2.

TEORIA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Productia 29
Randamentul factorilor de productie 34
Costul productiei 38
Productia si costurile pe termen lung 45
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 51
Teste de autoevaluare 51
Lucrare de verificare 53
Bibliografie minimală 54

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

 sa descrie procesul de productie din punct de vedere economic;

 sa calculeze randamentul productiei dupa formele date;
 sa evalueze costurile si modalitatile de eficientizare a acestora;
 sa anticipeze evolutia costurilor pe termene medii si lungi.

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 4 ore

Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
2.1. Productia
2.1.1. Aspecte introductive
Deciziile in legatura cu productia solicita din partea agentilor specializati,
respectiv a producatorilor, concentrarea problematicii asupra alocarii si
utilizarii resurselor atrase in productie care sunt desemnate ca factori de
productie sau input-uri. Obiectivele producatorilor, tehnologia, disponibilitatea
si calitatea input-urilor influienteaza natura acestor decizii. Intrucat in
majoritatea lor obiectivele sunt exprimate in termeni monetari, se impune
stabilirea unei legaturi intre unitatile fizice de input-uri si nivelul productiei,
denumite si output-uri, care se realizeaza prin costurile productie.

2.1.2. Definirea productiei

Definiţie
Productia reprezinta procesul de modificare a input-urilor, a factorilor de
productie, pentru a satisface cat mai bine nevoile.
In mod evident, bunurile inainte de a fi distribuite sau vandute trebuie sa fie
produse.

2.1.3. Ce urmareste activitatea de productie

Productia mareste abilitatea input-urilor de a satisface nevoile prin:
- Modificarea caracteristicilor fizice;
- Modificarea in amplasare;
- Modificare in timp;
- Modificarea proprietatii.

2.1.4. Ce urmareste economia in general si in plan productiv

Definiţie
Dupa cum se cunoaste, economia reprezinta un proces social care urmareste
alocarea resurselor relativ deficitare pentru a satisface nevoile relative
nelimitate. In plan productiv aceast obiectiv impune ca input-urile sa fie
directionate catre acele utilizari care aduc cel mai mare rezultat.
Acest rezultat nu poate fi insa evaluat fara a tine cont de conditiile pietei, care
determina si confirma utilitatea productiei.

2.1.5. Obiectivul consumatorului si al producatorului

Microeconomie 29
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
In aceste conditii, agentii economici consumatori au ca obiectiv maximizarea
utilitatii sau a satisfactiei resimtite in conditiile restrictiei bugetare, in timp ce
obiectivul principal al producatorilor consta in maximizarea profitului, sau a
minimizarii costului unitar.
Obiectivul producatorului ar putea fi exprimat si prin dorinta de maximizare
a eficientei, a atingerii unei anumite cote de piata, obtinerea unei rate de
crestere a productiei, etc. Pe termen lung, mai ales in perioada contemporana in
conditiile unei puternice concurente intre producatori, obiectivul central consta
in a realiza acea productie care poate fi acceptata de consumatori, adica
vanduta, in detrimentul urmaririi in mod exclusivist a minimizarii costului.

2.1.6. Functia de productie

Definiţie
Dependenta dintre input-uri, sau altfel spus, dintre factorii de productie care
reprezinta acea parte de resurse care poate fi atrasa in productie si output-uri,
respectiv nivelul productiei, se realizeaza printr-o asa numita functie de
productie, care simbolic este de forma:
Q=( L,K,tehnologia,……)
Un element major care influienteaza productia este timpul, in sensul ca, dupa
cum timpul se modifica, producatorii vor avea mai multe oportunitati de a
modifica la randul lor input-urile si tehnologia.

2.1.7. Productia si timpul

Astfel, se pot identifica 4 perioade de timp relevante:
1) perioada de piata, desemnata de intervalul de timp in care producatorul nu-
si poate modifica input-urile, tehnologia si nici output-urile;
2) perioada pe termen scurt, in care tehnologia este constanta, in timp ce
unul din input-uri este fix, iar celalalt este variabil;
3) perioada pe termen lung, in care toate input-urile sunt variabile, in
conditiile unei tehnologii constante;
4) perioada pe termen foarte lung, in care atat input-urile, cat si tehnologia
sunt variabile.
In teoria economica, analiza costurilor este relevanta atat in perioadele scurte,
cat si in cele lungi.

Microeconomie 30
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Sarcina de lucru 1
Rezuma in 10-15 randuri modul in care productia este influentata de
diversi factroi de la input-uri pana la output-uri.

2.1.8. Productia pe termen scurt

Pe termen scurt, cel putin un factor de productie, precum si tehnologia nu se
modifica. Functia de productie va fi de forma :
Q=f(L)
caz in care presupunem munca - factor de productie variabil, iar capitalul si
tehnologia constante; o modificare a elementelor variabile va afecta functia de
productie pe termen scurt.
In acest context, relatia dintre factorii de productie si output poate fi descrisa
din mai multe perspective.

2.1.9. Productia totala, medie si marginala

Definiţie
Astfel, relatia poate fi scrisa ca productia totala - PT supra productia pe
unitatea de factor, care se denumeste productie medie PMed, sau variatia
productiei care este generata de modificarea input-ului variabil, denumita
productie marginala PMarg.
- Productia totala PT sau Q reprezinta output-ul total sau global .Q sau
PT=f(L); - Productia medie sau produsul mediu PMed L exprima in general
output-ul pe unitatea de input, iar in cazul presupus, productia pe lucrator sau
produsul mediu al muncii.
Se determina pe baza relatiei:

PMedL= =
Productia marginala sau produsul marginal PMargL reprezinta modificarea
output-ului generata de o modificare a input-ului variabil (L).
Microeconomie 31
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Se determina pe baza relatiei:

PMargL=

2.1.10. Interdependente intre productia totala si marginala

Pot exista patru posibile relatii intre input-uri (L) si productii (Q):
1. Productia totala sau Q poate creste cu o rata majorata, domeniu in care si
produsul marginal creste (a se vedea zona intre 0 si 4 unitati de factor din
figura 2-1);
2. Productia totala trece apoi printr-un punct de inflexiune,care din punct de
vedere matematic presupune ca derivata de ordinul doi a functie de
productie sa se anuleze, iar din punct de vedere economic, locul in care
PMarg sa fie maxim; in figura acesta este descris de punctul A care
corespunde exact unei marimi de 4 unitati din input. Productia totala sau
Q poate creste apoi cu o rata constanta intr-un anumit domeniu al input-
ului, caz in care PMarg se va mentine constant;

Figura 2-1. Productia totala si marginala

3) Productia totala poate creste cu o rata descrescatoare care va determina ca

PMarg al factorului variabil sa se reduca, respectiv zona intre 4 si 14 unitati;
4) Daca s-ar adauga „prea multe” unitati de factor variabil la factorul fix,
productia totala s-ar reduce asa incat PMarg ar deveni negativa, respectiv
zona dupa cea de-a 14-a unitate de factor variabil.

2.1.11. Productia (produsul) mediu, marginal si total

Produsul mediu PMed este dependent atat de produsul total, cat si de cel
marginal. Daca am construi o raza care ar poni din originea figurii nr.1, ea ar fi
tangenta la productia totala in punctul H. La acest nivel al factorului variabil,
respectiv pentru 6 unitati, produsul mediu PMed este maxim si, asa dupa cum
se poate observa in figura 2-2, este egal si cu produsul marginal PMarg, cele
doua curbe intersectandu-se la acel nivel al factorului variabil. Pana la acest
Microeconomie 32
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
nivel produsul marginal este mai mare decat produsul mediu. Dupa acest nivel
produsul mediu devine mai mare decat produsul marginal. Produsul mediu,
desi este descrescator, ramane pozitiv, in timp ce produsul marginal, in
tendinta sa de scadere, poate inregistra si valori negative. Produsul mediu
exprima si eficienta tehnica intrucat comensureaza productia obtinuta raportata
la factorul de productie variabil utilizat.

Figura 2-2. Produsul mediu si marginal

Definiţie
In concluzie, producatorul utilizeaza factori de productie in vederea obtinerii
de bunuri. Ca urmare a prezumtiei de rationalitare, prezinta importanta
evaluarea productiei, a output-ului in functie de factorii de productie. Se
observa astfel, ca urmare a cresterii consumului de factori, productia totala
continua sa creasca, dar in ritmuri din ce in ce mai mici care se reflecta intr-o
descrestere a productiei marginale. Acesta tendinta reprezinta legea
randamentelor marginale descrescatoare ale factorilor de productie.
Cunoasterea acestei tendinte permite producatorului subtituirea factorilor de
productie care contribuie la mentinerea productiei macar la acel nivel, sau
chiar la un nivel superior.

Sarcina de lucru 2
Redacteaza un text de 10-12 randuri in care sa explici cauzele
interdependentelor dintre diferitele tipuri de productie.

Microeconomie 33
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
2.2. Randamentele factorilor de productie
2.2.1. Notiuni introductive
In acest subcapitol continuam aborarea teoriei producatorului prin intermdiul
celor doua concepte, respectiv costul productiei si randamentul sau
productivitatea factorilor de productie.

2.2.2. Definirea costului productiei

Definiţie
Costul reprezinta expresia consumului de factori de productie solicitati in
vederea realizarii unui anumit volum de productie, fie global sau unitar.

2.2.3. Definirea productivitatii factorilor de productie

Definiţie
Randamentul sau productivitatea reprezinta eficienta utilizarii factorilor de
productie, adica raportul dintre productia obtinuta si consumul dintr-un factor
sau mai multi factori implicati in activitatea productiva.
Se impune astfel aceasta delimtare teoretica intrucat furnizeaza informatii
diferite despre activitatea unui agent producator. Dar aceasta nu inseamna ca
cele doua concepte, prin marimile lor de exprimare, nu au si elemente
commune.

2.2.4. Interdependente intre cost si productivitate

Astfel,costurile unitare, respectiv cele care raporteaza consumul de resurse pe
unitatea de produs, sunt in acelasi timp si marimi care exprima eficienta
producatorului, fiind raporturi intre efort si efect. Nu acelasi lucru se poate
spune despre un cost global, repectiv care exprima consumul de factori de
productie, dar care nu este raportat efectiv la o anumita productie.
Intrucat am utilizat atat notiunea de randament si de productivitate se impune
precizat ca randamentul reprezinta conceptul, in timp ce productivitatea
reprezinta modul de exprimare,sau altfel spus indicatorul de evaluare a
randamentului.

2.2.5. Formula productivitatii

Microeconomie 34
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Astfel, in general, nivelul productivitatii se evalueaza cu relatia:

in care:
- W - nivelul productivitatii;
- Q - productia,bunurile economice obtinute, in general, efectul obtinut. Se
exprima in unitati fizice (l,kg, tone, etc),valorice (RON, Euro, $, etc ), ceea ce
presupune ca productia fizica sa fie inmultita cu pretul (unitati conventionale
-kwatti, cai putere, etc);
- F prod util - factorii de productie utilizati care pot fi exprimati fixic sau
valoric, in general efortul depus de catre producator.

2.2.6. Consecintele cresterii productivitatii la nivel de firma si economie

Cresterea randamentului factorilor de productie, implicit a productivitatii, atat
la nivel de firma, ramura, economie nationala reprezinta un deziderat major cu
o importanta deosebita.
- La nivel de firma obtinerea unui nivel cat mai mare al productivitatii
reprezinta obtinerea, in general, a unor efecte mai mari cu acelasi
consum de resurse productive sau aceluiasi nivel de efecte cu un nivel
mai redus de resurse.
- La nivelul agreat al economiei nationale se va realiza mai multa
bogatie, bunastare cu acelasi consum de resurse, adica se va obtine o
satisfacere mai mare a nevoilor; astfel, putem spune ca se atenueaza
contradictia dintre nevoile nelimitate si resursele limitate. Totodata,
prin cresterea productivitatii la acest nivel se inregistreaza o diminuare
a inflatiei, o crestere a competitivitatii, atat pe piata interna, cat si pe
cea externa, constituind o premisa a diminuarii timpului de munca, etc.

2.2.7. Factori de influienta asupra productivitatii

Nivelul si tendinta productivitatii utilizarii factorilor de productie depind de
numerosi factori, din care unii de natura economica, iar altii de natura
extraeconomica. Dintre acestia, cei mai importanti prin intensitatea lor sunt:
- Calitatea factorilor de productie utilizati in activitatea productiva;
- Abilitatile manageriale ale intreprinzatorului;
- Motivatia economica a posesorilor de factori de productie;
- Factori climatici, naturali,politici,tehnici,sociali, psihologici, etc.
2.2.8. Forme de exprimare ale productivitatii

Microeconomie 35
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
In teoria si practica economica sunt utilizate doua forme de exprimare a
randamentului, respectiv:
1) Productivitatea partiala;
2) Productivitatea globala.

2.2.9. Productivitatea partiala

Productivitatea partiala are in vedere contributia unui singur factor in
activitatea economica, toti ceilalti factori de productie fiind considerati
constanti.
In atare conditii, se poate vorbi despre:
- Productivitatea muncii;
- Productivitatea capitalului;
- Productivitatea terenului (pamantului).

Toate aceste productivitati partiale pot fi medii si marginale si sunt egale si cu

produsul mediu si marginal. Productivitatea partiala medie va desemna
eficienta, rodnicia medie a unui factor de productie in obtinerea unui volum de
productie. Productivitatea partiala marginala va comensura variatia
productiei, a efectului util atunci cand consumul de factor se modifica cu o
unitate In cele ce urmeaza vom exemplifica cu productivitatile medii si
marginale ale factorului capital.

2.2.10. Relatiile de determinare ale productivitatii medii si marginale

In analiza economica, uneori, prezinta importanta si cunoasterea marimii

inverse a productivitatii partiale, respectiv a coeficientului factorului de
productie.

2.2.11. Definirea coeficientului capitalului

Coeficientul capitalului exprima necesarul de capital in vederea obtinerii unei
anumite productii,a unui efect util in general. Poate fi determinat atat in forma
medie, cat si marginala:

Microeconomie 36
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

2.2.12. Productivitatea globala

Productivitatea globala exprima eficienta tuturor factorilor de productie
implicati in activitatea economica.
Desi este un indicator deosebit de util in analiza economica, este foarte dificil
de calculat si, arareori utilizat, intrucat impune insumarea unor consumuri de
factori de productie diferiti. Se pot atribui in acest sens anumiti coeficienti de
corectie care sa faca posibila agregarea. Se poate exprima ca:
- Productivitate globala medie;
- Productivitate globala marginala.

2.2.13. Productivitatea medie globala

Productivitatea medie globala a factorilor de productie se determina ca raport
intre rezultatul util obtinut, respectiv productia si totalul factorilor de productie
utilizati exprimati valoric conform relatiei:

2.2.14. Productivitatea marginala globala

Definiţie
Productivitatea marginala globala a factorilor de productie exprima eficienta
ultimei unitati din toti factorii de productie utilizati in activitatea economica si
se determina conform relatiei:

Cresterea randamentului factorilor de productie constituie o premisa a cresterii

bunastarii individuale si genenerale. Astfel, cresterea salariala este conditionata
de cresterea productivitatii muncii, iar la nivelul societatii doar prin cresterea
Microeconomie 37
 Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
randamentelor factorilor de productie se poate mari bunastarea generala,
implicit competitivitatea unei natiuni poate beneficia de avantajele participarii
la schimburile internationale. Determinarea productivitatii factorilor de
productie permite, de asemenea, o gestionare riguroasa si o depistare a
rezervelor de crestere.

Sarcina de lucru 3
Explica in 10-15 randuri modul in care diferitele tipuri influenteaza
optiunea de afaceri a unui intreprinzator.

2.3. Costul productiei

2.3.1. Conceptul de cost de oportunitate
Definiţie
Costul de oportunitate desemneaza marimea urmatoarei celei mai bune
alternative de utilizare a unei resurse sau a unui bun. Reprezinta, totodata,
marimea sacrificiului cand se realizeaza o alegere. O persoana care isi
deschide propria afacere si decide sa nu-si plateasca un salariu trebuie sa
realizeze ca va exista un „cost” aferent muncii sale, el sacrificandu-si salariul
pe care ar putea sa-l utilizeze intr-un alt scop. Un angajator trebuie sa
plateasca un salariu unui angajat care sa fie egal sau mai mare decat salariul
oferit de alt angajator sau pe care acesta l-ar avea ca un stimulent in
schimbarea locului de munca. Se apreciaza ca factorul de productie capital
are o mobilitate mai mare decat factorul munca. Daca un proprietar de capital
apreciaza ca ar putea incasa o recompensa mai mare de pe urma acestuia isi
va „deplasa” resursa sa. Costul de oportunitate este foarte important pentru
intreprinzatori in sensul ca, daca nu incaseaza un „profit normal „ dintr-o
activitate, cu certitudine va cauta alte oprtunitati.

2.3.2. Costuri implicite si explicite

Costurile de oportunitate asociate cu orice activitate economica pot fi explicite,
in sensul ca eforturile, cheltuielile sunt realizate in termeni monetari sau
implicite, care nu presupun ca sacrificiul sa fie masurat in termeni monetari.
Economistii si contabilii urmaresc, fie teoretic,fie practic sa estimeze costurile
implicite in termeni monetari. Deprecierea capitalului este un exemplu in acest
sens, capitalul fiind utilizat si consumat in productie, recuperarea sa
realizandu-se pe baza unei perioade estimate de folosire si a unei metode,
Microeconomie 38
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
scheme de amortizat in vederea calcularii valorii consumate in termeni
monetari.

2.3.3. Costurile si productia pe termen scurt

Daca pe termen scurt, functia de productie Q=f(L), input-ul fix, tehnologia si
preturile input-urilor sunt cunoscute, atunci costurile pot fi determinate.
Deseori se intampla ca un producator sa cunoasca numai costurile pentru
putine nivele de productie si trebuie sa estimeze sau sa calculeze functia de
productie in vederea fundamentarii deciziei legate de cat de multe unitati din
factorul variabil, sa utilizeze sau sa modifice dimensiunea fabricii sale,
respectiv a input-ului fix. In acest scop se recurge la urmatoarele marimi ale
costului; mentionam ca folosim aceasta prezumtie legata de existenta unui
input fix si a altuia variabil pentru a facilita intelegerea, dar in economia reala
fiecare input are o componenta fixa si una variabila in functie de output. Astfel,
costul factorului munca poate fi divizat intr-o componenta fixa, respectiv
costul salarial indirect productiv aferent personalului administrativ si una
variabila, referitoare la costul salarial al personalului direct productiv; aceasta
segmentare se realizeaza si in cadrul factorului capital.

2.3.4. Definire costurilor fixe, variabile, totale

Definiţie
Costul fix (CF) este cantitatea de input-uri fixe multiplicata cu pretul input-
ului fix;
Costul variabil (CV) este cantitatea de input variabil multiplicata cu pretul
factorului variabil;
Costul total (CT) reprezinta suma dintre costul fix si costul variabil.

2.3.5. Definirea costurilor medii si marginale

Definiţie
Costul fix mediu (CFM) reprezinta costul fix raportat pe output sau productie
(Q);
Definitie
Costul variabil mediu (CVM) reprezinta raportul dintre costul variabil si
output-ul sau productia (Q);

Definitie
Microeconomie 39
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Costul total mediu (CTM) reprezinta costul total raportat la unitatea de
output sau productie (Q);
Definitie
Costul marginal (Cmarg) defineste modificarea costului total sau a celui
variabil ca urmare a unei modificari in output.In general, pentru a fi utila
informatia costului marginal, acesta se calculeaza la o variatie foarte mica de o
unitate a output-ulu .

2.3.6. Reprezentarea grafica a relatiei dintre productie si costuri

Pe termen scurt, functia productiei totale si pretul factorului variabil determina
functia costului variabil, cu alte cuvinte, functia PT din figura 2-1 si curba
produsului marginal d in figura nr. 2 ne vor ajuta la intelegerea curbei costului
variabil din figura 2-3:

B’

A’

Figura 2-3. Costul variabil CV

A) Astfel, pe domeniul dintre 0 si 4 unitati de factor variabil, productia creste

de la 0 la 30, asa incat PT se mareste cu o rata crescatoare; a se vedea figura
2-1. Produsul marginal al factorului variabil este, de asemenea, crescator; a se
vedea in figura nr. 2, inseamna ca se mareste prin adaugarea unor marimi
succesive din factorul variabil. Intrucat costul variabil CV reprezinta cantitatea
din factorul variabil multiplicata cu pretul factorului variabil, va determina ca
CV sa creasca cu o rata descrescatoare, afirmatie demonstrata si de faptul ca pe
acest interval costul marginal este descrescator; a se vedea in acest sens figura
nr. 2-4;

Microeconomie 40
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
B) Pe domeniul dintre 4 si 14 unitati de factor variabil, respectiv pe portiunea
intre A si B de pe curba productiei totale din figura 2-1, productia totala creste
dar cu o rata descrescatoare ceea ce determina ca produsul marginal al
factorului variabil sa se reduca; a se vedea figura 2-2, costul variabil marindu-
se cu o rata crescatoare care corespunde portiunii intre A’ si B’ din figura 2-3
si de la acest nivel costul marginal devine crescator; a se vedea figura 2-4;

Figura 2-4. Costul marginal Cmarg

C) La punctul de inflexiune A de pe curba productiei totale, produsul marginal

este maxm; acest nivel corespunde punctului A’ de pe functia costului variabil;
D) La punctul de productie totala maxima, respectiv la punctul B din figura nr.
1, functia costului variabil se „intoarce”I ar costul marginal creste vertical. Pe
baza prezumtiei de rationalitate, producatorul va inceta sa mai adauge unitati
de input atunci cand acestea, in loc sa se reflecte intr-o crestere a productiei,
vor contribui,din potriva, la scaderea acesteia.

2.3.7. Concluzii referitoare la evolutia costurilor pe termen scurt

Graficele costurilor globale, fixe, variabile si totale, precum si a celor medii si
marginale sunt prezentate in figurile 2-5 si 2-6 pe baza carora facem
urmatoarele remarci:
- Costul fix se inregistreaza si la nivelul zero al productiei;
- Costul variabil atunci cand productia este zero va fi, de asemenea,
zero;
- Costul total pentru o productie zero va fi egal cu marimea costului
fix;

- Costul total fiind format din costul fix si cel variabil va fi egal cu
costul variabil translatat cu marimea costului fix, asa incat cele doua
curbe vor fi paralele;

Microeconomie 41
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
- Costul fix mediu este reprezentat printr-o hiperbola echilaterala care
are drept asimptote sistemul de axe;
- Costul variabil mediu inregistreaza un minim pentru acel nivel al
productiei pentru care este egal si cu cel marginlal;
- Costul total mediu inregistreaza un minim pentru acel nivel al
productiei pentru care este egal si cu cel marginal;
- In zonele descrescatoare, atat costul variabil mediu, cat si cel total
mediu sunt mai mari decat costul marginal, in timp ce in zonele
crescatoare aceste costuri sunt inferioare celui marginal.

Figura 2-5. Curbele costurilor fixe, valabile si totale

Figura 2-6. Costurile medii si marginale

Productia Q
Microeconomie 42
QB
QH B
H
 QA
A

Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Input –unitati de factor

Pmarg A
PM H

PM H

CM H

C marg A

CM H
C marg A

Figura 2-7. Productia, productivitatea

si costurile

2.3.8. Relatii intre costul marginal, costul total mediu, produsul mediu si marginal

Microeconomie 43
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Aceste interdependente se pot intelege pe baza figurii 2-7 care este formata din
trei zone. Astfel, in zona (a), in graficul superior este exprimata productia
totala PT in functie de consumul de factori sau, cu alte cuvinte, trasarea unei
functii de productie. In graficul din mijloc, (b), sunt trasate produsele medii
PM si marginale PMarg asociate functiei de productie. In graficul inferior, (c),
sunt trasate costurile variabile, medii si marginale.
Identificam trei nivele de productie care prezinta interes in prezentatare.
Punctul A reprezinta punctul de inflexiune din punct de vedere mathematic,
locul in care derivata de ordinul doi se anuleaza si unde functia de productie isi
modifica concavitatea, iar din punct de vedere economic, punctul care modifica
ritmurile de crestere. Punctul de productie H care desemneaza locul la care o
raza, pornind din origine, este tocmai tangenta la curba productiei totale.
Punctul de productie B reprezinta punctual in care nivelul de productie este
maxim. Toate aceste puncte se gasesc pe curba productiei totale, deci pe
functia de productie, si corespund unor nivele de input-uri,de factori de
productie. Aceste nivele de productie sunt asociate cu o serie de caracteristici
ale functiilor produsului mediu si marginal. La punctul de productie A, care
corespunde unui consum LA de factori, produsul marginal este maxim. Acest
maxim al produsului marginal este la randul sau asociat cu un minim al
costului marginal.

2.3.9. Relatia dintre maximul produsului marginal si minimul costului marginal

Daca produsul marginal este mai mare decat produsul mediu, produsul mediu
va fi crescator, iar costul marginal va fi mai mic decat costul variabil mediu,asa
incat costul variabil mediu va fi descrscator.
Inregistarea corecta a costurilor in functie de volumul de activitate constituie
un demers deosebit de important din punct de vedere practic intrucat
fundamenteaza deciziile firmei in conditii de rationalitate. Ajuta, de asemenea,
la determinarea unui nivel optim de productie.

Microeconomie 44
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Sarcina de lucru 4

Descrie modul in care diferitele tipuri de costuri influenteaza produsul

mediu si marginal.

2.4. Productia si costurile pe termen lung

2.4.1. Aspecte introductive
Productia pe termen lung presupune ca toate input-urile si output-urile sa fie
variabile in conditiile unei tehnologii constante. Functia de productie este astfel
multidimensionala. Daca se presupun numai doi factori de productie si o
productie, productia pe termen lung este tridimensionala, caz pe care-l vom
folosi in prezentare intrucat poate fi reprezentat intr-un plan. Vom utiliza in
acest sens doua instrumente specifice in studierea comportamentului economic
al producatorului, respectiv isocuantele si isocosturile.

2.4.2. Definirea isocuantei

Definiţie
Prin isocuante intelegem locul geometric de-a lungul caruia productia este
egala, in schimb presupune structuri diferite de factori.
Doua astfel de isocuante sunt prezentate in figura 2-8, desemnate cu Q 1 si Q2 si
care au aliura unor arce de hiperbola.
Isocuanta Q1 va desemna toate combinatiile posibile dintre cei doi factori de
productie presupusi, respectiv munca (L) si capitalul (K) care vor genera un
acelasi nivel de productie Q1; pe aceasta isocuanta vom inscrie combinatiile de
factori aferente punctelor J, B si H. O isocuanta precum Q2 va descrie o
productie superioara fata de Q1 pe care se regaseste punctul A,care va necesita
o combinatie LA de munca si KA de capital. Sunt trasate in aceasta figura si
doua functii isocost.

2.4.3. Definirea dreptei isocost

Microeconomie 45
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Definiţie
O dreapta isocost desemneaza toate combinatiile posibile dintre factorii de
productie care genereaza acelasi nivel de cheltuiala.
Astfel, functia isocost CT1 sau dreapta apreciind dupa forma sa, descrie un cost
mai mic decat cel aflat pe functia isocost CT2. O functie isocost poate fi
determinata cu usurinta daca sunt stabilite intersectiile sale cu sistemul de axe
pe care sunt inscrise cantitatile de factori de productie. Astfel, pentru functia
isocost CT1 intersectia cu L-ul care se gaseste pe axa 0X se va determina prin
impartirea lui CT1 la pretul factorului munca si, in mod similar, intersectia cu
K. Prin unirea celor doua intersectii se obtine astfel dreapta isocost care va
desemna toate combinatiile posibile de munca si capital care vor genera acelasi
nivel de cost total, CT1. Pe aceasta baza se demonstreaza imediat ca dreapta
isocost CT2 implica un cost total de-a lungul sau mai mare decat dreapta
isocost CT1 intrucat are intersectiile cu cele doua axe mai mari decat cele mai
apropiate de origine.

K capital

J A
KA

KB B
H Q2
KH
Q1
CT1 CT2
L munca
Lj LB LA

Figura 2-8. Isocuante si isocosturi

Astfel, productia Q1 poate fi obtinuta prin utilizarea a L j unitati de munca si K A

unitati de capital, acestea fiind coordonatele punctului J. Punctul H aflat pe
aceeasi isocuanta QB1, ceea ce presupune un acelasi nivel de productie precum J,
necesita LA unitati de munca si KH unitati de capital. Dar observam ca, atat
punctul J, cat si H nu se afla pe dreapta isocost CT 1, ci sunt in afara acesteia,
mai departate de origine. Un punct precum B are propietatea ca se gaseste pe
isocuanta Q1 descriind un acelasi nivel de productie precum punctele J si H si
se gaseste exact pe dreapta isocost CT 1, cu alte cuvinte, punctul de productie B
este cel care asigura cel mai mare nivel de productie si, totodata, cu cel mai
Microeconomie 46
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
mic cost. Punctul de productie B va implica L B unitati de munca si KB unitati
de capital.

2.4.4. Definirea optimului producatorului

Definiţie
Generalizand, putem spune ca optimul producatorului se va gasi in locul in
care o dreapta isocost este tangenta la o curba isocuanta si determina
combinatia de factori de productie care minimizeaza costul unitar pentru acel
nivel de productie.

2.4.5. Semnificatia economica a pantei unei isocuante

Definiţie
Panta unei isocuante reprezinta rata la care un factor poate fi substituit cu un
alt factor in asa fel incat productia sa nu se modifice. Panta unei drepte isocost
este exprimata prin raportul preturilor factorilor de productie sau a pretului
relativ al acestora.

Sarcina de lucru 5
Compara graficele din figurile 2-7 si 2-8 si explica diferentele de
reprezentare specifice notiunilor utilizate (3 paragrafe a cate 3-5 randuri
fiecare)

2.4.6. Costurile pe termen lung

Costurile pe termen lung se determina pe baza functiei de productie si a
preturilor factorilor de productie in conditiile in care nu mai exista input-uri
fixe si, implicit, costuri fixe, fiind numai variabile.
2.4.7. Interpretarea de termen lung
Termenul lung poate fi interpretat ca o succesiune de termene scurte, asa incat
costurile pe termen lung pot fi stabilite pe baza unor serii ale functiilor de cost
pe termen scurt.
Microeconomie 47
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
2.4.8. Conceptul de curba infasuratoare
Definiţie
Se utilizeaza in acest sens conceptul de „curba infasuratoare „in aproximarea
functiei costului pe termen lung. In acest sens, a se vedea figura nr.9 in care
sunt prezentate o serie ce curbe ale costului mediu (CM) pe termen scurt.
Fiecare reprezinta marimi diferite ale fabricii. Astfel, marimea fabricii A este
reprezentata de CMA .Cu cat fabrica devine mai mare, pana la o marime a
costului variabil mediu CMD, functia costului variabil pe termen scurt asociat
cu o marire a capacitatii de productie a fabricii va genera costuri medii pe
termen lung mai mici. Motivatia consta in principal in asa numitele „ economii
de scara” in productie generate, in special, de specializarea si /sau diviziunea
muncii. Fabrica D, reprezentata prin costul mediu CMD inregistreaza cel mai
mic cost pe unitatea de produs. Se observa ca prin deplasarea spre dreapta
costurile medii incep sa creasca, domeniu care exprima „dezeconomii de scara
„ in productie. Curba infasuratoare sau curba costului mediu pe termen
lung va ajusta si va atinge toate costurile variabile medii pe termen scurt. In
figura 2- 9 economiile de scara se inregistreaza pana la nivelul QCL, in timp ce
depasirea acestui nivel genereaza dezeconomii de scara in productie.
2.4.9. Graficul costurilor pe termen lung
Costuri medii
CM termen lung
CMA
CMF
CMB
CMC CME
CMD

CMTL

QLC

Figura 2-9. Graficul costurilor pe termen lung

2.4.10. Veniturile de scara in productie

Pentru intelegerea acestui concept recurgem la cea mai utilizata forma a
functiei de productie, respectiv la o functie Cobb-Douglas: Q=ALλKβ in care

Microeconomie 48
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Q este productia, L cantitatea de munca, K idem de capital, iar A,λ,β reprezinta
parametri care sunt determinati de tehnologia de realizare a unui anumit bun.
- Cand λ+β=1, functia de productie inregistreaza venituri constante de
scara, cu alte cuvinte, daca L si K cresc cu 10 %, productia va creste tot
cu 10%. Curba costului mediu pe termen lung (infasuratoare ) va avea o
panta egala cu zero.
- Cand λ+β>1, functia de productie inregistreaza venituri crescatoare de
scara, o crestere de 10 %, atat in L, cat si K va determina o crestere mai
mare in Q, aceasta situatie este relevanta pe domeniul descrescator al
functiei costului mediu pe termen lung;
- Cand λ+β<1, functia de productie inregistreaza venituri descrescatoare
de scara. Spre exemnplu, daca, atat L, cat si K cresc cu 10 %, productia
creste, dar cu mai putin de 10%, situatie care se inregistreaza pe
portiunea crescatoare a functiei costului mediu pe termen lung.

Coeficientul A exprima proportia cresterii productiei peste cresterea

determinata de sporirea lui L si K.
Coeficientii λ si β desemneaza coeficientii de elasticitate ai productiei in raport
de factorii de productie munca si capital; in acest caz, vor exprima cu cate
procente va creste productia atunci cand munca sau capitalul sporeste cu un
procent. Aceste semnificatii ale parametrilor λ si β rezulta din urmatoarele
prelucrari ale functiei de productie:

Microeconomie 49
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
2.4.11. Graficul functiei de productie pentru venituri de scara crescatoare, constante si
descrescatoare

Figura 2-10. Functia de productie pentru venituri de scara

descrescatoare, constante si crescatoare

In figura 2-10 este prezentata o functie de tip Cobb-Douglas pentru toate cele
trei cazuri ale coeficientilor α si β; astfel, pornind de la baza pe inaltime avem
succsesiv cazurile: α+β<1, α+β=1 si α+β>1 care genereaza venituri de scara in
productie descrescatoare, constante si crescatoare.

Exemplu: Un producator inregistreaza o functie a costului total de forma:

CT=100+60Q-12Q2+Q3
si doreste sa afle pentru ce nivel al productiei CMV este minim.
Soluţie: CVM este minim pentru acel nivel al productiei ptr. care
CVM=Cmarg .
CVM=CV/Q
CV=60Q-12Q2+Q3 =>CVM=(60Q-12Q2+Q3)/Q=>60-12Q+Q2.

Cmarg=60-24Q+3Q2=> 60-12Q+Q2=60-24Q+3Q2=>Q2-6Q=0=>

Microeconomie 50
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
Ecuatia are solutiile Q1=6 si Q2=0.In mod evident numai Q1=6 se poate
accepta intrucat daca productia ar fi zero si CV ar fi zero.

Rezumat
In vederea realizarii productiei in conditii de rationalitate, producatorul
trebuie sa urmareasa si sa-si gestioneze corect consumul si randamentul
factorilor de de productie. Cresterea randamentului factorilor de productie
are consecinte atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic.
Obiectivul producatorului consta in maximizarea profitului si se
inregistreaza in punctul in care cea mai inalta isocuanta este tangenta la
dreapta isocost.

Teste de autoevaluare
I) Pe termen scurt, atunci cand Q=0, CT este egal cu:
a) 0;
b) CV;
c) Cmarg;
d) costul de oportunitate;
e) CF.
II) Costurile fixe sunt acelea care:
a) nu se modifica in timp pe termen lung;
b) sunt independente de evolutia preturilor cu care sunt achizitionati factorii de
producţie;
c) raman relativ neschimbate atunci cand se modifica volumul productiei;
d) sunt subventionate de la buget;
e) sunt imobile in spatiu.

Microeconomie 51
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
III) Nivelul productivitatii muncii dintr-o firma influenteaza in sens direct
proportional:
a) costul unitar;
b) nivelul dobanzii;
c) nivelul salariului;
d) costul marginal;
e) amortizarea capitalului fix.
IV) Randamentul capitalului nu se exprima prin:
a) coeficientul mediu al capitalului;
b) coeficientul marginal al capitalului;
c) productivitatea globala a factorilor de productie;
d) productivitatea medie a capitalului;
e) productivitatea marginala a capitalului.
V) Legatura existenta intre factorii de productie si rezultatele obtinute este
definita de:
a) inclinatia marginala spre consum;
b) multiplicatorul investiilor;
c) functia de productie;
d) productivitatea marginala;
e) elasticitatea cererii.
VI) Chiria pe care o plateste o firma creste cu 50 Ron. Ca urmare a acestei
modificari, costul marginal:
a) creste;
b) scade;
c) ramane nemodificat;
d) nu se poate preciza;
e) nici un raspuns nu este corect.
VII) La o firma se cunoaste functia costului total care este de forma:
CT=Q3-6Q2+50Q+75. Costul variabil mediu in cazul in care costul marginal
este minim, va fi:
a) 42;
b) 48;
c) 52;

Microeconomie 52
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului
d) 60;
e) 75.
VIII) La o firma, pe termen scurt, se cunosc urmatoare informatii:
Q 0 1 2 3 4 5 6
Cmarg 30 20 10 25
CFM 6
Costul variabil mediu, cand productia este de 3, are valoarea:
a) 10;
b) 20;
c) 30;
d) 40;
e) Nu se poate determina.
IX) Referitor la o firma, se cunosc urmatoarele date referitoare la dependenta
dintre catitatea de munca consumata, productie si productivitatea muncii:
L 0 1 2 3 4 5 6
Q 100
WmargL 20 15 11
Productivitatea medie a muncii cand sunt folosite trei unitati de munca va fi:
a) 15;
b) 18;
c) 9;
d) 3;
e) 25.
X) La o firma se inregistrea urmatoarele relatii referitoare la costuri:
CFM1-CFM0= -5; CVM1-CVM0=4.
In aceste conditii CTM, Cmarg si Q vor evolua astfel:
a) toate cresc;
b) toate scad;
c) toate raman constante;
d) CTM si Cmarg cresc iar Q scade;
e) CTM scade,iar Cmarg si Q cresc.
Pe baza aplicatiei Costuri cu programul Excel se vor face simulari in vederea
aprofundarii cunostintelor referitoate la tipologia costurilor pe termen scurt.
Microeconomie 53
Florin-Dan Puşcaciu şi Rose-Marie Puşcaciu Teoria comportamentului consumatorului

Lucrare de verificare

a) Definiti conceptual de utilitate economica, individuala, totala si marginala.

b) Un consumator consuma doze diferite din bunurile x si y, iar utilitatea totala

resimtita din consum este exprimata de tabelul urmator :

Cantitatea –doze Utilitate totala Utilitate totala

consummate bunul x bunul y
1 100 80
2 140 130
3 160 160
4 170 170
5 170 170

Preturile celor doua bunuri sunt px= 20 Ron/buc si py=10 Ron/buc ,iar venitul
disponibil este 100 Ron.

Sa se traseze graficele utilitatilor :

- Individuale ;

- Totale ;

- Marginale;

- Sa se determine programul optim de achizitie ,respectiv acel program care

asigura o maximizare a utilitatii totale .

Bibliografie minimală
Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila, Constantin Popescu (2004). Economie.
Bucuresti: Editura Tribuna Economica pp. 119-166.
Catalin Huidumac, Angela Rogojanu (1998). Introducere in studiul economiei
de piata. Bucuresti: Editura All.

Microeconomie 54