Capitolul Ii

CAP.
II Aspecte teoretice şi practice privind contul de profit şi pierdere
ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE PRIVIND CONTUL DE

PROFIT ŞI PIERDERE
2.1. Prezentarea generală a contului de profit şi pierdere
Având în vedere faptul că orice activitate economică şi socială este în acelaşi timp
consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate, contabilitatea s-a confruntat cu
necesitatea de a studia şi prezenta echilibrul specific proceselor interne transformatoare,
care produc modificări cantitative şi calitative în masa şi structura patrimoniului. Aceste
modificări sunt consecinţa relaţiilor care se stabilesc între cheltuielile şi veniturile
ocazionate de activitatea desfăşurată de o unitate, reflectate sintetic sub forma
rezultatului.
Contul de rezultate este component al ansamblului de situaţii financiare destinat
procesului de informare financiară.
Situaţiile financiare sunt o reprezentare financiară structurată a poziţiei financiare
şi tranzacţiilor efectuate de o întreprindere. Obiectivul situaţiilor financiare este de a oferi
informaţii despre poziţia financiară, performanţa şi fluxurile de numerar ale unei
întreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori în luarea deciziilor economice.
Un set complet de situaţii financiare include următoarele componente:
a) bilanţul;
b) contul de profit si pierdere;
c) o situaţie care să reflecte toate modificările capitalului propriu;
d) situaţia fluxurilor de numerar;
e) politicile contabile şi notele explicative.
Bilanţul contabil este considerat document care descrie poziţia unei întreprinderi la
un moment dat, indicând şi mărimea rezultatului, însă nu explică provenienţa acestuia şi
cauzele care l-au generat. Prin urmare, a apărut necesitatea întocmirii unui alt cont anual, şi
anume, contul de profit si pierdere prin care se specifică modalitatea de formare a
11
CAP. II Aspecte teoretice şi practice privind contul de profit şi pierdere
rezultatului exerciţiului (profit sau pierdere), ca expresie a ajustărilor parţiale sau globale
între diferite tipuri de venituri şi cheltuieli, generate de complexitatea activităţilor care au loc
în întreprindere pe durata unui exerciţiu financiar.
Directiva a IV a Comunităţii Economice Europene dă posibilitatea de opţiune a
statelor membre în a alege între prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după natură şi
respectiv după funcţiile întreprinderii, cu condiţia menţinerii în timp a formei alese.
Directiva prevede patru modele de prezentare a contului de profit şi pierdere,
diferenţiate pe de-o parte după clasificarea elementelor şi pe de alta parte după forma de
prezentare (listă sau cont):
-schema listă cu prezentarea elementelor după natură;
-schema cont cu prezentarea elementelor după natură;
-schema listă cu prezentarea elementelor după funcţie;
-schema cont cu prezentarea elementelor după funcţie.
Diferenţierea modului de clasificare apare doar la nivelul grupării cheltuielilor de
exploatare.
2.2 Definirea, recunoaşterea şi clasificarea cheltuielilor conform normelor şi

reglementărilor în vigoare
Cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la

cumpărarea şi utilizarea resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de
întreprindere.
Conform OMF Nr. 1752/2005 cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de
plătit pentru:
- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială, etc.
Potrivit reglementărilor în vigoare conceptul de cheltuieli se defineşte ca fiind
„diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau de
diminuări ale valorii activelor, sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea
capitalurilor proprii sub alte forme decât distribuirile către proprietarii de capital” 1. Astfel
1
Demean Mariana “Măsurarea performantei prin rezultat”edituraValahia University Press Targovişte
2005 (“Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare” elaborate de Comitetul pentru Standarde
12
prin cheltuieli se înţeleg atât pierderile şi minusurile de valoare, cât şi cheltuieli care se referă
la activităţile curente ale întreprinderii. Cheltuielile care apar în cursul activităţilor ordinare
ale întreprinderii se referă la costul vânzărilor, cheltuieli de personal, amortizări, etc., ele
luând forma unor ieşiri sau diminuări ale valorii activelor, sub formă de: lichidităţi şi
echivalente de lichidităţi, stocuri, bunuri imobiliare, echipamente, etc.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de
cheltuieli2.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,
amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Pentru delimitarea cheltuielilor şi a veniturilor se porneşte de la caracterul de proces
al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.
În cazul procesului de formare a cheltuielilor se disting patru momente:
- angajarea are loc atunci când se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi
sau consumatoare de resurse;
- consumul este specific utilizării efective a resurselor în scopul satisfacerii unor
nevoi productive sau neproductive;
- plăţile presupun achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor
financiare;
- imputarea este momentul în care cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
Aşa cum rezultă din O.M.F. Nr. 1752/2005 recunoaşterea cheltuielilor se realizează
atunci când s-a produs o diminuare de activ sau de creştere de datorii, şi când această
diminuare de avantaje economice viitoare poate fi măsurată în mod fiabil.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe
între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit, proces cunoscut sub
denumirea de conectare a cheltuielilor şi veniturilor ce rezultă direct şi concomitent din
aceleaşi tranzacţii sau alte evenimente.
O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere, atunci când plata
nu produce nici un avantaj economic de viitor sau atunci când şi în măsura în care avantajele
Internaţionale de Contabilitate)
2
OMF 1752/2005 Pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
13
economice viitoare nu dau dreptul sau încetează să dea dreptul la recunoaşterea unui activ în
bilanţ.
De asemenea, o cheltuială este recunoscută în contul de profit şi pierdere în cazurile
în care o datorie este generată fără să se constate un activ, cum este cazul în care datoria
apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.
În raport cu natura lor şi în conformitate O.M.F. Nr. 1752/2005 cheltuielile sunt
grupate pe feluri de activităţi astfel: de exploatare, financiară şi extraordinară .
a) Cheltuielile de exploatare cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile; costul de achiziţie al
obiectelor de inventar; costul de achiziţie al materialelor nestocate, contravaloarea energiei şi
a apei; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor; valoarea animalelor şi păsărilor.
-cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi; locaţii de gestiune şi chirii;
redevenţe; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi
personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale de telecomunicaţii, servicii
bancare şi altele.
- cheltuieli cu personalul (salarii, asigurări, protecţie socială, şi altele)
- alte cheltuieli de exploatare ( pierderi din creanţe şi debitori diverşi, despăgubiri,
amenzi, penalităţi, donaţii şi altele).
b) Cheltuieli financiare, care cuprind:
- pierderi din creanţe legate de participaţii;
- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
- diferenţe nefavorabile de curs valutar;
- cheltuieli privind dobânzile;
- sconturi acordate clienţilor;
- pierderi din creanţe de natură financiară;
- alte cheltuieli financiare.
c) Cheltuieli extraordinare, sunt rezultate din tranzacţii sau evenimente ce sunt clar
diferite de activităţile obişnuite ale întreprinderii şi care nu au un caracter frecvent sau regulat
(ex: cheltuieli privind calamitătile);
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind cheltuielile cu provizioanele,
amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu
14
impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, care se evidenţiază distinct, în
funcţie de natura lor.
În raport cu destinaţia, cheltuielile se diferenţiază în cheltuieli cu materiile prime şi
materialele directe, cheltuieli cu personalul directe, cheltuieli comune (de regie) ale secţiei,
cheltuieli generale de administraţie şi cheltuieli de desfacere.
Schema contului de profit şi pierdere cu gruparea elementelor după natură, este
prezentată în ANEXA 1.
2.3 Definirea, recunoşterea şi clasificarea veniturilor conform normelor şi

reglementărilor în vigoare
Veniturile delimitează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la

obţinerea şi realizarea rezultatului.
Conform O.M.F. Nr. 1752/2005 în categoria veniturilor se includ atât sumele şi
valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câstigurile din
orice alte surse.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a
obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora. Câştigurile reprezintă
creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă,
dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări,
comisioane, dobânzi, dividende.
Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie,
veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un
acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror
reduceri comerciale.
Conform reglementărilor în vigoare „veniturile sunt creşteri de avantaje economice în
cursul perioadei contabile, sub formă de creşteri de active sau de diminuări de pasive, care au
ca rezultat creşterea capitalurilor proprii sub alte forme decât noile aporturi de capital” 3.
3
Demean Mariana “Măsurarea performantei prin rezultat”editura valahia University Press Targovişte
2005
15
Ca şi în cadrul cheltuielilor, în cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează

patru momente:
a) producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii
consumatoare de resurse;
b) facturare sau vânzarea pe credit presupune transferarea dreptului de proprietate
de la vânzător la cumpărător;
c) încasarea se referă la transformarea rezultatului vândut în bani;
d) încorporarea constă în înglobarea veniturilor în rezultate pentru a acoperi
cheltuielile corespondente.
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când are loc o
creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei
datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea
veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii
datoriilor.4
Conform O.M.F. Nr. 1752/2005, veniturile se reflectă în contabilitatea financiară pe
feluri de activităţi şi în funcţie de natura rezultatelor astfel:
-venituri din exploatare;
-venituri financiare;
-venituri extraordinare.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor:
a) Venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de
servicii;
- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în
curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs,
neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor
efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi
necorporale;
4
Gheorghe Diaconu, Doina Leustean, Mariana Radu, Cristina Voinea, Marinela Manea, Marius
Bârgăuanu,Luiza Ionescu, Valentin Radu,Loredana Busuioc, Violeta State – “Contabilitatea financiară
armonizată a unităţilor economice” editura Bibliotheca, Târgovişte , 2006
16
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea

diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care
beneficiază entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi
alte venituri din exploatare.
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în
contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către
clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
- entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg
din proprietatea asupra bunurilor;
- entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod
normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv
asupra lor;
- veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora.
- Prestările nefacturate până la sfârşitul perioadei se evidenţiază în contul de "Lucrări
şi servicii în curs de execuţie", pe seama veniturilor din producţia stocată.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a
majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de
profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor)
b) Veniturile financiare cuprind:
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
17
- venituri din dobânzi;

- venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) Venituri extraordinare ( de exemlu, daunele pretinse de detinatorii de poliţe în
urma producerii unor calamităţi)
În cadrul veniturilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, veniturile din
dobânzi, redevenţe şi dividende.Acestea se recunosc astfel:
- dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
- redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
- dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau
pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora. Diminuarea sau
anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de
valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai
justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
În conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice Nr. 1752/2005 veniturile şi
cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate
la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se
aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se
contabilizează distinct de către unul din asociaţi, conform prevederilor contractului de
asociere. La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate după natură,
se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în
contabilitatea proprie.
Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în
funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale
entităţii.
2.4 Conceptul de rezultat
18
Potrivit Legii Contabilităţii nr. 82/1991, rezultatul financiar se stabileşte lunar, ca

diferenţă între venituri şi cheltuieli (deoarece conturile de venituri şi cele de cheltuieli sunt
conturi de gestiune care furnizează informaţii în vederea determinării rezultatului financiar).
Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă, cheltuielile se află într-o conexiune
cu veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de „matching”. Toate
cheltuielile active în cursul exerciţiului, care nu se pot ataşa veniturilor realizate, sunt
„activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai
multor exerciţii. De asemenea, sunt „pasivizate” sau recunoscute ca pasive, toate veniturile
realizate în avans care sunt atribuite exerciţiilor viitoare.
Relaţia contabilă prin care se realizează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli se aşează
pe următoarele structuri:
Tabel nr.2.1
VENITURI CHELTUIELI
Venituri din vânzări de mărfuri la preţ de Costul de cumpărare al mărfurilor
vânzare
Producţia exerciţiului: Cheltuieli de exploatare privind producţia
Venituri din vânzarea de produse, lucrări şi exerciţiului
servicii la preţ de vânzare;
Variaţia (+/-) producţiei stocate la cost de
producţie;
Producţia de imobilizări la cost de producţie.
Venituri financiare Cheltuieli financiare
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare
Venituri înregistrate în avans recunoscute ca Cheltuieli înregistrate în avans şi cheltuieli
„Pasive regularizate” repartizate asupra mai multor exerciţii
recunoscute ca „Active de regularizare”
Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se pot obţine următoarele trei situaţii:
1. CHELTUIELILE < VENITURILE
CHELTUIELI
VENITURI
PROFIT
19
2. CHELTUIELILE = VENITURILE
CHELTUIELI VENITURI
3. CHELTUIELILE > VENITURILE
VENITURI
CHELTUIELI
PIERDERE
Structura rezultatului financiar al exerciţiului este următoarea:

 Rezultatul curent;
 Rezultatul extraordinar;
 Impozitul pe profit.
Rezultatul curent la rândul său se compune din:
a) rezultatul din exploatare;
b) rezultatul financiar.
Schematic, structura rezultatului financiar al exerciţiului se prezintă astfel :
REZULTATUL DIN EXPLOATARE = venituri din - cheltuieli din

exploatare exploatare
REZULTATUL FINANCIAR = venituri financiare - cheltuieli financiare
REZULTATUL CURENT = rezultatul din exploatare - rezultatul financiar
REZULTATUL EXTRAORDINAR = venituri - cheltuieli

extraordinare extraordinare
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI = rezultatul + rezultatul
20
curent extraordinar
REZULTATUL NET = Rezultatul brut al exerciţiului - Impozitul pe profit
Rezultatul poate fi o mărime pozitivă, denumită profit sau beneficiu, atunci când
veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă denumită pierdere,
în situaţia inversă; profitul sau pierderea mai sunt recunoscute şi sub numele de rezultat
beneficiar, respectiv rezultat deficitar.
În contextul economiei de piaţă întreprinderea, ca organism economico-social cu
funcţiune autonomă are drept obiectiv, obţinerea profitului, care acţionează şi ca o
constrângere pentru însăşi existenţa ei ca entitate de bază a economiei naţionale.
Din acest punct de vedere, cheltuiala reprezintă pentru întreprindere o „sursă de
sărăcire” măsurată prin diminuarea situaţiei nete sau deprecierii unui element activ, după cum
venitul apare ca o „sursă de îmbogăţire” măsurată prin creşterea situaţiei nete.
Profitul este considerat ca o „îmbogăţire”, deci o resursă, pe când pierderea o
„sărăcie” fiind asimilată unei utilizări fără asigurarea unui contraechivalent valoric.
Rezultatul se obţine şi prin compararea capitalurilor proprii ale unei întreprinderi,
considerate la două momente distincte, adică:
REZULTAT = CAPITALURI PROPRII - CAPITALURI PROPRII

AFERENTE AFERENTE
EXERCIŢIULUI „N” EXERCIŢIULUI „N-1”
Plecând de la această relaţie ce degajă rezultatul prin variaţia capitalurilor proprii,

este posibilă realizarea “joncţiunii” bilanţ-contabil de profit şi pierdere tocmai prin elementul
lor comun: REZULTATUL, adică:
Variaţia capitalurilor = Rezultat = Venituri – Cheltuieli

proprii ale exerciţiului (Bilanţ şi contul (Cont de rezultate)
(Bilanţ) de rezultate)
Rezultatul unei activităţi economice este tratat din două puncte de vedere: rezultat
contabil şi rezultat fiscal. Consecinţele obţinerii unui tip sau a altuia de rezultat sunt diferite,
în funcţie de natura rezultatului însuşi.
21
Astfel, un deficit contabil este o contraperformanţă, pe care înteprinderea trebuie să o

corecteze cât mai repede posibil, pentru a nu influenţa în mod negativ activitatea viitoare a
firmei, fiind pusă în joc însăşi existenţa firmei.
Nu la fel stau lucrurile în cazul unui deficit fiscal, care, datorită posibilităţii de
reportare, constituie de fapt un atuu, care va fi folosit de firmă în funcţie de posibilităţile
oferite de legislaţie.
Conform normelor legale în vigoare, profitul impozabil se determină ca diferenţă
între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare, pentru care s-a transferat
dreptul de proprietate, a serviciilor prestate şi lucrărilor executate, inclusiv din câştiguri de
orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, într-un an fiscal, la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile.
Contabilitatea românească, ca şi în multe alte ţări, este conectată la fiscalitate.
Bilanţul contabil este destinat nevoilor proprii de informare şi ale altor terţi, neţinând cont de
constrângerile fiscale. În lipsa unui bilanţ fiscal, care să fie destinat fiscului pentru impunere,
pentru obţinerea rezultatului impozabil sunt necesare câteva prelucrări extracontabile.
Rezultatul contabil (rezultatul brut al exerciţiului sau rezultatul exerciţiului înainte de
impozitare) se calculează având în vedere cerinţele unei contabilităţi de angajament şi
respectând principiul independenţei exerciţiului.
Rezultatul brut al exerciţiului, corectat cu deducerile fiscale şi cheltuielile
nedeductibile din punct de vedere fiscal, permite obţinerea rezultatului fiscal (profit
impozabil sau pierdere fiscală).
Rezultatul contabil = Venituri totale - Cheltuieli totale
Rezultatul = Rezultatul brut – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile din punct

fiscal fiscale de vedere fiscal
Pentru determinarea veniturilor exerciţiului se iau în calcul toate câştigurile din orice
sursă, inclusiv cele realizate din investiţiile financiare. În cazul livrărilor de bunuri mobile şi
al vânzării bunurilor imobile cu plata în rate, precum şi în cazul contractelor de leasing
financiar, valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impozabile la termenele
prevăzute în contract.
În general cheltuielile sunt deductibile în aceeaşi manieră, atât pentru a calcula
rezultatul contabil, cât şi pentru a calcula rezultatul fiscal. Prin excepţie, anumite cheltuieli se
22
deduc după regulile obişnuite pentru calculul rezultatului contabil, dar ele nu pot fi deduse
după regulile pentru calculul rezultatului fiscal.
2.5. Modelul de prezentare a contului de profit şi pierdere în ţara noastră.
Conform O.M.F. Nr.1752/2005 se solicită schema “listă” a contului de profit şi

pierdere, în care cheltuielile şi veniturile sunt clasificate după natura lor economică aşa cum
sunt clasificate şi în Directiva a IV a , iar partea de exploatare este reluată şi împărţită în
notele explicative (clasificarea cheltuielilor de exploatare este solicitata de O.M.F. Nr.
1752/2004 în Analiza rezultatului din exploatare). Informaţiile furnizate de acest model
răspund mai mult necesităţilor de control ale administraţiei publice şi mai puţin necesităţilor
managementului întreprinderii, în analizele economico-financiare şi în activitatea de decizie.
Menţinerea în legislaţia naţională a unui singur format de prezentare a contului de
profit şi pierdere evidenţiază o orientare încă fiscală a informaţiilor furnizate dar şi pentru
necesităţi statistice ale statului. Ordinul actual menţine variaţia stocurilor în cadrul veniturilor
din exploatare , ca şi în cadrul Directivei a IV a.
Schemele bazate pe clasificarea elementelor după natură, conforme cu O.M.F.
Nr.1752/2005 reflectă modul cum sunt remuneraţi factorii de producţie, reflectând
capacitatea întreprinderii de a genera „bogăţie”.
Acest model de tip listă a contului de profit şi pierdere trebuie să cuprindă informaţii
referiroare la:
- cifra de afaceri,
- veniturile şi cheltuielile grupate după natura lor,
- precum şi rezultatelor exerciţiului (profit şi pierdere).
Cifra de afaceri netă cuprinde “sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea
de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor
comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de
afaceri.”5
5
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice Nr.1752/2005 Pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene.
23
În cazul entităţilor al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea de

leasing, în cifra de afaceri netă se include şi dobânda cuvenită acestor contracte, aferentă
perioadei de raportare.
Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei
financiare şi a profitului sau pierderii entităţilor incluse în aceste situaţii financiare,
considerate ca un tot unitar. Veniturile şi cheltuielile entităţilor se încorporează în totalitate în
contul de profit şi pierdere , prin însumarea elementelor similare.
Formatul contului de profit si pierdere conform O.M.F. Nr. 1752/2005 este prezentat
în ANEXA 2.
Conform OMFP Nr. 1752/2005 în contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte
cumulat de la începutul exerciţiului financiar.
Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi
reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea
situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel
reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.
2.6. Studiu de caz privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor
2.6.1. Sistemul de conturi
În general, rezultatul contabil înainte de impozitare se determină ca diferenţă între

veniturile obţinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate,
din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă şi cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestor venituri.
Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, astfel:
- închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :
121 = cls . 6
“Profit şi pierdere “ “ Conturi de cheltuieli “
- închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :
24
cls. 7 = 121
“Conturi de venituri “ “Profit si pierdere “
Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, sunt conturi de procese nebilanţiere cu
funcţiune contabilă de activ. Se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul anului ca
exerciţiu financiar şi se creditează la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra
rezultatelor. La sfârşitul exerciţiului nici un cont din această clasă nu prezintă sold.
Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri”, nu sunt conturi de bilanţ şi au funcţiune
contabilă de pasiv. Se creditează cu veniturile realizate în cursul anului ca exerciţiu financiar
şi se debitează cu încorporarea veniturilor în rezultate. La sfârşitul exerciţiului nici un cont
din această clasă nu prezintă sold.
2.6.2. Contabilitatea cheltuielilor

2.6.2.1. Cheltuieli de exploatare
În cadrul societăţii de transport auto, respectiv S.C. “GRUP ATYC” S.R.L.,

cheltuielile de exploatare sunt compuse din:
 cheltuieli cu materiale consumabile;
 cheltuieli cu energia şi apa;
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu personalul;
 alte cheltuieli materiale;
 cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 alte cheltuieli de exploatare;
 cheltuieli cu amortizările.
 Cheltuieli cu materialele consumabile se referă la cheltuielile cu
combustibilul, carburanţi şi lubrifianţi, cheltuieli privind consumul de anvelope şi camere
auto, cheltuieli privind consumul de piese auto, cheltuieli materiale gospodăreşti, etc.
 Cheltuieli privind consumul de carburanţi şi lubrifianţi

Alimentarea autovehiculelor cu carburanţi şi lubrifianţi se poate face pe mai multe
căi:
 alimentare la staţiile S.C. LUKOIL ROMANIA S.R.L. si S.C. PETROM S.A. ;
25
 alimentarea în tranzit la alte autobaze.

La S.C. ”GRUP ATYC” S.R.L. alimentarea autovehiculelor se face direct de la
staţiile de alimentare ale Societăţii Comerciale ”PETROM” S.A. pe baza consumurilor
normate calculate pentru parcursul ce urmează a se efectua. La începutul lunii sau la
intrarea în exploatare a autovehiculelor noi sau venite de la reparaţii se face plinul
rezervorului. Zilnic, la întoarcerea din cursă (sau săptămanal în cazul în care autocarul
efectuează curse internaţionale), împiegatul de autocoloană calculează cantitatea de
carburanţi ce putea fi consumată conform normelor.
Aceste cantităţi se înscriu în foaia de parcurs eliberată pentru ziua următoare.
Cantităţile eliberate efectiv fiecărui autovehicul de către distribuitor sunt înscrise în
„Foaia de parcurs” a şoferului şi în „Fişa individuală de alimentare” deschisă într-un
exemplar pentru fiecare autovehicul, documente ce sunt semnate de şofer pentru
confirmare. După efectuarea cursei împiegatul de autocoloană verifică cantităţile
consemnate în foaia de parcurs şi le înscrie în „Fişa activităţii zilnice” (F.A.Z.) a
autovehiculului. Decadal, împiegatul confruntă consumurile efective de carburanţi şi
lubrifianţi înscrise în F.A.Z. cu cele din fişele individuale de alimentare.
La sfârşitul lunii distribuitorul, pe baza fişelor individuale de alimentare
întocmeşte „Centralizatorul fişelor individuale de alimentare” în două exemplare stabilind
cantitatea totală de carburanţi şi lubrifianţi alimentată la toate autovehiculele. Pe această
bază gestionarul emite un „Bon de consum” în două exemplare, din care unul împreună
cu fişele individuale de alimentare şi centralizatorul acestora se depun la contabilitate
pentru verificare şi înregistrare a consumului de combustibil.
În ceea ce priveşte evaluarea la ieşire a stocurilor, respectiv a materialelor
consumabile, normele contabile româneşti autorizează utilizarea următoarelor metode:
• metoda costului mediu ponderat (CMP);
• metoda primei intrări - primei ieşiri (FIFO);
• metoda ultimei intrări - primei ieşiri (LIFO).
S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. utilizează pentru evaluarea la ieşire a stocurilor

metoda costului mediu ponderat (CMP).
Conform acestei metode, costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau după
fiecare operaţie de intrare sau înainte de fiecare operaţie de intrare, ca raport între
26
valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor pe de o parte şi cantitatea

existentă în stocul iniţial plus cantitatea intrată pe de altă parte.
Exemplu : În luna decembrie S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. s-a aprovizionat cu 20
tone motorină de la S.C. “PETROM” S.A., la un cost de achiziţie de 3,8 lei/litru, TVA
19%, în condiţiile în care în rezervoarele autocarelor existau la începutul lunii 2 tone de
motorina achizitionate în luna anterioară la un preţ de 3,6 lei/litru. La sfârşitul lunii în
urma inventarierii se constată conform centralizatorului un consum de doar 19 tone
motorină.
1. Aprovizionarea cu motorină
% = 401 76.000 lei
„Furnizori”
3022 63.865,55 lei
„Combustibili”
4426 12.134,45 lei
„TVA deductibilă”
` 2.Înregistrarea consumului de motorină în condiţiile folosirii metodei CMP
 qi  pi
i=1
CMP = n unde:
 qi
i=1
qi = cantitatea de stoc i;
pi = preţul unitar de stoc i.
CMP= ( 2 * 1.000 * 3,6 + 20 * 1.000 * 3,8) : (2 * 1.000 + 20 * 1.000)
= ( 7.200 + 76000 ) : ( 2.000 + 20.000 )
= 83.200 : 22.000 = 3,78 lei/l
Cheltuieli cu combustibilul = 19* 1.000*3,78 = 71.820 lei
6022 = 3022 71.820 lei

„Cheltuieli privind combustibilul” „Combustibili”
27
6022 = 3022 11.340 lei

„Cheltuieli privind combustibilul” „Combustibili”
 Cheltuieli privind consumul de anvelope şi camere auto

Prin natura lor anvelopele şi camerele auto sunt materiale consumabile. Eliberarea
anvelopelor şi camerelor auto se face pe baza bonului de consum, dar numai după aprobări
prealabile.
Pentru anvelope sunt stabilite norme de funcţionare (de parcurs) în km. echivalenţi.
Normele sunt diferenţiate în funcţie de marca anvelopelor. Ele pot fi reşapate sau scoase din
uz numai după îndeplinirea normelor de funcţionare.Din aceste motive pentru anvelopele
auto se ţine o evidenţă operativă cu ajutorul „Fişei de evidenţă şi calcul a anvelopei”. Prin
aceasta se urmăreşte îndeplinirea normei de parcurs.
Scoaterea din uz a anvelopelor, când au atins gradul de uzură se face pe bază de
„Proces-verbal ”.
1. Înregistrare consum anvelope, camere auto.
6028 = 3028 3.045,35 lei
,,Cheltuieli cu alte „Alte materiale consumabile”
materiale consumabile”
 Cheltuieli cu piesele de schimb şi alte materiale
Pentru întreţinerea autovehiculelor sunt necesare şi alte cheltuieli. Astfel, în cazul în
care un autovehicul se defectează din cauza unei anumite piese (rulment, pompă ulei, pompă
apă, etc.) este necesară înlocuirea acesteia.
Pentru schimbul piesei respective, se emite de către împiegatul de autocoloană o
comandă de reparaţie şi schimb piesă auto către atelierul de întreţinere şi reparaţii. Maistrul
de atelier constată defecţiunea, întocmeşte bonul de consum către magazie, în care specifică
piesa ce trebuie scoasă din magazie, numărul de circulaţie al autovehiculului, numele
conducătorului auto şi numărul de comandă emis.
La sfârşitul lunii se întocmeşte centralizatorul cu piesele şi materialele scoase din
magazie şi se înregistrează în contabilitate consumul de piese şi materiale.
Exemplu : Cu ocazia efectuării unor reparaţii curente la mijloacele de transport din
dotarea unităţii au fost consumate piese de schimb în valoare de 19.168,37 lei.
1. Înregistrare consum piese de schimb
28
6024 = 3024 19.168,37 lei

„Cheltuieli privind piesele de „Piese de schimb”
schimb”
 Alte cheltuieli materiale

În această grupă de cheltuieli sunt incluse: cheltuieli cu imprimate (bilete de călătorie,
abonamente, foi de parcurs, etc.); cheltuieli cu rechizitele, etc. .
Aceste cheltuieli sunt evidenţiate pe elemente de cheltuieli. Pentru înregistrarea în
contabilitate se întocmeşte centralizatorul pe baza bonurilor de consum emise de sectoarele
avizate şi cu semnăturile celor împuterniciţi.
1. Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de consumul biletelor de călătorie şi altor
imprimate
6028 = 3028 1.145,62 lei

„Cheltuieli privind alte „Alte materiale consumabile”
materiale consumabile”
 Cheltuieli cu energia şi apa

Cheltuielile cu energia cuprind consumul de energie electrică în cadrul atelierului şi a
staţiei de întretinere şi reparaţii, consumul de energie electrică pentru iluminat şi forţa
motrice în scopuri administrativ-gospodăreşti.
Exemplu : La S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. s-a primit pe data de 23 decembrie 2007 o
factură reprezentând contravaloarea consumului de energie electrică în luna decembrie în
valoare de 2.345,36 (3.086 kwh*7.600 lei/kwh), TVA 19%.
1. Înregistrarea facturii de energie electrică

% = 401 2.790,97 lei
„Furnizori”
605 2.345,36 lei
29
„Cheltuieli privind energia şi apa”

4426 445,61 lei
 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse cheltuielile cu reparaţiile autovehiculelor
executate de societăţi specializate, cheltuieli cu cazarea conducătorilor auto la capete de linie,
cheltuieli privind chiriile, cheltuieli de service (întreţinere aparate de pe fluxul de
diagnosticare), cheltuieli pentru serviciile bancare, cheltuieli pentru serviciile telefonice, etc. .
Cheltuielile necesare pentru executarea de reparaţii a autovehiculelor în unităţi
specializate se determină în baza unui deviz antecalcul. La terminarea lucrărilor se întocmesc
acte de recepţie şi facturi pe baza societăţii beneficiare. În baza facturii se face înregistrarea
în contabilitate.
În situatia efectuării unor lucrări în vederea îmbunătătirii confortului autocarului
acestea conduc la mărirea valorii de inventar a autovehiculului.
Exemplu : S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. primeşte o factură în valoare de 45.000 lei,
TVA=19% reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de aceasta în vederea
modernizării unui autocar.
1. Se înregistrează factura primită :

% = 404 45.000 lei
„Furnizori de
imobilizări”
2133
37.815,13 lei
„Mijloace de transport”
4426
7.184,87 lei
(45.000*19/119%)
Pentru reparaţiile curente executate de altă societate, în urma eliberării facturii se face
înregistrarea în contabilitate.
Exemplu: S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. execută o reparaţie în tranzit la una din
societăţile avizate, eliberându-se o factură în sumă totală de 2.975 lei.
30
1. Se înregistrează factura primită

% = 401 2.975 lei
„Furnizori”
611 2.500 lei
„Cheltuieli cu întreţinerea
şi reparaţiile”
4426 475 lei
S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. plăteşte cazarea conducătorilor auto la capete de linie,

chirie autogărilor din judeţ, din alte judeţe, din ţara sau din străinătate de unde pleacă şi
sosesec autobuzele societăţii. Aceste cheltuieli se determină prin negociere cu persoanele
fizice şi juridice ce deservesc societatea, încheindu-se contracte în acest sens. Astfel, lunar pe
baza contractelor se înregistrează în contabilitate cheltuielile.
În urma centralizării facturilor (întocmite conform contractelor) se fac înregistrările în
contabilitate.
Exemplu: S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. are de achitat lunar facturi pentru chirii în
sumă de 3.365,3 lei.
1. Evidenţierea obligaţiei de plată
% = 462 3.365,3 lei
„Creditori diverşi”
612 2.827,99 lei
„Cheltuieli privind redevenţele,
locaţii de gestiune şi chirii”
4426 537,31 lei
2. Plata chiriei prin ordin de plată

462 = 5121 3.365,3 lei
„Creditori diverşi” „Conturi la bănci în lei”
31
Cheltuielile de service cuprind toate cheltuielile de întreţinere şi reparaţii a

calculatoarelor, a dispozitivelor şi aparatelor electronice din societate. În acest sens se încheie
contracte cu societăţi specializate, înregistrările în contabilitate facându-se pa baza facturilor.
Exemplu: S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. a încheiat contract cu S.C. „ALMAN” S.A.
pentru întreţinerea dispozitivelor şi aparatelor de măsură şi control.
1. Înregistrarea facturii emise
% = 401 100.00 lei
„Furnizori”
628 84,04 lei
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de
terţi”
4426 15,96 lei
Cu ajutoral contului 623 se ţine evidenţa cheltuielilor de protocol, reclamă şi

publicitate. În debitul contului se înregistrează valoarea facturilor datorate sau achitate care
privesc acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate.
Exemplu: În urma organizării unei mese de protocol la S.C. „GRUP ATYC” S.R.L.,
s-a făcut o comandă către un restaurant, consumaţia ridicându-se la suma de 99,2 lei.
623 = 5311 99,2 lei

„Cheltuieli de protocol, reclamă şi „Casa în lei”
publicitate”
Prin intermediul contului 625 se tine evidenţa cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi

transferările.
Exemplu : Pentru deplasarea de la Pucioasa la Buzau, salariatului Mihai Ion i s-a
acordat un avans de trezorerie în valoare de 70 lei. La întoarcerea din deplasare acesta a
depus documentele justificative constând în bonuri de benzină, cazarea la hotel şi masa.
Documentele totalizau o sumă de 157 lei:
- 15 lei diurna;
- 60,5 lei cazare pentru o noapte;
32
- 70 lei bon de benzină;

- 11,5 lei masa.
1. Acordarea avansului de trezorerie
542 = 5311 70 lei

„Avansuri de trezorerie” „Casa în lei”
2. La primire documentelor justificative acestea sunt contabilizate
625 = 542 70 lei

„Cheltuieli cu deplasări, „Avansuri de trezorerie”
detaşări şi transferări”
3. Diferenţa de 87 lei urmează sa fie plătită din casierie angajatului
625 = 5311 87 lei

„Cheltuieli cu deplasări, detaşări „Casa în lei”
şi transferări”
Cu ajutorul contului 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” se ţine

evidenţa cheltuielilor de poştă, telefon, telegraf, interfon, radio, etc. care se fac în interesul
general al unităţii.
Exemplu: La sfârşitul lunii ianuarie la S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. s-au primit facturi
reprezentând contravaloarea convorbirilor telefonice:
- de la Romtelecom în valoare de 818,72 lei , TVA 19%;
- de la Orange în valoare de 367,16 lei, TVA 19%.
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza facturilor primite de la Romtelecom şi de

la Vodafone astfel:
1. Înregistrarea facturii primite de la Romtelecom

% = 401 818,72 lei
33
„Furnizori”
626 688 lei
„Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii”
4426 130,72 lei
2. Înregistrarea facturii primite de la Vodafone
% = 401 367,16 lei

„Furnizori”
626 308,54 lei
„Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii”
4426 58,62 lei
Serviciile bancare sunt acele servicii prestate de bănci pentru:

- comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile anuale;
- cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;
- comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
- alte cheltuieli şi comisioane pentru servicii prestate.
Pentru sumele transferate în şi din conturile băncii ca şi pentru extrasele de cont pe

care S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. le cere, se înregistrează în contabilitate:
627 = 5121 642,91 lei
„Cheltuieli cu serviciile bancare „Conturi la bănci în lei”
şi asimilate”
34
Exemplu: La societatea comercială ,,GRUP ATYC’’ S.R.L. conform legislaţiei au

trebuit asigurate mijloacele de transport. Pentru aceasta se plătesc lunar prime de asigurare
către ASIROM în valoare de 2.950 lei, TVA 19%.
1. Înregistrarea obligaţiei de plată
% = 401 3.510,5 lei
„Furnizori”
613 2.950 lei
„Cheltuieli cu primele de asigurare”
4426 560,5 lei
2. Plata lunară prin ordin de plată

401 = 5121 3.510,5 lei
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
 Cheltuieli cu personalul
La această categorie de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu remuneraţiile
personalului, cheltuielile privind contribuţia unităţii la asigurări sociale şi contribuţia
întreprinderii la fondul de şomaj.
Structural, cheltuielile cu remuneraţiile personalului sunt formate din salariul de bază
cuvenit angajaţilor, sporurile şi adaosurile pentru condiţii deosebite de muncă şi pentru
rezultatele obţinute (sporurile pentru condiţii deosebite de muncă, sporurile pentru orele
prestate pe timpul nopţii, sporurile pentru orele suplimentare de muncă, sporurile pentru
vechime neîntreruptă în muncă), indemnizaţiile şi alte sporuri acordate pentru conducere,
indexările de salariu şi compensarea creşterilor de preţuri, indemnizaţiile acordate pentru
concediul de odihnă.
Categoriile de personal care participă direct sau indirect la realizarea procesului de
transport auto sunt:
3 conducătorii auto;
4 personalul operativ care cuprinde personalul de exploatare (revizori tehnici) şi
alte categorii de personal (impiegat, casieri, şef autocoloană);
5 personalul TESA (tehnic, economic, administrativ, etc.);
6 personalul pentru întreţinerea şi repararea parcului auto (mecanici, sudori,
35
strungari, electricieni, etc.).

Pentru conducătorii auto se utilizează formele de plată a retribuţiei în acord, iar
pentru restul de personal în regie.
Retribuirea în regie se foloseşte pentru personalul operativ, TESA, auxiliar şi
necalificat şi personalul pentru întreţinere.
Retribuirea se face în baza salariului negociat conform contractului colectiv de muncă
şi a contractului individual de muncă în care este stabilit salariul fiecărui salariat. În baza
„Foilor colective de prezenţă” se stabileşte timpul de muncă efectuat (nr. ore).
Salariaţii mai beneficiază de sporuri (pentru vechime, muncă de noapte-paznicii,
conducătorii auto). Calculul salariilor se realizează în funcţie de orele lucrate, a salariului
tarifar de încadrare şi a sporurilor. Salariile calculate împreună cu reţinerile sunt înscrise în
statele de plată.
Pentru conducătorii auto calculul salariilor se face astfel: impiegatul pe baza foii de
parcurs înscrie în „Fişa şoferului” (fişa S), zilnic, timpul normat în ore care i se cuvine
precum şi suma aferentă, iar pe baza foilor de comandă orele realizate în regie. La sfârşitul
lunii aceste fişe se totalizează, se verifică şi se semnează de impiegat şi şeful de autocoloană
după care sunt predate la compartimentul da salarizare. Salariul în acord cuvenit se stabileşte
înmulţind orele normate cu salariul tarifar orar. Se acordă sporul de vechime prin înmulţirea
coeficientului de spor de vechime cu salariul tarifar de încadrare aferent timpului efectiv
lucrat. Pentru şoferi se calculează şi sporul de noapte, ţinându-se cont de orele lucrate pe timp
de noapte şi de coeficientul reprezentând sporul de noapte.
Pentru calculul drepturilor salariale se au în vedere următoarele:
1. Spor pentru vechimea = Spor vechime * Salariul tarifar
în muncă (%) (Salariul orar * Nr.zile lucrate)
2. Spor de noapte = 25% * Nr. ore lucrate noaptea * Salariul orar
3. Deducerile personale pentru VBL (venit brut lunar) < 1 000 sunt:
- fara persoane in intretinere 250 lei
- o persoana in intretinere 350 lei
- 2 persoane in intretinere 450 lei
- 3 persoane in intretinere 550 lei
4. Contribuţia salariatului la asigurările sociale de sănătate:
(CASS) = 5,5% * (Salariul brut - Ajutoare materiale)
36
5. Contributii salariale la asigurarile sociale:

 10,5% de angajat, indiferent de condiţiile de muncă;
6. Contribuţia personalului la fondul de somaj = 0,5% * Salariul tarifar de ajutor de şomaj
7. Salariul brut impozabil = Salariul brut total - CASS (5,5%) - CAS (10,5%) –Fondul de
şomaj(0,5%)− Avans – Reţineri
Exemplu : La S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. la sfârşitul lunii decembrie s-au înregistrat
drepturi salariale conform centralizatorului statelor de salarii de 657.980,7 lei.
1. Se înregistrează cheltuielile cu remuneraţiile personalului
641 = 421 657.980,7 lei
„Cheltuieli cu remuneraţiile „Personal-salarii datorate”
personalului”
2. Concomitent se înregistrează şi reţinerile din salarii (contribuţia salariaţilor la

asigurările sociale, contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj, la fondul de sănătate şi alte
reţineri proprii salariaţilor.
421 = % 181.956,24 lei

„Personal-salarii datorate”
4312 42.768,74 lei

„Contribuţia personalului la
asigurările sociale”
4372 6.579,80 lei

„Contribuţia personalului la fondul
de şomaj”
444 59.861,6 lei
„Impozit pe salarii”
425 72.746,1 lei
„Avansuri acordate personalului”
3. Pentru colaboratorii pe bază de contract civil, salariile acestora se înregistrează prin

următorul articol contabil
621 = 401 885,79 lei

„Cheltuieli cu colaboratorii” „Furnizori”
37
Trebuie avut în vedere că aceşti colaboratori nu au contracte de muncă la alte societăţi.

Baza de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale pentru angajator (unitate) este:
- fondul de salarii realizat dacă este mai mic decât suma rezultată din numărul mediu de
angajaţi înmulţit cu 5 salarii medii brute pe economie, care se numeşte baza de calcul
plafonată;
- dacă total venit realizat depăseşte baza de calcul plafonată, contribuţia la asigurări sociale
se calculează după formula:
CAS datorat = Total venit * Cota de CAS * Baza de calcul plafonată
de unitate realizat Total venit realizat
Contribuţia de asigurări sociale la S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. se calculează prin
aplicarea procentului de 20,8% asupra fondului de salarii ale personalului, cu excepţia
fondului de salarii al conducătorilor auto
6451 = 4311 46.454,98 lei

„Cheltuieli privind „Contribuţia unităţii la
contribuţia unităţii asigurările sociale
la asigurări sociale”
Înregistrarea în contabilitate a C.A.S.-ului calculat asupra fondului de salarii al

conducătorilor auto care sunt încadraţi în grupa a II-a de muncă, prin aplicarea
procentului de 30,80%.
6451 = 4311 120.641,85 lei
„Cheltuieli privind
„Contribuţia unităţii la
contribuţia unităţii
asigurările social
la asigurări sociale”
- cheltuieli privind contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se calculează prin

aplicarea procentului de 0,5% asupra fondului de salarii
6452 = 4371 19.739,42 lei
„Cheltuieli privind contribuţia unităţii „Contribuţia unităţii la
pentru ajutorul fondul de şomaj”
de şomaj”
38
- cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondul iniţial pentru asigurările sociale de

sănătate se calculează prin aplicarea procentului de 5,2% asupra fondului de salarii
6451 = 4311 46.120,65 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la asigurările
la asigurările sociale” sociale”
- înregistrarea cheltuielilor aferente fondului de risc de accidente în muncă

635 = 447 3.289,9 lei
„Cheltuieli cu alte „Fonduri speciale-taxe şi
impozite, taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate”
asimilate”
 Alte cheltuieli materiale

În această categorie de cheltuieli sunt incluse: cheltuielile privind obiectele de
inventar, cheltuielile privind baracamentele şi amenajările provizorii, cheltuieli privind
materialele nestocate, cheltuieli privind animalele şi păsările şi cheltuieli privind mărfurile.
În legătură cu înregistrarea cheltuielilor cu obiectele de inventar există mai multe
procedee de recuperare a valorii acestora:
a) procedeul de recuperare globală a valorii obiectului de inventar la darea lui în
folosinţă, uzura înregistrându-se asupra preţului de înregistrare al acestora, reflectat în contul
303 „Materiale de natura obiectele inventar ”. Ea se determină în baza documentului „Bon de
consum”, care stă la baza eliberării din magazie a obiectelor de inventar trecute în exploatare;
b) procedeul de recuperare globală la scoaterea din folosinţă a obiectului de inventar
respectiv;
c) procedeul de recuperare eşalonată care poate lua forma eşalonării lunare sau
eşalonării în cote de 50% la darea în folosinţă şi la scoaterea din folosinţă a obiectului de
inventar.
Potrivit normelor în vigoare este agreat procedeul de recuperare integrală a valorii
obiectelor de inventar la darea lor în folosinţă sau eşalonat pe o perioadă ce nu poate depăşi
nivelul a 3 ani.
39
Exemplu : În luna noiembrie S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. a achiziţionat de la

furnizori un aparat de sudură, preţ de cumpărare 124 lei, o maşină de găurit la un preţ de 112
lei şi un polizor, preţ de cumpărare 95,98 lei, TVA 19%.
1. Achiziţionarea obiectelor de inventar
% = 401 395,05 lei

„Furnizori”
303 331,98 lei
„Materiale de natura obiectelor de
inventar”
4426 63,07 lei
2. Trecerea pe cheltuieli a obiectelor de inventar se face integral la darea în

folosinţă
603 = 303 331,98 lei
„Cheltuieli privind obiectele de „Materiale de natura obiectelor
inventar” de inventar”
O particularitate cu privire la obiectele de inventar o reprezintă contabilizarea

echipamentului de lucru şi a uniformelor distribuite muncitorilor din cadrul atelierului de
întreţinere şi reparaţii, pentru care S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. suportă 50% din valoare,
restul fiind suportat de salariaţi.
Exemplu : În luna ianuarie S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. a achiziţionat uniforme
pentru muncitori, valoarea totală a facturii fiind de 350 lei, din care TVA = 19%.
1. Înregistrarea valorii uniformelor achiziţionate, inclusiv TVA
% = 401 350 lei

„Furnizori”
40
303 294,12 lei

„Materiale de natura obiectelor de
inventar”
4426 55,88 lei
2. Valoarea uniformelor distribuite salariaţilor
% = 303 294,12 lei

„Materiale de natura
obiectelor de inventar”
603 147,06 lei
„Cheltuieli privind obiectele de
inventar”
428 147,06 lei
„Alte datorii şi creanţe în legătură
cu personalul”
 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Întreprinderea datorează bugetului de stat şi altor organisme publice o serie de
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, indiferent de natura rezultatului fiscal.
Suportarea acestor obligaţii fiscale are drept consecinţă creşterea cheltuielilor de
exploatare (cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate).
Aceste cheltuieli sunt generate printre altele de:
 impozitul pe clădiri;
Impozitul pe clădiri este anual şi se datorează de către persoanele fizice, persoanele
juridice, asociaţiile familiale, asociaţiile agricole, unităţile economice ale unor persoane
juridice, precum şi cele ale organizaţiilor politice şi obşteşti, instituţiile publice, fundaţiile,
unităţile de cult, filialele, sucursalele şi reprezentantele autorizate să funcţioneze pe teritoriul
României, cele care aparţin persoanelor fizice şi persoanelor fizice străine şi altele similare.
Impozitul pe clădiri se plăteşte de către persoanele fizice sau juridice care au clădiri
în proprietate indiferent de locul unde acestea sunt situate şi de destinaţia ce li se dă.
41
La calcularea impozitului pe clădiri se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune,

cât şi cele în rezervă sau în conservare.
Se impun, de asemenea, clădirile aflate în funcţiune chiar dacă au fost amortizate
integral; în acest caz, impozitul pe clădiri se calculează pe baza valorii cu care au fost înscrise
în evidenţă. Impozitul se calculează înmulţind cota de impozit cu valoarea clădirii.
Cotele de impozit sunt proporţionale, diferenţiate pe categorii de plătitori şi destinaţia
clădirilor. Iniţial cota de impunere a fost de 1,5% din valoarea contabilă de intrare, iar ulterior
cota s-a micşorat, fiind cuprinsă între 0,5% şi 1%.
1. Înregistrarea în contabilitate
635 = 446.1 30,88 lei

„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi „Impozite pe clădiri”
vărsăminte asimilate”
 impozitul pe teren;
Impozitul pe teren se plăteşte de către persoanele fizice, persoanele juridice,
asociaţiile familiale, asociaţiile agricole, unităţile economice ale unor persoane juridice,
precum şi cele ale organizaţiilor politice şi obşteşti, fundaţii, filialele, sucursalele autorizate
să funcţioneze pe teritoriul României, aparţinând persoanelor fizice sau juridice străine, care
deţin în proprietate suprafeţe de teren în municipii, oraşe şi comune.
Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe m 2 de teren, diferenţiat pe
categorii de localităţi, iar în cadrul acestora pe zone. Încadrarea se face de către consiliile
locale în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţilor, de caracterul zonei
respective (de locuit sau industrială), de apropierea sau depărtarea de căile de comunicaţie,
precum şi de alte elemente specifice fiecărei localităţi.
Stabilirea suprafeţelor de teren ocupate de clădiri şi alte construcţii pentru care se
datorează impozit pe teren se face pe baza a doua documente:
- evidenţele conduse de către Adrninistraţiile Financiare Locale;
- declaraţiile depuse de contribuabili.
Impozitul pe teren este anual şi se plăteşte trimestrial în rate egale, pană la 15 inclusiv
a ultimei luni a fiecărui trimestru.
42
635 = 446.2 114,67 lei

„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi „Impozite pe teren”
 taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de agenţii economici;

Această taxă se plăteşte atât pentru mijloacele de transport cu tracţiune mecanică cât
şi pentru mijloacele de transport pe apă. Taxa asupra mijloacelor de transport este anuală, dar
se plăteşte trimestrial, în rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare
trimestru.
Datoria fiscală este stabilită de fisc pe raza teritorială în care persoana fizică sau
juridică îşi are domiciliul sau sediul pe baza declaraţiei de impunere depusă de acesta în
termen de 30 de zile de la data intrării în posesie a mijlocului de transport.
Taxa este stabilită de organele fiscale teritoriale pe raza cărora contribuabilii îşi au
domiciliul, pe baza declaraţiei de impunere.
635 = 446.3 1.340,79 lei
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi „Taxe auto”
 Alte cheltuieli din exploatare

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile ocazionate
de pierderile din creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi
creanţelor, precum şi alte cheltuieli de exploatare.
Exemplu : Cheltuielile cu licenţele de transport au condus la următorul articol
contabil:
658 = 401 1.626,58 lei

„Alte cheltuieli de exploatare” „Furnizori”
Cu privire la delimitarea în timp a cheltuielilor cu reparaţiile neprevizibile reflectate

în contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, se înregistrează suma aferentă lunii în curs
prin afectarea cheltuielilor curente, pe baza scadenţarului:
43
658 = 471 25,85 lei

„Alte cheltuieli de „Cheltuieli înregistrate
exploatare” în avans”
 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea

La S.C. „ GRUP ATYC ” S.R.L. pentru evaluarea amortizării se foloseşte drept
criteriu durata normală de funcţionare (utilizare) în cadrul mijloacelor fixe.
Duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe coincid cu duratele de amortizare
în ani, aferente regimului de amortizare liniar, aplicat de altfel şi de S.C. „ GRUP ATYC ”
S.R.L.
Pentru mijloacele fixe intrate după 31.XII.1994, duratele normale de utilizare sunt cele
stabilite în „Catalogul privind duratele normale de funcţionare şi clasificare a mijloacelor fixe”,
în ani.
Pentru exemplificare presupunem că la data de 20 ianuarie 2007 S.C. „ GRUP ATYC ”
S.R.L... a achiziţionat un autobuz; conform facturii furnizorului costul este de 25.950, TVA =
19%.
Conform „Catalogului privind duratele normale de funcţionare şi clasificare a
mijloacelor fixe” rezultă:
Durata normală de utilizare............................................................9 ani
Valoarea contabilă de intrare..................................................25.9501ei
Rata anuală a amortizării liniare..............................…100/9 = 11,11%
Anuitatea amortizării
(pentru un exerciţiu complet)…………...25.950 * 11,11% = 2.883,04 1ei
 Amortizarea contabilă lunară.................2.883,041ei/12 luni = 240,25 lei
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:
1. Recepţia autocarului intrat prin achiziţie în patrimoniul S.C. „ GRUP ATYC ”
S.R.L.
% = 404 30.880,5 lei

„Furnizori de imobilizări”
2133 25.950 lei
44
4426 4.930,5 lei
2. În luna februarie, se înregistrează amortizarea transferată asupra cheltuielilor de

exploatare
6811 = 2833 240,25 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea mijloacelor
amortizarea imobilizărilor” de transport”
Exemplu: În luna ianuarie 2008 S.C. „ GRUP ATYC ” S.R.L. achiziţionează un PC

de la S.C. PROCOMPUTER S.R.L. din Bucuresti, valoarea de achiziţie a computerului fiind de
1.725 lei, TVA 19%. Conform „Catalogului privind duratele normale de funcţionare şi
clasificare a mijloacelor fixe” rezultă:
 Durata normală de utilizare............................................................3 ani
 Rata anuală a amortizării...........................................100 / 3 = 33,33%
 Anuitatea amortizării
(pentru un exerciţiu complet).................. 1.725 lei * 33,33% = 574,94 lei
 Amortizarea lunară……………......…574,94 lei/12 luni = 47,91 lei
1. Recepţia computerului intrat prin achiziţie în patrimoniul societăţii

% = 404 2052,75 lei
„Furnizori de imobilizări”
214 1.725 lei
„Mobilier aparatură birotică”
4426 327,75 lei
2. Înregistrarea amortizării transferată asupra cheltuielilor de exploatare în luna

februarie
45
6811 = 2814 47,91 lei

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
Amortizarea imobilizărilor” corporale”
Imobilizările corporale şi necorporale pot ieşi din patrimoniu prin cesiune (vânzare),
scoatere din folosinţă la împlinirea duratei prevăzute de utilizare sau înaintea acesteia,
cedarea cu titlu gratuit sub formă de donaţii, minusuri de imobilizări constatate la
inventariere, ieşiri generate de cauze de forţă majoră.
Cu privire la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se întâlnesc două situaţii:
- valoarea de intrare a mijlocului fix este complet amortizată;

- valoarea de intrare a mijlocului fix este parţial amortizată.
Valoarea neamortizată este dată de diferenţa dintre valoarea de intrare a mijloacelor
fixe şi valoarea amortizării, recuperată prin includerea în cheltuielile de exploatare, din care
se deduc sumele rezultate în urma valorificării.
Diferenţa rămasă nerecuperată în urma valorificării se recuperează prin includerea în
cheltuielile nedeductibile fiscal, pe o perioadă de maxim 5 ani, sau prin diminuarea
capitalurilor proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Durata şi modul de recuperare a valorii nerecuperate a mijloacelor fixe se stabilesc de
către consiliul de administraţie al agentului economic.
Presupunem pentru exemplificare că la S.C. „ GRUP ATYC ” S.R.L. este scos din
funcţiune un autobuz în următoarele condiţii:
 Durata normală de utilizare.........................................................9 ani
 Durata normală de utilizare efectivă în societate...................104 luni
 Valoarea contabilă de intrare.............................. ..............15.200 lei
 Valoarea rămasă neamortizată (valoarea netă contabilă)…562,91 lei
 Rata anuală a amortizării liniare ...............................100/9 = 11,11%
 Amortizare anuală............................................................1.688,72 lei
 Amortizare lunară…………………………..… …..……140,72 lei
Dezmembrarea autobuzului a ocazionat: cheltuieli materiale în valoare de 70 lei şi

salarii 95 lei.
1. Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrarea autobuzului
46
658 = % 165 lei

„Alte cheltuieli de exploatare”
70 lei
302
„Materiale consumabile” 95 lei
421
„Personal-salarii datorate”
2. Înregistrarea pieselor de schimb rezultate din dezmembrarea autobuzului
3024 = 7588 223 lei

„Piese de schimb” „Alte venituri din exploatare”
2. Înregistrarea diferenţei dintre veniturile obţinute din dezmembrare şi cheltuielile

efectuate (223-165=58 lei) pentru compensarea valorii rămasă de amortizat de 562,91
lei
6811 = 281 58 lei

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizări privind
amortizarea imobilizărilor” imobilizările corporale”
4. Scoaterea din evidenţă a autobuzului neamortizat integral
47
% = 213 15.200 lei

„Mijloace fixe”
281 14.695 lei
„Amortizări privind imobilizările
corporale”
6583 505 lei
„Cheltuieli înregistrate
în avans”
2.6.2.2. Cheltuieli financiare

În vederea exemplificării presupunem că S.C. „ GRUP ATYC ” S.R.L. a contractat
la 1 februarie 2007 un credit bancar pe termen lung în sumă de 24.000 lei, rata dobânzii 40%,
durata de rambursare a creditului fiind de 2 ani. Ratele de rambursare a creditului şi dobânda
se plătesc lunar. Rata lunară a creditului este de 1.000 lei (24.000/24 luni).
Dobânda se calculează de către banca ce a acordat creditul şi poate fi diferită faţă de
cea stabilită în funcţie de scăderea sau creşterea ratei dobânzii anuale.
1. Înregistrarea plăţii ratei lunare a creditului şi a dobânzii
% = 5121 1.033,33 lei

„Conturi la bănci în lei”
162 1.000 lei
„Credite bancare pe termen
lung şi mediu”
666 33,33 lei
„Cheltuieli privind (1.000*40%/12luni)
dobânzile”
2.6.2.3. Cheltuieli extraordinare
48
Cheltuieli extraordinare cuprind cheltuielile privind calamităţile şi alte evenimente

extraordinare.
S.C. „ GRUP ATYC ” S.R.L. nu prezintă cheltuieli extraordinare.
2.7. Contabilitatea veniturilor

2.7.1.Venituri din exploatare
La S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. veniturile din exploatare sunt generate de:
 lucrări executate şi servicii prestate;
 chirii încasate;
 activităţi diverse.
Conform normelor contabile , veniturile care provin dintr-o prestare de servicii
trebuie să fie constatate prin referinţă la situaţia execuţiei operaţiei la data bilanţului, atunci
când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- suma veniturilor poate fi evaluată într-un mod fiabil;
- este probabil că avantajele economice asociate operaţiei vor fi în beneficiul întreprinderii;
- situaţia de execuţie a operaţiei la data bilanţului poate fi evaluată de o manieră fiabilă;
- cheltuielile efectuate pentru această operaţie şi cheltuielile de efectuat pentru finalizarea
operaţiei pot fi măsurate în mod fiabil.
Evaluarea vânzărilor de bunuri şi servicii se face plecând de la preţul de
vânzare( tarif, în cazul serviciilor), exclusiv reducerile comerciale operate.
Vânzările de bilete de călătorie se realizează prin intermediul:
1. agentiilor aflate in tara si in strainatate;
2. si a celorlalti colaboratori externi.
Documentele folosite în transportul auto de călători sunt:
imprimate tipizate sub forma biletelor de călătorie.
Acestea se obtin de catre calatori in momentul rezervarii unui loc pe autocare in
zilele dorite de acestia.
Pe măsura încasării de sume din vânzarea biletelor de călătorie, agentii de vanzari
întocmesc „Situaţia vânzărilor zilnice a biletelor”, situaţie în baza căreia se depune numerarul
încasat in contul societatii deschis la banca S.C. TRANSILVANIA S.A.
49
„Situaţia vânzărilor zilnice”, prin cumulare şi centralizare dă naştere la „Contul

lunar” de bilete vândute care se înaintează împreună cu jurnalul agentului la contabilitate spre
verificare şi înregistrare.
Încasările dintr-o zi se înregistrează în „Jurnalul de casă”. Aceste situaţii zilnice de la
agentiile colectoare se centralizează saptamanal în „Jurnalul central de vânzări” care la
sfârşitul lunii se predă la contabilitate împreună cu celelalte situaţii de la casele de bilete şi
abonamente pentru a fi înregistrate în contabilitate.
În baza acestui jurnal se fac înregistrările în contul 704 „Venituri din lucrări executate şi
servicii prestate”. În totalul jurnalului este cuprinsă suma totală, inclusiv TVA.
Exemplu: La S.C. „GRUP ATYC” S.R.L., sumele obţinute din vânzarea biletelor de
călătorie conform „Jurnalului central de vânzări” este de 1.061.365,01 lei, inclusiv TVA 19%.
5311 = % 1.061.365,01 lei

„Casa în lei”
704 859.705,66 lei
„Venituri din lucrări executate şi
servicii prestate” 201.659,35 lei
4427 (1.061.365,01*19/119)
„TVA colectată”
Trebuie specificat că în „Situaţia zilnică” şi „Jurnalul de casă” de la agentia colectoare ,
agentul specifică valoarea biletelor ce se eliberează în luna respectivă dar care sunt aferente
lunii următoare. Pentru înregistrarea acestora în contabilitate se foloseşte contul 472 „ Venituri
înregistrate în avans”.
Exemplu: La S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. din totalul de încasări în luna februarie 2008
de 300.616,94 lei, suma de 39.252 lei este aferentă prestaţiilor pentru luna martie (reprezentând
valoarea biletelor rezervate pentru luna martie).
5311 = % 39.252 lei
,,Casa în lei”
472 32.984,88 lei
„Venituri înregistrate în avans”
4427 6.267,12 lei
„TVA colectată” (39.252*19/119)
50
În acelaşi timp se înregistrează veniturile din contul 472 „Venituri înregistrate în avans”
(încasate în luna ianuarie dar aferente lunii februarie). Acestea sunt reprezentate de soldul
creditor al contului 472.
Exemplu: La sfârşitul lunii ianuarie soldul creditor al contului 472 era de 18.052,8 lei,
reprezentând valoarea biletelor rezervate în luna ianuarie şi aferente lunii februarie.
472 = 704 18.052,8 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din lucrări executate
în avans” şi servicii prestate”
In aceeaşi perioada S.C. GRUP ATYC S.R.L. a inregistrat venituri din transport
mărfuri în valoare de 321.830,75 lei.
5311 = % 382.978,59 lei
„Casa în lei”
704 321.830,75 lei
servicii prestate”
4427 61.147,84 lei
Tot cu ajutorul contului 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” sunt
contabilizate şi veniturile ce provin din lucrările de reparaţii executate în favoarea terţilor.
Exemplu S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. efectuează vopsirea unui camion. Pentru
vopsirea executată se percepe o sumă de 1.162,8 lei, TVA 19%.
1. Înregistrarea în contabilitate se face ţinând cont de faptul că factura se
întocmeşte imediat ce se încheie lucrarea, iar plata se face în numerar.
4111 = % 1.383,73 lei
„Clienţi” 704 1.162,8 lei
„Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
4427 220,93 lei
51
1. Încasarea facturii
5311 = 411 1.383,73 lei
,,Casa în lei” „Clienţi”
2. Dacă serviciul ar fi fost plătit ulterior, iar factura ar fi întocmită după predarea
lucrării înregistrarea în contabilitate s-ar fi efectuat astfel:
418 = % 1.383,73 lei
„Clienţi-facturi
de întocmit”
704 1.162,8 lei
„Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
4428 220,93 lei
„TVA neexigibilă”
3.La întocmirea facturii TVA neexigibilă devine TVA colectat
4428 = 4427 220,93 lei

„TVA neexigibilă” „TVA colectată”
411 = 418 1.383,73 lei

„Clienţi” „Clienţi- facturi
de întocmit”
4. Încasarea serviciului prestat

5311 = 4111 1.383,73 lei
„Casa în lei” „Clienţi”
Exemplu: S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. mai realizează venituri şi din închirieri suprafeţe
pentru activitatea de comerţ. Astfel, pentru spaţiile închiriate de întreprindere unor persoane
fizice sau juridice se percepe chirie.
1.Înregistrarea chiriei ce trebuie percepută pentru perioada care s-a scurs
52
461.2 = % 4.940,59 lei

„Debitori chirii”
706 4.151,76 lei
„Venituri din redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
4427 788,83 lei
2. Încasarea efectivă a chiriei

5311 = 461.2 4.940,59 lei
„Casa în lei” „Debitori chirii”
3. În cazul încasării directe la casierie a sumelor din chirii cu chitanţă se procedează

astfel:
5311 = % 4.940,59 lei
„Casa în lei”
706 4.151,76 lei
„Venituri din redevenţe, locaţii
4427 788,83 lei
4. În cazul în care încasarea chiriei se realizează pentru o perioadă mai mare de o

lună, este necesar a se face apel la contu1472 „Venituri înregistrate în avans”:
461.2 = % 3.013,15 lei
„Debitori chirii”
472 2.532,06 lei
„Venituri înregistrate în avans”
4427 481,09 lei
53
5 .Încasarea efectivă a chiriei

5121 = 461.2 3.013,15 lei
„Conturi la bănci în lei” „Debitori chirii”
6. Evidenţierea chiriei pentru luna curentă

472 = 706 211 lei
„Venituri înregistrate „Venituri din redevenţe, locaţii
în avans” de gestiune şi chirii”
Exemplu: S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. închiriază autocare în vederea transportului de

persoane.
1. Încasarea venitului având la bază chitanţa fiscală
5311 = % 16.148,33 lei
„Casa în lei”
708 13.570,03 lei
„Venituri din activităţi diverse”
4427 2.578,3 lei
Elementele de natura stocurilor (materiale consumabile) care s-au descoperit lipsă la

inventar se impută salariaţilor responsabili cu gestionarea lor. Lipsurile imputabile se
evaluează la valoarea de înlocuire, aceasta reprezentând costul de achiziţie al bunului
respectiv la data constatării pagubei.
1. Pentru suma găsită lipsă se va face înregistrarea
428 = 758 3.072,1 lei
„Alte datorii şi creanţe în legătură „Alte venituri din
cu personalul” exploatare”
De cele mai multe ori întreprinderea, pentru a preveni asemenea evenimente percepe
o sumă peste cea lipsă. Pentru această suma se va calcula TVA.
1. Înregistrarea contabilă
428 = % 3.717,24 lei
54
„Alte datorii şi creanţe în

legătură cu personalul”
758 3.072,1 lei
„Alte venituri din exploatare”
4427 645,14 lei
În cazul în care persoanele din afara unităţii au determinat lipsuri la inventar,

înregistrarea contabilă este
461.6 = % 20,23 lei
„Debitori din imputaţii”
758 17 lei
4427 3,23 lei
În situaţia în care veniturile rezultate din imputare sunt încasate direct cu numerar
înregistrarea contabilă este:
5311 = % 35,7 lei

„Casa în lei”
758 30 lei
4427 5,7 lei
Pentru valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii constatate la sfârşitul

exerciţiului ca fiind aferente exerciţiilor viitoare se înregistrează:
471 = 758 5.227,5 lei
„Cheltuieli înregistrate în avans” „Alte venituri din exploatare”
Veniturile din operaţii de capital provin din preţul de vânzare al activelor cedate,
exclusiv taxa pe valoare adăugată şi din subvenţiile pentru investiţii virate la venituri.
55
Exemplu: Consiliul de administraţie al S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. a aprobat

vânzarea în luna septembrie 2008 a unui autocar la un preţ de vânzare de 16.200, TVA 19%,
cu valoarea de intrare rămasă nerecuperată, în următoarele condiţii:
 Durata normală de utilizare..............................................................9 ani
 Durata de utilizare efectivă în societate...........................................8 ani
 Valoarea contabilă de intrare....................................................18.000 lei
 Valoarea rămasă neamortizată (valoarea netă contabilă)............2000 lei
 Rata anuală a amortizării............................................. 100 / 9 = 11,11%
1. Vânzarea mijlocului de transport
461.4 = % 7.378 lei
„Debitori din vânzări
mijloace fixe”
7583 16.200 lei
„Venituri din vânzarea activelor
şi alte operaţii de capital”
4427 3.078 lei
2. Înregistrarea scoaterii din evidenţă a mijlocului fix neamortizat integral
% = 213 18.000 lei
6583 2.000 lei
„Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţii de capital”
281 16.000 lei
„Amortizări privind imobilizările”
1. În situaţia în care autobuzul ar fi fost amortizat integral nu mai este necesară

utilizarea contului 6583
281 = 213 16.200 lei
56
„Amortizări privind imobilizările” „Mijloace de transport”
În ceea ce priveşte scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe aceasta poate avea
loc la o valoare de inventar complet amortizată sau la valoare de intrare rămasă
nerecuperată şi se face cu aprobarea consiliului de administraţie, respectiv a
responsabilului cu gestiunea patrimoniului.
Casarea mijloacelor fixe se realizează de către o comisie de casare numită prin
decizia organului care a aprobat scoaterea din funcţiune.
Cu ocazia casării, se procedează la dezmembrarea mijloacelor fixe si la
valorificarea acestora prin:
 vânzarea componentelor rezultate în urma dezmembrării;
 utilizarea componentelor rezultate la executarea altor mijloace fixe din cadrul
unităţii.
Principalul document de casare este „Procesul verbal de scoatere din funcţiune a
mijloacelor fixe” care cuprinde în prima parte obiectele casate, cu valoarea de intrare
integrală, amortizată şi rămasă, iar în partea a doua bunurile rezultate din dezmembrare.
În situaţia nerecuperării integrale pe calea amortizării a valorii de intrare a
mijloacelor fixe, trebuie să se asigure recuperarea valorii neamortizate a acestora,
afectându-se astfel cheltuielile înregistrate în avans.
2.7.2. Venituri financiare
S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. înregistrează venituri financiare din dobânzile pentru
disponibilităţile din conturile curente.
Exemplu: În luna ianuarie se încasează dobânda aferentă disponibilităţilor din
cont curent, în sumă de 1.224,4 lei.
5121 = 766 11.224,4 lei
„Conturi la bănci în lei” „Venituri din dobânzi”
Veniturile din participaţii sunt reprezentate de dividendele pe care întreprinderea
le primeşte pentru titlurile pe care le deţine la alte întreprinderi. S.C. „GRUP ATYC”
S.R.L. nu deţine titluri în participaţie.
2.7.3. Venituri extraordinare
57
Veniturile extraordinare cuprind veniturile din subvenţii pentru evenimente

extraordinare şi altele asimilate.
S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. nu prezintă venituri extraordinare
2.8. Contabilitatea rezultatului
Referitor la modalitatea de calcul a rezultatului fiscal şi implicit a impozitului pe
profit, la S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în cursul
perioadei se prezintă astfel:
- venituri din lucrări executate şi servicii prestate 1.622.405,61lei;
- venituri din chirii 4.362,76 lei;
- venituri din activităţi diverse 13.570,03 lei;
- venituri din dobânzi 11.224,4 lei;
- cheltuieli privind combustibilul 83.160 lei;
- cheltuieli privind piesele de schimb 19.168,37 lei;
- cheltuieli privind alte materiale consumabile 4.190,97 lei;
-cheltuieli privind obiectele de inventar 479.04 lei;
- cheltuieli cu energia şi apa 2.345,36 lei;
- cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile 2.500 lei;
- cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 2.827,99 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare 2.950 1ei;
- cheltuieli cu colaboratorii 885,79 1ei;
- cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 99,2 lei;
- cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 157 lei;
- cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 996,54 lei;
- cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 642,91 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 4.776,24 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului 657.980,7 lei;
- cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 213.217,48 lei;
- contribuţia unitaţii pentru ajutorul de şomaj 19.739,42 lei;
- alte cheltuieli de exploatare 1.817,43 lei;
- cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 514,49 lei.
- cheltuieli cu dobânzile 33,33 lei.
58
În vederea determinării rezultatului contabil la S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. se

închid conturile de cheltuieli şi venituri.
2.8.1. Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 1.018.482,26
„Profit şi pierdere”
6022 83.160 lei
„Cheltuieli cu materialele consumabile”
6024 19.168,37 lei
,, Cheltuieli privind piesele de schimb”
6028 4.190,97 lei
,,Cheltuieli privind alte materiale
consumabile”
603 479,04 lei
„Cheltuieli privind obiectele de
inventar”
605 2.345,36 lei
„Cheltuieli privind energia şi apa”
611 2.500 lei
,, Cheltuieli cu întreţinerea si
reparaţiile”
612 2.827,99 lei
„Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile
613
„Cheltuieli cu primele de asigurare” 2.950 lei
621
„Cheltuieli cu colaboratorii”
623 885,79 lei
„Cheltuieli de protocol, reclamă
şi publicitate” 99,2 lei
625
59
„Cheltuieli cu deplasări, detaşări

şi transferări” 157 lei
626
„Cheltuieli poştale şi taxe
de telecomunicaţii” 996,54 lei
627
„Cheltuieli cu serviciile bancare
şi asimilate” 642,91 lei
635
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe
şi servicii asimilate” 4.776,24 lei
641 657.980,7 lei
„Cheltuieli cu salariile datorate”
6451 213.217,48 lei
„Cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială”
6452 19.739,42 lei
,,Contribuţia unităţii pentru ajutorul de
şomaj”
658 1.817,43 lei
„Alte cheltuieli de exploatare”
6811 514,49 lei
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
666 33,33 lei
„Cheltuieli privind dobânzile”
2.8.2. Închiderea conturilor de venituri:
% = 121 1.651.562,8 lei
60
„Profit şi pierdere”
704 1.622.405,61 lei
servicii prestate”
706 4.362,76 lei
„Venituri din redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii”
708 13.570,03 lei
„Venituri din activităţi diverse”
766 11.224,4 lei
„Venituri din dobânzi”
Regula de calcul a rezultatului fiscal:

Rezultat fiscal = Rezultat contabil + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri
Rezultatul contabil = Venituri - Cheltuieli
Rezultatul contabil =1.651.562,8–1.018.482,26 = 633.080,54 lei
Rezultatul Fiscal = 633.080,54 + 0 − 0 = 633.080,54 lei
Impozit pe Profit = 633.080,54 * 16% =101.292,89 lei
Pe baza situaţiei prezentate mai sus se întocmeşte contul de profit şi pierdere

prezentat în ANEXA 4.
61

Capitolul Ii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul Ii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAP.

II Aspecte teoretice şi practice privind contul de profit şi pierdere

ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE PRIVIND CONTUL DE

2.1. Prezentarea generală a contului de profit şi pierdere

2.2 Definirea, recunoaşterea şi clasificarea cheltuielilor conform normelor şi

Cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la

2.3 Definirea, recunoşterea şi clasificarea veniturilor conform normelor şi

Veniturile delimitează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la

Ca şi în cadrul cheltuielilor, în cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează

- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea

- venituri din dobânzi;

2.4 Conceptul de rezultat

Potrivit Legii Contabilităţii nr. 82/1991, rezultatul financiar se stabileşte lunar, ca

Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se pot obţine următoarele trei situaţii:

1. CHELTUIELILE < VENITURILE

3. CHELTUIELILE > VENITURILE

Structura rezultatului financiar al exerciţiului este următoarea:

Schematic, structura rezultatului financiar al exerciţiului se prezintă astfel :

REZULTATUL DIN EXPLOATARE = venituri din - cheltuieli din

REZULTATUL FINANCIAR = venituri financiare - cheltuieli financiare

REZULTATUL CURENT = rezultatul din exploatare - rezultatul financiar

REZULTATUL EXTRAORDINAR = venituri - cheltuieli

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI = rezultatul + rezultatul

REZULTATUL NET = Rezultatul brut al exerciţiului - Impozitul pe profit

REZULTAT = CAPITALURI PROPRII - CAPITALURI PROPRII

Plecând de la această relaţie ce degajă rezultatul prin variaţia capitalurilor proprii,

Variaţia capitalurilor = Rezultat = Venituri – Cheltuieli

Astfel, un deficit contabil este o contraperformanţă, pe care înteprinderea trebuie să o

Rezultatul contabil = Venituri totale - Cheltuieli totale

Rezultatul = Rezultatul brut – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile din punct

2.5. Modelul de prezentare a contului de profit şi pierdere în ţara noastră.

Conform O.M.F. Nr.1752/2005 se solicită schema “listă” a contului de profit şi

În cazul entităţilor al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea de

În general, rezultatul contabil înainte de impozitare se determină ca diferenţă între

2.6.2. Contabilitatea cheltuielilor

În cadrul societăţii de transport auto, respectiv S.C. “GRUP ATYC” S.R.L.,

 Cheltuieli privind consumul de carburanţi şi lubrifianţi

 alimentarea în tranzit la alte autobaze.

S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. utilizează pentru evaluarea la ieşire a stocurilor

valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor pe de o parte şi cantitatea

` 2.Înregistrarea consumului de motorină în condiţiile folosirii metodei CMP

6022 = 3022 71.820 lei

6022 = 3022 11.340 lei

 Cheltuieli privind consumul de anvelope şi camere auto

1. Înregistrare consum piese de schimb

6024 = 3024 19.168,37 lei

 Alte cheltuieli materiale

6028 = 3028 1.145,62 lei

 Cheltuieli cu energia şi apa

1. Înregistrarea facturii de energie electrică

„Cheltuieli privind energia şi apa”

 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

1. Se înregistrează factura primită :

1. Se înregistrează factura primită

S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. plăteşte cazarea conducătorilor auto la capete de linie,

2. Plata chiriei prin ordin de plată

Cheltuielile de service cuprind toate cheltuielile de întreţinere şi reparaţii a

Cu ajutoral contului 623 se ţine evidenţa cheltuielilor de protocol, reclamă şi

623 = 5311 99,2 lei

Prin intermediul contului 625 se tine evidenţa cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi

- 70 lei bon de benzină;

542 = 5311 70 lei

2. La primire documentelor justificative acestea sunt contabilizate