IGIENĂ ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

SPECIALIZAREA A.M. 2012 / 2013

CURSUL I

NECESARUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI UMAN

FORMELE DE CONSUM ENERGETIC

Metabolismul bazal
Viaţa presupune un consum permanent de energie în vederea satisfacerii
următoarelor necesităţi:
- sinteza de substanţe în vederea refacerii uzurii şi a creşterii organismului;
- activitatea permanentă a muşchilor respiratorii şi ai inimii;
- contracţiile voluntare şi involuntare ale muşchilor striaţi şi netezi;
- activitatea de secreţie şi excreţie.
Acest consum energetic este numit metabolism bazal sau de repaus.
Determinarea metabolismului bazal se realizează în următoarele condiţii: subiectul stă
întins, în repaus complet fizic şi psihic, îmbrăcat uşor, într-o cameră încălzită,
confortabilă şi după cel puţin 12 ore de la ultimul prânz. În timpul somnului de noapte
metabolismul este foarte apropiat de cel bazal.
Adultul normal are metabolismul bazal de 1 kcal/kg/oră - o persoană de 70 kg, în
condiţii bazale, consumă 1x70x24 = 1680 kcal. în 24 ore.

Factorii ce influenţează metabolismul bazal sunt reprezentaţi de:

o vârstă - copiii şi adolescenţii prezintă un metabolism bazal mai crescut decât adulţii;
valorile maxime sunt înregistrate la 2 - 3 ani, acestea ating 2 - 2,5 kcal/kg/oră;
metabolismul bazal scade la adolescenţi la 1,5 - 1,7 kcal/kg/oră şi rămâne constant la
valoarea de 1 kcal/kg/ oră între 25 - 45 ani; la 55 - 60 ani este cu 15 - 20 % mai redus
decât la adultul tânăr;
o înălţime - persoanele înalte, slabe au rata metabolismului bazal mai ridicată;
o compoziţia corpului - ţesutul mai slab face ca metabolismul bazal să fie mai ridicat,
în acest sens apar diferenţe în funcţie de sex - valorile sunt cu 8 - 10 % mai reduse la
femei faţă de bărbaţi la aceeaşi greutate corporală;
o starea fiziologică - influenţează metabolismul bazal astfel:
 în a doua jumătate a sarcinii creşte cu 20-25 % faţă de perioada de negraviditate;
 în perioada de lactaţie creşte cu 10 - 20%;
o stresul, febra cresc metabolismul bazal;

1
 IGIENĂ ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
SPECIALIZAREA A.M. 2012 / 2013

o frigul intensifică termogeneza, deci creşte metabolismul bazal, cu valori mai ridicate
la copii, care au raportul suprafaţă corporală/greutate mai ridicat decât adulţii;
o subalimentaţia prelungită determină scăderea cheltuielilor de energie, ca o încercare
a organismului de a se adapta la aportul alimentar insuficient.

Activitatea musculară
Activitatea musculară reprezintă forma de activitate cu cel mai mare consum
energetic. Simpla trecere din poziţia culcat în aşezat ridică metabolismul cu 20 - 30%.
Intensitatea efortului şi deci consumul de energie depinde de: numărul grupelor
musculare solicitate; volumul grupelor musculare ce fac efortul; viteza de contracţie a
muşchilor pe unitatea de timp; raportul stabilit între efort şi pauză; masa corporală;
sarcina ce trebuie deplasată. Ţinând cont de energia necesară pentru îndeplinirea unei
profesiuni acestea se împart în 4 grupe:
- profesii cu cheltuială energetică mică - funcţionari de birou, profesori, medici,
ingineri, contabili, avocaţi, vânzătorii din unităţile comerciale, muncitorii din industria
electronică, ceasornicarii, mecanicii de precizie la care consumul energetic trebuie să fie
de 2400 kcal.(femeile) şi 2900 kcal.(bărbaţii);
- profesii cu cheltuială medie de energie - lucrătorii din industria uşoară,
studenţii, gospodinele, unii muncitori agricoli, militarii ( în afara campaniilor) pentru care
se asigură un aport caloric de 2700 kcal.(femei) şi 3300 kcal.(bărbaţi;
- profesii cu cheltuială mare de energie - strungari, frezori, mecanici, lăcătuşi,
tractorişti, muncitori din construcţii, sudori, militari în perioada de instrucţie, atleţi,
dansatori pentru care se recomandă un aport de 3000 kcal.(femei) şi 3700 kcal. (bărbaţi);
- profesii cu cheltuială foarte mare de energie - muncitori forestieri, săpători de
pământ, minieri care necesită un aport caloric de 4100 kcal.(bărbaţi).
Valorile prezentate sunt recomandate pentru persoanele în vârstă de 20 - 40 ani.
Pentru bărbaţii de 41 - 65 ani necesarul scade cu 200 kcal., iar pentru femeile de 41 - 60
ani scăderea este de 300 kcal.

Acţiunea dinamică specifică a alimentelor (efectul termo-genetic al hranei)

Dacă o persoană adultă are un metabolism bazal de 1700 kcal. şi consumă
alimente pentru acoperirea acestui necesar, se constată o creştere a acestuia la 1850
kcal./24 ore. Acest surplus de energie de 150 kcal., ce apare în urma ingestiei de alimente
reprezintă acţiunea dinamică specifică. Cheltuiala de energie prin ingestia de alimente s-
ar explica prin funcţia de digestie care eliberează substanţele nutritive din alimente ce
sunt indispensabile desfăşurării în condiţii normale a funcţiilor organismului. După unii
autori surplusul înregistrat este determinat de travaliu secretor, mecanic şi de
metabolismul intermediar al substanţelor nutritive. Activitatea dinamică specifică are o
valoare de 20 - 30 % pentru proteine, de 6 - 8 % pentru glucide şi de 2 - 5 % pentru
lipide.

2
 IGIENĂ ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
SPECIALIZAREA A.M. 2012 / 2013

FACTORII CARE CONDIŢIONEAZĂ CONSUMUL DE ENERGIE

Consumul de energie al organismului depinde de următorii factori:

 activitatea fizică depusă;
 mărimea corporală şi compoziţia;
 vârsta;
 stările fiziologice deosebite: sarcina, alăptarea;
 climatul.

Activitatea fizică efectuată

Energia consumată creşte proporţional cu activitatea depusă:
 culcat în pat - 2 MJ/8 ore (239x2 =478 kcal/8 ore)
 viaţa sedentară - 4 MJ/8 ore (239x4 =956 kcal/8 ore)
 viaţa moderat activă - 5,5 MJ/8 ore (239x5,5 =1314,5 kcal/8 ore)
 viaţa foarte activă - 7,5 MJ/8 ore (239x7,5 =1792,5 kcal/8 ore).

Mărimea corporală şi compoziţia

În mod experimental, s-a demonstrat dificultatea corelării mărimii corporale cu
necesarul de alimente. Animalele mici consumă mai multă hrană pe unitatea de greutate
corporală, în comparaţie cu cele mari.
Explicaţia: raportul între suprafaţa corporală şi greutate este mai mare şi ca atare
termoliza este crescută.

Vârsta
Necesarul energetic al copiilor şi adolescenţilor este mult crescut, consecinţă a
vitezei mărite a reacţiilor biochimice, a sintezei de substanţe organice noi, a termolizei
sporite (raportul suprafaţă/greutate crescut faţă de adult) şi a mişcărilor intense.

Stările fiziologice deosebite

Sarcina - consumul de energie din sarcină trebuie să fie suplimentat pentru a
asigura: necesităţile fătului şi ale placentei; mărirea uterului; creşterea sânilor;
desfăşurarea muncii respiratorii şi cardiace crescute.
Energia totală consumată în sarcină este de aproximativ 80.000 kcal.
Suplimentarea raţiei alimentare cu 80.000 kcal. se repartizează diferit, după
perioada sarcinii:
-150 kcal. în primul trimestru;
-350 kcal. în următoarele două trimestre.

Lactaţia - cantitatea de lapte produsă de fiecare femeie este variabilă, depinde de

mulţi factori care includ mediul social, sănătatea fizică şi mentală a mamei. Pentru femeia
care alăptează se consideră că durata medie a lactaţiei este de 6 luni, iar secreţia de lapte
zilnică este de 850 ml, ceea ce corespunde la o valoare energetică de 612 kcal.
Femeia trebuie să primească echivalentul în calorii al acestei cantităţi de lapte la
care se adaugă 150 kcal. pentru efortul secretor, per total rezultând o suplimentare zilnică
de 750 kcal. Deoarece pe parcursul sarcinii femeia acumulează o cantitate de ţesut

3
 IGIENĂ ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
SPECIALIZAREA A.M. 2012 / 2013

adipos, se recomandă ca în perioada alăptării să se consume doar 550 kcal. din alimente,
restul de 200 kcal. să fie luat din rezervele amintite.

Climatul
Climatul intervine în mai multe moduri: vremea rece stimulează apetitul, iar
vremea caldă îl diminuă; cele două extreme ale vremii (foarte cald şi foarte frig) reduc
activitatea fizică, deci şi necesarul de alimente.
Comitetul de experţi FAO/OMS a fixat consumul energetic al omului de referinţă,
în condiţiile climatului temperat, cu media termică anuală de +10ºC. Conform acestuia,
se recomandă ca pentru fiecare scădere cu 10ºC a mediei termice anuale să se crească
aportul alimentar cu 3%, iar pentru fiecare creştere cu 10ºC să se reducă raţia cu 5%.

SUBALIMENTAŢIA
Malnutriţia proteo-calorică (M.P.C.) cuprinde o serie de tulburări, la o extremitate
se află marasmul datorat restricţiei de energie şi proteine, la altă extremitate este
kwashiorkor-ul datorat deficienţei calitative şi cantitative a proteinelor.

Etiologia şi epidemiologia
M.P.C. apare la copii sub 5 ani, ori de câte ori dieta este săracă în proteine şi
energie. Marasmul apare la copii sub un an în mediul urban. Influenţele urbane ce
predispun la marasm sunt:
- succesiunea rapidă a sarcinilor şi ablactarea rapidă şi timpurie;
- alimentaţia artificială necorespunzătoare cu produşi de lapte foarte diluaţi în
cantităţi inadecvate ( pentru a diminua cheltuiala). Deci dieta acestor copii este săracă în
energie şi proteine.
Kwashiorkor-ul este în principal o boală a mediului rural şi apare în al doilea an
de viaţă. Boala apare după o perioadă lungă de alimentare la sân, când copilul este
înţărcat cu o dietă familială tradiţională, săracă în proteine din cauza sărăciei. In multe
zone rurale, unde kwashiorkor-ul este endemic, alimentaţia este insuficientă înainte de
recoltă, de aceea în acest sezon incidenţa bolii creşte. Infecţiile intercurente cresc
necesarul de energie şi declanşează boala. Aceste boli sunt: malaria, pojarul,
gastroenteritele.

Simptomele clinice de MPC - se descriu 5 forme de M.P.C.

Marasmul nutriţional - simptome: agitaţie, ce alternează uneori cu apatie, diaree,
deshidratare, scădere în greutate, reducerea ţesutului celular subcutanat, unii copii sunt
anorexici cu aspect îmbătrânit. Dacă boala durează înălţimea copilului este sub valoarea
standard. Copiii prezintă diaree şi scaune acide, care se agravează prin adăugirea
infecţiei. Abdomenul poate fi suplu, sau destins de gaze.
Musculatura este slabă şi atrofică, membrele sunt numai piele şi os. Pielea şi
mucoasele pot fi uscate şi atrofice, dar schimbările caracteristice din kwashiorkor nu
apar. Deficienţele vitaminice pot sau nu pot fi găsite.
Kwashiorkor - se caracterizează prin edem care se asociază cu slăbire, anorexie,
diaree, apatie. Infecţia precipită adesea boala şi aceasta poate fi motivul care aduce
copilul la doctor.

4
 IGIENĂ ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
SPECIALIZAREA A.M. 2012 / 2013

Încetinirea creşterii este un semn precoce, în timp ce edemul şi prezenţa grăsimii

subcutanate face ca pierderea în greutate să fie mai puţin evidentă.
Mărimea edemului depinde de cantitatea de sare din dietă.. Acesta poate fi
distribuit pe întregul corp, incluzând faţa, dar de obicei este mai evident pe membrele
inferioare. Ascita şi lichidul pleural sunt, de obicei, uşoare şi sunt legate de infecţie.
Dermatoza este reprezentată prin zone de descuamaţie şi zone de hipo- sau
hiperpigmentaţie. Membrele inferioare, fesele şi perineul sunt mai afectate, ulcerele apar
la nivelul punctelor de presiune, iar fisurile la nivelul pliurilor cutanate. Vindecarea
acestor leziuni duce la apariţia unor arii depigmentate.
Părul este moale, subţire şi rar. La negri ondulaţiile dispar. Apar zone sau şuviţe
de păr roşu, blond sau gri. Ficatul poate fi palpat, fiind de consistenţă fermă.
Musculatura este topită, de aceea mulţi copii prezintă o regresie în dezvoltare şi pot să
devină incapabili să meargă sau să se târască.
Kwashiorkor-ul marasmic - în zonele în care M.P.C este endemică mulţi pacienţi
vin la spital cu un amestec de marasm şi kwashiorkor.
Întârzierea în dezvoltare de origine alimentară - unii copii se adaptează la
insuficienţa prelungită a alimentelor - energie şi proteine - printr-o întârziere marcată a
creşterii; înălţimea şi greutatea se reduc în proporţii similare.
Copiii subponderali - copii cu M.P.C. subclinică pot fi detectaţi după greutatea
raportată la vârstă sau la înălţime. Aceşti copii sunt mai scunzi decât potenţialul lor
genetic şi în multe cazuri există riscul de gastro-enterite, infecţii respiratorii ce pot
precipita apariţia bolii.

Schimbările din organele şi sistemele organismului

Aparatul digestiv - celulele pancreasului şi ale mucoasei intestinal sunt atrofiate şi
nu pot produce enzime digestive în cantităţi normale.
Ficatul - grăsimile se acumulează la început în picături mici în celulele hepatice,
situate la periferia lobulilor. Apoi picăturile cresc şi se extind de la periferie în centrul
lobulilor. In ciuda schimbărilor structurale marcate funcţia hepatică este bine menţinută.
Glandele endocrine - nu există o dovadă a hipofuncţiei primare a glandelor
endocrine în M.P.C
Sistemul cardiovascular - în cazurile severe apare atrofia inimii. Aceasta duce la
un volum cardiac redus şi la o circulaţie săracă. In cazurile severe extremităţile sunt reci
şi cianozate, iar pulsul este mic sau impalpabil.
Rinichii - se poate găsi o albuminurie uşoară, dar nu se constată nici o anomalie
specifică structurală sau funcţională a rinichilor. Filtrarea glomerulară poate fi redusă,
probabil, datorită deshidratării sau volumului cardiac redus. Puterea de concentrare a
rinichilor este adesea mică, dar acesta poate fi rezultatul depresiei funcţiei tubulare prin
deficienţe electrolitice.
Sistemul imunologic - în M.P.C. timusul, amigdalele, splina şi alte ţesuturi
limfoide sunt atrofiate, astfel că imunitatea mediată celular este redusă, în timp ce
imunitatea umorală nu este diminuată.

5
 IGIENĂ ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
SPECIALIZAREA A.M. 2012 / 2013

Tratamentul - copiii cu o formă severă de boală necesită spitalizare.

Reanimarea - se impune atunci când apare diareea şi vărsăturile care produc
deshidratare. In acest caz se impune administrarea lichidelor intravenos şi ulterior pe cale
orală. Mulţi pacienţi au malarie, pneumonie, infecţii stafilococice şi necesită
chimioterapie.
Alimentarea - din prima sau a doua zi copilul poate fi alimentat cu lapte diluat la
care de adaugă zahăr. Când acesta este acceptat diluţia se reduce şi se adaugă ulei
vegetal, ca o sursă de energie. Laptele se diluează deoarece copilul bolnav tolerează slab
grăsimea. Necesarul de lichide este de 150 ml/kg greutate/zi. Proteinele se administrează
iniţial în cantitate de 1 g/kg greutate corporală şi cresc treptat la 2 g/kg corp. Aportul de
energie este o problemă dificilă, fiind necesar un aport crescut ce se realizează prin
includerea unor cantităţi mari de grăsimi. Toţi copiii internaţi în spital cu forme severe de
M.P.C. trebuie să primească un supliment zilnic de vitamine şi minerale.
Reabilitarea - cuprinde instruirea mamelor în legătură cu modul de preparare a
alimentelor pentru copii.
Suplimentele de hrană concentrată - pentru refacerea ţesuturilor pierdute şi pentru
asigurarea creşterii în greutate copiii necesită o dietă cu multe calorii (peste 200 kcal/kg
de greutate). In acest sens se recomandă aportul de alimente concentrate.