Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR


MASTER: SISTEME INFORMATIONALE PENTRU AFACERI

Profesor Coordonator

Conferentiar Dr. Claudiu Brandas Masterand

Buderes Ionela Cristina

An II, SIA

2012
CUPRINS

Introducere................................................................................................................................3

CAP 1 Semnatura electronica – definire si caracteristici

1.1. Ce este semnatura electronica...............................................................................................5

1.2. Cine poate sa semneze electronic………………………………………………………….6

1.3. Semnatura olografa vs. Semnatura electronica……………………………………………7

CAP 2 Rolul semnaturii electronice in securizarea datelor si informatiilor

2.1. Necesitatea semnaturii electronice…………………………………………………...…..10

2.2. Rolul semnaturii electronice…………………………………………………………..…11

CAP 3

3.1. Cum se realizeaza semnatura electronica...........................................................................15

3.2. Cum se foloseste o semnatura digitala...............................................................................18

3.3. Certificatul digital..............................................................................................................20

Concluzii..................................................................................................................................23

2
INTRODUCERE

Dezvoltarea continua a internetului a condus la o largire fara precedent a posibilitatilor


de a desfasura activitati comerciale.
Astăzi putem vorbi de accesul la distanţă a resurselor informaţionale, de contracte
încheiate între persoane care nu se cunosc faţă în faţă, sisteme electronice de plăti , sisteme de
transfer de fonduri şi de comerţ electronic prin reţele, etc.
Totodata, dezvoltarea unui context de incredere este o conditie obligatorie tinand cont
de posibilele riscuri care pot apare cand se desfasoara activitati electronice on-line:
identificarea partilor, transmisia datelor, securizarea modalitatilor de plata, legislatia inca
neclara privitoare la protectia consumatorului.
Aceste riscuri reprezinta o frana in calea cresterii numarului si volumului tranzactiilor
comerciale pe Internet.
Daca vorbim insa de inmultirea activitatilor comerciale on-line, automat aceasta
crestere este insotita si de o inmultire a riscurilor asociate cu neindeplinirea de catre vanzator
sau cumparator a obligatiilor contractuale.
Orice activitate economica este predispusa la comiterea unor fraude.Problema apare
atunci cand realizam ca rezolvarea acestor conflicte necesita o atentie sporita in domeniul
comertului electronic.
Este vorba in primul rand de volumul urias de tranzactii ce au loc in fiecare zi pe
internet, dar si de faptul ca majoritatea tranzactiilor au loc intre entitati care nu s-au cunoscut
anterior si probabil nu vor avea contacte dupa finalizarea obligatiilor contractuale in care sunt
implicate momentan.
Mai mult decat atat, este vorba despre tranzactii intre entitati aflate sub jurisdictii
diferite. Aici este cea mai importanta problema care trebuie rezolvata legal.
Increderea si viitorul comertului electronic în conditii ridicate de securitate depinde de
evolutia semnaturii electronice.
Din aceste considerente, semnatura electronica este un mod de autentificare a
continutului documentelor electronice si va avea un rol decisiv în tranzactiile specifice
comertului electronic.

3
In ultimii ani, in tarile dezvoltate, hartia a devenit numai un mediu de prezentare a
informatiilor nu si de arhivare sau transport. Aceste ultime doua functii au fost preluate de
calculatoare si de retele de interconectare a acestora.
De aceea au trebuit sa fie gasite solutii pentru inlocuirea sigiliilor, stampilelor si
semnaturilor olografe din documentele clasice cu variantele lor digitale, bazate pe criptografia
clasica si cu chei publice.
Ameliorarea securitatii sistemelor informatice trebuie sa fie un obiectiv important al
oricarei organizatii.Trebuie insa avuta in vedere asigurarea unui bun echilibru intre costurile
aferente si avantajele concrete obtinute.
Masurile trebuie sa descurajeze tentativele de penetrare neautorizata, sa le faca mai
costisitoare decat obtinerea legala a accesului la aceste programe si date.

4
1. Semnatura electronica – definire si caracteristici
1.1. Ce este semnatura electronica

Semnatura electronica reprezinta o succesiune de biti, adica un set de date in forma


electronica, care sunt asociate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care
servesc ca metoda de identificare.
Semnatura electronica este pur si simplu o succesiune de date in format binar care sunt
asociate unui document dupa reguli clare si asigura acestuia autenticitatea, integritatea si non
repudierea (originea documentului nu poate fi negata).
Semnatura electronica extinsa este acea semnatura care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
 este legata in mod unic de semnatar;
 asigura identificarea semnatarului;
 este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
 este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat
orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Doar semnatura electronica extinsa are valoare probanta in justitie.
In fiecare zi, oamenii semneaza scrisorile si alte documente, demonstrand ca sunt de
acord cu continuturile lor. Totusi, semnaturile manuale sunt vulnerabile pentru ca e posibil sa
fie reproduse si ca documentele sa fie modificate dupa ce au fost semnate.
Semnaturile digitale si cele manuale sunt ambele bazate pe faptul ca e foarte greu sa
gasesti doua persoane cu aceeasi semnatura.
Derularea afacerilor prin intermediul retelei Internet si schimbul de date pe suport
electronic necesita existenta aceluiasi sentiment de incredere si securitate al partenerilor care
incheie o tranzactie la fel ca in cazul comertului clasic.
Acest sentiment poate fi dat acum de folosirea semnaturii digitale.
Semnatura electronica (sau digitala) este pentru documentele electronice ceea ce este o
semnatura olografa pentru documentele tiparite.
Semnatura electronica reprezinta informatii in format electronic si care sunt atasate sau
logic asociate unor documente, in forma de asemenea electronica, si serveste ca metoda de
identificare a semnataruiui si este inmagazinata pe suport magnetic securizat.

5
Cu alte cuvinte, semnaturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurand
destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului, furnizand astfel un grad
mult mai mare de securizare decat semnatura olografa.
Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atat faptul ca mesajul original
apartine persoanei a carei semnatura a fost atasata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat,
intentionat sau accidental, de cand a fost semnat.
Mai mult, semnatura digitala nu poate fi negata. Semnatarul documentului nu se poate
disculpa mai tarziu invocand faptul ca a fost falsificata (documentele cu o semnatura
electronica au valabilitate juridica in instanta, iar emitentul acesteia este identificat usor).
Efectul produs prin aplicarea semnaturii electronice este asimilat semnaturii olografe
si stampilei (daca e cazul) aplicate unui document in forma fizica.
Practic, orice domeniu de activitate are nevoie de facilitatea transmisiei electronice a
informatiilor, indiferent de natura acestora.
Prin aplicarea semnaturii electronice pe documentele care impun autenfificarea prin
semnatura si sigiliu, se realizeaza trecerea la noua era informationala.
Se poate imagina trecerea de la birourile prafuite, inecate de dosare, contracte necitite
inca, scrisori care asteapta de mult un raspuns, faxuri si alte hartii poate niciodate identificate,
la biroul modern, unde calculatorul preia activitatea de rutina si de organizare a fluxurilor de
informatii.

1.2. Cine poate sa semneze electronic

Orice persoana care, in baza unui contract incheiat cu un furnizor de servicii de


certificare, detine o pereche functionala cheie publica / cheie privata si are o identitate probata
printr-un certificat digital emis de acel furnizor.
Ce este cheia privata?
Un cod digital cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware si/sau
software specializat.
Ce este cheia publica?
Un cod digital, perechea cheii private necesara verificarii semnaturii electronice.
Cheia privata reprezinta datele de creare a semnaturii electronice, iar cheia publica -
datele de verificare ale acesteia.
Cheia privata nu poate fi dedusa in nici un fel din cheia sa publica pereche.

6
O cheie criptografica este de fapt un fisier. Cheia privata sta pe calculatorul
dumneavoastra, pe o discheta personala sau pe un smart-card.
In ceea ce proveste cheia publica, se pot face nenumarate copii ce pot fi distribuite
oriunde se doreste. Insa este nevoie de amandoua, ele fiind puternic legate una de alta.
Algoritmii de criptare cu cheie publica prezinta o criptocomplexitate foarte mare,
bazandu-se in general pe operatii matematice complexe, cu numere intregi foarte mari (sute
de cifre zecimale sau mii de biti), ceea ce confera o tarie deosebita acestor metode de cifrare.
Semnatura electronica nu asigura confidentialitatea documentului, adica in mod
normal informatiile din documentul semnat nu sunt criptate, deci nu sunt protejate la citire si
pot fi citite de catre oricine.
Semnatura electronica extinsa este un tip special de semnatura electronica echivalenta
unei semnaturi olografe (pe hartie) atunci cand se bazeaza pe un certificat digital calificat
nesuspendat.
Semnatarul este definit ca fiind acea persoana care detine un dispozitiv de creare a
semnaturii electronice si care actioneaza fie in nume propriu (persoana fizica) fie in numele
unui tert (persoana juridica, de exemplu).
Semnatura electronica se aplica unui document in format electronic, redactat sau
obtinut prin intermediul programelor informatice, de exemplu:

- Documente MS Word (contracte, documente, notificari, etc.);


- Spread-sheet Excel (rapoarte financiare, state de plata a salariilor, etc.);
- Documente Adobe Acrobat;
- Fotografii digitale (constatari, mostre, comanda de produse, etc.);
- Programe expert de gestiune a documentelor;
- Documente rezultate din prelucrarea datelor contabile si fiscale.

1.3. Semnatura olografa vs. Semnatura electronica

Multa vreme semnaturile olografe (de mana) au fost folosite pentru a proba ca o
anumita persoana este de acord cu un anumit document.
Cerintele generale ce se pun in fata unei semnaturi sunt urmatoarele:
 sa fie autentica, adica executata de autorul documentului;
 sa fie nefalsificabila, adica sa dovedeasca ca documentul a fost produs de
pretinsul semnatar;

7
 sa fie nereutilizabila, adica sa nu poata fii mutata, de catre o persoana rau
intentionata, pe un alt document;
 sa fie nealterabila, adica o data documentul semnat, acesta sa nu poata fi
modificat;
 sa fie nerepudiabila, adica semnatarul sa nu mai recunoasca autenticitatea ei.

Potrivit Asociatiei Baroului American (ABA), semnatura nu reprezinta o parte a


esentei unei tranzactii, ci mai degraba a modului ei de reprezentare sau a formei sale.
Semnarea documentelor are urmatoarele scopuri:

1. Proba : O semnatura autentifica un document scris prin identificarea celui care a


semnat documentul. Cand persoana respectiva a marcat documentul intr-o maniera proprie,
distinctiva, documentul poate fi atribuit acelei persoane.
2. Caracter oficial: Actul de semnare a unui document are implicatii in domeniul
juridic si de aceea, cel care semneaza trebuie sa fie in cunostinta de cauza, putand astfel sa
evite angajamentele nechibzuite;
3. Acord: In anumite contexte specificate prin lege, semnatura are rolul de a consemna
in mod expres autorizarea sau acordul dat de persoana care semneaza pentru acel document
sau intentia acesteia ca documentul sa aiba efect legal.
4. Eficienta: O semnatura pe un document scris da o anumita claritate si chiar finalitate
unei tranzactii.
Tehnologia semnaturii electronice surclaseaza tehnologia pe hartie pentru toate aceste
atribute.
Noile servicii Internet, si in special comertul electronic, au creat necesitatea unui
serviciu permanent de semnatura electronica (digitala) care, realizata prin mijloace
electronice, sa garanteze tranzactiile Internet, adica:
 Sa permita identificarea unei persoane fara a o intalni;
 Sa creeze o proba, irefutabila in fata unei autoritati, a tranzactiei incheiate si
executate.

In realitate, desi a fost folosita mii de ani, semnatura olografa nu respecta intru-totul
aceste deziderate.

8
Cu atat mai mult, atasarea unor semnaturi scanate la documentele electronice face
banal procesul de falsificare.
In literatura de specialitate nu se face, de cele mai multe ori, distinctia dintre termenul
de semnatura electronica si cel de semnatura digitala, tinand cont de faptul ca tehnologia cea
mai folosita in realizarea semnaturilor electronice o constituie azi criptografia.
Insa daca ar fi sa fim rigurosi, din punct de vedere terminologic, in literatura de
specialitate se face totusi distinctie intre cele 2 notiuni:

1. Semnatura electronica este considerata a fi rezultatul unor operatii initiate de catre


un user identificabil si este realizata folosind tehnologie informatica.
Se remarca neutralitatea tehnologica a semnaturii electronice, ea putand consta din
orice sunet, simbol sau proces electronic, atasat unui document electronic si care reflecta actul
constient de recunoastere a continutului acelui document de catre semnatar.
Multe reglementari legislative folosesc acest termen pentru a conferi neutralitate si
pentru a nu limita prevederile la tehnologia criptografica actuala.
Se poate considera semnatura elecronica ca termenul cel mai general ce permite
autentificarea unui document electronic.
2. Semnatura digitala reprezinta la ora actuala singura solutie tehnologica acceptata
pentru uzul practic, pe post de semnatura electronica, de catre legislatia tuturor statelor.
Se realizeaza folosind metode criptografice cu chei publice: semnarea se face folosind
cheia privata a semnatarului, singurul care are acces la ea, iar verificarea o poate face orice
persoana, utilizand cheia publica pereche, distribuita prin Internet sub forma unui certificat
digital.
Implementarile existente de sisteme de semnatura digitala folosesc, cel mai adesea,
urmatorii algoritmi criptografici:
 pentru rezumat: MD5 (Mesage Digest create de Ronald Rivest), SHA-1
(Secure Hash Algoritm, creata de Institutul de Standarde al SUA -NIST pentru
standardul de semnatura DSA) sau RIPEM-160;
 pentru semnatura: RSA ( creat de Rivest-Shamir si Adleman), si DSA (Digital
Signature Algorithm, creat de NIST ca standard de semnatura digitala).

9
2. Rolul semnaturii electronice in securizarea datelor si informatilor

2.1. Necesitatea semnaturii electronice

Pe măsură ce din ce în ce mai multe informaţii şi date ale firmei sunt transmise
exclusiv pe suport digital, securitatea informatică începe să devină aproape sinonimă cu însăşi
securitatea organizaţiei.
Masurile de securitatea pentru asigurarea confidentialitatii datelor au un imens impact
asupra modului in care organizatiile conduc afacerile si, implicit, isi ating obiectivele
strategice.
Consecintele incidentelor de securitate a datelor pot fi dezastruoase, dar ele pot fi
evitate.
Vechile metode de securitate raman importante, dar pe masura ce firmele dobandesc o
noua identitate virtuala, acestea nu mai sunt suficiente.

Odata cu dezvoltarea domeniului IT organizatiile si persoanele schimba tot mai mult


documente in format electronic prin e-mail, prin download/upload, prin alte mijloace de
transfer de fisiere.
Problema care s-a pus la un moment dat a fost aceasta: daca tot schimbam aceste
informatii in mod electronic de ce sa nu cautam o solutie tehnica prin care sa putem semna
aceste documente ca si cum ele ar fi schimbate pe hartie in mod traditional.
Astfel am putea incheia contracte pe cale electronica, am avea posibilitatea sa
asiguram destinatarul de autenticitatea documentului, destinatarul ar fi sigur ca acest
document este non repudiabil adica nu il vom putea refuza pe motiv ca nu este al nostru.
Asadar in general vom obtine pentru un document electronic tot ceea ce avem la un
document semnat in mod traditional pe hartie.
Evident pentru a pune in practica aceste idei, pe langa solutiile tehnice a trebuit creat si
cadrul legal in care astfel de operatii de semnare electronica sa fie recunoscute legal si sa
poata fi considerate cu statut egal documentelor pe hartie din punct de vedere legal.
In practica curenta, formalizarea tranzactiilor implica in mod normal existenta unor
documente si semnarea sau autentificarea acestora.

10
Totusi metodele traditionale sunt pe cale de a fi schimbate. Documentele continua sa
fie scrise pe hartie, dar uneori doar pentru a li se recunoaste legalitatea.
De multe ori, schimbul de informatie necesar pentru realizarea unei tranzactii nu
trebuie sa fie transcris pe hartie.
Informatia bazata pe folosirea calculatoarelor poate sa fie utilizata diferit fata de cea
de pe hartie.
De exemplu, computerul poate citi informatia digitala, o poate transforma sau poate
realiza actiuni programate bazate pe informatie.
Informatia stocata pe biti poate circula aproape cu viteza luminii, poate fi duplicata
fara limite si cu costuri nesemnificative.
Desi caracterul fundamental al tranzactiilor nu s-a schimbat, legea incepe sa se
adapteze noilor evolutii ale tehnologiei.
Comunitatile de afaceri si juridice trebuie sa elaboreze reguli si practici care folosesc
noua tehnologie.
Pentru ca actul de semnare a unui document sa atinga scopurile prezentate mai sus,
semnatura trebuie sa aiba urmatoarele 4 atribute:
 Sa-l autentifice pe cel care semneaza. O semnatura trebuie sa indice persoana
care a semnat un document, mesaj, sau inregistrare si trebuie sa fie foarte
dificil pentru o alta persoana sa o reproduca fara autorizarea celei dintai.
 Sa autentifice documentul. O semnatura trebuie sa identifice documentul pe
care se gaseste, facand imposibila falsificarea sau alterarea acestuia sau a
semnaturii, fara a se putea detecta acest lucru.
 Sa fie un act afirmativ. Stabileste ca o tranzactie a fost realizata legal.
 Eficienta. In mod optim, o semnatura si procesele de creare si verificare ale ei
trebuie sa furnizeze siguranta maxima atat in autentificarea celui care
semneaza, cat si a documentului, cu un cat mai mic consum de resurse.

2.2. Rolul semnaturii electronice

Derularea afacerilor prin intermediul retelei Internet si schimbul de date pe suport


electronic necesita existenta sentimentului de incredere si securitate al partenerilor care
incheie o tranzactie la fel ca in cazul comertului clasic.

11
Acest sentiment poate fi dat acum de folosirea semnaturii electronice. O semnatura
digitala pentru documentele electronice este echivalenta cu o semnatura olografa pentru
documentele tiparite.

O semnatura digitala furnizeaza un grad mult mai mare de securizare decat semnatura
olografa.
Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atat faptul ca mesajul original
apartine persoanei a carei semnatura a fost atasata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat,
intentionat sau accidental, de cand a fost semnat.
Mai mult, semnatura digitala nu poate fi negata, semnatarul documentului nu se poate
disculpa mai tarziu invocand faptul ca a fost falsificata.
Cu alte cuvinte, semnaturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurand
destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului.
Magazinele virtuale, transferurile electronice bancare si alte servicii electronice devin,
pe zi ce trece, instrumente obisnuite, convenabile si flexibile si pot fi utilizate chiar de acasa.
Preocuparile legate de confidentialitate si securitate pot fi prevenite apeland la acest
mijloc nou de comunicare.
Doar criptarea nu este suficienta si nu ofera suficiente informatii legate de identitatea
celui care trimite informatii criptate.
Fara o protectie speciala va asumati anumite riscuri in tranzactiile online. Semnatura
digitala rezolva aceasta problema, furnizand o modalitate electronica pentru verificarea
identitatii unui individ.
Folosit in completarea criptarii, semnatura digitala furnizeaza o solutie completa de
securizare, confirmand identitatea tuturor partilor implicate intr-o tranzactie. 
Semnatura digitala este utilizat pentru o gama variata de de tranzactii electronice ce
include e-mail, comertul electronic, transferul electronic de fonduri.
In mod obisnuit, comertul electronic impune si utilizarea unui certificat pentru
securizarea serverului. Certificatul digital reprezinta un instrument in stabilirea unui canal
securizat pentru comunicarea informatiilor confidentiale.
Orice persoana, fizica sau juridica, aflata pe teritoriul Romaniei poate beneficia de
servicii de certificare in vederea utilizarii semnaturii electronice,
O semnatura electronica are aceleasi functionalitati si aplicabilitati ca si semnatura
olografa si chiar mai mult decat atat, modul ei de utilizare recomandand-o din punctul de
vedere al securitatii si integritatii. In plus, daca in cazul semnaturii olografe exista suspiciuni

12
in cazul recunoasterii identitatii semnatarului, aceste suspiciuni sunt practic eliminate in cazul
semnaturii electronice, facand astfel ca non-repudierea sa fie asigurata in proportie de 100%.  

Semnatura electronica satisfaca urmatoarele cerinte de securitate:


 Confidentialitatea – protejeaza continutul tranzactiilor împotriva citirii
neautorizate, de catre alte persoane decât receptorii specificati de emitator.
 Autentificarea – permite receptorului unui mesaj sa determine în mod sigur
identitatea expeditorului.
 Integritatea datelor – în retea furnizeaza receptorului unei tranzactii siguranta
ca mesajul primit este identic cu mesajul emis de expeditor.
 Prevenirea nerecunoasterii tranzactiei de catre expeditor (Non-Repudierea) –
garanteaza integritatea si originea tranzactiilor din punctul de vedere al
expeditorului si nu a destinatarului. Se împiedica astfel ca expeditorul unei
tranzactii electronice sa nege trimiterea ei.
 Aplicarea selective a unor servicii – de multe ori este necesara acoperirea unor
parti ale tranzactiilor, de exemplu cele continând numarul cartii de credit al
unui client. Aceasta nu trebuie sa fie în clar vânzatorului, care poate abuza de
utilizarea ei.

Avantajele utilizarii semnaturii electronice:

 Eliminarea lucrului cu hârtii şi a costurilor aferente acestora – semnătura


electronică are aceeaşi valoare din punct de vedere al legii cu semnătura
olografă;
 Eliminarea timpilor morţi şi a resurselor angrenate în depozitare şi manipulare;
 Securizarea comunicaţiilor în cadrul firmei, precum şi a tranzacţiilor on-line.

Protocolul de semnatura electronica satisface mai bine conditiile prezentate anterior:


 Semnatura este autentica deoarece se verifica numai cu cheia publica a
emitatorului;
 Semnatura este nefalsificabila deoarece numai emitatorul cunoaste cheia
privata proprie cu care se face semnatura;

13
 Semnatura este nereutilizabila deoarece ea este in functie de continutul docu-
mentului, cel care este criptat cu cheia privata a semnatarului;
 Semnatura este nealterabila deoarece orice alterare a continutului documentului
face ca semnatura sa nu mai fie verificabila cu cheia publica a semnatarului;
 Semnatura este nerepudiabila deoarece receptorul documentului nu are nevoie
de ajutorul emitatorului pentru verificarea semnaturii.

Semnatura electronica este un instrument deosebit de util si puternic totodata, care


ofera urmatoarele facilitati:

 Permite semnatarilor unui document sa oficializeze acest act chiar daca se afla


la mare distanta geografica fata de locul unde trebuie semnat documentul.
 Pe de alta parte, un document semnat electronic se supune clauzei juridice de
nonrepudiere, adica semnatarul nu poate sustine ca nu a semnat acel document.
 Prin faptul ca orice modificare, cat de mica, a documentului semnat digital duce
automat la anularea semnaturii, destinatarul are convingerea ca documentul a
ajuns in stare nealterata.
 Orice document semnat digital poate fi tiparit la imprimanta, putand contine
informatia că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnatura
electronica a semnatarului.
 Prin folosirea semnaturii digitale, destinatarul poate sa fie sigur de identitatea
expeditorului.
 Implementarea semnaturii electronice aduce companiilor reducerea costurilor si
cresterea randamentului
 Intr-o companie, semnatura digitala poate fi utilizata atat pentru procesele
interne cat si pentru cele externe. Procesele interne implica interactiuni intre
angjati sau departamente ceea ce determina rapoarte de vanzare, rapoarte
financiare etc. Procesele externe presupun trenzactii cu clintii, furnizorii,
agentiile, guvernul etc., cre mplica o multime de documente cum ar fi: facturi,
ordine de plata, contracte legale, acorduri.

14
3. Realizarea si implementarea semnaturii electronice

3.1. Cum se realizeaza semnatura electronica

Semnatura electronica, desi nu asigura criptarea documentului, se bazeaza ca


specificatii tehnice pe algoritmi definiti in teoria sistemelor criptografice.
Ce este foarte pe scurt un astfel de algoritm criptografic?
Sa presupunem ca avem textul “Ana are mere” si dorim sa il criptam, pentru ca o alta
personana sa nu poata vedea acest continut decat daca este in posesia solutiei de decriptare.
Pentru criptare vom folosi anumite tehnici, de exemplu vom inlocui fiecare litera din
textul de mai sus cu urmatoarea litera din alfabet, astfel ca textul de mai sus va arata asa “Bob
bsf nfsf”.
Dar o astfel de critare este foarte simpla, si un interpus va putea imediat descifra
mesajul.
O alta abordare este aceea de a cripta textul nostru cu o anumita cheie, adica cu o
succesiune de simboluri, caractere, cifre care aplicate intr-un anumit mod, dupa un algoritm ,
textului nostru ii va da o alta forma iar interlocutorul nostru va putea descifra mesajul doar
aplicand asupra rezultatului criptat din nou aceasi cheie.
De exemplu aplicand pe textul “Ana are mere” cheia “34564576657567586789″ si un
anumit algoritm criptografic, textul nostru s-ar putea sa arate asa “dfd£!$23xyfrhgfddslkl”.
O astfel de criptare se numeste criptare simetrica (cu cheie secreta), deoarece atat
pentru criptare cat si pentru decriptare se foloseste o aceasi cheie. Asadar daca un tert intra in
posesia cheii noastre , el va putea descripta orice mesaj; mai mult, va putea emite mesaje false
catre destinatar folosind cheia expeditorului.
Exemple de algoritmi simetrici sunt algoritmii cunoscuti in informatica sub numele de
DES sau AES.
O alta metoda de criptare, mult mai sigura si folosita ca standard in semnaturile
digitale este criptarea asimetrica (cu chei publice).

15
In aceasta abordare se folosesc doua chei, una numita privata folosita pentru criptare si
alta numita publica pentru descriptare.
Cheia privata este tinuta secreta si folosita de semnatar pentru a cripta documentul,
cealalta facuta publica se poate folosi doar pentru descifrare.
Datele cifrate cu cheia privata pot fi descrifrate doar cu cheia publica sau viceversa.
Astfel eu voi putea primi mesaje secrete de la orice persoana care cunoaste cheia mea
publica dar le voi putea descifra doar eu pentru ca doar eu am cheia secreta.
Exemple de astfel de algoritmi asimetrici sunt algoritmii RSA sau DSA.
In practica, aceasta metoda nu se foloseste pentru criptarea unor documente mari
deoarece necesita un volum de calcul foarte mare, ci utilizarea ei practica o intalnim in
distributia (criptarea) unor chei secrete de la sursa la destinatar, deci documentul se cripteaza
cu o cheie simetrica si aceasta din urma se trasmite criptata printr-un algoritm asimetric.
Procesul de semnare electronica decurge astfel:
1. Continutul din fisierul original pe care dorim sa il semnam este transmis unui
algoritm care ii genereaza un asa numit rezumat, adica o combinatie de simboluri
alfanumerice de lungime fixa care are proprietatea ca este unica pentru acest continut.
Nici un alt continut oricare ar fi el nu va mai avea acelasi rezumat si de asemenea ca
pornind de la rezumat nu se poate obtine textul original.
2. Rezumatul este criptat cu cheia publica, rezulta un rezumat criptat.
3. Rezumantul criptat este pus impreuna cu documentul original si transmis
destinatarului.
Acest rezumat criptat este defapt semantura electronica a documentului.
4. Destinatarul vede documentul si acum il va verifica ca este autentic, non repudiabil
si integru.
Cum face asta:

a) folosind cheia publica a expeditorului decripteaza rezumatul criptat, deci ii rezulta


un rezumat necriptat
b) calculeaza el insusi un rezumat al documentului in clar primit de la expeditor
c) compara cele doua rezumate si daca ele coincid atunci documentul este integru,
adica nu a fost modificat pe parcurs pentru ca daca ar fi fost modificat
d) documentul este deasemenea autentic si non repudiabil deoarece a putut fi decriptat
rezumatul cu cheia publica si rezumatele sunt egale

16
Semnatura electronica este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar. Este
legata de documentul in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice
modificare a documentului, ulterioara semnarii, sa duca automat la invalidarea semnaturii.
Schemele semnaturilor digitale tip cheie publica se bazeaza pe criptarea in cheie
publica. Astfel, fiecare utilizator are cate o pereche de chei: una publica si una privata.
Cheia publica este distribuita liber, iar cheia privata este tinuta secreta de catre
utilizatorul ei.
Cheia privata este un dispozitiv specializat (de obicei un sir de caractere) cu caracter
de unicitate. Cheia publica este tot un cod digital, dar este perechea cheii private si este
necesara verificarii semnaturii electronice. Alta cerinta este aceea ca ar trebui sa fie practic
imposibil sa afli cheia private din cea publica.
In general, schemele semnaturilor digitale includ 3 algoritmi:

- un algoritm de generare de cheie;


- un algoritm de semnare;
- un algoritm de verificare;

Atunci cand va dori sa transmita un document semnat digital de catre el, semnatarul va
proceda astfel:
Semnatarul va genera un hash al documentului care va fi apoi protejat prin criptare,
folosind cheia sa privata. Astfel s-a creat documentul semnat digital care apoi va fi transmis
catre destinatar.
Daca pe parcursul transmisiunii documentului acesta este cumva interceptat de catre
un tert, chiar daca acesta nu-l va putea citi, el ar putea in mod malitios alterarea documentului.
Modificarea documentului nu va fi posibila insa fara sa se realizeze si modificarea
hash-ului.
La destinatie, se va decripta semnatura folosind cheia publica a semnatarului, si de
asemenea se va recalcula hash-ul.
Rezultatele celor doua operatiuni vor trebui sa fie identice, altfel inseamna ca ori
documentul a fost alterat pe parcurs, ori nu a fost semnat cu cheia private a semnatarului
presupus.
Daca insa acestea coincid, atunci destinatarul poate confirma ca documentul este cel
criptat cu cheia privata a expeditorului (si implicit se presupune ca acesta este acea unica

17
persoana care putea folosi acea cheie), si de asemenea ca mesajul nu a fost alterat din
momentul in care a fost semnat.
Nici un destinatar nu poate fi absolut sigur ca presupusul expeditor este intradevar cel
care a semnat, deoarece este posibil ca sistemul de criptare sa fi putut fi spart, sa se fi putut
copia cheia, sau sa se fi evitat toata schema prin inginerie sociala.
Algoritmii si protocoalele pt semnatura digitala nu pot oferi o certitudine cu privire la
data si ora la care documentul in cauza a fost semnat.
Semnatarul poate sau nu sa includa si data o data cu semnatura, sau este posibil ca
documentul insusi sa aiba o data mentionata pe el, dar cineva care l-ar putea citi mai tarziu nu
ar putea fi sigur daca semnatarul nu a decalat cumva data semnaturii. Aceste probleme pot fi
inlaturate prin folosirea unui “time stamp” pe langa semnatura digitala.
Masuri de securitate aditionale
Toate sistemele de criptare in cheie private/publica depind in totalitate de tinerea sub
secret a cheii private.
O cheie privata poate fi stocata in computerul utilizatorului, si protejata de exemplu de
o parola locala, insa acest lucru are doua dezavantaje: utilizatorul poate semna doar
documente pe acel calculator particular si de asemenea, securitatea cheii private depinde
complet de securitatea computerului, fiind de notorietate faptul ca nu putem baza pe
majoritatea PC-urilor si sistemelor de operare din punctual acesta de vedere.
O alternativa mult mai sigura este sa stocam cheia privata pe un smart card. Multe
smart card-uri au fost create in mod special urmarindu-se sa fie cate mai rezistente.
In implementarea tipica, hash-ul calculat din document este trimis catre smart card, al
carui CPU cripteaza hash-ul utilizand cheia private stocata si il returneaza.
Tipic, un utilizator trebuie sa-si activeze smart card-ul prin introducerea numarului de
PIN (ceea ce obliga la o autentificare dubla).
Aceasta solutie reduce schema de securitate la PIN-ul sistemului, dar este fara indoiala
o alternativa mai sigura decat majoritatea PC-urilor.

3.2. Cum se foloseste o semnatura digitala

Pasul I:
Persoana interesata sa semneze electronic documente trebuie sa se prezinte cu cartea
de identitate sau buletinul la un furnizor de servicii de certificare in domeniul semnaturii
electronice.

18
Furnizorul de servicii de certificare joaca rolul unui martor virtual care confirma
identitatea unei persoane.
Pasul II:
In urma platii unei sume stabilite de furnizor veti intra in posesia un dispozitiv
securizat, necesar pentru a va putea semna electronic, ca, spre exemplu, eToken sau smart
card.
Pentru a accesa aceste dispozitive tastati un cod PIN, pe care puteti sa il schimbati si
care e cunoscut doar de dvs.
Pasul III:
Conectati dispozitivul securizat fie la calculatorul furnizorului de servicii de
certificare, fie la calculatorul dvs. sau la orice alt calculator.
Accesati site-ul furnizorului si completati formularul pentru obtinerea certificatului
digital. Veti primi prin e-mail un cod de identificare care va permite eliberarea acestuia.
Pasul IV:
De asemenea, veti primi un certificat digital care atesta dreptul dvs de a va semna
electronic si care contine: cheia dumneavoastra publica, datele dvs personale.
Certificatul digital emis este semnat electronic de catre furnizorul de servicii de
certificare, cu cheia lui privata. Certificatul digital leaga persoana de cheia publica.
Certificatul dvs. digital va fi disponibil pentru accesare pe site-ul furnizorului pentru
care ati optat.
Durata valabilitatii unui certificat este de maximum 1 an de la data comunicarii catre
client.
Perioada de valabilitate a unei semnaturi

In mod obisnuit, o cheie expira dupa o anumita perioada de timp, cum ar fi un an, iar
documentele semnate cu o cheie expirata nu mai pot fi acceptate.
Totusi, in multe cazuri, este necesar ca documentele semnate sa poata fi considerate
valide din punct de vedere legal pe o perioada mai lunga de 2 ani, cum ar fi concesiunile si
contractele.
Prin inregistrarea unui contract cu o semnatura digitala in momentul semnarii,
semnatura poate fi validate chiar si dupa expirarea cheilor.
  Daca toate partile implicate in contract pastreaza o copie a acestei semnaturi, oricare
din ei poate demonstra ca acel contract a fost semnat cu chei valide.

19
De fapt, aceasta semnatura poate confirma valabilitatea contractului chiar in cazul in
care cheia unui semnatar a fost compromisa dupa ce acesta a semnat contractul.
Orice document semnat digital confirma faptul ca valabilitatea semnaturii poate fi
verificata si dupa expirarea cheilor. 

3.3. Certificatul digital

Se poate spune ca intreg conceptul din spatele semnaturii electronice sta in distributia
libera a cheilor publice intre entitati, asadar in crearea unei asa numite infrastructurii de chei
publice, numita PKI (public key infrastructures).
Elementele acestei infractructuri sunt: certificatele digitale, autoritatile de certificare
care le elibereaza, depozitele de certificate care stocheaza si distribuie certificatele si listele de
certificate revocate precum si mecanimele de management ale acestor certificate (eliberare,
reinoire, revocare, verificare).
Practic Autoritatile de Certificare (CA) sunt echivalente cu o structura legala de
eliberare a unui act, de tipul cartii de identitate sau pasaportului.
Din păcate, deţinerea unei chei publice care pare a fi a cuiva nu este o garanţie că
aceasta chiar este a persoanei  respective.
Dacă se întâmplă să criptez cu cheia publică a cuiva care pretinde să fie altcineva, în
acest caz informaţii confidenţiale pot ajunge la cine nu trebuie.
Certificatele digitale sunt garanţia că o cheie publică este a celui ce pretinde că o
deţine. Acestea reprezintă o scrisoare de acreditare, o certificare a validităţii datelor de
identificare. Cheia publică este răspândită prin certificatelor digitale.
Un certificat digital constă din următoarele elemente:
- o cheie publică;
- informaţii de identificare a utilizatorului;
- una sau mai multe semnături digitale de la persoane de încredere.
 
Emiterea si distribuirea certificatului digital
Atunci când este posibil, cheia publică se poate schimba între corespondenţi prin
diverse medii de stocare (CD, stick de memorie etc).
Când schimbul manual de chei nu este posibil, se impune instituirea unui sistem care
să asigure stocarea cheilor, siguranţa acestora şi transmiterea lor către cei care au nevoie de
ele.

20
Astfel de sisteme se numesc Servere de certificate, baze de date pe care utilizatorii le
folosesc pentru a transmite şi primi certificate digitale. 
Un sistem mai complex de management al certificatelor de securitate se
numeşte Infrastructura de chei publice (PKI - Public Key Infrastructure) şi are rostul nu numai
de a stoca certificatele digitale, dar şi pe acela de a facilita eliberarea şi revocarea lor.
Emiterea certificatelor digitale se face de companii specializate, denumite autorităţi de
certificare (AC), care îşi asumă responsabilitatea pentru identificarea utilizatorilor şi pentru
acordarea cheilor.
Autoritatea de certificare creează certificatul şi îl semnează cu o cheie privată proprie.
În felul acesta, oricine vrea să verifice autenticitatea certificatului digital, poate verifica
semnătura autorităţii de verificare, care se constituie într-o certificare neîndoielnică a
autenticităţii certificatului.
Conform Normelor pentru aplicarea legii privind semnătura electronică, în România
există o Autoritate de reglementare şi supraveghere  care are rolul de a emite decizii privind
dreptul unui furnizor de certificate de certificare de a oferi servicii de certificare autorizată. 
Durata valabilităţii unui certificat, de la data comunicării către client, este de maximum 1 an.

La ce foloseste certificatul digital


Certificatul digital este folosit pentru o gamă largă de operaţiuni electronice, incluzând
e-mailul, comerţul electronic, plata online.
Comerţul electronic impune folosirea unui certificat digital pentru securizarea
serverului. Un server securizat trebuie să aibă un certificat digital pentru a arăta utilizatorilor
că acesta este de încredere.
Conform legii româneşti privind semnătura electronică, atât persoanele fizice, cât şi
cele juridice pot deţine semnătură electronică.
Paşii de urmat pentru intrarea în posesia unui certificat digital sunt următorii:
 - prezentarea documentelor solicitate de către autoritatea de certificare;
- achiziţionarea dispozitivului securizat pe care se generează perechea de chei -
publică şi privată - şi pe care se va ridica ulterior certificatul;
- achitarea contravalorii certificatului;
- instalarea driver-elor şi utilitarelor aferente dispozitivului securizat în sistem;
- completarea formularului de înregistrare online.

Costul de achizitie: in medie, 50 euro

21
La unul din cei 3 furnizori de astfel de certificate, CertSign, costul certificatului digital şi al
dispozitivului securizat pentru crearea semnăturii este de 47 de Euro, fără TVA.
Certificatul digital este valabil un an. Pentru a putea semna electronic documente şi în
anul următor clienţii certSIGN beneficiază de un preţ mai mic: 30 de Euro fără TVA.
Informatiile publicate pe website-ul altui furnizor, Transsped, arata ca: 

 pretul unui certificat calificat  este de 40 EURO (fara TVA), pret care nu include
pretul dispozitivului pe care acesta va fi stocat sau alte servicii suplimentare fata de
cele prevazute în legea semnaturii electronice. Orice alte prevederi contractuale între
furnizor si beneficiar prevaleaza celor mentionate aici.
 Pretul unui pachet (care contine certificatul calificat, dispozitivul pe care acesta este
stocat si aplicatia de semnare EasySign Light) este de 54 EURO (fara TVA). Orice
alte prevederi contractuale între furnizor si beneficiar prevaleaza celor mentionate aici.
 Pretul unui certificat calificat reînnoit / reemis este de 30 EURO (fara TVA), pret care
nu include pretul dispozitivului pe care acesta va fi stocat sau alte servicii
suplimentare fata de cele prevazute în legea semnaturii electronice.

22
Concluzii

Pentru a asigura securitatea informatiilor care sunt critice pentru firme, fiecare
companie trebuie sa dezvolte o politica de securitate informatica, care sa asigure ca atunci
cand ceva se intampla, procesele care sa rezolve situatia exista.
Acesta este un proces fara sfarsit, un proces pentru dezvoltarea unei politici de
securitate informatica este ca un cerc, care se intoarce intotdeauna la punctul de plecare pentru
a mari siguranta: noi tehnologii si idei solicita o actualizare continua a politicii de securitate
informatica.
Securitatea informaţională este o problemă care devine tot mai stringentă şi mai
actuală odată cu dezvoltarea reţelelor şi industriei sistemelor de calcul. Una din metodele de
bază de asigurare a securităţii informaţionale este metoda criptografică.
Pentru obţinerea unui sistem sigur de protecţie a informaţiei este nevoie de prevăzut
toate direcţiile posibile de atac asupra lui, deoarece este inutil de securizat o latură a
sistemului, aunci cînd atacul poate fi uşor realizat pe o latură mai sensibilă.
Securitatea informaţiilor, în orice domeniu de activitate, trebuie să fie o activitate
continuă pentru a se putea face faţă noilor ameninţări la adresa securităţii în general şi a
datelor în particular.
Într-o economie în care tehnologia informatiei s-a impus în toate domeniile de
activitate, utilizarea calculatorului ca fiind ceva indispensabil a capatat valente deosebite.
Evolutia tehnologica presupune o anumita infrastructura care trebuie sa curpinda pe
langa hardware, produse si sisteme informatice bazate pe noi sisteme de gestiune a bazelor de
date.
Uneori utilizatorii, mai ales cand actioneaza in numele unor firme, doresc asigurarea
caracterului confidential al mesajelor transmise.
In tranzactiile financiare, alaturi de autenticitate si confidentialitate, un loc important il
are si integritatea mesajelor, ceea ce inseamna ca mesajulreceptionat nu a fost alterat in timpul
transmisiei prin retea.

23
In tranzactiile de afaceri este foarte important ca, o data receptionata, o comanda sa fie
nu numai autentica, cu continut nemodificat, dar sa nu existe posibilitatea ca expeditorul sa nu
o mai recunoasca.
Sistemele informatice sunt amenintate atat din interior cat si din exterior. Pot fi
persoane bine intentionate care fac diferite erori de operare sau persoane rau intentionate, care
sacrifica timp si bani pentru penetrarea sistemelor informatice.
Dintre factorii tehnici care permit fisuri de securitate pot fi anumite erori ale software-
ului de prelucrare sau de comunicare sau anumite defecte ale echipamentelor de calcul sau de
comunicatie.
Utilizand cat mai multe masuri de securitate se asigura o mai buna confidentialitate a
datelor, iar una dintre aceste masuri este semnatura digitala care asigura integritatea
documentelor.
In concluzie semnatura electronica reprezinta un atribut personal, fiind folosita pentru
recunoastere a identitatii unei persoane în anumite operatii.
Semnatura electronica rezolva problema identitatii persoanei si autenticitatii
documentului mai bine decât semnatura olografa.
Romania are pasi importanti de facut in directia educarii persoanelor implicate si a
publicului larg pentru a intelege necesitatea tehnologiilor de securitate a informatiei in
Societatea Informatiei.
Costurile si consecintele inactiunii sau a actiunii intarziate pot fi foarte insemnate.

24
Bibliografie

1. Ivan I., - Semnatura electronica si securitatea datelor, Revista Informatica economica,


nr.2 din 2003
2. Victor Valeriu Patriciu si Colectiv – Semnaturi Electronice si Securitate Informatica,
Editura Bic All, 2006
3. Autoritatea de Reglementare si Supraveghere a Activitatii Furnizorilor de Servicii de
Certificare: http://www.ceris.ro
4. http://ionelcondor.wordpress.com/2007/08/21/semnatura-electronica/
5. http://www.securitatea-informatica.ro/securitatea-informatica/securitatea-sistemelor-
electronice-de-plata/
6. http://www.avoconsult.ro/semnatura-digitala-in-comertul-electronic-rolul-juridic-al-
semnaturii-electronice.html
7. http://www.certsign.ro/certsign/resurse/faq#Q1-certificat-digital
8. http://www.scientia.ro/tehnologie/34-cum-functioneaza-calculatorul/410-cum-
functioneaza-semnatura-digitala-certificat-digital.html

25

S-ar putea să vă placă și