Introducere Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia ”Ștefan cel Mare”

Facultatea Drept

Referat
la disciplina: Drept Informational

Tema: ,,Regimul juridic al semnaturii electronice”

A verificat: A elaborat:

conferențiar universitar, studentul grupei 111 B

doctor în drept, anul I la Studii Superioare de Master

de profesionalizare ,,Drept Economic”

Gugulan Eugenia a Academiei ”Ștefan cel Mare” a MAI

Delejanu Lilia

Chișinău, 2019

3
 CUPRINS:

I. Introducere…………………………………………………………………………...3

II. Aspecte generale ale semnaturii electronice ……………………………….....……4-6

III. Cadrul juridic al semnaturii electronice…………...…………………………….…..6-11

IV. Serviciile de certificare a semnaturii electronice……………………………......…11-13

V. Concluzie…………………………………………………………………………...13-14

VI. Bibliografie………………………………………………………………………….…15

4
 I. Introducere
Internetul a transformat modul în care comunicăm, în care facem comerț, în care
interacționăm cu administrația publică sau în care facem plăți. Aceste transformări au dus la
apariția unor concepte noi precum guvernare electronică, plăți electronice, comerț electronic,
avantajul acestor servicii fiind rapiditatea accesării lor, dar și faptul că se pot încheia acte la
distanță, fără a fi necesară prezența fizică a persoanei. Astfel, sintagma înscris a devenit și înscris
în format electronic, iar semnătura a căpătat și ea o dimensiune electronică. De fapt, legiferarea
comerțului internațional și necesitatea facilitării încheierii actelor de comerț la distanță au
favorizat utilizarea semnăturii electronice și au dat startul reglementărilor în domeniu. Așadar, la
nivel internațional, sub egida Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Internațional Comercial, s-
a constituit primul grup de lucru care avea ca scop stabilirea unui set de reguli uniforme pentru
folosirea semnăturilor electronice în tranzacții comerciale internaționale.
Viața societății moderne este de neconceput fără tehnologii informaționale: cărți, ziare,
reviste electronice, chiar și poștarii au fost înlocuiți cu rețeaua informațională globală de
comunicații electronice, mai simplu – Internet. Rețeaua ne-a „împânzit” toate colțurile vieții,
utilizăm bani electronici, facem cumpărături în magazine virtuale, iar pentru a semna în mod
electronic și a ne autentifica în spațiul virtual, beneficiem de serviciul Semnătura electronică,
valabil și pentru cetățenii Republicii Moldova.
Semnătura electronică este un serviciu util și comod care permite autentificarea și
semnarea documentelor în spațiul virtual cu ajutorul unui dispozitiv USB, cartelei sau chiar
telefonului mobil. Serviciul este foarte popular peste hotarele RM, iar acum capătă o răspândire
din ce în ce mai largă în rândul concetățenilor noștri.
În lumea fizică, este uşor de recunoscut cine este cine, fie prin vedere, fie prin auz, fie
prin recunoaşterea scrisului de mână. Cu toate acestea, în lumea digitală, toată lumea interferează
pe un ecran de computer. Atunci când organizaţiile îşi mută tranzacţiile de afaceri online,
securitatea şi încrederea devin cerinţele obligatorii. Prin urmare, autentificarea identităţii, fie de
către un individ sau o organizaţie, a devenit o problemă primară. Semnătura electronica, ca un
mecanism care accelerează tranzacţii, economiseşte costurile, reduce hârtia, şi îmbunătăţeşte
securitatea tranzacţiei, a fost folosită pe scară largă ca o componentă fundamentală a activităţii în
spaţiul cibernetic. O semnătură electonica asigură integritatea datelor, precum şi dovada de
origine (non-repudiere). Aceasta poate fi păstrată de către receptor pentru soluţionarea litigiilor
în cazul în care expeditorul neagă conţinutul mesajului sau chiar să nege că l-a trimis. De
asemenea, semnătura electronica este folosită pentru autentificarea la sisteme sau aplicaţii

5
 II. Aspecte generale ale semnaturii electronice

Semnatura electronica este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar. Este
legata de documentul in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare a
documentului, ulterioara semnarii, sa duca automat la invalidarea semnaturii. Schemele
semnaturilor digitale tip cheie publica se bazeaza pe criptarea in cheie publica. Astfel, fiecare
utilizator are cate o pereche de chei: una publica si una privata. Cheia publica este distribuita
liber, iar cheia privata este tinuta secreta de catre utilizatorul ei. Cheia privata este un dispozitiv
specializat (de obicei un sir de caractere) cu caracter de unicitate. Cheia publica este tot un cod
digital, dar este perechea cheii private si este necesara verificarii semnaturii electronice. Alta
cerinta este aceea ca ar trebui sa fie practic imposibil sa afli cheia private din cea publica. In
general, schemele semnaturilor digitale includ 3 algoritmi: - un algoritm de generare de cheie; -
un algoritm de semnare; - un algoritm de verificare; Atunci cand va dori sa transmita un
document semnat digital de catre el, semnatarul va proceda astfel: Semnatarul va genera un hash
al documentului care va fi apoi protejat prin criptare, folosind cheia sa privata. Astfel s-a creat
documentul semnat digital care apoi va fi transmis catre destinatar. Daca pe parcursul
transmisiunii documentului acesta este cumva interceptat de catre un tert, chiar daca acesta nu-l
va putea citi, el ar putea in mod malitios alterarea documentului. Modificarea documentului nu
va fi posibila insa fara sa se realizeze si modificarea hash-ului. La destinatie, se va decripta
semnatura folosind cheia publica a semnatarului, si de asemenea se va recalcula hash-ul.
Rezultatele celor doua operatiuni vor trebui sa fie identice, altfel inseamna ca ori documentul a
fost alterat pe parcurs, ori nu a fost semnat cu cheia private a semnatarului presupus. Daca insa
acestea coincid, atunci destinatarul poate confirma ca documentul este cel criptat cu cheia privata
a expeditorului (si implicit se presupune ca acesta este acea unica persoana care putea folosi acea
cheie), si de asemenea ca mesajul nu a fost alterat din momentul in care a fost semnat. Nici un
destinatar nu poate fi absolut sigur ca presupusul expeditor este intradevar cel care a semnat,
deoarece este posibil ca sistemul de criptare sa fi putut fi spart, sa se fi putut copia cheia, sau sa
se fi evitat toata schema prin inginerie sociala
Semnătura electronică poate fi definită astfel:
 date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala
adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace
electronice;

 inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care
exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu

6
 semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau
al altui procedeu similar;
 semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic
asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare;
 semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii , este legata in mod unic de semnatar ,asigura
identificarea semnatarului , este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar,
este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice
modificare ulterioara a acestora este identificabila;
Aceasta oferă persoanei un instrument de confirmare a faptului că documentul digital (în cazul
Ghișeului unic de raportare reprezintă raportul) este creat de către persoana care l-a semnat, iar
conținutul documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia
Iata o sintagma care este cunoscuta probabil celor mai multi dintre voi: “Factura a fost
stampilata? S-a semnat documentul de catre partenerul de afaceri?” Practic, semnarea si
stampilarea reprezinta modurile prin care documentele tale capata recunoastere juridica. In
fiecare zi, oamenii semneaza scrisorile si alte documente, demonstrand ca sunt de acord cu
continuturile lor. Totusi, semnaturile manuale sunt vulnerabile pentru ca e posibil sa fie
reproduse si ca documentele sa fie modificate dupa ce au fost semnate. Semnaturile electronice
si cele manuale sunt ambele bazate pe faptul ca e foarte greu sa gasesti doua persoane cu aceeasi
semnatura. Derularea afacerilor prin intermediul retelei Internet si schimbul de date pe suport
electronic necesita existenta aceluiasi sentiment de incredere si securitate al partenerilor care
incheie o tranzactie la fel ca in cazul comertului "clasic". Acest sentiment poate fi dat acum de
folosirea semnaturii electronice. Semnatura electronica (sau digitala) este pentru documentele
electronice ceea ce este o semnatura olografa pentru documentele tiparite. Semnatura electronica
reprezinta informatii in format electronic si care sunt atasate sau logic asociate unor documente,
in forma de asemenea electronica, si serveste ca metoda de identificare a semnataruiui si este
inmagazinata pe suport magnetic securizat. Cu alte cuvinte, semnaturile electronice permit
autentificarea mesajelor digitale, asigurand destinatarul de identitatea expeditorului si de
integritatea mesajului, furnizand astfel un grad mult mai mare de securizare decat semnatura
olografa. Destinatarul mesajului semnat electronic poate verifica atat faptul ca mesajul original
apartine persoanei a carei semnatura a fost atasata cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat,
intentionat sau accidental, de cand a fost semnat.

___________
https://en.wikipedia.org/wiki/Digital_signature

7
 Mai mult, semnatura electronica nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate
disculpa mai tarziu invocand faptul ca a fost falsificata (Documentele "parafate“ cu o semnatura
electronica au valabilitate juridica in instanta, iar emitentul acesteia este identificat fara putinta
de tagada).
Deși termenul de semnatura electronica pare sinonim cu cel semnaturii digitale, exista
diferențe substanțiale intre semnificațiile celor doi termeni, creand adesea confuzii. Exista mai
multe definiții acceptate pentru semnatura electronica, insa, in esența, semnatura electronica
reprezinta un obiect electronic atașat sau asociat logic cu o inregistrare anume, executata sau
adoptata de o persoana cu intenția de a semna inregistrarea respectiva.
Relativ la semnatura electronica, semnatura digitala reprezinta tehnologia care face posibila
semnarea electronica, iar semnatura electronica reprezinta o forma de implementare a acesteia.
Așadar, precizarile legale si intreg cadrul legal referitor la semnarea documentelor fac referire la
semnarea electronica si nu la semnarea digitala, care este doar o aplicație a criptografiei.
Semnarea digitala reprezinta doar un proces criptografic prin care se asigura faptul ca
datele semnate prin aceasta modalitate, nu au fost modificate de la data semnarii. Semnarea
electronica insa, implementeaza semnarea digitala pentru a simula semantica unei semnaturi
clasice. Pot exista mai multe forme de semnarea electronica, semnarea digitala fiind doar una
dintre ele. Luand in considerare acest lucru, semnarea digitala reprezinta doar un sub-set al
semnarii electronice, o forma a acesteia.
Sistemul se bazeaza pe o pereche asimetrica de chei digitale generate de catre semnatar: o cheie
privata, cunoscuta numai de semnatar si de Autoritatea de Certificare si o a doua cheie, publica,
ce permite destinatarului sa verifice (tot cu ajutorul Autoritații de Certificare) ca respectiva
semnatura este a persoanei identificata prin cheia privata.
Semnatura consta intr-un mesaj criptat cu ajutorul cheii digitale private, asociat
semnaturii reale, ce se va atașa mesajului principal. Intervenția unei terțe parți este indispensabila
in stabilirea increderii si securitații in schimburile electronice, cata vreme parțile contractante nu
se intalnesc fizic la semnarea contractului. Aceasta terța parte este autoritatea care a eliberat
certificatul semnatarului, si anume Autoritatea de Certificare. Astfel validitatea si corectitudinea
semnaturilor electronice, este in stransa legatura cu buna funcționare a Autoritații de Certificare.

______________
Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietroșanu, Ion Bica, Justin Priescu, Semnături electronice și securitate informatică. Aspecte criptografice,
tehnice, juridice și de standardizare, ALL, 2006, pag. 59

8
 III. Regimul juridic al semnaturii electronice

Privitor la regimul juridic de utilizare a semnăturii electronice, legea menționează că

semnătura electronică, indiferent de gradul de protecţie de care dispune, produce efecte juridice
şi este acceptată ca probă, inclusiv în cadrul procedurilor judiciare chiar dacă se prezintă în
formă electronic, nu se bazează pe un certificat eliberat de un prestator acreditat de servicii de
certificare, sau nu se bazează pe un certificat calificat al cheii publice, sau nu este creată prin
intermediul dispozitivului securizat de creare a semnăturii electronice. Semnătura electronică
avansată calificată are aceeaşi valoare juridică ca şi semnătura olografă. Modalitatea în care se va
asigura gradul de protecţie a semnăturii electronice avansate calificate pentru echivalarea
acesteia cu semnătura olografă aplicată pe hârtie se stabileşte de organul competent. Modalitatea
de aplicare a semnăturilor electronice de către funcţionarii persoanelor juridice de drept public se
stabileşte de Guvern. Persoanele juridice de drept privat stabilesc de sine stătător modalitatea de
aplicare a semnăturilor electronice de către reprezentanţii acestora
Internetul a transformat modul în care comunicăm, în care facem comerț, în care
interacționăm cu administrația publică sau în care facem plăți. Aceste transformări au dus la
apariția unor concepte noi precum guvernare electronică, plăți electronice, comerț electronic,
avantajul acestor servicii fiind rapiditatea accesării lor, dar și faptul că se pot încheia acte la
distanță, fără a fi necesară prezența fizică a persoanei. Astfel, sintagma înscris a devenit și înscris
în format electronic, iar semnătura a căpătat și ea o dimensiune electronică. De fapt, legiferarea
comerțului internațional și necesitatea facilitării încheierii actelor de comerț la distanță au
favorizat utilizarea semnăturii electronice și au dat startul reglementărilor în domeniu. Așadar, la
nivel internațional, sub egida Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Internațional Comercial, s-
a constituit primul grup de lucru care avea ca scop stabilirea unui set de reguli uniforme pentru
folosirea semnăturilor electronice în tranzacții comerciale internaționale.
Avem urmatoarele principii de utilizare a semnăturii electronice:
a) libertatea alegerii şi utilizării oricărui tip de semnătură electronică, dacă actele normative
sau acordul părţilor nu prevăd cerinţa de utilizare a unui tip concret de semnătură electronică, în
corespundere cu obiectivele de utilizare a acesteia;
b) posibilitatea alegerii oricăror tehnologii şi/sau mijloace tehnice care permit utilizarea
tipurilor concrete de semnături electronice în conformitate cu prevederile prezentei legi;
c) neadmiterea invocării lipsei de putere juridică a semnăturii electronice şi/sau a
documentului electronic semnat prin intermediul acesteia doar în baza faptului că semnătura
electronică nu a fost creată manual, dar prin intermediul dispozitivului de creare a semnăturii
şi/sau al produsului asociat semnăturii electronice.

9
 Cunoastem urmatoarele tipuri de semnaturi electronice:
a) semnătura electronică simplă- este semnătura electronică utilizată ca metodă de
autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.
b) semnătura electronică avansată necalificată- este o semnătură electronică ce face trimitere
exclusiv la semnatar; permite identificarea semnatarului, este creată prin mijloace controlate
exclusiv de semnatar şi este legată de datele la care se raportează, astfel încît orice modificare
ulterioară a acestor date poate fi detectată.
c) semnătura electronică avansată calificata - este o semnătură electronică care îndeplineşte
toate cerinţele semnăturii electronice avansate necalificate şi, suplimentar:
1. se bazează pe un certificat calificat al cheii publice emis de un prestator de servicii de
certificare acreditat în domeniul aplicării semnăturii electronice avansate calificate;
2. este creată prin intermediul dispozitivului securizat de creare a semnăturii electronice şi se
verifică securizat cu ajutorul dispozitivului de verificare a semnăturii electronice şi/sau al
produsului asociat semnăturii electronice, care dispun de confirmarea corespunderii cu cerinţele
prevăzute de prezenta lege.
Semnătura electronică, indiferent de gradul de protecţie de care dispune, produce efecte
juridice şi este acceptată ca probă, inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, chiar dacă:
a) se prezintă în formă electronică; sau
b) nu se bazează pe un certificat eliberat de un prestator acreditat de servicii de certificare; sau
c) nu se bazează pe un certificat calificat al cheii publice; sau
d) nu este creată prin intermediul dispozitivului securizat de creare a semnăturii electronice.
Semnătura electronică avansată calificată are aceeaşi valoare juridică ca şi semnătura
olografă. Modalitatea în care se va asigura gradul de protecţie a semnăturii electronice avansate
calificate pentru echivalarea acesteia cu semnătura olografă aplicată pe hîrtie se stabileşte de
organul competent. Modalitatea de aplicare a semnăturilor electronice de către funcţionarii
persoanelor juridice de drept public se stabileşte de Guvern. Persoanele juridice de drept privat
stabilesc de sine stătător modalitatea de aplicare a semnăturilor electronice de către
reprezentanţiiacestora
Certificatul cheii publice eliberat de către un prestator de servicii de certificare cu domiciliul
sau cu sediul într-un alt stat este recunoscut ca fiind echivalent, din punctul de vedere al efectelor
juridice, cu certificatul cheii publice eliberat de un prestator de servicii de certificare cu
domiciliul sau cu sediul în Republica Moldova dacă este întrunită una dintre următoarele
condiţii: prestatorul de servicii de certificare cu domiciliul sau cu sediul în alt stat a fost acreditat
în cadrul regimului de acreditare în conformitate cu prevederile prezentei legi; un prestator de
servicii de certificare acreditat cu domiciliul sau cu sediul în Republica Moldova garantează

10
recunoaşterea certificatului; certificatul sau prestatorul de servicii de certificare care l-a eliberat
este recunoscut prin aplicarea unui acord bilateral sau multilateral între Republica Moldova şi
alte state sau organizaţii internaţionale, pe bază de reciprocitate.
Semnătura electronică şi documentul electronic semnat cu semnătură electronică nu pot fi
considerate lipsite de putere juridică doar în baza faptului că certificatul cheii publice a fost
eliberat în corespundere cu normele unui stat străin.
Crearea semnăturii electronice se efectuează prin intermediul dispozitivului de creare a
semnăturii electronice şi/sau al produsului asociat semnăturii electronice, cu utilizarea datelor de
creare a semnăturii electronice. La crearea semnăturii electronice simple, părţile se bazează pe
prevederile acordului încheiat.
La crearea semnăturii electronice avansate necalificate şi a semnăturii electronice avansate
calificate, dispozitivul de creare a semnăturii electronice şi/sau produsul asociat semnăturii
electronice trebuie: să ofere posibilitatea afişării conţinutului documentului electronic semnat cu
semnătura electronică sau să facă referinţa irevocabilă la documentul dat, să creeze o semnătură
electronică numai după confirmarea de către semnatar a operaţiunii de creare a semnăturii
electronice si să confirme în mod univoc crearea semnăturii electronice.
Ceea ce tine de dispozitivele securizate de creare a semnăturii electronice, acestea trebuie să
asigure, prin mijloace tehnice şi proceduri corespunzătoare, că datele de creare a semnăturii
electronice nu pot apărea decît o singură dată, iar confidenţialitatea acestora este asigurată în
conformitate cu prezenta lege, nu pot fi deduse prin calcul şi semnătura este protejată împotriva
oricărei posibile falsificări prin mijloace tehnice disponibile la acea dată si ca acestea sînt
protejate în mod fiabil de semnatarul legitim împotriva utilizării de către alte persoane.
Dispozitivele securizate de creare a semnăturii electronice nu trebuie să modifice datele care
urmează a fi semnate sau să împiedice prezentarea lor semnatarului înainte de semnare.
Verificarea autenticităţii semnăturii electronice se efectuează prin intermediul dispozitivului
de verificare a semnăturii electronice şi/sau al produsului asociat semnăturii electronice, cu
utilizarea datelor de verificare a semnăturii electronice. La verificarea semnăturii electronice
simple, părţile se bazează pe prevederile acordului încheiat, care trebuie să prevadă modalitatea
de confirmare a integrităţii documentului electronic semnat. La verificarea semnăturii electronice
avansate necalificate şi semnăturii electronice avansate calificate, dispozitivul de verificare a
semnăturii electronice şi/sau produsul asociat semnăturii electronice trebuie:
a) să ofere posibilitatea afişării conţinutului documentului electronic semnat cu semnătura
electronică sau să facă referinţa irevocabilă la documentul dat;
b) să afişeze faptul modificării documentului electronic semnat cu semnătura electronică;
c) să facă referinţă la semnatar.

11
 La verificarea securizată a semnăturii electronice avansate necalificate şi a semnăturii
electronice avansate calificate trebuie să se garanteze, cu o siguranţă suficientă, că:
a) datele de verificare a semnăturii electronice corespund datelor afişate persoanei care
verifică semnătura electronică;
b) semnătura electronică este verificată cu certitudine, iar rezultatul verificării şi identitatea
semnatarului sînt corect afişate;
c) autenticitatea şi valabilitatea certificatului cheii publice solicitat în momentul verificării
semnăturii electronice sînt verificate cu certitudine;
d) conţinutul certificatului cheii publice este redat clar; şi
e) orice modificări care pot influenţa securitatea semnăturii electronice pot fi detectate.
Documentul electronic se consideră semnat cu semnătura electronică simplă dacă semnătura
electronică simplă se conţine nemijlocit în documentul electronic sau este logic asociată cu
documentul electronic; datele de creare a semnăturii electronice simple se aplică în corespundere
cu regulile stabilite de către operatorul sistemului informatic prin intermediul căruia se
efectuează crearea şi/sau expedierea documentului electronic şi în documentul electronic se
conţine informaţia care identifică persoana în numele căreia a fost creat şi expediat documentul
electronic.Actele normative şi/sau acordul părţilor, care stabilesc cazurile de recunoaştere a
documentelor electronice semnate cu semnătura electronică simplă, echivalente documentelor pe
suport de hîrtie semnate cu semnătura olografă, trebuie să prevadă modalitatea de identificare a
persoanei în numele căreia este semnat documentul electronic în baza semnăturii electronice
simple a acesteia; obligaţia persoanei care creează şi/sau utilizează date de creare a semnăturii
electronice simple de a asigura confidenţialitatea acestora.
Nu se admite utilizarea semnăturii electronice simple şi a semnăturii electronice avansate
necalificate pentru: semnarea documentelor electronice ce conţin informaţie atribuită la secretul
de stat; semnarea documentelor electronice în raporturile juridice ale persoanelor juridice de
drept public cu persoanele fizice şi cu persoanele juridice de drept privat.
Beneficiile şi riscurile utilizării semnăturii digitale
Tot mai mult, organizaţiile încearcă să automatizeze procesele bazate pe hârtie. Avantajele
utilizării semnăturilor digitale pot fi evidente, în timp ce există, de asemenea, unele riscuri
potenţiale.

______________
Legea a nr.91 din 27.06.2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, Publicată la 04.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 174-177,
art. Nr : 397. Data intrării in vigoare 04.01.2015
12
Beneficiile includ:
 o mai mare eficienţă în procesul de prelucrare a documentelor. Documentele transmise
electronic cu o semnătură digitală reduc birocraţia, călătoriile şi întârzierile de procesare şi
costurile de livrare. Aceste avantaje sunt şi mai pronunţate când numărul de tranzacţii creşte.
 servicii îmbunătăţite. Semnătura digitală prevede o autentificare puternică care permite agenţiei
să furnizeze servicii mai largi şi să promoveze obiectivele administrative şi obiectivele sale unui
public mai larg. Astfel, un guvern poate servi publicului 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână.
E-guvernare – Ce trebuie să ştie un lider de guvern Pagina 8 din 9 Info-Structura: Autentificarea
şi semnătura digitală E-guvernare – Ce trebuie să ştie un lider de guvern Pagina 9 din 9
 documentul sursă este verificat. Oricine poate folosi cheia publică a semnatarului pentru a
verifica corectitudinea semnăturii la orice moment, fără consimţământul sau introducerea
semnatarului.
 posibilitatea redusă de fraudă, fals şi personificare. Este practic imposibil pentru o persoană să
falsifice o semnătură pentru că numai semnatarul ştie cheia sa privată.
 integritate îmbunătăţită a documentelor. Orice modificări efectuate unui mesaj vor invalida
semnătura. Astfel, este imposibilă copierea unei semnături digitale de la un mesaj la altul.
Riscurile asociate cu utilizarea semnăturii digitale sunt
 lipsa specificaţiilor juridice. Nu există specificaţii bine stabilite pentru a indica unde semnătura
digitală este acceptabilă din punct de vedere legal, pentru ce tip de document şi în ce măsură o
agenţie necesită o semnătură digitală faţă de o altă formă de identificare.
 legătura cu infrastructura existentă a agenţiei. Aplicaţia şi PKI trebuie să funcţioneze bine în
sistemele de securitate, dispozitivele de control acces, cum ar fi firewall-uri, şi alte sisteme de
prelucrare a informaţiilor.
 Interoperabilitatea cu alte infrastructuri ale agenţiei. Capacitatea de a accepta un alt mecanism
PKI este necesară pentru ca un utilizator dintr-un domeniu PKI să poată fi acceptat ca un
utilizator de încredere într-un alt domeniu PKI.
 Standardul de arhivare. Atunci când un document semnat digital este echivalent cu un
document semnat cu cerneală pe hârtie, există o cerinţă standard pentru arhivare care să asigure
că este la fel de accesibil pentru inspecţie ca şi în cazul oricărui document juridic pe hârtie.
Documentele arhivate trebuie să fie disponibile indiferent de software-urile şi actualizările
hardware care a

13
 IV. Serviciile de certificare a semnaturii electronice

Prestatorii de servicii de certificare în domeniul aplicării semnăturii electronice simple şi a

semnăturii electronice avansate necalificate beneficiază de dreptul de a fi supuşi procedurii de
acreditare. Acreditarea prestatorilor de servicii de certificare se efectuează pe baza rezultatelor
controlului complex privind respectarea cerințelor stabilite de legislația în domeniul semnăturii
electronice. Controlul complex se efectuează de către comisia de control în domeniul semnăturii
electronice, pentru verificarea respectării condiţiilor speciale de activitate ale prestatorului de
servicii de certificare în domeniul semnăturii electronice, informează
După primirea certificatului de acreditare, persoana împuternicită a prestatorului de servicii de
certificare în domeniul aplicării semnăturii electronice avansate calificate are dreptul să certifice
cheia publică a prestatorului de servicii de certificare la prestatorul de servicii de certificare de
nivel ierarhic superior.
Prestatorul de servicii de certificare creează şi eliberează certificatele cheilor publice, suspendă
şi revocă certificatele cheilor publice, restabileşte valabilitatea certificatelor suspendate, ţine
registrul certificatelor cheilor publice, asigură actualizarea acestuia şi accesul public la registru;
şi prestează, în bază de contract, alte tipuri de servicii ce ţin de semnătura electronică.
Activitatea prestatorului de servicii de certificare reprezintă o activitate în domeniul protecţiei
criptografice şi tehnice a informaţiei şi este supusă licenţierii de către organul de licențiere în
conformitate cu legislaţia în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
Prestatorul de servicii de certificare este obligat să verifice autenticitatea datelor indicate în
cererea de certificare a cheii publice în baza documentelor ce confirmă datele în cauză, să asigure
corespunderea informaţiilor din certificatul cheii publice cu informaţiile prezentate de către
titularul certificatului cheii publice, să suspende valabilitatea sau să revoce certificatul cheii
publice în cazurile prevăzute de lege şi să facă menţiunea respectivă în registrul certificatelor
cheilor publice în termenele stabilite, să acopere prejudiciile aduse oricărei entităţi sau persoane
fizice, care se încrede în mod rezonabil în datele conţinute în certificatul cheii publice eliberat de
către prestatorul de servicii de certificare, prin faptul că a omis să înregistreze revocarea
certificatului, să înştiinţeze titularul certificatului cheii publice despre faptele care au devenit
cunoscute prestatorului de servicii de certificare şi care fac imposibilă utilizarea în continuare a
cheii private, precum şi despre revocarea certificatului cheii publice, să prezinte informaţiile
necesare pentru autentificarea semnăturii electronice, să solicite eliberarea duplicatului
certificatului de acreditare în cazul pierderii sau deteriorării acestuia.
Organul competent responsabil de elaborarea şi promovarea politicii de stat şi de exercitarea
controlului în domeniul aplicării tuturor tipurilor de semnături electronice este Serviciul de

14
Informaţii şi Securitate, care exercită următoarele atribuţii care efectuează acreditarea, inclusiv
voluntară, a prestatorilor de servicii de certificare , asigură ţinerea, actualizarea şi accesul public
la datele Registrului de evidenţă a prestatorilor de servicii de certificare, elaborează şi aprobă,
prin acte normative, cerinţele în domeniul aplicării tuturor tipurilor de semnături electronice,
monitorizează şi controlează respectarea cerinţelor la prestarea serviciilor de certificare în
domeniul aplicării tuturor tipurilor de semnături electronice, participă la elaborarea şi aprobarea
reglementărilor tehnice şi a standardelor în domeniul semnăturii electronice, acordă, la
solicitare, asistenţă metodică şi practică la aplicarea mecanismelor semnăturii electronice,
realizează colaborarea internaţională în domeniul semnăturii electronice.

V. Concluzii

Semnatura digitala este un instrument deosebit de util si puternic totdata, care ofera urmatoarele
facilitati:
 Permite semnatarilor unui document sa oficializeze acest act chiar daca se afla la mare distanta
geografica fata de locul unde trebuie semnat documentul.
 Prin folosirea semnaturii digitale, destinatarul poate sa fie sigur de identitatea expeditorului.
 Prin faptul ca orice modificare, cat de mica a documentului semnat digital duce automat la
anularea semnaturii, destinatarul are convingerea ca documentul a ajuns in stare nealterata.
 Pe de alta parte, un document semnat electronic se supune clauzei juridice de non-repudiere,
adica semnatarul nu poate sustine ca nu a semnat acel document. Totusi, pierderea controlului
asupra unei chei private de catre semnatar va insemna ca toate semnaturile digitale folosind acea
cheie (deci primite “de la” acel utilizator) vor fi suspecte. O astfel de pierdere a controlului nu
este o problema de criptare, ci una care tine de factorul uman. Datorita lipsei de protocoale
pentru adresarea acestei probleme, semnaturile digitale nu pot oferi astfel non-repudiere
completa.
 Orice document semnat digital poate fi tiparit la imprimanta, continand informatia ca
documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnatura electronica a semnatarului.
 Implementarea semnaturii electronice aduce companiilor reducerea costurilor si cresterea
randamentului
 Intr-o companie, semnatura digitala poate fi utilizata atat pentru procesele interne cat si pentru
cele externe. Procesele interne implica interactiuni intre angjati sau departamente ceea ce
determina rapoarte de vanzare, rapoarte financiare etc. Procesele externe presupun trenzactii cu

15
clintii, furnizorii, agentiile, guvernul etc., cre mplica o multime de documente cum ar fi: facturi,
ordine de plata, contracte legale, acorduri.
În concluzie, putem menționa că deși semnătura electronică este o instituție juridica relativ
noua în societatea noastră tradiționalistă și destul de conservatoare, trebuie să amintim că
experiențele din trecut arată că descoperirile unor cunoștințe și tehnologii noi au fost foarte
repede acceptate de omenire dacă acestea au fost utile. Realizarea acordului de voință dintre părți
în format electronic pe lângă faptul că nu necesită cheltuieli suplimentare, elimină curieratul
clasic care s-a dovedit a fi mult mai lent și scump, totodată facilitează comunicarea rapidă între
partenerii de afaceri, elimină costurile în transportarea negociatorilor, asigură confidențialitatea
datelor, sunt sigure și ușor de utilizat, fluidizează circuitul documentelor, cu atât mai mult,
conduce la economisirea consumabilelor, reduce uzura biroticii, scutește de legalizarea copiilor,
elimină orice dubiu privind autenticitatea semnăturilor, ne încurajează să susținem că este o
instituție juridică utilă și pentru societatea noastră. În acest sens, teoreticienii și practicienii
dreptului trebuie să atragă o atenție deosebită în cercetarea și aplicarea practică a acestei instituții
juridice, deoarece deși este asimilata semnăturii clasice din punct de vedere a validității și
efectelor, deoarece sunt încheiate la distanță, , însă ele pot fi folosite ca probă în instanță numai
cu respectarea regulilor generale în această materie și ținând seama de prevederile legislației
speciale privind semnătura electronică

_________________
Legea nr.284 din 22.07.2004 privind comerțul electronic, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.138-146 din 13.08.2004, intrată în vigoare
la 14.11.2004;
Legea a nr.91 din 27.06.2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, Publicată la 04.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 174-177,
art. Nr : 397. Data intrării in vigoare 04.01.2015

16
 VI. Bibliografie

1) Legea nr.284 din 22.07.2004 privind comerțul electronic, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.138-146 din 13.08.2004, intrată în vigoare la 14.11.2004;
2) Legea a nr.91 din 27.06.2014 privind semnătura electronică și documentul electronic,
Publicată la 04.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 174-177, art. Nr : 397. Data intrării in
vigoare 04.01.2015
3) Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene-Pietroșanu, Ion Bica, Justin Priescu, Semnături
electronice și securitate informatică. Aspecte criptografice, tehnice, juridice și de
standardizare, ALL, 2006, pag. 9
4) Avocat Marius Coltuc, Revista de drept comercial 10/2011, Aplicabilitatea semnăturii
digitale, pag. 142
5) https://en.wikipedia.org/wiki/Digital_signature
6) http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/un-
dpadm/unpan044158.pdf?fbclid=IwAR1Ryb_WVdgk8z4xKSn9bs79JiARLefF4wQNccfQmYrAXVTgqbHDW
Q_A1E8

17