CAP.

III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
A REZULTATELOR ŞI A PERFORMANŢELOR
ÎNTREPRINDERII
Performanţa se defineşte ca reprezentând realizările deosebite obţinute într-un
domeniu de activitate. Performanţa economică are însă mai multe accepţiuni, urmând a fi
reţinute următoarele :
 Performanţa economică definită drept capacitatea întreprinderii de a-şi realiza
obiectivele propuse în conditiile uitilzării optime a resurselor ;
 Performanţa definită ca « o stare de copetitivitate a întreprinderii, atinsă printr-un
nivel de eficacitate şi productivitate care-i asigură o prezenţă durabilă pe piaţă »1 ;
 Altă accepţie a performanţei o conturează ca fiind evaluarea rezultatelor în raport cu
cele trei obiective fundamentale : economicitate, eficienţă, eficacitate, (E E E)
 Economicitatea presupune ca un obiectiv trebuie sa fie atins prin minimizarea
costurilor cu condiţia respectării cerinţelor de calitate.
 Eficienţa reprezintă raportul dintre costuri (intrări) şi rezultate (ieşiri).
 Eficacitatea constă în maximizarea rezultatelor comparativ cu intenţiile şi obiectivele
propuse.
Starea financiară a întreprinderii poate fi analizată plecând de la informatiile
furnizate de contul de profit şi pierdere. Examinarea în dinamică a contului pune în
evidenţă :
- orientarea strategica a conducerii activitătii întreprinderii (investiţii de dezvoltare,
investiţii de menţinere, investiţii de înlocuire) ;
- elementele componente ale contului (indicatorii de activitate şi rezultate parţiale) ;
- modalitatea de conducere şi obţinere a performanţelor ;
Instrumentele utilizate :
 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIDG);
 Capacitatea de autofinanţare (CAF) ;
 Ratele de rentabilitate ;

1
M.Niculescu, G. Lavalette, Strategii de creştere, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pag.256

62
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

3.1. Analiza rezultatelor şi performanţelor întreprinderii cu ajutorul

indicatorilor de rezultate

Contul de profit şi pierdere în formă simplificată are următoarea structură, valorile

sunt exprimate în sume neactualizate la inflaţie:
Tabel nr. 3.1
- lei -

Elemente 2007 2008

Venituri din exploatare 1.569.445,5 1.640.338,4

Cheltuieli din exploatare 1.012.412,2 1.018.448,93
Rezultat din exploatare 557.003,3 621.889,47
Venituri financiare 8.300,98 11.224,4
Cheltuieli financiare 23,45 33,33

Rezultatul financiar 8.277,53 11.191,07

Rezultatul curent 565.310,83 633.080,54

Venituri extraordinare 0 0

Cheltuieli extraordinare 0 0

Rezultatul extraordinar 0 0
Venituri totale 1.577.746,48 1.651.562,8
Cheltuieli totale 1.012.435,65 1.018.482,26
Rezultatul brut al exerciţiului 565.310,83 633.080,54
Impozit pe profit 90.449,73 101.292,89
Rezultatul net al exerciţiului 474.861,1 531.787,65

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici privind

volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii.
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă acumulări băneşti potenţiale destinate
să fie folosite pentru remunerarea factorilor de producţie şi pentru investiţiile viitoare.
Din punct de vedere al modului de calcul, soldurile intermediare reprezintă paliere
succesive ale determinării rezultatului net.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este practic o altă modalitate de

prezentare a contului de profit şi pierdere căruia se pot pune în evidenţă următorii indicatori
deactivitate :

63
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Cifra de afaceri(CA). În acceptiunea generală cifra de afaceri reprezintă suma

afacerilor unei firme în expresie valorică. Potrivit Legii Contabilitatii 82/1991 republicata în
2007, cifra de afaceri reprezintă totalul veniturilor realizate de o întreprindere din vânzarea
produselor, mărfurilor, executarea de lucrări sau prestarea de servicii.
CA = ∑V
Potrivit OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme
cu directivele europene, cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea
produselor şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entitătii, după
deducerea reducerilor comerciale, a TVA-ului, a altor taxe aferente cifrei de afaceri, şi la
care se adaugă veniturile din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.
Marja comercială(Mjc) este indicatorul ce analizează activitatea comercială a
întreprinderilor. Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor,
mărfurile fiind considerate bunuri ce urmează a fi vândute în aceeaşi stare sau cu modificări
nesemnificative.
Mjc = CA – Ccmfv
Ccmfv – costul de cumparare al marfurilor vandute
Ccmfv = Ccmf + ca + ∆S
Ccnf – costul de cumparare al marfurilor
Ca – cheltuieli asociate
∆S (variatia stocurilor de marfuri) – Si - Sf
Producţia exerciţiului (Qex) este conceptul central în cadrul soldurilor intermediare
de gestiune. Este alcătuită prin însumarea producţiei vândute cu producţia stocată şi
producţia imobilizată. Se vrea a fi o evidenţiere a bogăţiei ce poate fi produsă şi vândută de
întreprindere.
Qex = Qv + Qs + Qi
Qv – productia vanduta
Qs – productia stocata
Qi – productia imobilizata
Valoarea adăugată constituie unul din elementele de legătură între conceptele
macroeconomiei şi regulile ce guvernează gestiunea unei întreprinderi, realizând o punte
informaţională directă între contabilitatea de întreprindere şi contabilitatea naţională.
Valoarea adăugată exprimă o creare de valoare sau creşterea de valoare pe care
întreprinderea o aduce bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi. Valoarea adăugată se

64
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

obţine însumând marja comercială cu producţia exerciţiului, din această sumă scăzându-se
consumurile de la terţi.

Consumurile de la terţi = Cumpărări de materii + Alte cheltuieli şi

prime şi materiale cumpărări externe

Excedentul brut din exploatare reprezintă resursa rezultată din exploatare şi folosită
pentru menţinerea şi dezvoltarea potenţialului productiv al întreprinderii şi remunerarea
capitalurilor utilizate şi a statului.
Excedentul brut din exploatare exprimă capacitatea potenţială de autofinanţare a
investiţiilor (din amortizări, provizioane şi profit), de achitare a datoriilor către bugetul
statului şi de remunerare a investitorilor de capital (acţionarii şi creditorii).

Excedentul brut = (Valoarea adăugată − (Cheltuieli cu personalul +

din exploatare brută + Subvenţii din Impozite, taxe şi
exploatare) vărsăminte asimilate)

Rezultatul exploatării reprezintă rezultatul degajat din activitatea de exploatare,

normală şi curentă a întreprinderii. Acest sold de gestiune constituie primul element de
măsură a rentabilităţii economice, independent de politica financiară a întreprinderii şi
incidenţa elementelor extraordinare.

Rezultatul din exploatare = Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare +
Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare -
Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli de exploatare
privind amortizările şi provizioanele.

Rezultatul curent este aferent operaţiilor de exploatare şi financiare efectuate de

întreprindere în cursul exerciţiului şi se calculează astfel:
Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Venituri financiare + Venituri financiare
din provizioane - Cheltuieli financiare - Cheltuieli financiare privind amortizările si

Rezultatul extraordinar se calculează independent de celelalte solduri de gestiune,

astfel:

65
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare + Venituri extraordinare din provizioane -

Cheltuieli extraordinare - Cheltuieli extraordinare privind
amortizările şi provizioanele

Rezultatul net al exerciţiului exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a

întreprinderii, în cursul unui exerciţiu. El reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii
între deschiderea şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţii economice. Se determină
pe baza relaţiei:

Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar - Cheltuieli cu

impozitul pe profit

Din calculul SIDG au rezultat următoarele valori în anul 2007:

- lei - Tabel nr. 3.2
VENITURI CHELTUIELI SIDG

66
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

1 2 3=1-2
Vănzări de mărfuri Costul de Marja
0 cumpărare al 0 comercială 0
mărfurilor
văndute
Venituri din vănzări Cifra de afceri
aferente activităţii 1.558.431,5 1558.431,5
curente
Producţia vandută 1.558.431,5 Producţia
Producţia stocată 0 exerciţiului
Producţia 0 1.558.431,5
imobilizată
Total 1.558.431,5 Total
Producţia 1.558.431,5 Consumuri 113.157,8 Valoarea
exerciţiului provenind de la adăugată
Marja comercială 0 terţi 1.445.273,7

Total 1.558.431,5 Total 113.157,8

Valoarea adăugată 1.445.273,7 Impozite taxe 892.001,6 Rezultatul brut
Suvenţii pentru 0 şi vărsăminte al exploatării
exploatare asimilate 548.395,85
Cheltuieli cu 4.876,25
personalul
Total 1.445.273,7 Total 896.877,85
Rezultatul brut al 548.395,85 Amortizări şi 541 Rezultatul
exploatării provizioane exploatării
Venituri din 0 Alte cheltuieli 1.765,55
provizioanele de exploatare 557.003,3
aferente exploatării
Alte venituri din 11.014
exploatare
Total 559.409,85 Total 2.306,55
Rezultatul 557.003,3 Cheltuieli 23,45 Rezultatul
exploatării financiare curent 565.310,83
Venituri financiare 8.300,98
Total 565.304,28 Total 23,45
Venituri 0 Cheltuieli 0 Rezultatul 0
extraordinare extraordinare extraordinar
Rezultatul curent 565.310,83 Impozitul pe 90.449,73 Rezultatul net al
Rezultatul profit exerciţiului 474.861,1
extraordinar
Total 565.310,83 Total 90.449,73

67
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Din calculul SIDG au rezultat următoarele valori în anul 2008:

Tabel nr. 3.3
- lei-
VENITURI CHELTUIELI SIDG
1 2 3=1-2
Vănzări de mărfuri Costul de Marja
0 cumpărare al 0 comercială 0
mărfurilor
văndute
Venituri din vănzări 1.640.338,4 Cifra de afceri
aferente activităţii 1.640.338,4
curente
Producţia vandută 1.640.338,4 Producţia
Producţia stocată 0 exerciţiului
Producţia 0 1.640.338,4
imobilizată
Total 1.640.338,4 Total
Producţia 1.640.338,4 Consumuri 120.457,81 Valoarea
exerciţiului provenind de la adăugată
Marja comercială 0 terţi 1.519.935,23

Total 1.640.338,4 Total 120.457,81

Valoarea adăugată 1.519.935,23 Impozite taxe 4.776,24 Rezultatul brut
şi vărsăminte al exploatării
Suvenţii pentru 0 asimilate 624.221,39
exploatare Cheltuieli cu 890.937,6
personalul
Total 1.519.935,23 Total 895.713,84
Rezultatul brut al 624.221,39 Amortizări şi 514,49 Rezultatul
exploatării provizioane exploatării
Venituri din 0 Alte cheltuieli 1.817,43
provizioanele de exploatare
aferente exploatării 621.889,47
Alte venituri din 0
exploatare
Total 624.221,39 Total 2.331,92
Rezultatul 621.889,47 Cheltuieli 33,33 Rezultatul
exploatării financiare curent
Venituri financiare 11.224,4 633.080,54
Total 633.113,87 Total 33,33
Venituri 0 Cheltuieli 0 Rezultatul 0
extraordinare extraordinare extraordinar

68
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Rezultatul curent 633.080,54 Impozitul pe 101.292,89 Rezultatul net al

Rezultatul 0 profit exerciţiului
extraordinar 531.787,65
Total 633.080,54 Total 101.292,89

Explicarea rezultatelor 
Modificarea relativă a SIDG este prezentată în tabelul următor :
Tabel nr. 3.4
SIDG RITM DE CRESTERE (%)
2008/2007
Marja comercială 0
Cifra de afaceri 5.25
Producţia exerciţiului 5.25
Valoarea adăugată 5.16
Rezultatul brut al exploatării 13.83
Rezultatul exploatării 11.65
Rezultatul curent 11.99
Rezultatul extraordinar 0
Rezultatul net al exerciţiului 11.98

Cifra de afaceri creşte în valori absolute de la 1.558.431,5 lei în 2007 la 1.640.338,4

lei în 2008 atât ca urmare a creşterii numărului de călători cât şi ca urmare a majorării
tarifelor pentru serviciile prestate, respectiv a biletelor de călătorie şi abonamentelor.
Întrucât S.C. „GRUP ATYC” S.R.L. nu are ca obiect de activitate distribuţia sau producerea
şi comercializarea de mărfuri, marja comercială este zero.
Valoarea adăugată înregistrează aceeaşi tendinţă de creştere ca şi cifra de afaceri de
la 1.445.273,7 lei în 2007 la 1.519.935,23 lei în 2008. Creşterea nominală a valorii adăugate
în anul 2007 este consecinţa creşterii mai accentuate a producţiei exerciţiului în raport cu
sporul consumurilor externe. Această evoluţie a valorii adăugate în anul 2008 evidenţiază
creşterea aportului specific al societăţii la realizarea producţiei sale.
Excedentul brut din exploatare creşte de la 548.395,85 lei în 2007 la 624.221,39 lei
în 2008 în special ca urmare a majorării cifrei de afaceri, în timp ce rezultatul din exploatare
creşte în valori absolute de la 557.003,3 lei în 2007 la 621.889,47 lei în 2008.
Creşterea rezultatului curent în 2008 faţă de 2007 este urmarea unei evoluţii
favorabile a rezultatului exploatării şi a ameliorării rezultatului financiar.
În ceea ce priveşte rezultatul net al exerciţiului, acesta a înregistrat o creştere
favorabilă în 2008 de 11.98 %.

69
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Reprezentarea grafică a evoluţiei SIDG este redată în figura următoare :

CRESTEREA INDICATORILOR SIDG

1800000
1600000
1400000
1200000
1000000
2007
800000
2008
600000
400000
200000
0
Marja Cifra de Productia Valoarea Rezultatul Rezultatul Rezultatul Rezultatul
comercial afaceri exercitiulu adaugata brut al exploatarii curent extraordin

2007 0 1558431,5 1558431,5 1445273,7 548395,85557003,3 565310,83 0

2008 0 1640338,4 1640338,4 1519935, 624221,39 621889,47 633080,54 0
2

Figura nr. 3.1

3.2. Analiza capacităţii de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a

întreprinderii, respectiv sursa internă de finanţare generată de activitatea întreprinderii
destinată să asigure:
 Finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente;
 Creşterea fondului de rulment;
 Finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii;
 Rambursarea împrumuturilor contractate;
 Remunerarea capitalurilor investite.
Capacitatea de autofinanţare reprezintă un indicator care exprimă independenţa
financiară a întreprinderii, reflectând un flux de disponibilităţi potenţial sau real. Mărimea
sa depinde, pe de o parte de rentabilitatea întreprinderii, iar pe de altă parte de politica de
investiţii a întreprinderii şi de metodele de amortizare a activelor imobilizate.

70
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Capacitatea de autofinanţare se poate determina pe baza contului de profit şi

pierdere, prin două metode:

 Metoda diferentelor:

CAF = Venituri monetare − Cheltuieli monetare

 Metoda aditivă:
Pentru a calcula CAF prin metoda aditivă se adaugă la RBE suma altor venituri
monetare (alte venituri din exploatare, financiare, extraordinare) şi se scade suma altor
cheltuieli monetare (inclusiv impozitul pe profit)
CAF prin metoda aditivă pentru anul 2007 se determină astfel2:
- lei-
Rezultatul brut al exploatării.............................................................557.003,3
(+) Alte venituri din exploatare..............................................................11.014
(-) Alte cheltuieli din exploatare........................................................17.701,2
(+) Venituri financiare.........................................................................8.300,98
(-) Cheltuieli financiare...........................................................................23,45
(+) Venituri extraordinare…………………………………………………...0
(-) Cheltueili extraordinare………………………………………………....0
(-) Impozit pe profit..........................................................................90.449,73
Capacitatea de autofinanţare (CAF)2006 468.143,9

Calculul CAF prin metoda aditivă pentru anul 2008:

- lei-
Rezultatul brut al exploatării.......................................................... 621.889,47
(+) Alte venituri din exploatare......................................................................0
(-) Alte cheltuieli din exploatare........................................................17.563,1
(+) Venituri financiare.........................................................................11.224,4
(-) Cheltuieli financiare...........................................................................33.33
(+) Venituri extraordinare…………………………………………………...0
(-) Cheltueili extraordinare………………………………………………....0
(-) Impozit pe profit........................................................................101.292,89
2
G.Melyan, J,R.Sulzer, Gestion financiere, Ed. Foucher, Paris, 1992, op. citată de M. Niculescu in
Diagnostic Global strategic. Ed.Economica, Bucureşti, 1997, pag.302

71
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Capacitatea de autofinanţare (CAF)2007 514.224,55

Din calculele efectuate se observă evoluţia capacităţii de autofinanţare în anul 2008

ca rezultat al politicii de amortizare, al politicii fiscale şi a acţiunilor întreprinderii pe linia
creşterii rentabilităţii. Creşterea capacităţii de autofinanţare în 2008 este deci rezultatul
îmbunătăţirii rentabilităţii întreprinderii în anul respectiv. Din punct de vedere al factorilor
care influenţează asupra capacităţii de autofinanţare se observă, ca tendinţă generală,
creşterea mai rapidă a veniturilor din exploatare faţa de cheltuielile din exploatare.

Tabel nr. 4.5

INDICATORI MOD DE DETERMINARE RITM DE CRESTERE
2008/2007
(%)
CAF 2007 9.84
 100  100
2006

Creşterea in 2008 cu 9.84 % faţa de 2007 a CAF este în primul rând rezultatul
creşterii rezultatului brut al exploatării. Situaţia se apreciază favorabilă în perioada analizată
ca urmare a faptului că întreprinderea dispune de resurse ce pot fi folosite pentru:
- finanţarea unei nevoi ale gestiunii curente;
- creşterea fondului de rulment;
- finanţarea unor investiţii;
- rambursări de împrumuturi;

3.3. Analiza rentabilităţii firmei prin metoda ratelor

Noţiunea de rentabilitate nu poate fi despărţită de noţiunea de profit, ea exprimând

performanţa economico-financiară a întreprinderii. Evidenţiată în valori absolute,
rentabilitatea reflectă marja veniturilor care depăşesc cheltuielile, concretizându-se în
indicatori precum: Rezultatul brut al exploatării (RBE), Rezultatul exploatării (RE),
Rezultatul curent (RC), Rezultatul net al exerciţiului (Re).
Ratele de rentabilitate permit studiul performanţelor oferind informaţii despre :
- ratele rezultate din activitatea comercială;

72
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

- randamentele activelor imobilizate;

- rentabilitatea capitalurilor proprii;

Tabel nr.3.6
Indicator Mod de Rezultatul Rezultatul Informaţii oferite
determinare 2007 2008
(%) (%)
Rata marjei (Rez net/CA)*100 30,47 32,42 Eficienţa
brute întreprinderii în
valorificarea
produselor
Rata (EBE/CA)*100 31.18 37.91 Eficacitatea
rentabilităţii întreprinderii (în
comerciale termeni monetari)
în valorificarea
produselor
Rata (Rez net/AT)*100 46.9 52.21 Eficienţa
rentabilităţii valorificării
economice capitalului investit
nete

73
 CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

Rata (CAF/AT)*100 46.24 50.49 Eficienţa

rentabilităţii valorificării
economice capitalului investit
brute
Rata (Rez net/Cap 46.9 52.21 Eficienţa
rentabilităţii proprii)*100 capitalurilor
financiare investite de asociati

Definirea ratelor de rentabilitate şi explicarea lor

 Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale mai ales a

politicii de preţuri practicată de întreprindere şi se determină prin raportarea unui rezultat la
un indicator. S.C.,, GRUP ATYC” S.R.L a înregistrat în 2008 o creştere a ratei rentabilităţii
comerciale, datorită tarifelor practicate (preţul biletelor şi a abonamentelor de transport),
accesibile tuturor categoriilor de călători; Utilizarea la capacitatea maximă a autovehiculelor
noi şi a celor reabilitate a determinat creşterea volumului serviciilor şi implicit a cifrei de
afaceri.
 Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele utilizării activului total al
întreprinderii, pornind de la un rezultat economic (RBE, RE, Re) şi ansamblul mijloacelor
utilizate. Se remarcă o creştere a ratei rentabilităţii economice în 2008 faţă de 2007 la S.C.,,
GRUP ATYC” S.R.L., fapt datorat creşterii numărului de rotaţii privind activul total în
situaţia menţinerii constante a ratei rentabilităţii comerciale aferentă exploatării.
 Rata rentabilităţii financiare exprimă în sinteză eficienţa utilizării capitalului propriu
sau capitalului permanent, fiind un indicator urmărit mai ales de acţionari sau asociaţi. O
valoare ridicată a ratei rentabilităţii financiare incită investitorii să contribuie la capitalul
firmei şi atunci când se consideră necesară contractarea de credite ajuta firma să le obţină cu
uşurinţa. S.C.,, GRUP ATYC” S.R.L. înregistrează o creştere în 2008 faţă de 2007 a ratei
rentabilităţii financiare de 5.31 %. Aceasta reprezintă eficienţa cu care au fost investite
capitalurile proprii de către asociaţi.
Reprezentarea grafică a evoluţiei ratelor rentabilităţii este redată în figura
următoare :

74
CAP. III Analiza economico – financiară a rezultatelor şi a performanţelor întreprinderii

EVOLUTIA RATELOR DE RENTABILITATE

60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00% 2007

10,00% 2008

0,00% Rata Rata

Rata
rentabilitatii rentabilitatii rentabilitatii
comerciale economice financiare

2007 31,18% 46,24% 46,90%

2008 37,91% 50,49% 52,21%

Figura 3.2

75