă Când ar trebui sa încălcăm regulile? Sunt imagini care
anumite rețete pot funcționa la capitolul expunere, la respectă regulile și sunt exceptionale, însă la fel de bine
compoziție lucrurile nu mai stau așa. Nu îți poate nimeni sunt imagini care nu respectă aceste reguli și sunt la
garanta că o anumită imagine va câștiga un anumit fel de valoroase. Nu există un timp anume în care treci
premiu, asta pentru că fiecare juriu este diferit, la fel de la respectarea regulilor la încălcarea lor, este pur și
cum fiecare dintre noi este atras de o imagine sau alta. simplu o chestie de simț vizual, iar asta vine cu multă
Totul este subiectiv la acest nivel. practică și experiență.
În toate cele trei imagini de pe această pagină, este încălcată una dintre regulile de bază, aceea de a nu plasa subiectul în
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/4 :: 1/200s :: ISO 320 © Luiza Boldeanu
centrul imaginii. Vorbind strict compozițional, dacă poziționam subiectul într-unul dintre punctele forte ale cadranului,
aveam mai mult spațiu în partea opusă, care nu ar fi fost util și nu ar fi adus nimic în plus în niciuna dintre imagini. În prima
fotografie de mai jos, subiectul este încadrat în rama geamului, simetria acestuia fiind interesantă pentru cadru și postura balerinei.
În a doua imagine, canapeaua înrămează frumos personajul, poziția ei facilitând o poziționare centrală. În imaginea alăturată, plasarea
subiectului în mijloc a fost facilitata de liniile din prim-plan ce conduc privirea către subiect și de arhitectura ce îl încadrează.
Nikon D700 (FX) :: 30mm :: f/4 :: 1/200s :: ISO 250 © LB Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.4 :: 1/160s :: ISO 1000 © LB
Pentru această temă vă propun un studiu de caz și un Cele mai bune cinci imagini obţinute trebuie să le
experiment, atât pentru a vă face o autoevaluare cât și încărcaţi în meniul de TEMĂ aferent lecției. După
pentru a experimenta regulile învățate. verificare o să primiţi o evaluare a imaginilor şi diverse
comentarii pentru îmbunătăţirea acestora.
STUDIU DE CAZ
EXPERIMENT De cele mai multe ori, cele mai frumoase imagini sunt și
cele mai simple, în care subiectul și celelalte elemente
Folosind regulile de compoziție și tehnicile de redare a ale compoziției se disting armonios de restul cadrului și
adâncimii în spațiul plan, realizați câteva fotografii cu formează un tot unitar. Două astfel de exemple găsiți pe
un subiect uman la alegere. această pagină.
“Fotografia înseamnă lumină, compoziție și, cel mai provenită de la orice fel de sursă, sau poate fi o lumină
important, emoție.” - Larry Wilder combinată. Fiecare în parte are avantaje și dezavantaje,
așa că trebuie să ținem cont de ele.
Lumina în fotografia de portret are un rol foarte
important, reprezentând uneori un limbaj secret ce Din ce direcție cade lumina? Există o multitudine
trebuie descifrat. Lumina este mai mult decât un simplu de variante în acest caz, însă câteva direcții majore
parametru în ecuația expunerii, ce ne generează o se remarcă și fiecare dintre ele ne poate influența
imagine mai întunecată sau mai luminată. Este cheia către contrastul, nivelul de detalii și atmosfera cadrului.
emoția și atmosfera pe care o captăm și o transmitem
către cel ce privește imaginea. Cum ne putem folosi de lumină? Poziția noastră față
de lumină ne dă direcția, însă poziția acesteia față de
Când privim un subiect vedem de fapt lumina reflectată subiect poate fi și ea foarte importantă, oferind mai
de acesta, ce ne oferă informații despre culoare, formă, multe metode de abordare. În același timp trebuie să ne
contrast și orice altceva care îl definiește fizic. Înainte gândim la umbre, la contrast, la alte surse de lumină ce
de a declanșa, ar trebui să ne oferim răspunsul la câteva ne pot îmbunătăți sau ajuta sursa principală, la cât de
întrebări de bază în ceea ce privește lumina. tare sau moale, caldă sau rece este lumina pe care vrem
să o folosim. După cum vedeți jocul cu lumina poate fi
Ce fel de lumină avem în cadru? Poate fi lumină naturală, interesant, însă alegerile pe care le faceți vor influența
provenită de la soare, poate fi lumină artificială, foarte mult rezultatul final.
Este important să ințelegem că lumina în fotografie, oricare ar fi ea, poate fi controlată și ajustată prin diverse mijloace.
Condițiile de iluminare pot fi foarte diferite, însă indiferent care ar fi ele, pot fi influențate, iar misiunea noastră, ca și
fotografi, este să ne dăm seama când să o facem, în ce mod și pentru ce situație. Nu trebuie să ne lăsăm limitați de nimic,
ba chiar din contră, cunoștințele, experiența, observarea și intuiția, trebuie să ne fie la îndemână pentru a improviza, experimenta
și utiliza la maxim toate sursele de lumină de care dispunem.
În imaginea alăturată, deși era o zi posomorâtă și întunecată de toamnă, culorile erau ademenitoare și mi-am propus să fac față
condițiilor de iluminare deficitare, ba chiar să le exploatez la maxim, pentru a obține o imagine luminoasă și plină de culoare. Am
luat cu mine un blitz extern și un teleobiectiv, pentru a mă folosi de câmpul de profunzime scăzut al acestuia la o distanță focală mai
mare. Teleobiectivul m-a ajutat să formez un prim-plan cu frunze în afara zonei de claritate, acestea apărând în imagine doar sub
formă de pete galbene. Blițul extern a fost poziționat în spatele subiectului, exact la nivelul capului, iar astfel am putut forma o aură
ce luminează frumos părul și în același timp planul galben din spate, care în mod normal era destul de întunecat, fiind un loc umbrit
de crengile copacilor. Din față am doar lumină naturală, iar măsurarea expunerii a fost făcută pe pomeții subiectului. Dacă reușiți să
înțelegeți lumina, chiar și o zi posomorâtă, ne poate oferi rezultate de care să ne putem bucura.
Dacă în fotografia de peisaj alegerea momentului în Lumina este cea care poate schimba mesajul sau tema
care fotografiem, în special dacă ne gândim la lumina fotografiei, aspectul subiectului și modul în care este
caldă de răsărit sau apus, este poate mai importantă perceput de privitor. Un pas foarte important, în
decât subiectul în sine, la fotografia de portret această înțelegerea luminii naturale, este să învățăm care sunt
lumină poate fi la fel de importantă prin atmosfera și momentele cele mai fotogenice ale zilei și cum putem
dramatismul pe care le poate crea, sau prin culoarea pe profita la maxim de calitățile unice și specifice ale
care o poate avea. fiecărei perioade în parte.
Pentru a lucra cu acest tip de lumină este nevoie de Lumina naturală este uneori extrem de plăcută și redă
planificare și multă practică, atât pentru a o găsi, cât subiectul cât mai natural posibil. Dacă este difuză, excelează
și pentru a o utiliza corect. Lumina naturală este ideală prin bogăția de tonuri, așa cum se poate vedea și în imaginea
pentru a contura emoția sau starea de spirit pe care ne alăturată.
dorim să o transmitem.
Nikon D700 (FX) :: 190mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 200 :: Nepal © Luiza Boldeanu
STUDIU DE CAZ - Diferența dintre lumina din timpul zilei și cea de la apus
În imaginile de mai jos, putem vedea foarte clar diferența de cromatică dintre lumina din timpul zilei, rece, tare și cu umbre
dure și o lumină de seară, mult mai plăcută, mai caldă și mai interesantă. Chiar dacă personajul este același, cele două
imagini sunt complet diferite datorită luminii folosite. Ce a trebuit să fac? Să aștept lumina de seară în defavoarea celei reci
de la mijlocul zilei. (Zănoaga, Prahova - ambele imagini)
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/2.8 :: 1/500s :: ISO 320 © LB Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/2.8 :: 1/800s :: ISO 200 © LB
Lumina de apus este dată de poziția foarte joasă a pe subiect putem recurge și în acest caz, la o metodă
soarelui pe cer, când lumina trebuie să treacă prin de iluminare adițională, prin utilizarea unei blende sau
mai multe straturi atmosferice, iar lungimile de undă a unui bliț extern. Trebuie să fim atenți însă, pentru că
mai scurte se pierd, la noi ajungând undele mai lungi, putem avea temperaturi de lumină diferite pe fundal și
aferente zonei de roșu a spectrului. Acesta este motivul pe subiect.
pentru care, în natură, la răsărit și apus avem culori mai
calde, față de mijlocul zilei când lumina este mai rece, Apusul oferă un spectacol de lumină și culoare, iar prin
datorită faptului că întregul spectru luminos reușește să încercări experimentale și noi idei, putem avea rezultate
treacă prin atmosferă. foarte bune.
Asfințitul oferă o trecere plăcută între tonuri și o cromatică Lumina de apus încălzește frumos pielea subiectului, oferind
deosebită. Atunci când fotografiem în contralumină, acesteia o nuanță aurie. Contrastul dintre fundalul cu stânci
putem obține siluete interesante proiectate pe un galbene și albastrul apei este unul foarte interesant, ce pune
fundal cu o cromatică foarte caldă. Pentru a avea detalii în valoare atitudinea subiectului, conturată de râs și postură.
Deși ora albastră este deliciul fotografilor de arhitectură, cele câteva minute în care soarele se află sub linia orizontului,
iar cerul mai reflectă un pic de lumină, pot oferi o atmosferă unică, cu personajul vostru învăluit în tonuri de culori reci.
Orice tip de lumină care nu vine direct de la soare și care Ne putem folosi de lumină artificială atunci când:
depinde de o sursă de energie pentru a fi produsă, poate
fi catalogată drept lumină artificială. Poate fi generată • avem nevoie de control maxim asupra luminii, aici
de blițul intern sau extern al aparatului, de luminile intrând în calcul luminile speciale de studio;
speciale de studio, de corpuri de iluminat clasice, cum ar • lumina naturală nu este suficientă pentru a avea o
fi becurile cu incandeșcență sau neoanele, de iluminatul expunere corectă;
stradal, de o simplă veioză sau o lumânare și lista poate • dorim să creem o anumită atmosferă folosind un
continua cu foarte multe exemple. anume tip de lumină artificială, cum ar fi de exemplu
o lumânare, un bec cu incandeșcență, o veioză, lumina
Experimentarea cu diferite tipuri de iluminare, ne va de stradă sau chiar o lumină specială de scenă.
ajuta să înțelegem modul în care fiecare tip de lumină în
parte influențează fotografiile noastre și modul în care Cu cât știm mai multe despre calitatea surselor de lumină
aparatul foto le înregistrează. Ca și lumina naturală, și cu cât suntem mai capabili de a identifica pe fiecare
cea artificială poate fi caldă sau rece, de data aceasta în parte, cu atât vom putea previzualiza și controla mai
importantă fiind sursa care o produce. bine efectele obținute în imaginile noastre.
Lumina artificială nu este obligatoriu numai lumină de studio, așa cum uneori se poate înțelege greșit, ci poate fi generată
Nikon D700 (FX) :: 48mm :: f/10 :: 1/160s :: ISO 125 © Luiza Boldeanu
de foarte multe alte surse, așa cum am văzut mai sus. Principalele diferențe pot fi date de culoare și intensitate. În imaginile
de pe această pagină puteți vedea diferite tipuri de lumină artificială. În prima fotografie am folosit lumina de scenă din
timpul unui spectacol, iar în a doua, lumina este generată de un bec cu incandescență. După cum se poate vedea, în primul caz avem
o lumină mai rece și mai puternică, iar în al doilea caz o lumină caldă și mai puțin dură. În imaginea alăturată am folosit nu mai puțin
de patru surse de lumină de studio.
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 4000 © LB Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.4 :: 1/60s :: ISO 2500 © LB
Atunci când folosim un bliț, fie el extern sau cel montat pe cameră, trebuie să fim atenți să nu comitem anumite greșeli de bază.
• Anumite părți din imagine sunt luminate diferit, datorită • Lumina tare și frontală a blițului, decupează subiectul • Lumina tare și direcționată aplatizează perspectiva, • Uneori pielea subiectului poate fi mai lucioasă și poate
faptului că blițul are o lumină rece. Acest aspect se poate de fundal. Acest aspect poate fi remediat cu ajutorul unui reducând semnificativ adâncimea în spațiul plan. Utilizând reflecta lumina de la un bliț. Acest lucru poate fi evitat
corecta cu ajutorul unor filtre colorate aplicate pe bliț. În bliț extern montat sub un alt unghi față de axa aparatului blițul de la o distanță mică față de subiect, putem risca să prin fotografierea dintr-un alt unghi, prin difuzarea luminii
exemplul de mai jos, fundalul are o lumină caldă, dată de sau prin reflectarea luminii directe de la bliț cu ajutorul unei obținem un prim-plan supraexpus, așa cum se vede pe fața sau prin orientarea blițului în altă direcție. Lumina blițului
iluminarea stradală, în timp ce subiectul are o lumină rece suprafețe. Atunci când nu este suficient de multă lumină în subiectului în imaginea de mai jos. poate fi reflectată și de alte obiecte, cum ar fi ochelarii în
din cauza folosirii blițului. spatele subiectului, acesta apare pe un fundal negru. imaginea de mai jos.
Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/2.2 :: 1/40s :: ISO 1000 © TV Canon EOS 300 :: 70mm :: f/5.6 :: 1/250s :: ISO 100 © DD Canon 5D II (FX) :: 50mm :: f/2.8 :: 1/1000s :: ISO 100 © TV Canon 5D II (FX) :: 50mm :: f/2.8 :: 1/640s :: ISO 100 © TV
Când discutăm despre direcția luminii trebuie să ne de portret despre care putem discuta: lumină de sus, de
gândim la o lumină mai puternică (tare) și direcțională. jos, frontală, laterală, la 45 de grade și contralumină.
Lumina moale, de obicei învăluie subiectul, direcția
acesteia fiind mai greu de stabilit. Orice sursă de lumină
poate influența foarte mult o fotografie, deoarece în
funcție de poziționarea noastră față de ea și de subiect, Când discutăm despre direcția luminii, ne raportăm inevitabil
putem obține direcția luminii. la o lumină tare, așa cum apare ea și în imaginea alăturată.
Aici lumina cade sub un unghi de 45°, de sus în jos, pe fața
Lumina poate cădea pe subiect din foarte multe direcţii, subiectului și, după cum se poate observa, are contraste
există însă șase cazuri de iluminare uzuală în fotografia destul de mari.
DIRECȚIA LUMINII
În schița de mai jos puteți vedea cum evoluează lumina în funcție de direcția ei și care este unghiul sub care cade pe subiect.
În partea din stânga avem evidențiate lumina laterală, lumina la 45° și lumina de sus. Dacă lumina este provenită din natură,
soarele, așa cum putem vedea în schiță, oferă o lumină mai caldă sau mai rece în funcție de poziționarea pe boltă. Cu cât
lumina lui este mai razantă cu solul, cu atât este mai caldă. Se răcește pe măsură ce soarele urcă mai sus pe boltă. Lumina poate fi
considerată laterală până când ajunge să cadă sub un unghi de aproximativ 45° față de subiect.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/3.2 :: 1/400s :: ISO 400 © Luiza Boldeanu
Partea a doua a schiței arată lumina frontală și contralumina și se schimbă și unghiul de fotografiere pentru a putea evidenția aceste
două cazuri. Lumina frontală apare atunci când avem soarele în spatele nostru, iar cea din spate când acesta este în fața noastră.
Direcția este calculată în funcție de cum cade lumina pe subiect și nu în funcție de cum este poziționat fotograful față de aceasta.
Fiecare tip de lumină va fi tratat în amănunt în continuare, ce este însă important de amintit este că lumina poate avea nenumărate
alte unghiuri, acestea de aici fiind cumva cele mai uzuale și comune, când discutăm despre fotografie.
Pentax K10D (DX) :: 55mm :: f/5.6 :: 1/125s :: ISO 400 © Tatiana Volontir
de tipul ei, și să găsim soluții creative pentru a diminua sau
ascunde anumite dezavantaje.
Cu siguranță fotografia în contralumină are dificultățile ei, însă dacă reușiți să treceți de acestea, imaginile realizate pot câștiga un plus de valoare și vor fi mai dramatice. Siluetele, formele și anumite fenomene atmosferice, pot fi cel mai
bine redate într-o astfel de lumină așa că trebuie să acordăm o atenție deosebită avantajelor pe care acest tip de lumină le are.
Fotografia în contralumină favorizează redarea siluetelor, însă de obicei acestea Fotografiile în contralumină sunt mai dramatice datorită contrastelor puternice Atunci când avem sursa de iluminare în față, poate apărea un efect de flare
suferă prin lipsa detaliilor de pe suprafața lor, datorită contrastului puternic. Prin obținute și pot avea o atmosferă mai interesantă. deranjant uneori pentru cel ce privește imaginea. În anumite condiții însă, așa cum
editarea ulterioară a imaginii, puteți să mai obțineți informație în aceste zone. se vede și în imaginea de mai jos, acest efect poate fi folosit în mod creativ.
Nikon D300 (DX) :: 200mm :: f/5.6 :: 1/500s :: ISO 200 Nikon D300 (DX) :: 300mm :: f/6.3 :: 1/125s :: ISO 1600 Nikon D800 (FX) :: 200mm :: f/2.8 :: 1/3200s :: ISO 1600
Trebuie să ne amintim, înainte de toate, că rolul luminii Lumina principală este lumina de referință dintr-un
nu este doar acela de a conferi expunerea unui cadru, ci cadru și este cea care va determina conținutul general
mai degrabă acela de a crea o atmosferă deosebită, de a al imaginii, prin zonele pe care le va evidenția. Fie că
evidenția un anumit detaliu sau de a modela o anumită vine de la soare, sau că este lumina difuză de la un cer
umbră. înnorat, fie că este lumina naturală de la o fereastră sau
că este generată de o sursă artificială, lumina principală
În orice imagine putem identifica o lumină principală și este cea care ne va determina expunerea cadrului.
una sau mai multe lumini secundare. Acestea din urmă
pot fi inexistente, însă, de cele mai multe ori, își fac Dacă vorbim de lumina principală dintr-o fotografie realizată
simțită prezența prin reflectarea luminii principale de în exterior, ne gândim în cele mai multe dintre cazuri la lumina
pe o suprafață. Modul în care folosim aceste lumini, soarelui. În imaginea din dreapta, putem observa cum lumina
indiferent că sunt principale sau secundare, va juca un caldă a acestuia, conturează chipul personajelor, evidențiind
rol important în povestea imaginii finale. trăsăturile acestora.
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/3.2 :: 1/200s :: ISO 250 © Luiza Boldeanu
imagini care ne plac foarte mult. Ne putem uita la
Canon 40D (DX) :: 17mm :: f/4 :: 1/50s :: ISO 800 © Tatiana Volontir
Poziționarea subiectului față de sursa de lumină în acest tip de iluminare, o mică umbră de la nas, pe
generează tipurile de iluminare folosite în fotografia pomeți formându-se o buclă de lumină și umbră. Este o
de portret. Astfel, de-a lungul timpului, pornind de la iluminare ce poate fi folosită cu succes aproape pentru
pictură și continuând cu fotografia, au fost definite toate tipurile de formă ale feței.
câteva tipuri de iluminare pentru portret. Atunci când
studiem lumina unui portret, trebuie să determinăm
tipul de iluminare, lucru ușurat de umbrele ce apar pe
fața subiectului. Forma și direcția acestora determinând
direcția luminii și poziționarea subiectului. Imaginea alăturată este realizată cu ajutorul luminii laterale
de la o fereastră, poziționată ușor mai sus față de subiect.
Iluminarea casică se obține printr-o lumină laterală sub Observăm cum acest tip de iluminare scoate în evidență
un unghi de 45 de grade. Pe fața subiectului se creează, trăsăturile chipului subiectului și reliefează gestica acestuia.
ILUMINAREA CLASICĂ
În schița de mai jos, se poate observa cum trebuie să folosiți sursa de lumină pentru a obține iluminarea clasică. În stânga
putem vedea care este poziția aparatului și a luminii față de subiect, dacă privim de sus, în timp ce în dreapta putem vedea
Nikon D700 (FX) :: 52mm :: f/3.8 :: 1/200s :: ISO 1000 © Luiza Boldeanu
cum poate fi poziționată sursa față de subiect, dacă privim prin aparat.
Aceast tip de iluminare nu este neapărat o altă schemă Persoanele cu pomeții mai rotunzi și mai plinuți vor fi
distinctă, ci ține mai degrabă de stilul de a aborda un dezavantajate, pentru că lumina va evidenția formele
portret. Oricare dintre schemele anterioare se pot rotunde ale acestora.
aborda folosind o iluminare largă sau scurtă. Iluminatul
larg, presupune ca partea cea mai mare a feței, cea
expusă către aparatul de fotografiat, să fie întoarsă de În portretul din dreapta, fața subiectului este întoarsă de la
la sursa de lumină. Nasul modelului este orientat astfel sursa de lumină, astfel încât partea stângă a ei, cu suprafața
spre partea opusă față de cea din care vine lumina mai mare expusă către aparat, este mai luminată. Partea
principală. Acest tip de iluminare avantajează în general umbrită este ușor ascunsă față de cameră și în același timp și
persoanele cu o formă a feței mai ovală și mai suplă. față de privitor.
În schița de mai jos, imaginea din stânga reprezintă schema pentru iluminarea largă, unde partea luminată a feței ocupă
o suprafață de vizibilitate mai mare față de aparatul de fotografiat. Schița din dreapta reprezintă iluminarea scurtă și este
exact invers, subiectul fiind întors către lumina, iar partea luminată a feței fiind mai puțin vizibilă și ascunsă față de aparat
Canon 40D (DX) :: 40mm :: f/4 :: 1/125s :: ISO 800 © Tatiana Volontir
și privitor.
În paginile anterioare ați văzut care sunt schemele de bază în iluminarea de portret, iar de aici mai departe
puteți încerca să experimentați aceste scheme de iluminat cu diferite surse de lumină aflate la îndemână, și
nu neapărat cu echipament de studio. Puteți să vă orientați cu încredere către surse de lumină existente în
jurul vostru, atât în casă cât și afară. Lumina soarelui, ce pătrunde prin fereastră, raze de lumină ce trec prin frunzișul
copacilor, lămpi, veioze și tot felul de alte corpuri de iluminat pe care le folosiți prin casă, sunt doar câteva exemple
în acest sens. Puteți folosi oglinzi și suprafețe lucioase pentru a redirecționa și reflecta lumina, sau cearșafuri albe și
draperii, pentru a o estompa și a o face mai difuză.
Încercați să adăugați și alte surse de lumină la schemele prezentate, pentru a crea un iluminat mai complex, sau inventați
propriile scheme de iluminat, pentru a putea fi creativi și pentru a experimenta. Nu uitați că uneori, cu cât sunteți mai
constrânși din punct de vedere al tehnicii, cu atât permiteți intrarea în joc mai ușor a creativității și inventivității.
Această lumină este folosita pentru a modela umbrele și Această lumină detașează subiectul de fundal și îl aduce
pentru a determina gradul de contrast. Chipul subiectului mai în față, oferind o mai bună dimensiune cadrului prin
devine luminat uniform, fără umbre adânci, obținându- separarea planurilor. O lumină de contur, ce vine de
se astfel un ten curat și neted, fără imperfecțiuni. obicei din spate, poate reliefa silueta corpului și poate
lumina părul, oferind un efect de aură.
În imaginea de jos, lumina principală nu ar fi fost îndeajuns În imaginea din dreapta am folosit un bliț poziționat în
pentru a lumina subiectul și pentru a crea atmosfera spatele subiectului, ca și lumină secundară de contur. Astfel,
fotografiei. Am poziționat subiectului între ziduri, astfel încât am reușit separarea modelului de fundal și, în același timp,
să am sursa principală ca și lumină de contur, iar apoi am am obținut o conturare frumoasă cu lumină în zona părului și
folosit o blendă pentru a lumina uniform modelul. a mâinii drepte.
Nikon D700 (FX) :: 150mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 250 © Luiza Boldeanu
Blenda este un panou reflectorizant, de obicei cu Blenda este ușor de folosit, se strânge compact și nu
două sau mai multe suprafețe, ce este folosit pentru este grea. Pentru fixarea ei avem nevoie de un suport, pe
a redirecționa lumina de la sursa principală, de obicei care îl putem oricând improviza, sau de un asistent care
pentru a atenua umbrele de pe fața subiectului. Acest să ne ajute să direcționăm lumina în funcție de situație.
accesoriu este folosit atât pentru portretul de interior Modul de utilizare este foarte simplu, asemeni unei
cât și pentru cel realizat afară, în lumină naturală. oglinzi, colectăm lumina existentă în cadru și o reflectăm
către subiect. Cu un efort mic, se pot obține rezultate
Cele mai des întâlnite suprafețe ale unei blende sunt: excepționale. Putem direcționa lumina indiferent de
unghiul din care provine, sau de sursa care o produce.
• Argintie - pentru o lumină directă rece; Chiar și o blendă poate fi înlocuită uneori cu succes de
• Aurie - pentru o lumina directă caldă; către orice obiect cu suprafața lucioasă, de o oglindă
• Alba - pentru o lumina difuză ambientală; sau chiar de către o foaie de hârtie. Cu cât suprafața
• Neagră - pentru o estompare a reflexiilor nedorite. este mai lucioasă, cu atât lumina va fi mai tare.
Panouri reflectorizate (blende) Photoflex. Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/4.5 :: 1/400s :: ISO 100 © Tatiana Volontir
Portretul high key, spre deosebire de cel low key, ne obține dacă fotografiem un subiect în contralumină și
prezintă o atmosferă diafană, luminoasă, calmă și supraexpunem cu câteva trepte, pentru a obține detalii
pozitivă. Părțile umbrite sunt destul de puține și lipsite pe fața acestuia. Atenție însa, nu toate portretele pot
de contrast, subiectul fiind scăldat în lumină. Pentru a deveni imagini high key bune prin supraexpunere, uneori
lumina umbrele, ne putem poziționa subiectul în lumină mai este important să studiem și sursa de lumină sau
puternică și putem supraexpune părți din cadru. De fundalul, înainte să pornim la drum cu această tehnică.
obicei, acest tip de abordare se folosește în special la
portretele de copii și femei. Fotografia high key este o provocare, mai ales pentru
că trebuie să supraexpuneți controlat anumite părți din
Într-o expunere corectă predomină tonurile de mijloc, imagine, în timp ce expuneți corect subiectul. Imaginea
însă în fotografia high key aceste tonuri tind către alăturată este realizată lângă o fereastră, unde am
supraexpunere și sunt mult mai luminoase, umbrele reușit să supraexpun fundalul, expunând în același timp
fiind atenuate. De exemplu, un rezultat bun se poate corect personajul.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/2.2 :: 1/250s :: ISO 250 © Luiza Boldeanu
De obicei, portretele high key presupun scheme complexe de iluminare și echipamente de studio, însă în anumite condiții, în
care avem surse de lumină naturală și/sau artificială mai puternice, putem obține rezultate foarte bune. Pentru asta trebuie
să urmăm câțiva pași simpli, dar importanți,
pe care îi putem remarca în imaginea copilului
din stânga.
Pentru această temă vă propunem două experimente a crea un mediu propice realizării unui astfel de portret.
care să vă ajute să înțelegeți mai bine problemele legate Explicați cum ați folosit setările de expunere pentru a
de folosirea luminii și tipurile de iluminare. obține personajul bine expus, iar fundalul luminat sau
întunecat, după caz.
EXPERIMENT 01
Căutați un subiect și încercați să îi realizați un portret Cele mai interesante imagini obținute încărcați-le pe
folosind schemele de iluminat explicate în acest capitol. site la meniul de TEMĂ, pentru a primi un feedback și
Încercați atât iluminarea clasică, cât și pe cea divizată, diverse sfaturi pentru îmbunătățirea lor.
sau de tip “fluture“. Poziționați subiectul față de sursă
asfel încât să obțineți o iluminare scurtă și una largă,
apoi încercați și iluminarea de tip Rembrandt.
Fed 5 :: 50mm :: f/2.8:: film Ilford Delta ISO 400 © Tatiana Volontir
PONT - rezolvare temă
Pentru a rezolva această temă, vă propunem să folosiți o lumină naturală, de la o fereastră, și să lucrați cu poziționarea
subiectului, pentru a obține tipurile de iluminare explicate în lecție. Dacă nu puteți folosi lumina naturală, puteți utiliza
lumina artificială de la o veioză simplă de citit.
“‘Primele 10 000 de fotografii ale tale sunt cele mai Munca altor fotografi nu trebuie să fie singura noastră
proaste.” - Henri Cartier-Bresson sursă de inspirație, ci ne putem apleca atenția către orice
altă artă vizuală: film, pictură, uneori chiar și design și
Cred că sunteți de acord cu toții că, elementul cheie publicitate. În același timp, ne putem găsi inspirația
în obținerea unei fotografii reușite este pasiunea. De în carte sau muzică. O idee interesantă, un personaj
ce pasiunea? Pentru că ea ne va mobiliza să învățăm inedit, o textură aparte, un alt punct de vedere, un alt
sau să explorăm, și ne va da motivația să ne facem set de culori, o altă lumină, sunt lucruri ce ne vor genera
timp zilnic să studiem fotografii preferați. Din punctul o explorare continuă.
nostru de vedere, pasiunea pentru un lucru anume
înseamnă mai mult decât practicarea acelui lucru. În Fotografia ține de simțuri, iar un aparat de ultimă
fotografie, pasiunea înseamnă nevoia de a cunoaște generație și chiar o compoziție extraordinară, nu sunt
istoria, curentele, modalitățile de abordare, înseamnă suficiente pentru a exprima sentimente. Partea vitală
experimentare și încercare. Uneori, suntem pasionați a procesului, ești tu ca și fotograf, cu abilitățile tale
mai degrabă de procesul fotografic în sine, decât de psihologice și de comunicare. Aparatul nu este decât
rezultatul obținut. instrumentul prin intermediul căruia ne exprimăm.
M-am întrebat adesea, ce înseamnă să fii fotograf de portret? Cum este să aduci un om în imaginea ta, așa cum este el,
Canon 40D (DX) :: 20mm :: f/5.6 :: 1/30s :: ISO 400 © Tatiana Volontir
fără să îi atribui amprenta prejudecăților tale de orice fel? Mi-am dat seama că un portretist adevărat este îndrăgostit de
oameni, pentru că, atunci când ești îndrăgostit, iubești chiar și defectele omului care îți este drag. Trebuie să fii întotdeauna
sincer și deschis, astfel încât și personajul din imaginea ta, să empatizeze cu sentimentul tău de sinceritate și să acționeze la fel.
A deschide sufletul și gândurile unui om în fața aparatului de fotografiat, presupune un gest reciproc, plin de încredere. Cu alte
cuvinte, în fața noastră stă o misiune extrem de grea. Fie că este vorba de un portret instantaneu de pe stradă, fie că este vorba
de un portret ce necesită ore în șir de pregătire, trebuie să construim o prezență firească a omului pe care îl expunem în imaginea
noastră. Gestul aprobator de a poza, nu se rezumă numai la așezarea persoanei în fața aparatului de fotografiat, ci capătă valențe
complexe, punându-ne în fața dificultății de a transmite adevărul.
Care este subiectul perfect? Am putea ajunge la concluzia că, fiecare subiect poate deveni perfect dacă reușim să îi creem o imagine
sinceră, care să îl caracterizeze. Perfecțiunea subiectului depinde însă și de noi, de cât de mult îi îndrăgim prezența, de cum îl vedem
într-o anumită lumină, sub un anumit unghi, sau într-un anumit moment cheie. Fotogenia unui personaj, constă în exprimarea
frumuseții acestuia într-o lumină deosebită, cu o gestică sinceră și dintr-un anumit unghi sub care ni se arată. Atunci când toate
aceste elemente se sincronizează, vom dezvălui subiectul nostru într-o imagine perfectă.
Într-un portret în care includem simboluri, pentru descifrarea poveștii personajului, trebuie să ne asigurăm că aceste indicii pe care
le plasăm în cadru, duc către persoana din imagine și îi construiesc propria poveste. Totul trebuie să fie legat într-o armonie, astfel
încât, atunci când vedem fotografia finală, personajul pe care ni-l imaginăm să fie însuși personajul. Chiar dacă a fost pentru un scurt
moment în fața aparatului de fotografiat, trebuie să simțim că, personajul nostru, a fost acolo cu tot ce a putut să ne ofere, atât nouă
ca și fotografi cât și celor care vor privi imaginea.
Mediul din jurul subiectului joacă un rol important În funcție de tipul portretului, artistic, psihologic,
în formarea imaginii, pentru că scoate în evidență documentar, etc., fundalul poate să descrie starea
personalitatea și trăirile personajului, așa cum este interioară a subiectului, statutul social, tipul de activitate
acesta văzut prin ochii fotografului. Fundalul într-un pe care o practică, o pasiune, sau manifestarea acestuia
portret poate fi orice, de la un peisaj ușor de recunoscut într-o anumită conjunctură.
și până la un simplu decor estompat, de la un interior
de încăpere și până la un aranjament compozițional Rolul fundalului se schimbă în funcție de subiect,
specific ce poate caracteriza subiectul. Fiecare tip de fotograful alegând ceea ce ar putea contura mai bine
fundal în parte poate influența diferit subiectul și ceea mesajul transmis.
ce exprimă imaginea.
Nikon D700 (FX) :: 135mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 250 © Luiza Boldeanu
În momentul în care am observat o situație, o emoție, o
trăsătura ce merita imortalizată, nu ne trebuie decât încă
o secundă în plus pentru a verifica fundalul și pentru a ne
asigura că nu există nimic în această zonă, care ar putea
concura din punct de vedere vizual cu subiectul nostru. Știu
că acele secunde pot fi esențiale, și că vă pot costa uneori
însăși cadrul, dacă nu sunteți suficient de rapizi, însă în timp
ne vom îmbunătății reflexele și intuiția fotografică, iar totul
va decurge mult mai natural în selectarea vizuală a cadrului.
Fundalul furnizează detalii despre timpul în care a fost captată
imaginea, despre cultura și natura subiectului, poate întregi
imaginea și poate contura mesajul.
Așa cum spuneam, echilibrul static este dat de poziționarea simetrică a elementelor principale compoziționale
din cadru. Dacă privim imaginea de jos, putem remarca o poziționare simetrică a copiilor din cadru ce ne oferă
o compoziție echilibrată, mai ales pentru că aceștia sunt poziționați într-un triunghi cu baza în jos. Faptul că
fetele din cadru sunt gemene, accentuează și mai mult acest tip de echilibru.
Imaginea din dreapta însă, oferă un cu totul alt fel de echilibru. Partea din stânga este cu siguranță mult mai atractivă
pentru ochi și prezența personajului în acest loc atrage privirea, cu toate astea însă, cadrul este echilibrat prin faptul că,
în partea cealaltă a imaginii este poziționat tocul ușii ce umple spațiul negativ de aici. Fără acest toc, fotografia ar fi fost
mult prea goală în această zonă, iar imaginea finală nu ar mai fi avut o compoziție la fel de reușită. Dovleacul din cadru
aduce și el un punct de interes, însă fiind poziiționat central, acesta nu schimbă cu nimic dinamica celorlalte elemente.
Nikon D700 (FX) :: 122mm :: f/4 :: 1/200s :: ISO 400 :: Nepal © Luiza Boldeanu
Canon 40D (DX) :: 40mm :: f/4 :: 1/100s :: ISO 800 © Tatiana Volontir
Desigur că, o imagine echilibrată nu ne iese mereu din prima, uneori fiind nevoiți să încercăm mai multe
unghiuri, până când îl găsim pe cel optim. Schimbând poziția subiectului și incluzând sau eliminând anumite
elemente din cadru, vom încerca să obținem o imagine cât mai echilibrată. Metoda de a apăsa cadru după
cadru, fără a gândi foarte mult, nu este foarte utilă pentru că nu o să vă învățați să vă concentrați pe fiecare imagine
în parte și o să vă obișnuiți să faceți sute de cadre, din care vă va fi foarte greu să alegeți unul bun.
Pregătirile pentru realizarea unui portret necesită o bună observare a elementelor ce ne-ar putea fi sau nu de folos
în echilibrarea imaginii. Înainte de a pune mâna pe aparat, faceți un studiu al texturilor din jur, al cromaticii, cercetați
obiectele existente în cadru, vestimentația, perspectiva și lumina. Încercați să asociați toate aceste elemente din imagine
între ele, căutați simetrie, contrast, armonie și locul cel mai potrivit pentru a poziționa subiectul vostru în cadru.
În paginile anterioare am menționat faptul că fundalul Locația într-un astfel de portret, poate fi un mediu
este o parte importantă în construirea unei imagini, antropic, urban sau rural, sau un mediu natural. În cazul
acesta făcând parte cel mai adesea dintr-o anume locație, unei ședințe foto planificate, locația trebuie studiată
ce poate deveni foarte importantă pentru fotografia din timp pentru a găsi detaliile cele mai interesante și
noastră. Un bun portretist știe că fotografia de portret pentru a vă pregăti vizual în minte cadrele.
necesită planificare, pentru a beneficia la maxim de
oportunitățile pe care ți le poate oferi o locație sau alta.
De foarte multe ori, de această locație se leagă toate Văzusem de câteva ori locația din dreapta, observând cum
celelalte decizii ulterioare, de la tipul de lumină folosit cade lumina în anumite momente ale zilei. Am ales modelul
și până la vestimentația și poziția subiectului. O locație cel mai potrivit pentru fotografia pe care o aveam în minte
aparte, sau una neobișnuită pentru privitor, poate aduce și am planificat o ședință foto, astfel încât locația, fundalul și
un plus de valoare oricărui cadru și vă poate îmbunătăți lumina să contribuie la ideea fotografiei.
povestea.
Ce vă propunem prin acest studiu de caz, este mai degrabă un exercițiu de observare. Nu încetați să priviți prin obiectiv,
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/5 :: 1/200s :: ISO 250 :: © Luiza Boldeanu
chiar dacă aparatul foto nu vă este la îndemână. Încercați să fotografiați imaginar, locurile prin care treceți. Ținând ochii
întredeschiși, veți vedea că puteți elimina vizual din cadrul vostru, multe elemente care ar zădărnici compoziția, iar acest
lucru vă poate fi de folos pentru planificarea unei ședințe ulterioare. Când observați un loc interesant, puteți să îl notați și să reveniți
într-un alt moment al zilei sau al anului, împreună cu subiectul ales. Dacă luăm, de exemplu, imaginile de mai jos, am descoperit locul
cu bărcile la un moment dat și după doi ani am ajuns în acest loc cu un subiect pentru o ședință foto. Este bine să fiți mereu pregătiți
să vedeți noi oportunități.
Nikon D80 (DX) :: 18mm :: f/13 :: 1/250s :: ISO 500 © TV Canon 5D II (FX) :: 94mm :: f/4 :: 1/4000s :: ISO 500 © TV
Găsirea unei locații interesante pentru a fotografia un și alte elemente naturale din zona rurală, cum ar fi o
model în natură, este un lucru extrem de simplu uneori, livadă sau o viță de vie, pot oferi cadre inedite.
acest spațiu oferind nenumărate idei și oportunități.
Căutați și fenomene atmosferice interesante, cum ar fi
Parcurile din orașe oferă un punct bun de plecare, unde ceața, ploaia sau ninsoarea, care vor aduce un plus de
ne putem folosi de textura trunchiurilor, de coronamentul dramatism și atmosferă cadrului.
și frunzele copacilor și de vegetația din jur, pentru un
bun fundal. Putem continua cu pădurile montane de fag Când alegeți locația pentru un portret, asigurați-vă că toate
învăluite în ceață, pomi fructiferi înfloriți, sau chiar cu o elementele din cadru formează un tot unitar și întregesc
pădure deasă de conifere, spectaculoasă mai ales iarna. mesajul. În imaginea din dreapta, cartea, copacul și culorile
Încercați apoi un lan de floarea soarelui, de maci, grâu prezente, se conturează într-o imagine simplă și puternică în
sau orice alt câmp cultivat, ce formează o locație destul același timp. Privirea subiectului și modul în care acesta ține
de des exploatată de către fotografi. Un râu cu formațiuni cartea, denotă o atașare față de cultură și față de natură în
de piatră interesante, un lac cu reflexii inedite, sau chiar același timp.
Nikon D700 (FX) :: 135mm :: f/3.5 :: 1/200s :: ISO 400 © Luiza Boldeanu
Imaginile de mai jos, reprezintă o parte dintr-un proiect în centrul căruia, ca simbol, se regăsește femeia, fertilitatea și
nașterea. Apa este un simbol al fertilității, în timp ce pământul uscat reprezintă perioada de secetă și infertilitate. Pentru
a realiza lanțul simbolistic al acestui concept, am avut nevoie de diferite locații din natură. Prima imagine fiind realizată la
Vulcanii Noroioși, iar a doua pe malul Mării Negre, păstrând însă același model pentru a avea o unitate. Natura în aceste imagini a
fost un element extrem de important care, împreună cu subiectul, a constituit mai degrabă portretul unui fenomen, decât al unui
om în sine.
Elan 7 :: 50mm :: film Fuji Xperian ISO 400 :: TV Elan 7 :: 50mm :: film Fuji Xperian ISO 400 :: TV
La fel ca la fotografia de exterior, și în acest caz, pentru elemente, cum ar fi liniile de la arhitectura interioară sau
o ședință foto planificată, locația trebuie studiată din articolele de mobilier, care pot fi folosite în compoziție,
timp. Acest lucru este necesar pentru a reuși încadrarea dar care pot și aglomera inutil cadrul, așa că trebuie să
detaliilor interesante în imagine și pentru a observa avem grijă la acest aspect.
unghiurile interesante de fotografiere. O ședință foto de
interior se poate face practic oriunde, de la sufragerie și Imaginea alăturată a fost realizată în sufrageria bunicii
dormitor, până la scara blocului, cafenea, sau orice altă modelului. M-a atras foarte mult tapetul de pe perete, ce
locație Diferența majoră dintre fotografia de exterior și se potrivea cromatic cu rochia fetei. Am ales colțul camerei
cea de interior, este că afară avem mai mult spațiu, iar luminat de la o fereastră și am așezat o vază cu flori pe un
păstrarea unei compoziții este uneori mai ușor de făcut suport din stânga modelului, în așa fel încât să prind în cadru
din acest motiv. În interior, putem avea foarte multe doar câteva dintre acestea.
În imaginile de mai jos, avem un exemplu de cum să abordăm un subiect, în funcție de fiecare cameră în parte și de spațiul
în care se află. În stânga, am ales ca și cameră dormitorul, vestimentația albă, draperiile și patul contribuind la imaginea
diafană a subiectului. În imaginea din dreapta, am ales sufrageria, unde avem o imagine mai cochetă, în care canapeaua
aduce o valoare cromatică deosebită imaginii.
Nikon D700 (FX) :: 35mm :: f/4 :: 1/320s :: ISO 640 © LB Nikon D700 (FX) :: 40mm :: f/5 :: 1/250s :: ISO 640 © LB Nikon D700 (FX) :: 82mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 1250 © Luiza Boldeanu
După ce am studiat echipamentul necesar, regulile de gingășie, sau din contră, forță și determinare. Un bărbat
compoziție și lumina, este momentul să mergem mai este simbolul curajului, forței și virilității, însă, în același
departe către un alt aspect, poate chiar mai solicitant, timp, poate manifesta multă sensibilitate. De fapt,
și să descoperim care sunt subiectele în fotografia de fiecare subiect se poate exprima în mii și mii de feluri.
portret. Fie că este vorba de un copil, de o femeie, de un
bărbat sau de un bătrân, vom ajunge mereu în fața unei În funcție de tipul portretului, artistic sau documentar,
dileme, ce ține de modul cum reprezentăm subiectul. de familie sau de vacanță, portret singular sau de grup,
Abordarea ar trebui să fie cât mai firească și naturală este important să facem un studiu asupra fiecărui
pentru vârsta personajului, să îi reprezinte statutul subiect în parte.
social, preocupările și interesele pe care le are, sau
pur și simplu să se potrivească felul lui de a fi. Un copil În această imagine, avem un personaj masculin, iar pentru a-i
este inocent, vesel sau trist, dar poate avea uneori și o contura personalitatea am pus accent pe încruntarea frunții,
privire sau atitudine matură. O femeie poate manifesta privirea directă și cămașa descheiată la doi nasturi.
După cum spuneam, un personaj se poate deschide în fața aparatului în multe feluri. Un exercițiu foarte bun pentru portret,
este să prezentăm imaginea aceluiași subiect în ipostaze diferite. Fotografiile de mai jos au fost realizate cu același subiect,
în aceeași zi.
Fuji S6500 :: 16mm :: f/3.2 :: 1/200s :: ISO 100 © TV Fuji S6500 :: 12mm :: f/3.6 :: 1/200s :: ISO 100 © TV
Pentru a fotografia un copil în toată naturalețea și Uneori avem nevoie de mai mult timp, până când copilul
spontaneitatea lui, este necesar să empatizăm și noi cu se va obișnui și va accepta prezența aparatului de
spiritul lui jucăuș. Pentru a fotografia un copil trebuie să fotografiat. Dacă subiectul nostru fuge de aparat, trebuie
te simți un copil. Nu este neapărat necesar să folosim să ne revizuim abordarea și să încercăm să descoperim
lumini auxiliare de studio, decât în cazuri mai speciale, ce anume ne va permite să intrăm în mediul lui.
pentru că, de fapt, cele mai frumoase și naturale
imagini cu copii, sunt cele autentice de la locul de joacă, Pentru imaginea din dreapta, am amenajat mini studioul
indiferent care ar fi acesta. Copiilor nu trebuie să le spui meu improvizat cu lumină naturală, pentru o ședință foto
cum să pozeze, pentru că de multe ori oricum nu stau cu această fetiță. Am adus multe jucării pentru a-i capta
într-un loc, așa că trebuie să te adaptezi din mers. Copiii interesul, însă ea a fost atrasă de acordeonul vechi, pierdut
nu au probleme de siguranță proprie și nu își vor face prin recuzita dintr-un colț al camerei. Fetiței îi plăcea muzica
niciodată griji că au nasul prea mare sau că au burtică, așa că și-a ales singură obiectul preferat, ce îi era mai
cu toate astea însă, este necesar să le câștigi încrederea, aproape de suflet. Desigur că am lăsat-o, pentru că am vrut o
iar asta o poți face cel mai ușor dacă te comporți ca ei. imagine cât mai apropiată de starea ei de spirit.
Cea mai simplă și încununată de succes metodă de a fotografia un copil, este cu siguranță abordarea acestuia la locul de
joacă, unde îi putem permite să facă ce își dorește, fără a interveni în manifestarea lui firească. Evitați să îi dați indicații
Canon 40D (DX) :: 29mm :: f/4 :: 1/40s :: ISO 800 © Tatiana Volontir
sau sa îl întrerupeți din activitatea lui. Prezentați aparatul de fotografiat ca pe o parte secundară a jocului, ce nu trebuie
percepută ca o atracție în sine. O să încurajați astfel spontaneitatea. Terenurile de joacă, cum sunt cele din parcuri, sunt perfecte
pentru o ședință foto, mai ales dacă sunt generoase în atracții, însă nu uitați că abilitatea copiilor de a găsi obiecte de joacă este
foarte mare, așa că nu trebuie decât să îi lăsați să o facă.
Zenit :: 50mm :: f/2.8 :: film Fuji Xperia ISO 400 © TV Fuji S6500 :: 12mm :: f/3.2 :: 1/10s :: ISO 400 © TV
În cazul în care fundalul este prea încărcat, și nu putem Cromatica joacă un rol foarte important în acest tip de
muta copilul în altă zonă mai puțin aglomerată, este de fotografie, așa că este bine să căutați culori aprinse, vii
preferat să schimăm unghiul din care fotografiem, să ne și contrastante. Atât hainele, cât și fundalul, trebuie
apropiem mai mult de subiect pentru a avea mai puțin să creeze un mediu cromatic care să pună în evidență
fundal, sau să utilizăm un teleobiectiv cu o distanță subiectul nostru. Este bine să evităm culorile sumbre
focală mai lungă, ce va genera un câmp de profunzime sau pe cele care sunt asemănătoare cu fundalul. Prin
mai redus. Nu uitați că teleobiectivele pot fi mai lente culoare, atribuim cadrului vivacitatea și optimismul
la focalizare, asta dacă nu sunt dintr-o gamă mai necesar pentru a contura spiritul ludic al copilului.
performantă, așa că trebuie să fiți atenți la claritatea
subiectului mai ales când acesta se mișcă foarte mult. Imaginile din dreapta sunt pline de culoare și ne oferă un
contrast viu. Sunt realizate pe un teren de joacă, într-un
Fotografierea copiilor este un exercițiu bun pentru mediu cu o cromatică foarte placută, ce a pus în evidență
orice fotograf, și asta pentru că trebuie să învățam să subiectul. Hăinuțele copiilor pot fi și ele importante, pentru
luăm decizii rapid, în ceea ce privește compoziția, și să că de obicei sunt viu colorate și contrastează cu mediul în
declanșăm intuitiv, pentru a nu pierde momentul decisiv. care se regăsesc copiii.
Nikon D700 (FX) :: 66mm :: f/8 :: 1/250s :: ISO 250 © LB Nikon D700 (FX) :: 85mm :: f/8 :: 1/250s :: ISO 250 © LB
Indiferent de tipul de fotografie, o ocazie specială, imagini Fiecare subiect este special și deosebit, și poate arăta
de portofoliu sau orice altceva, pentru a avea o ședință frumos într-o anumită lumină, într-un anumit moment
foto reușită, trebuie să îi inducem femeii fotografiate cu o anume stare de spirit, într-o anumită poziție,
o stare de bine și să o facem să se simtă confortabil. schițând un anumit zâmbet sau stare de melancolie.
În felul acesta, nu va fi crispată în fața camerei și vom Dacă nu sunteți mulțumiți de cadrul realizat, înseamnă
putea surprinde o prezență cât mai firească și naturală. că undeva nu ați muncit îndeajuns, fie că este vorba de
Pentru a reuși acest lucru, trebuie să vorbim continuu tehnică sau de emoția transmisă.
cu modelul și să îl implicăm în ședința foto. Va trebui să
îi dăm indicații cum să se așeze, cum să își miște bărbia, În imaginea din dreapta, deși hainele erau puțin cam
mâinile sau corpul. Din când în când, trebuie să îi arătăm călduroase pentru acea perioadă, am observat că
fotografiile realizate, acesta fiind cel mai bun mod de a personajului îi vin foarte bine și că se simte confortabil
face subiectul să înțeleagă exact ce vă doriți. Nu ezitați în ele, venindu-i în același timp foarte firesc să schițeze o
să îi faceți un compliment, atunci când simțiți că îi stă atitudine cochetă și naturală. Așadar am lăsat modelul să se
bine părul, o anumită haină sau un anumit zâmbet. simtă bine în hainele respective și l-am fotografiat ca atare.
Fotografia de portret, în care avem ca subiect femeia, reușit. Trebuie să ne mișcăm în jurul subiectului și să
se bazează extrem de mult, pe cum privim și înțelegem îi cerem să își miște picioarele, brațele, gâtul, corpul,
acest tip de subiect în general. Este vital să înțelegem în funcție de lumina existentă și de compoziția pe care
modelul, să empatizăm cu el și să îi câștigăm încrederea. o dorim. Este de preferat să începem ședința foto cu
o poziție ușoară, în care modelul se simte confortabil.
Actul fotografic, când vine vorba despre abordarea Rugați-vă subiectul să se uite peste umar și o să vedeți
femeilor, este 90% psihologie și doar 10% tehnică că puteți avea o perspectivă diferită. Încercați și cu
fotografică. Este important să acordăm atenție oricărei privirea în sus sau în jos, pentru că fiecare modificare
“probleme”, reale sau nu, pe care subiectul susține că de acest fel, vă va putea aduce un cadru diferit.
o are (aici nu luăm în calcul modele profesioniste) și să
empatizăm cu ele, făcându-le să se simtă confortabil. Secretul în fotografia ce are femeie ca subiect, este cu
siguranță comunicarea. Cu cât comunicăm mai mult și mai
Poziționarea subiectului, în funcție de corpul acestuia, bine cu modelul, și cu cât îi respectăm dorințele, cu atât vom
constituie un element cheie în realizarea unui portret avea imagini mai naturale și mai intereante.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/2.2 :: 1/1000s :: ISO 320 © Luiza Boldeanu
În tabelul alăturat, sunt câteva exemple de poziții
fotografice, pe care le puteți aborda cu diferite
modele. Bineînțeles că, acestea nu sunt singurele
abordări existente, însă, plecând de la ele, puteți să vă lăsați
purtați de valul creativității.
Indiferent că vorbim despre o imagine formală sau nu, stând în picioare. Majoritatea imaginilor de acest gen
fotografia de grup este foarte populară la petreceri, sunt formale, însă dacă este vorba de o familie mai
evenimente sau zile de naștere. În abordarea unui grup mare, sau de un grup de prieteni, putem încerca ceva
tind să apară mereu aceleași probleme, cineva se uită în mai atipic, spre exemplu, putem să îi rugăm să sară, sau
altă parte sau clipește, zâmbesc doar anumite persoane, să alerge într-o singură direcție, poziționându-ne în așa
unii dintre participanți își exteriorizează problemele fel încât să putem capta întregul grup. Un alt sfat ar fi să
exact în timpul declanșării, sau pur și simplu nu intră tot faceți mai multe fotografii aceluiași cadru, pentru a nu
grupul în cadru. avea în imagine persoane cu ochii închiși.
Atunci când lucrăm cu un număr mare de oameni, nu Pentru grupuri mai mari va trebui să folosim obiective
vom putea controla fiecare persoană în parte, așa că superangulare pentru a încăpea tot grupul în cadru.
abordarea poate deveni mai dificilă. În astfel de situații, Dacă avem posibilitatea, putem fotografia de sus în jos,
pentru a putea avea o compoziție mai bună, dacă grupul pentru a avea o perspectivă cât mai interesantă și mai
este mai mare de 6-7 persoane, va trebui să îl fotografiem atractivă.
Nikon D700 (FX) :: 185mm :: f/2.8 :: 1/500s :: ISO 160 © Luiza Boldeanu
De obicei, în fotografiile de grup, vom avea dificultăți în a surprinde acel moment perfect, în care toată lumea este pregătită
pentru imagine. Atunci când în cadru este prezent și un animal de companie, lucrurile se complică și mai mult, acesta fiind
mai greu de controlat. Totul trebuie să înceapă de la o aranjare generală a subiectelor în cadru, iar apoi trebuie să încercăm
să captăm atenția animalului. Este important ca oamenii să fie pregătiți, ca atunci când animalul este gata, să fie și ei gata. Normal
că trebuie să facem mai multe cadre la rând, pentru a ne asigura că măcar unul dintre ele este reușit. Nu este tocmai ușor, însă, cu
ceva perseverență, o să prindeți și momentul perfect.
Canon 5D (FX) :: 135mm :: f/4 :: 1/320s :: ISO 100 © TV Canon 5D (FX) :: 104mm :: f/4 :: 1/320s :: ISO 100 © TV
Pentru această temă vă propunem două experimente, locației în fotografia de interior și de exterior, dominanța,
în care să aplicați cele învățate. emoția și echilibrul vizual al elementelor din cadru.
Nikon D700 (FX) :: 17mm :: f/4.5 :: 1/200s :: ISO 200 :: © Luiza Boldeanu
PONT - rezolvare temă
“O fotografie excepţională ţine de adâncimea asupra realității, pe care o reprezintă într-un mod unic
sentimentului, nu de cea a câmpului focalizat.” - Peter și o transpune în eternitate. Specificitatea fotografiei
Adams artistice constă în faptul că ea înțelege realitatea, dar,
în același timp, creează o lume nouă, fictivă.
Apariția fotografiei a declanșat temerea că timpul
picturii a luat sfârșit, cu toate că, la început, se spunea Fotografia artistică este de fapt o imagine generică a
că fotografia reprezintă enorm pentru știință, însă vieții unei persoane, căreia, cu ajutorul creativității, i se
este o mare limitare în ceea ce privește arta. Cu toate dă un plus de valoare. Imaginea în sine devine artă, nu
acestea, fotografia și-a câștigat, încetul cu încetul, pentru că denaturează realitatea, ci pentru că autorul
locul binemeritat între arte. Fotografia artistică implică se străduie să transmită privitorului ceea ce simte el,
emoție și trăire, atât pentru fotograf cât și pentru model încercând să îl tranpună pe acesta în lumea pe care și-o
și este rezultatul procesului de analiză al artistului imaginează.
Canon 40D (DX) :: 17mm :: f/4 :: 1/250s :: ISO 640 © Tatiana Volontir
de a privi personajul; modul emoțional de a aborda personajul
Fuji S6500 :: 21mm :: f/5 :: 1/125s :: ISO 400 © Tatiana Volontir
Pentru a exista, portretul are nevoie de trei elemente: care vrea să se prezinte privitorului sau o afișare a ceea
subiect, fotograf și privitor. Astfel, imaginea devine ce este el de fapt. Pentru a crea un mediu confortabil și
rezultatul unui triplu egoism firesc, care, într-un final, o imagine cât mai firească personajului său, fotograful
va genera înțelesul și descifrarea imaginii în sine. va trebui să intuiască către care dintre cele două direcții
se va orienta subiectul.
Subiectul
În portretul fine art regizat vom încerca să influențăm
Orice model tinde întotdeauna să arate într-un anumit modelul să meargă în direcția dată de noi. Cu toate astea
fel în fotografie, fie că acest lucru vine din dorința de însă, chiar dacă alegem cu ce să se imbrace, îi alegem
a-și exterioriza prezența sa fizică înspre lumea din jur locația și îi sugerăm starea pe care o dorim, în momentul
prin imagine, fie pentru a-și exterioriza trăirile. În același fotografierii, când terminăm de dat îndrumările, trebuie să îl
timp, subiectul va oscila între manifestarea felului în lăsam să intre în pielea personajului și să se indentifice cu el.
Imaginile de mai jos reprezintă o metodă de a studia starea dominantă a subiectului la un moment dat. Am încercat astfel,
prin acest studiu, să înțeleg dacă un context anume și o imagine propusă de mine, va direcționa modelul către o manifestare
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/2.8 :: 1/250s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
diferită de a poza. Prima imagine a subiectului este una clasică, cu privirea în obiectiv și cu o gestică feminină. Privirea
îi manifestă o stare de melancolie profundă. În următoarea imagine, am schimbat abordarea, oferind subiectului o vestimetație
colorată, mult mai lejeră și o atitudine degajată. Cu toate acestea însă, aceeași stare de melancolie se simte chiar și în acest context.
Starea pe care o manifestă subiectul la o ședință foto, indiferent că îi schimbăm decorul și contextul, fără ca fotograful să intervină
cu sugestii legate de un anume rol, este felul cel mai firesc al modelului de a poza în acel moment.
Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/1.8 :: 1/200s :: ISO 500 © TV Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/3.5 :: 1/40s :: ISO 800 © TV
Înainte de a include în joc tehnica, fotograful trebuie Înainte de a începe ședința foto, se recomandă o discuție
să își formeze o idee despre ce ar trebui să surprindă cu modelul într-un mediu cât mai relaxant pentru el.
și cum să descopere trăsăturile și particularitățile lumii Fotograful trebuie să îi înțeleagă trăsăturile de caracter
interioare a subiectului. Acest lucru devine posibil prin și felul de a se exprima, trebuie să îi asculte vocea, sa îi
mai multe metode în funcție de modul preferat de studieze gesturile și să îl ajute să se deschidă, până când
abordare a fiecărui fotograf în parte. va obține o imagine pe care o va considera sinceră și
evocativă pentru viziunea lui asupra subiectului.
Sentimentul de relaxare, transmis de fotografia alăturată,
este dat atât de atitudinea modelului, cât și de elementele Modelul trebuie să se simtă confortabil în deschiderea
componente ale imaginii. Atitudinea fetei nu este una sa către fotograf, iar din această cauză, o mare parte
forțată, deoarece, înaintea ședinței foto, am discutat exact din munca de fotograf portretist presupune cunoștințe
ce așteptări avem una de la cealaltă, drept urmare a rezultat despre psihologie, comunicare și descifrarea limbajului
o imagine ce exprimă degajare, destindere și confort. gesturilor și al corpului.
Fiecare artist are propria viziune artistică, iar fotografii nu fac excepție, aceștia interpretând ceea ce văd într-o mulțime de
Nikon D700 (FX) :: 35mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 800 © Luiza Boldeanu
feluri. Alegerea distanței focale și a câmpului de profunzime, poate modifica relația dintre subiecte, sau dintre acestea și
fundal, însă și mai important, poate modifica realitatea în sine. Deși uneori se crede greșit acest lucru, fotografia nu este
o reprezentare fidelă a realității, iar alegerile pe care le facem pot cântări mai mult sau mai puțin în această balanță. Decizia de a
realiza o imagine ține de preferințele personale, de estetică, de unele prejudecății, sau chiar de filozofia de viață și trăirile interioare
ale fotografului. Cu toate astea însă, anumite principii etice trebuie respectate atunci când alegem să fotografiem un om și să îi
alterăm uneori personalitatea prin imaginea creată.
Etica este constituită dintr-un set de pricipii și valori morale, care, cel puțin în teorie, diferențiază binele de rău. Normal că, intrând
în acest joc, este uneori foarte greu să facem o diferențiere și o separare foarte exactă între ceea ce este bine să fotografiem și ceea
ce nu este bine, acest lucru fiind poate mai bine reprezentat în fotografia documentară despre care o să disutăm în lecția următoare.
Cu toate astea însă, chiar dacă barierele eticii par să fie mai permisive, chiar și în fotografia artistică ar trebui să ținem cont de câteva
aspecte. Primul dintre ele ține de modalitatea în care alegem să portretizăm subiectul. Este recomandat ca, înainte de a realiza o
ședință foto sau un întreg concept, să discutăm și să lămurim în detaliu toate aspectele legate de imaginea subiectului și cum va
fi aceasta reprezentată. Cu cât modelul știe mai bine la ce se înhamă pe parcursul proiectului, cu atât va fi mai simplu de lucrat cu
acesta. De asemenea, un portretist trebuie să fie suficient de deschis, pentru a putea să primească orice fel de informație care vine
din trăirile și lumea interioară a subiectului, evitând cu orice preț să cadă în capcana prejudecăților și a prezumțiilor.
Un alt aspect de care trebuie să ținem cont, chiar dacă nu există anumite principii etice în acest caz, așa cum o să vedem la fotografia
documentară, este ca fotografiile noastre să fie editate și prelucrate astfel încât să fie estetice vizual și să nu cadă în extrema
banalului. Încercați să evitați clișeele și să fiți cât mai creativi pentru a vă pune în valoare subiectul.
Expresivitatea unui om vine atât din gândurile și trăirile se va realiza de obicei pe un fundal închis, fără alte
sale interioare de moment, dar și din experiențele elemente ce ar putea distrage atenția privitorului de la
ce i-au conturat de-a lungul timpului personalitatea. chipul subiectului. În acest caz, privitorul urmează exact
Trăirile unui om de-a lungul vieții, se vor imprima pe drumul fotografului, căutând să analizeze particularități
chip prin riduri de expresie, cearcăne, privire sau păr specifice de expresie facială și trăsături fizice individuale
cărunt. Poziția corpului va fi mai degrabă o manifestare ale personajului. Acest gen de portret artistic va imprima
a stărilor lui de moment și o adaptare a stării interioare adânc chipul subiectului în memoria privitorului. În
la mediul în care se află. Prin fotografie, se poate realiza acest tip de abordare putem include și mâinile, ele
un studiu de imagine asupra acestor două aspecte. reprezentând o expresivitate la fel de mare ca și fața.
Portretele de prim-plan ne vor apropia de chipul Prin portretele de plan întreg, fotograful va studia în
personajului, iar prin ele fotograful va contura un studiu general manifestarea stărilor interioare de moment și
anatomic al feței, urmărind efectul trăirilor interioare adaptarea acestora la un mediu dat. Privitorul va căuta
dominante ale personajului asupra trăsăturilor gestica corporală a personajului și va intui expresivitatea
fizionomice ale acestuia. Un astfel de portret, pentru a mișcărilor, chiar dacă fotografia în sine este o manifestare
pune cât mai mult accent pe detaliile de expresivitate, vizuală statică.
Ochii în fotografia de portret sunt ca o ușă imaginară, creează senzația unei comunicări directe cu modelul.
prin care privitorul are acces către lumea interioară a În multe portrete, privirea modelului este orientată
subiectului. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, vom către obiectiv, iar în acest caz persoana din imagine se
descrie cum se schimbă percepția privitorului asupra adresează direct privitorului, acesta din urmă ajungând
senzației sale de comunicare cu subiectul, pornind de la să extindă imaginar spațiul cadrului către spațiul său.
privirea acestuia surprinsa de către fotograf.
Pentru stabilirea acestui contact, nu este suficient ca
Privirea în obiectiv modelul doar să se uite în obiectiv gândindu-se la ceva
personal. Este necesară, mai degrabă, o comunicare cu
Contactul dintre subiect și fotograf, prin intermediul privitorul imaginar, pentru că, doar în acest fel, acesta va
privirii directe, este urmat și de contactul dintre privitor avea senzația că este implicat cu adevărat în fotografie.
și fotografie, datorat aceleiași priviri. Dacă în momentul Această metodă de abordare a fost pe larg aplicată încă
declanșării modelul a conștientizat prezența aparatului de la începuturile fotografiei, când a fost descoperită
de fotografiat și a reacționat, atunci și privitorului i se pentru prima dată magia contactului cu aparatul foto.
Zenit :: 50mm :: f/2.8 :: film Ilford Delta ISO 400 © Tatiana Volontir
alături de subiect. Cum se simte acest lucru? Atunci
când personajul se uită direct în obiectiv, lentila și fotograful
sunt ca o ușă deschisă, prin care privitorul va avea senzația că
el este de fapt cel privit și că subiectul i se adresează direct lui.
Este o acțiune ce are loc la nivel imaginar din ambele sensuri,
spectatorul privește imaginea iar subiectul caută privirea
acestuia. Privirea permite ca spectatorul să fie direct implicat
în poveste și, pentru o clipă, să devină interlocutor.
Pentru această temă vă propunem două experimente, un autoportret, sau un portret în care să interveniți
în care să aplicați cele învățate. ca “fotograf regizor” și atribuiți personajului vostru un
rol. Încercați să descrieți prin portret o anumită stare, o
EXPERIMENT 01 idee, un concept sau un simbol.
Realizați câteva imagini, în care să studiați privirea Cele mai reușite imagini cu aceste experimente trebuie
subiectului, gestica și poziția corpului. Încercați să să le încărcaţi în meniul de TEMĂ aferent lecției. După
ajungeți la un rezultat care, după părerea voastră, verificare o să primiţi o evaluare a imaginilor şi diverse
determină un contact intens între privitor și subiect. comentarii pentru îmbunătăţirea acestora.
Încercați să stabiliți prezența privitorului în cadru prin
expresia subiectului.
EXPERIMENT 02 Gestica micului personaj, din imaginea din dreapta, este ușor
stângace din cauza naivității cu care încerca să cocheteze
Dacă ar fi să vă fotografiați imaginar, ce rol vă veți atribui asemeni unei femei mature. Însă, pentru personalitatea lui
pentru a descrie o anumită stare? Încercați să realizați de copil, acesta este un mod firesc de manifestare.
Canon 40D (DX) :: 28mm :: f/4 :: 1/60s :: ISO 500 © Tatiana Volontir
Pentru primul experiment puteți realiza atât portrete
“A vedea nu este îndeajuns, trebuie să simți ceea ce Imaginile au rolul de a atinge privitorul prin emoții,
fotografiezi.” - Andre Kertesz sentimente și gânduri. Atât fotojurnalismul, care
vorbește despre un moment scurt în timp, cât și
Oamenii se pot regăsi în foarte multe tipuri de fotografie, fotografia documentară, căreia un fotograf poate să
însă dintre toate acestea, doar câteva ne oferă informații îi dăruiască ani de zile, contribuie la realizarea istoriei
asupra lumii în care trăim. Fotojurnalismul, fotografia de omenirii în imagini.
stradă și fotografia documentară, ne permit cunoașterea
altor culturi și civilizații, ne țin la curent cu ultimele știri De remarcat este faptul că, deși ne dorim să fim obiectivi,
din lumea întreagă și ne arată lumea în care trăim, exact în cele din urmă fiecare dintre noi surprindem ceea ce ne
așa cum este ea. trezește o anumită simțire și un anume interes. Alegerea
mediului și a situației în care facem acest lucru, alături
Imortalizarea timpului în fotografie nu ar trebui să de viziunea pe care o avem, poate genera imagini mai
vorbească doar despre trecerea acestuia, ci ar trebui mult sau mai puțin reușite. La final însă, în fotografia
să scoată în evidență și momente menite să ne creeze documentară și în fotojurnalism, cel mai mult contează
Nikon D700 (FX) :: 170mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 640 :: Langtang, Nepal © Luiza Boldeanu
o idee despre cum evoluează lumea, despre cum autenticitatea a ceea ce relatăm.
evoluează anumite situații și despre cum ne integrăm
noi, ca și societate, în această lume. Anumite momente Tipurile de fotografie despre care vom discuta în această
sunt imperceptibile pentru ochi, dată fiind obișnuința lecție, deși definesc viața reală, pot fi o formă de artă
noastră cu o anumită situație, însă când sunt captate și pot oferi oricui o carieră plină de satisfacții. Cele mai
într-un context, chiar și cele mai banale acțiuni pot cunoscute fotografii din lume, provin cu siguranță din
spune o poveste interesantă. aceste ramuri ale fotografiei cu oameni, în special din
fotojurnalism.
Am putea avea nenumărate răspunsuri la această întrebare, iar unele dintre ele ar confirma faptul că realizăm o fotografie
deoarece aceasta ne permite să oprim timpul în loc. Putem analiza astfel la nesfârșit o scenă, în detaliu, apreciind și
evaluând în mod conștient elementele participante la acțiunea în sine, elemente pe care altfel doar le-am intui la nivel
inconștient. Fotografiem pentru a documenta atât viața noastră, cât și pe a celor din jur. Uneori facem acest lucru pentru a ne
împărtăși experiențele cu lumea întreagă, alteori pentru a ne aminti cu o mai mare claritate evenimentele trăite.
Fotografiile ne ajută să călătorim în timp și spațiu, ne permit să experimentăm emoții uitate, ne ajută să ne amintim locuri și oameni
întâlniți de-a lungul vieții, sau pur și simplu ne transpun în lumi noi și ne ajută să fim informați. Fotografia ne conectează cu lumea
din jurul nostru, dar în același timp ne și rupe uneori de această lume. Este atât document, cât și interpretare, fiecare imagine în
parte fiind un moment unic și irepetabil, rupt în timp și spațiu. Fotografia reprezintă o stare de spirit, un moment sau un sentiment,
și încercarea de a exprima acest lucru într-o imagine. De ce încercarea? Pentru că, pâna la urmă, acesta este lucrul cel mai dificil de
realizat, declanșarea în sine fiind doar etapa finală a unui proces creativ complex.
Acest gen de fotografie este înrudit într-o oarecare oculari a ceea ce se întâmplă în lume. Ei își folosesc
măsură cu fotojurnalismul și se ocupă cu documentarea cunoștințele, abilitățile și experiența, pentru a ne
anumitor evenimente, a oamenilor și a obiceiurilor arăta partea veridică, obiectivă și sinceră a anumitor
acestora, și a unei anume culturi sau civilizații, pe o împrejurări sau moduri de viață.
perioadă mai lungă de timp, ce poate fi de la zile și
săptămâni, pînă la luni și chiar ani, în funcție de subiectul De reținut este faptul că, acest tip de fotografie este
ales. Fotografia documentară descrie umanitatea în realizat atât ca și document istoric, cât și pentru a ajuta
general, focusându-se în special pe anumite situații și oamenii în anumite situații nefavorabile de ordin social,
conjuncturi, atât din sfera socială (sărăcie, război), cât cum ar fi foametea, săracia, războiul, abuzul și altele
și din sfera culturală (diferite evenimente artistice), asemenea. Dacă ne gândim la această a doua situație, ar
sau sportivă. Fotografiile documentare pot dezvălui un trebui să amintim că imaginile obținute trebuie să aducă
număr infinit de situații, acțiuni și rezultatele acestora, și o schimbare în viața celor fotografiați și nu numai să
într-o perioadă de timp bine definită. Pe scurt, fotografia relateze niște fapte.
documentară dezvăluie viața, nu ca pe un simplu moment
rupt din timp, ci așa cum este ea, un șir de conjuncturi
și situații, cu acțiunile necesare și cu urmările aferente. Cele două imagini alăturate reprezintă două momente din
viața unei familii nepaleze, și sunt realizate la un timp foarte
Fotografiile din acest domeniu trebuie să aibă un conținut scurt una de cealaltă. Bineînțeles că, un documentar nu este
relevant complet și să fie imparțiale, lăsând privitorul realizat doar din două imagini, însă din setul de fotografii
Nikon D700 (FX) :: 19mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 3200 © Luiza Boldeanu
să ia propriile decizii asupra situației. Fotografii, care se realizate cu această familie, am decis să le aleg pe cele mai
ocupă cu acest tip de fotografie, sunt martorii noștrii reprezentative. (Nepal)
Vă puteți imagina că citiți un articol de ziar sau revistă fară imagini? Fără importantul aport pe care acestea îl aduc, știrile
și articolele ar fi incomplete. Fotografia documentară trebuie să fie relevantă, precisă, informativă și capabilă să transmită
ceea ce se întâmplă într-un anumit moment în timp.
Motivul pentru care fotografia este atât de importantă, este că, spre deosebire de alte tipuri de arte, aceasta poate reproduce
realitatea așa cum este ea percepută. Privind în urmă, fotografia documentară, fotojurnalismul și fotografia de stradă, au avut
un impact puternic, fiind folosite ca și metodă de a spune adevărul în vremuri dificile. Prin intermediul lor au fost expuse scene
tulburătoare, ce au crescut gradul de conștientizare asupra unor lucruri sensibile, cum ar fi foametea, tulburările sociale și manipularea
maselor. Fotografiile au putut remodela opinia publică, cu privire la aceste situații inimaginabile, și uneori chiar au schimbat politicile
guvernamentale din anumite perioade.
Fotografia documentară și fotojurnalismul au dovedit, în mai multe rânduri, că imaginile pot schimba lumea, un bun exemplu fiind
retragerea americanilor din Vietnam. Fotografiile au reușit în acest caz să capteze emoția momentelor, să transmită suferința și
traumele celor implicați și să îndemne societatea să solicite schimbarea. Astfel de exemple sunt multe, iar acest lucru nu face decât
să ne arate puterea pe care o au fotografiile bune.
Există diverse opinii contradictorii în ceea ce privește diferențierea fotojurnalismului, fotografiei de stradă
și a fotografiei documentare. Unii spun că fotografia de stradă este fotografie documentară, alții spun că și
fotojurnalismul este parte a aceleiași categorii, sau că acesta le-ar include pe celelalte două. Fiecare opinie
este susținută de ideea că, în definitiv, toate cele trei ramuri ale fotografiei documentează viața oamenilor și spun
povești într-un mod real și cât mai aproape de adevăr. Toate trei ne obligă să ne îndreptăm atenția atât spre subiect,
cât și spre locul și timpul în care se desfășoară acțiunea.
Fotografia de stradă este instantanee, iar o imagine de acest gen trebuie să spună întreaga poveste și să răspundă
imediat la întrebări precum: cine, unde, când și de ce, fără o analiză prea amplă.
Fotojurnalismul este definit la fel ca și fotografia de stradă și este realizat pentru consum rapid. Acest gen furnizează tot
ceea ce înseamnă imagine în ziare, reviste și ilustrează știrile de ultimă oră. Poate oferi atât imagini de actualitate, ce
pot fi uitate într-un interval scurt de timp, dar și imagini memorabile, care să fie de impact ca și document istoric, după
ani buni de la evenimentele surprinse. Ca și exemplu în acest sens, putem aminti “Migrant mother“ - Dorothea Lange,
“Raising the Flag on Iwo Jima“ - Joe Rosenthal sau “Afghan Girl“ a lui Steve McCurry.
Fotografia documentară este o poveste ce se indentifică cu un loc și cu oamenii acestuia, este delimitată de timp și
spațiu și arată legătura și relaționarea dintre aceste elemente. Poate descrie o persoană, o călătorie sau expediție, o
cultură sau civilizație, un eveniment sau orice alt subiect mai vast, observând toate detaliile, subtilitățile și amănuntele
care ajută la conturarea unei povești. Fotografia documentară, ca și cea de stradă sau fotojurnalismul, poate surprinde,
Nikon D700 (FX) :: 85mm :: f/10 :: 1/320s :: ISO 400 © Luiza Boldeanu
fascina, intriga și chiar înfuria pe cel ce o privește.
În concluzie, imaginile care țin de fotojurnalism sunt realizate într-un interval scurt pentru publicare imediată, în timp
ce, fotografiile documentare sunt realizare ca un studiu pe termen lung. (Masai Mara, Kenya - foto 1; Ujung Padang,
Indonezia - foto 2; Mumbai, India - foto 3)
Nikon D800 (FX) :: 200mm :: f/4 :: 1/640s :: ISO 220 © DD Nikon D700 (FX) :: 80mm :: f/8 :: 1/320s :: ISO 500 © LB
În portretistică, mai ales în fotografia documentară și documentare temeinică, te va ajuta să înțelegi mai bine
fotojurnalism, este foarte important să te pasioneze subiectul, credințele acestuia, relația lui cu societatea și
ceea ce fotografiezi, să fii în continuu curios, iar ce faci mediul în care trăiește.
să faci din suflet.
Prima imagine din dreapta este realizată în Brunei, în casa
Cu cât știi mai multe despre subiect, cu atât vei putea să unor localnici care ne-au invitat la un ceai. În timpul vizitei
anticipezi următoarea mișcare a acestuia și să surprinzi am cerut permisiunea să fac câteva fotografii. La un moment
momentul decisiv. dat, am observat unul dintre copii jucându-se intr-una din
camere și l-am fotografiat într-un decor cu un contrast
Prin informare vei putea descoperi alte documentare puternic. Subiectul din a doua imagine este surprins în
fotografice, realizate asupra aceluiași subiect care mediul său de lucru, în care un cadru larg a surprins mai
te interesează, și vei putea să vezi cum au abordat bine îndeletnicirea personajului și a pus mai mult accent pe
alți fotografi aceeași temă. Un astfel de studiu și o meșteșugul olăritului pe care îl practica.
Oamenii reacționează diferit în fața camerei de fotografiat, iar asta se datorează diferențelor culturale. Sunt locuri în care
oamenii te primesc cu brațele deschise, permițându-ți să le documentezi traiul, și sunt locuri în care aceștia te pot privi cu
În imaginile de mai jos, sunt înfățisate portretele a doi oameni din două culturi diferite, un conducător de ricșă indonezian și o
florăreasă indiană. Nu am întâmpinat greutăți în realizarea celor doua imagini, poate și pentru că am avut grijă să cer înainte
permisiunea de a-i fotografia. (Ujung Padang, Indonezia - foto 1; Goa, India - foto 2)
Nikon D700 (FX) :: 85mm :: f/6.3 :: 1/160s :: ISO 250 © LB Nikon D700 (FX) :: 85mm :: f/9 :: 1/200s :: ISO 400 © LB
Dacă v-aș întreba ce vă vine în minte când priviți cele două imagini din dreapta, primul lucru care v-ar trece
prin cap ar fi mirosul mâncării. Pentru că în prima imagine nu avem și alți oameni în preajmă, aceasta pare mai
liniștită (deși nu era chiar așa, mâncarea fiind gătită pe stradă), în timp ce în a doua, atmosfera pare mult mai
gălăgioasă. După cum vedeți, includerea sau excluderea din cadru a unor elemente, poate genera o altă idee asupra
atmosferei din imagine. Deși ambele cadre prezintă oameni care fac mâncare, fotografiile exprimă lucruri diferite, a
doua fiindu-ne mai familiară, în timp ce prima este, mai degrabă, un studiu despre o regiune cu o cultură diferită de a
noastră.
Dacă privim imaginea de jos, primul lucru la care ne gândim este frigul, senzația de rece fiind dată de zăpadă. Oamenii
bine îmbrăcați accentuează acest sentiment, iar ninsoarea și faptul că aceștia sunt surprinși în mișcare adaugă dinamism
în imagine.
Deși uneori este destul de greu de adus în cadru o anumită senzație generată de miros, sunet, temperatură, atunci când
reușiți acest lucru, fotografia va căpăta un plus de valoare. (București - foto 1; Kathmandu, Nepal - foto 2; Istanbul,
Turcia - foto 3)
Nikon D700 (FX) :: 17mm :: f/13 :: 1/100s :: ISO 320 © Luiza Boldeanu
Vizual vorbind, fotografia documentară ne deschide porțile către diferite spații ale subiectului, ce sunt conturate
mai degrabă de natura emoțională a mediului, în raport cu personajul fotografiat. Din acest punct de vedere
putem remarca un mediu intim și unul public sau social.
Mediul intim nu ține neapărat, ca și spațiu, doar de casa subiectului sau de o încăpere limitată ca și acces, ci și de starea
emoțională a acestuia. O stare introvertită și închisă se va răsfrânge și asupra spațiului său, dându-i valențe de zonă
accesibilă doar persoanelor ce pot empatiza cu adevărat. În principiu, fotografic vorbind, este mai greu să intri în lumea
unui astfel de subiect.
Mediul social este împărțit între subiect și semenii lui din cadrul societății în care se află. Dacă spațiul intim era,
emoțional vorbind, doar pentru subiect și poate pentru cei apropiați lui, spațiul social este mai degrabă unul public,
în care oricine se poate integra. Cum identificăm un spațiu ca și fotografi? Ei bine, ne vom da seama după gradul de
responsabilitate pe care îl simțim atunci când abordăm subiectul într-un anumit context. Starea noastră va fi transmisă
ulterior și privitorului, care va simți că a primit prin fotografie, imaginar vorbind, accesul la ceva special în cazul mediului
intim, sau la ceva obișnuit în cazul mediului public.
În prima imagine de mai jos, copilul este descoperit în spațiul lui intim, iar noi ca privitori ne simțim mult mai responsibili
Nikon D700 (FX) :: 24mm :: f/2.8 :: 1/320s :: ISO 320 © Luiza Boldeanu
când intrăm în lumea subiectului, datorită emoției pe care o percepem. În a doua imagine, avem un acces mult mai
permisiv, pentru că mediul este unul public, accesibil inclusiv privitorului. Chiar dacă în imagine avem un singur personaj,
așa cum se poate vedea și în fotografia din dreapta, putem percepe că, înainte și după momentul declanșării, subiectul a primit
fără nicio limitare în spațiul său, alte persoane asemeni lui ca și parte din societate, sau vizitatori din spații sociale diferite, așa
cum poate fi fotograful și mai apoi privitorul. (Langtang, Nepal - foto 1; Mumbai, India - foto 2; Kathmandu, Nepal - foto 3)
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/4 :: 1/640s :: ISO 200 © LB Nikon D700 (FX) :: 38mm :: f/9 :: 1/250s :: ISO 400 © LB
Surprinderea mișcării în fotografie este esențială, Atunci când alegem să lucrăm cu un timp foarte scurt
indiferent că ne gândim la mișcarea subiectului nostru, de expunere, orice mișcare din fața camerei va fi
sau cea a elementelor din mediul în care acesta trăiește. înghețată în cadru. Ideea de mișcare în acest caz poate
Orice mișcare surprinsă în cadru, indiferent de tehnica fi redată prin surprinderea unor momente inedite în
folosită, va aduce un plus de dinamism. imponderabilitate și a unor acțiuni specifice.
Mișcarea este redată cu ajutorul timpului de expunere, Majoritatea momentelor expuse în acest fel sunt acțiuni
iar decizia pe care o luăm în acest caz ne poate genera pe care ochiul uman nu le percepe, iar detaliile surprinse
ideea de oprire a unui moment sau de redare a timpului pot fi foarte spectaculoase. Dinamismul din imagine
scurs într-o perioadă de timp. este accentuat în acest caz.
Înghețarea acțiunii în ambele imagini din dreapta, contribuie Într-un portret de mediu, în care este prezent și peisajul
la redarea mișcării, dată de acțiunea oamenilor, și la din jur, înghețarea acțiunii poate liniști atmosfera și
evidențierea mesajului. (Nepal - foto 1; Zănoaga, Prahova - poate pune accent pe detalii și mai puțin pe mișcare.
foto 2)
Nikon D700 (FX) :: 24mm :: f/3.5 :: 1/320s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
Atunci când avem un timp mai scurt de expunere, iar acțiunea nu este una foarte rapidă, mișcarea noastră va fi înghețată,
așa cum se poate vedea în prima imagine. Dacă însă alegem un timp de expunere suficient de scurt, ca anumite mișcări mai
lente să rămână înghețate, iar alte mișcări mai rapide să iasă în mișcare, o să putem genera imagini destul de interesante
și mult mai dinamice. Se poate observa acest efect la mișcarea mîinilor personajului din a doua fotografie. Această metodă necesită
un pic de experiență și un pic de antrenament pentru a obține rezultate bune. (Horezu, Oltenia de sub Munte)
Nikon D300 (DX) :: 18mm :: f/4 :: 1/15s :: ISO 200 © DD Nikon D300 (DX) :: 12mm :: f/4 :: 1/10s :: ISO 200 © DD
Ceea ce diferențiază fotografia documentară, de alte fotografiezi. Menținerea unui comportament moral, în
genuri fotografice, este încrederea și veridicitatea de relația cu subiectele abordate, este de o importanță
care dă dovadă. Fotograful nu are dreptul să se implice primordială în acest tip de fotografie. Oamenii, chiar
în acțiunea derulată și nici să o manipuleze în vreun fel dacă sunt diferiți de noi și trăiesc în societăți diferite, cu
sau altul. În cazul în care surprinde un anumit moment, obiceiuri diametral opuse față de ale noastre, nu sunt
acesta trebuie redat exact așa cum este, fără a modifica doar un punct de atracție exotic, ci ființe umane, așa că
poziția subiectelor sau a altor elemente din cadru, trebuie tratați ca atare.
pentru a obține o compoziție mai bună. Fotograful nu
își poate modifica în acest caz, decât unghiul și poziția Este extrem de important să respectăm demnitatea
din care fotografiază subiectelor noastre și să facem un efort pentru a ne
concentra mai mult pe relația dintre noi și ei. Trebuie să
Un alt aspect al eticii în fotografie, este dat de modalitatea intrăm în contact cu personajele poveștilor pe care le
de a portretiza un subiect. Nu contează dacă faci un spunem și să le înțelegem cultura, obiceiurile și situațiile
documentar pe termen scurt sau dacă nu îți vei mai vedea în care sunt puși. Uneori bariera lingvistică poate fi o
niciodată subiectul, este mereu nevoie de compasiune provocare, însă și comunicarea non verbală poate genera
și de un interes autentic față de oamenii pe care îi legături puternice între fotograf și subiect.
Nikon D700 (FX) :: 130mm :: f/3.5 :: 1/125s :: ISO 1250 :: Nepal © Luiza Boldeanu
Sfaturi practice
• Considerați relatarea poveștii, unui anumit subiect, o
Înainte de a merge într-o locație, atât pentru reușita formă de colaborare cu acesta și nu o oportunitate de a
fotografiilor noastre, cât și pentru menținerea unui urca mai sus în carieră.
comportament moral, trebuie să ținem cont de niște
reguli de conduită etică. • Nu declanșați dacă nu vi se dă permisiunea.
• Informați-vă asupra oamenilor pe care doriți să îi • Nu publicați imagini solitare, care pot promova și agrava
documentați, respectați-le cultura și obiceiurile. stereotipuri distructive, sau dacă o faceți construiți o
serie care să spună povestea întregului context.
• Încercați să vă înțelegeți subiectele și purtați-vă cu
atenție atunci când intrați în contact cu ele. • Încercați să dați dovadă de discernământ în ceea ce
privește publicarea imaginilor, alegeți cu grijă ceea ce se
• Explorați și detaliați în imagini toți factorii și amănuntele pretează la a fi publicat, și nu treceți peste demnitatea
care afectează un loc sau un grup de persoane, pentru o și onoarea subiectelor voastre.
acoperire cât mai completă a subiectului.
• Încercați să vă ajutați semenii, atât prin imaginile
• Încercați ca prin imaginile voastre să evidențiați realizate, cât și fizic dacă situația o cere, și sprijiniți un
umanitatea și nu lipsa acesteia. comportament etic prin talentul și munca voastră.
Pentru această temă vă propunem două experimente, care o transmiteți privitorului. Încercați să conturați
atât pentru o autoevaluare a portofoliului, cât și pentru elemente care definesc subiectul, reliefați mediul
a pune în aplicare cele studiate în această lecție. acestuia și atmosfera, prin compoziții simple și bine
definite.
EXPERIMENT 01
Cele mai reușite imagini cu aceste experimente trebuie
Căutați în portofoliul personal și alegeți cinci imagini să le încărcaţi în meniul de TEMĂ aferent lecției. După
care să fie reprezentative genurilor de fotografie verificare o să primiţi o evaluare a imaginilor şi diverse
studiate. Analizați imaginile, înainte de a le alege, din comentarii pentru îmbunătăţirea acestora.
punct de vedere al criteriilor legate de momentul decisiv
al declanșării, înghețarea acțiunii sau redarea mișcării, În fotografiile noastre surpindem oamenii pe care îi întâlnim
surprinderea unor factori senzoriali și a unei compoziții de-a lungul timpului, în împrejurări diferite, unele mai comune,
care să contureze povestea subiectului. altele mai deosebite, cu alte cuvinte surprindem viața din jurul
nostru. Ca să învățăm să o redăm cât mai bine, incluzând toate
EXPERIMENT 02 elementele necesare, pentru a spune o poveste, trebuie să
experimentăm. Cu cât călătorim mai mult și cu cât cunoaștem
Încercați să creați un eseu fotografic din cinci imagini, mai mulți oameni, din culturi diferite, cu atât vom descoperi
realizate special pentru temă sau existente în arhiva moduri noi de abordare și vom putea suprinde acele momente
voastră personală. Urmăriți firul acțiunii și emoția pe cu adevărat remarcabile. (Nepal - ambele imagini)
Nikon D700 (FX) :: 160mm :: f/2.8 :: 1/400s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
PONT - rezolvare temă
Portretul se poate face în foarte multe situații, uneori și lumină, care sunt universal valabile. Fie că este vorba
îmbinându-se chiar cu alte genuri fotografice. Din acest de fotografie de călătorie, de vacanță și de familie,
punct de vedere, considerăm că, a face portrete, nu sportivă sau de eveniment, ne propunem în această
ține neapărat de statutul de fotograf profesionist, ci mai ultimă lecție să vă îndrumăm cu sfaturi utile și practice,
degrabă de cel amator, ce are ocazia să facă fotografii pentru a întregi sfera fotografiei ce are oamenii drept
cu oameni atât în călătorii, cât și pentru familie sau subiect.
când este în vacanță. Acest curs se vrea o platformă
de pregătire pentru majoritatea fotografilor amatori Oamenii pe care îi întâlnim în călătoriile sau uneori chiar și
și poate mai puțin pentru cei profesioniști, genurile de în vacanțele noastre, pot fi foarte interesanți, așa că trebuie
fotografie comercială fiind mai puțin prezente. Asta nu să fim mereu deschiși pentru a-i fotografia. Oportunitățile
înseamnă că un fotograf ce vrea să facă un astfel de pas, ivite pot fi foarte multe, trebuie doar să le remarcați și să le
nu trebuie să țină cont de sfaturile legate de compoziție exploatați, pentru cadre cât mai reușite. (Rogoz, Maramureș)
Pentru foarte mulți dintre noi, aparatul foto a devenit un prieten de neînlocuit, cu care petrecem o mare parte din timpul
nostru liber. Acesta ne oferă o cale de a ne manifesta vizual o latură artistică, prin intermediul căreia ne exprimăm dorința
de creativitate.
Un lucru important, pe care cu siguranță îl vom realiza dacă ne dedicăm timp pentru studiul fotografiei de portret, este că trebuie
să manifestăm dragoste pentru oameni, pentru a putea avea imagini reușite. Din acest motiv trebuie să începem cu persoanele dragi
Nikon D300 (DX) :: 24mm :: f/4 :: 1/20s :: ISO 200 © Dan Dinu
și cele apropiate nouă, în special familia și prietenii. Încercați să faceți cât mai multe fotografii acestor oameni, atât pentru că sunt
exerciții valoroase pentru voi, cât și pentru că sunt amintiri prețioase cu cei din imagine. Păstrarea vie a amintirilor cu momente
emoționante a persoanelor dragi, poate fi făcută, foarte simplu, cu ajutorul fotografiei.
Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/2.8 :: 1/125s :: ISO 100 © TV Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/2.8 :: 1/60s :: ISO 400 © TV
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 386
FOTOGRAFIA DE CĂLĂTORIE
Cu toții ne bucurăm de plăcerea de a călători, mai indiferent că acesta este unul cultural, vestimentar,
ales pentru că ne oferă posibilitatea să ne bucurăm de culinar etc.
momente frumoase, să descoperim locuri interesante
și să întâlnim oameni noi. Fotografia de călătorie Fotografia documentară este realizată și ea într-o
este practicată de foarte mulți dintre noi, aceasta călătorie, însă scopul acesteia este în primul rând
poziționându-se undeva între fotografia de vacanță documentarea anumitor detalii, oameni și locuri. Astfel,
și fotografia documentară. Cum putem face diferența călătoria în scop documentar va ține de o pregătire
între fotografia de vacanță și cea de călătorie. Ei bine, specifică, fotograful știind dinainte direcția de studiu
în fotografia de vacanță subiectul principal sunt cei către care se orientează din punct de vedere vizual. Va
apropiați, cu care ne petrecem timpul, în timp ce, în căuta subiectul dorit, iar călătoria se va desfășura în
fotografia de călătorie, scopul nostru este mai degrabă funcție de acesta.
să surprindem locurile prin care mergem și oamenii
pe care îi întâlnim. Astfel, în acest tip de fotografie, Imaginea alăturată a fost realizată în timpul unei călătorii în
surprindem efectiv ce ne iese în cale, mizând uneori Bari, Italia. Plimbându-mă pe străzi, întâmplător, am observat
foarte mult pe noroc. Trebuie să fim atenți la detaliile într-o curte acești meșteșugari lucrând la macheta unei nave,
din jur și să înțelegem cât mai bine specificul locului, locuitorii orașului fiind vestiți pentru această îndeletnicire.
Fotografia de călătorie, după cum spuneam, este rezultatul observării unui moment și surprinderea acestuia. Am realizat
prima imagine de mai jos, fiind impresionată de lumina ce cădea peste un bătrân ceasornicar din Istanbul. După declanșare,
mi-am continuat mai departe drumul. A doua imagine în schimb, a fost realizată în Kathmandu, Nepal, în circumstanțe
care spun din start că un simplu călător nu își are locul aici. Este o imagine documentară, în care fotograful are un anumit statut,
abordând un subiect mult mai complex și mai dificil.
Canon 5D (FX) :: 200mm :: f/4 :: 1/250s :: ISO 400 © TV Nikon D700 (FX) :: 17mm :: f/2.8 :: 1/200s :: ISO 2500 © LB
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 387
FOTOGRAFIA DE VACANȚĂ ȘI FAMILIE
Fotografia de vacanță este genul de fotografie care pentru a ne bucura și peste mai mult timp de experiențele
împrumută particularități din aproape toate celelalte trăite. Chiar dacă acest gen de fotografie pare mai puțin
ramuri ale fotografiei, indiferent că discutăm de pretențios, este bine să îl tratăm cu interes, dacă nu
fotografie de arhitectură, portret, peisaj, fotografie de neapărat pentru noi ca fotografi, măcar pentru cei dragi
stradă și, nu în ultimul rând, de familie. Cu toții facem pe care îi fotografiem.
fotografii de vacanță, pentru că ne place să luăm cât mai
mult dintr-un anume loc cu noi, sub formă de amintire și Fotografia de vacanță și cea de familie se întrepătrund,
implicit de fotografie. pentru că, de cele mai multe ori, familia ne este alături
în călătoriile pe care le facem pentru relaxare.
De obicei, în fotografia de vacanță, ideea de bază este
să ne surprindem familia și prietenii în contextul oferit Chiar dacă ne fotografiem familia, asta nu înseamnă că
de locul în care ne aflăm. Scopul nostru este de a păstra trebuie să o facem într-un cadru static și formal, ba din
cât mai vii, momentele care ne-au impresionat. Imaginile contră, încercați să găsiți abordări cât mai dinamice și
obținute sunt în special cele de amintire și vor fi folosite distractive, de care să vă amintiți cu plăcere.
Cel mai adesea, fotografii sunt asemeni “cizmarului fără cizme”, și asta pentru că vom apărea mai rar în imaginile pe care ni
le dorim drept amintire. O soluție inedită de a ne portretiza alături de anumite persoane, mai ales atunci când nu avem un
Nikon D800 (FX) :: 250mm :: f/5.6 :: 1/1000s :: ISO 400 © Dan Dinu
trepied, este să ne folosim de reflexii. Acestea sunt o metodă interesantă de a ne fotografia, pe care trebuie să o explorăm
la maxim, ori de câte ori avem ocazia. Vitrinele, oglinzile, geamurile sau orice alte suprafețe lucioase, sunt de găsit pretutindeni în
jurul nostru. Pentru că vom apărea adesea oglindiți cu aparatul la ochi, putem fixa cadrul și mai apoi putem să coborâm aparatul la
nivelul brâului, pentru a ne lăsa chipul la vedere.
Canon 5D II (FX) :: 50mm :: f/1.6 :: 1/160s :: ISO 100 © TV Canon 5D (FX) :: 50mm :: f/2.8 :: 1/125s :: ISO 100 © TV
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 399
FOTOGRAFIA SPORTIVĂ
Pentru a reuși imagini spectaculoase, cel mai important Ca şi la portretul de mediu, trebuie să arătăm locul
lucru în fotografia sportivă, este punctul în care vă unde se desfăşoară acţiunea şi atmosfera prezentă în
poziționați. Acesta trebuie ales cu grijă, ţinând cont de momentul în care fotografiem.
ora la care fotografiem, de poziţia luminii, de aglomeraţie
și de momentul acţiunii. Teleobiectivul este în general Redarea atmosferei din jurul unui eveniment sportiv este
indispensabil în acest gen de fotografie, iar timpul de foarte importantă, însă uneori la fel de inedită este și reacția
expunere trebuie să fie cât mai scurt pentru a surprinde unui sportiv sau altul, fie dată de o victorie sau înfrângere,
mișcarea. Bineînțeles că se pot face și abordări mai fie dată de efortul depus. În această imagine, poziția
creative, folosind un timp mai lung de expunere, sau schiorului aduce a resemnare, iar zăpada aruncată în jur ne
abordând subiectul folosind tehnica de panning. arată ca este la finalul acțiunii sale. (Poiana Brașov)
Atunci când vine vorba de fotografia sportivă, unghiul de fotografiere și o poziționare adecvată, sunt extrem de importante.
Dacă ținem cont de aceste două aspecte, putem obține imagini mult mai interesante și mai inedite. În prima fotografie de
mai jos, o poziționare bună m-a ajutat să nu am în cadru nimic altceva decât subiectul și acțiunea acestuia. Am pus astfel
Nikon D700 (FX) :: 400mm :: f/7.1 :: 1/4000s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
accent pe poziția, pe atitudinea și pe concentrarea schiorului, zăpada aruncată în spate arătând și viteza mare de deplasare a acestuia.
În a doua fotografie, o abordare de la nivelul apei a conferit un unghi interesant și a ajutat în același timp la obținerea unei reflexii
frumoase. În acest caz imaginea este mult mai liniștită, atmosfera fiind exact așa cum ar trebui să fie la practicarea unui sport de
agrement. (Poiana Brașov, Masivul Postăvaru - foto 1; Tulln, Austria - foto 2)
Nikon D700 (FX) :: 200mm :: f/6.3 :: 1/2500s :: ISO 250 © LB Nikon D300 (DX) :: 300mm :: f/5.6 :: 1/1250s :: ISO 200 © DD
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 404
STUDIU DE CAZ - Color sau alb-negru?
Trebuie ştiut că, nu orice fotografie se potriveşte la o prelucrare alb-negru, chiar dacă uneori culoarea ne poate
distrage atenţia de la mesaj. Dacă aş întreba care dintre imaginile din dreapta vă place mai mult, cu siguranţă
părerile ar fi foarte diferite. Prima imagine, ne arată mai degrabă o stare și o atmosferă mai aparte, iar ochiul
nefiind atras de ceva anume în mod special, este lăsat să exploreze întregul cadru. A doua imagine vine cu foarte puține
informații color, datorită în special zăpezii, însă aceste părți colorate, aflate în zona mâinilor și a feței, atrag privirea și o
cantonează în aceste locuri, fără a mai explora la fel de bine și celelalte elemente și fără a mai înțelege poate întreaga
poveste.
Având în minte studiul anterior, putem privi și imaginile următoare. În acest caz, estomparea culorii prin desaturare
nu ne aduce niciun avantaj, ba din contră, reduce din mesajul și povestea imaginii. Culoarea galbenă a gutuilor, de
exemplu, spune multe despre poziționarea în timp a poveștii și a stării personajului, toamna fiind prezentă atât în jurul
subiectului, cât parcă și în gândurile acestuia. În imaginea alb-negru, este destul de greu să facem o astfel de legătură
metaforică între anotimp și starea subiectului. Iată de ce imaginea color, deși are o cromatică estompată, relatează mult
mai multe și spune, într-o manieră mai expresivă, povestea personajului.
Canon 40D (DX) :: 22mm :: f/4 :: 1/15s :: ISO 400 © Tatiana Volontir
Canon EOS 300 :: 50mm :: f/3.5 :: 1/200s :: ISO 100 © Dan Dinu
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 408
FOTOGRAFIA COMERCIALĂ FOTOGRAFIA DE EVENIMENT
Actul fotografic devine un serviciu, în momentul în care Indiferent dacă fotografiați o paradă, un concert sau o
fotograful își asumă obligația de a efectua o lucrare în nuntă, este foarte important să știți exact programul
schimbul unei sume de bani. Pentru că scopul acestui și locul de desfășurare. Trebuie să ajungeți din timp în
curs nu este acela de a prezenta pe larg aceste genuri locație, pentru a putea găsi punctele cele mai bune din
fotografice comerciale, o să încercăm doar să vă care să fotografiați. De obicei, un mare impediment în
enumerăm câteva dintre ele și să vă îndrumăm cu câteva calea fotografului este mulțimea din jur, așa că aveți grijă
sfaturi utile. la acest aspect. Fotografiile pe care le faceți trebuie să
surprindă atmosfera evenimentului și să evoce cât mai
Fotografia de eveniment implică adesea atât imagini cu bine spiritul acestuia.
oameni aflați în acțiune, cât și portrete clasice. În cadrul unui
eveniment va trebui să realizăm imagini destul de repede, Chiar dacă la un eveniment este mai mult decât indicată
fiind forțați de modul în care se desfășoară acesta, dar în prezența unui fotograf profesionist, nimeni nu spune că
același timp, va trebui să manifestăm și un spirit creativ de invitații nu pot face poze. Așadar, dacă vă aflați într-o
abordare a portretului clasic, așa cum se poate vedea în astfel de postură, este foarte bine să experimentați și
imaginea din dreapta. să încercați să înțelegeți modurile de abordare.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/2 :: 1/200s :: ISO 320 © Luiza Boldeanu
Orice eveniment, indiferent de natura lui, are o anumită atmosferă ce ar trebui să reiasă din orice fotografie realizată în
cadrul acestuia. Indiferent că este vorba de un eveniment cultural, sau unul de business, cu o atmosferă mai distinsă și mai
elevată și cu decoruri mai somptuoase, așa cum se vede în prima imagine de mai jos, sau dacă este un eveniment de stradă
cu mulțime, a doua imagine, cadrul surprins trebuie să îți redea cât mai bine momentul și pulsul acțiunii.
Nikon D300 (DX) :: 12mm :: f/4 :: 1/20s :: ISO 1600 © DD Nikon D300 (DX) :: 12mm :: f/22 :: 25s :: ISO 200 © DD
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 414
Nikon D700 (FX) :: 170mm :: f/3.2 :: 1/250s :: ISO 200 © Luiza Boldeanu
DEZVOLTAREA PERSONALĂ
“Care dintre fotografiile mele e preferata mea? Cea pe care vă pot depăși ca nivel de pregătire, nu realizați
care o voi face mâine.“ - Imogen Cunningham niciodată proiecte doar pe jumătate și nu lăsați nimic la
voia întâmplării.
Indiferent de modul în care vă construiți cariera de
fotograf, atâta timp cât lucrați într-o lume a imaginii, Alegeți cu grijă domeniul în care vă doriți să activați și
trebuie să aveți grijă să vă construiți propria imagine și studiați cu atenție fiecare oportunitate.
personalitate.
În 2013, după ce am colaborat împreună cu Dan Dinu și
Apartenența la organizații fotografice din care fac parte Photolife la niște expoziții de fotografie la Brașov, și după ce
fotografi de renume poate fi un prim pas. Înțelegerea ne-am cunoscut mai bine, a pornit și ideea acestui curs. Deși
pieții fotografice și a oamenilor din acest domeniu, este ne-a plăcut de la început ideea de a lucra împreună, stilurile
punctul de pornire într-o astfel de carieră. noastre fiind complementare pe anumite genuri specifice
fotografiei cu oameni, de abia după ce am terminat de scris
Chiar dacă ați ales să fotografiați ca și amator sau ca cursul am realizat complexitatea materialului și plăcerea
și profesionist, abordarea și seriozitatea cu care faceți enormă de a-l scrie. Acest curs a fost și este, și pentru noi, cu
acest lucru trebuie să fie una fără cusur. Pentru a vă siguranță, o dezvoltare personală continuă. Indiferent în ce
forma o bună credibilitate nu vă alegeți lucrări și proiecte stadiu al experienței te regăsești, mereu mai este de învățat.
Multă lume nu știe exact care este diferența dintre un amator și un profesionist, majoritatea considerând amatorul ca fiind
Poate că o să vă întrebați de ce discutăm aici despre fotografie ca și afacere. Ei bine, mai devreme sau mai târziu, mulți dintre voi
o să își pună și problema asta, chiar dacă nu s-au gândit la ea încă de la început. Spre exemplu, am putea să vă spunem cum a luat
naștere acest curs, ca să vă puteți da seama că uneori lucrurile pot evolua în direcții în care nici nu vă așteptați. Atât eu, cât și Luiza,
am fost invitate la Brașov de către Photolife să desfășurăm o expoziție personală. După câteva discuții și idei împărtășite, Dan a
venit cu ideea colaborării la un curs foto despre portret, la care să participăm amândouă. A fost o experiență minunată să lucrăm
toți trei asupra acestui material, mai ales că toate cunoștințele și lucrările noastre, acumulate în decursul a cinci - șase ani, au putut
fi materializate în acest curs care va putea promova mai departe dragostea pentru fotografie și altor persoane asemeni vouă. După
cum vedeți, chiar dacă nu ne-am gândit nicioadată la asta, colaborarea cu Photolife a venit de la sine, la momentul oportun.
Ca și concluzie, amator sau profesionist? Chiar dacă alegeți o variantă sau alta, este bine să fiți amatori prin pasiune și dăruire și
profesioniști în abordare.
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 421
EXPOZIȚII PERSONALE
Alegerea fotografiilor care ajung în expoziție este Nu renunțați niciodată la creativitate, nici la selecția
foarte importantă, iar pe acest aspect trebuie să vă lucrărilor, dar nici la prezentarea acestora. Uneori o
concentrați cel mai mult. Cel mai greu lucru pentru un expoziție este memorabilă prin atmosfera ei.
fotograf, nu este să realizeze o anumită imagine, ci mai
Sfaturi practice
• Tema prezentată trebuie să fie unitară şi să reprezinte • Nu uitaţi de o promovare directă, prin pliante pe
subiectul ales; care cei ce vizitează expoziţia să le poată lua şi unde
să găsească informaţii de contact, în cazul în care sunt
• Fotografiile trebuie să fie alese după două criterii interesaţi de lucrările voastre.
importante: realizare tehnică şi valoare artistică;
O expoziție trebuie să reflecte munca voastră și să vă
• Alegerea locaţiei trebuie să fie bine gândită, să fie un reprezinte, așa că, indiferent că alegeți să expuneți într-o
loc public important, uşor accesibil şi renumit dacă este librărie, într-un muzeu sau la o cafenea, locația aleasă
posibil, care să poată prezenta fotografiile voastre în trebuie să fie în ton cu ceea ce prezentați. Cele mai frumoase
condiţii optime; expoziții sunt cele care fie lasă lucrările să vorbească de
la sine, acestea fiind prezentate pe un perete alb, așa cum
• Formatul de prezentare trebuie să fie minim 30x45cm, vedem în imaginea de sus, fie cele în care locația ajută la
iar imaginile să fie montate pe passpartout sau panotate atmosfera creată și prezintă lucrările într-un spațiu elegant,
digital, eventual înrămate dacă se poate; așa cum vedem în imaginea de jos.
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 422
TEMA 08
Feedback și alte sfaturi
Pentru această lecție vă propunem o temă mai specială, putem să discutăm și despre proiecte pe care vreți să
axată atât pe un studiul individual, cât și pe diverse le faceți sau despre orice altceva ce vă mai interesează
sfaturi despre tot ce am discutat în acest curs. din zona fotografiei de portret. Pentru că aceasta este
ultima temă din curs, vrem să vă asigurăm de întregul
STUDIU DE CAZ nostru suport și pentru problemele ulterioare, atât în
privința alegerii și cumpărării de echipament cât și în
Pentru că am învățat despre mai multe tipuri de fotografie orice altă direcție.
cu oameni în această lecție, vă invităm să căutați în
portofoliul vostru cu imagini de vacanță, călătorie, sau Periodic o să primiți pe mail informații despre serviciile
poate chiar de eveniment, pe acelea pe care acum le noastre viitoare și noile cursuri disponibile, workshop-
vedeți un pic mai altfel, și așteptăm să ne spuneți ce ați uri, photo tour-uri sau alte întâlniri.
face diferit față de momentul în care ați declanșat. Dacă
aveți întrebări legate de orice tip de portret studiat în Vă mulțumim că ne-ați ales și vă mai așteptăm și data
cadrul acestor lecții, adresați-le cu încredere la această viitoare dacă v-a plăcut. Pe curând!
temă.
DISCUȚIE
Dacă vă doriți să treceti de la stadiul de amator la cel de Imaginea din dreapta face parte dintr-un portofoliu de fotografii
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/3.2 :: 1/250s :: ISO 640 © Luiza Boldeanu
profesionist, vă stăm la dispoziție pe site cu răspunsuri la comandă, realizate în scopul prezentării vestimentației și se
la întrebările legate de acest domeniu. De asemenea poate încadra în categoria fashion.
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 427
Chiar dacă fotografia de portret poate veni cu multe
provocări, aceasta aduce și foarte multe satisfacții. Dacă
sunteți perseverenți și creativi, o să puteți să vă bucurați
pe deplin de această pasiune frumoasă.
Nikon D700 (FX) :: 50mm :: f/1.4 :: 1/500s :: ISO 200 © LB
ALTE GENURI DE FOTOGRAFIE CU OAMENI. DEZVOLTAREA PERSONALĂ www.photolife.ro | OAMENII ÎN FOTOGRAFIE | 429
PARTENERI
PARTENERI MEDIA
© PHOTOLIFE SRL
Toate fotografiile (cu excepția celor ce prezintă echipamente foto), ilustrațiile, textul și conceptul grafic aparțin PHOTOLIFE srl și fotografilor TATIANA VOLONTIR, LUIZA BOLDEANU și DAN DINU. Orice folosire a acestor materiale, sub orice formă, fără cesionarea
dreptului de utilizare este interzisă. Orice abatere de la cele menționate mai sus și orice utilizare neautorizată a materialelor prezentate în acest curs, se supune legilor în vigoare și va fi sancționată ca atare.
www.photolife.ro