8. Cum lnvingem stresul?

,,Facefi ceea ce putefi, cu ceea ce avefi,

acolo unde suntefi"
-THEODORE ROOSEVELT

8. 1. Introducere

Viara cotidiana contemporana a inceput sa devina din ce in ce mai

aglomerata, cu numeroase sarcini dar ~i posibilita{i de organizare a
vietii personale ~i profesionale.
Multitudinea de alegeri pe care suntem nevoiti sa le facem ne
pot pune fara in fara cu dileme dificile de op~iuni profesionale ~i de
management al timpului, generatoare de stres.
Gerard Lebel, releva ca 29 % ~i 33% dintre barbatii ~i respectiv
femeile cu varsta cuprinsa intre 40-54 ani, sufera un stres in tens acasa
sau la serviciu. In 2003, un cercetator al Universita{ii Harvard aflrma
ca 80% dintre consultatiile medicale au la baza stresul. Conform
lnstitutului American al Stresului, 60-80% dintre accidentele de
munca sunt cauzate de stres [12].
Profesia medicala este una extrem de nobila, ce ofera oportuni-
tatea de a interactiona cu oameni cu personalitati diferite. De aseme-
nea, confera posibilitatea de a realiza o schimbare majora, profunda,
din punct de vedere uman si social prin alinarea durerii ~i vindecarea
de boli ce produc disconfo;t ~i suferinta.
 Insa, drumul pentru a fi un profesionist in domeniul medi-
cal, este sinuos, anevoios. Curba de pregatire profesionala este una
dintre cele mai lungi comparativ cu restul profesiilor, iar nivelul
de cuno~tinte din punct de vedere cantitativ ~i calitativ este unul
impresionant.
Imi aduc aminte prima zi de facultate, cand am vazut un banner
in fara amfiteatrului mare de la UMP ,,Carol Davila" din Bucure~ti,
pe care era scris: ,,pregatirea profesionala in medicina - 6 ani + 5 ani
It.I • ((

+ ... toata v1ara.

A~adar, aceasta profesie medicala este extrem de solicitanta din
punct de vedere al managementului timpului ~i al investiriei intelec-
tuale ~i financiare, la care se adauga ingrijorarea cu privire la integra-
rea profesionala ~i sociala, dupa terminarea studiilor ca tanar medic
sau as1stent.
Toate acestea due la un nivel ridicat de stres ce se poate repercuta
asupra vietii studenre~ti, profesionale ~i personale.

8.2. Conceptul de stres

Stresul cauzat de factori stresori pozitivi sau negativi, determina

un mecanism fiziologic de adaptare ce stimuleaza reacrii din par-
tea sistemului nervos ~i a celui endocrin. El apare ori de cate ori
este perturbata homeostazia organismului, acel echilibru intern,
perfect.
Stresul a fost introdus ca ~i concept de catre Hans Selye ce 1-a
definit ca pe o reacrie nespecifica a organismului uman, generata
de o diversitate de agenri stresori predominant externi ce afecteaza
subiectul la nivel senzorial, informational si decizional [1].
A )

In 1964, Selye facea destainuiri interesante legate de cercetarea

sa in cartea ,,De la vis la descoperire":
 ., as ft stiut la inceputul activitdfii mele ceea ce ,stiu acum,
Daca , ,
as ft fiicut desigur mai bine lucrurile; pierzi mult timp cu
;etezirea asperitdfilor. Stilul primului meu articol, referitor la
,, Un sindrom produs de diferifi agenfi nocivi "ti scris fa varsta
de 28 de ani, nu constituie nici pe departe un motiv de
mandrie. lntr-adevdr, dacd a1 fi ftiut atunci ceea ce ;tiu azi,
sunt sigur cd a1 fl formulat sindromul de stres numai cu
jumdtate din munca de laborator pe care a necesitat-o fi de
abia pea zecea parte a hartiei consumate atunci ... Bineinfeles
cd nu a1 fi cdzut in gre;eala de a md fi supdrat atdt de mult
din cauza criticilor aduse, in mod inevitabil, oricarei noi
..
((

concepftt.
In ciuda progreselor tehnologice, profesionistul din sana-
tate, este stresat ~i stigmatizat de catre un sistem anormal, 1n
care riscurile sunt supraevaluate. Din cauza unor procese pentru
un potential malpraxis ~i a unor asigurari exorbitante (a se vedea
capitolul privind responsabilitatea actului medical), anumiri
medici sau asistenfi experimenta{i, renunia la cariera medicala.
Astfel, 1n SUA, obstetricienii pot fi reclamafi pentru eventuale
prejudicii reale sau imaginare aduse copilului, de cand se na~te ~i
pana 1mpline~te 18 ani. D e asemenea, neurochirurgii, care traiesc
in medie cu 1 o ani mai pufin decat popularia generala, din cauza
st resului, fac din ce in ce mai pufin de garda, acordarea unui
tratament 1n urgenia flind practic imposibil in multe regiuni din
SUA [2].
Este extrem de evident ca stresul face parte din viata noas-
tra cotidiana ~i poate influenfa negativ pregatirea profesionala ~i
~bilitatea de a ne putea integra socio-profesional prin probleme
1nd use 1n sfera voliiionala si decizionala. Astfel, est e foarte impor-
tant sa putem dezvolta m~canisme de adaptare ~i de reducere a
stresului.
 Sa presupunem ca suntem in sesiune, materia acumulata este
complexa ~i nedescifrata inca, iar timpul avut pana la examen este
tot mai scurt. C a efect al acestei tensiuni se declan~eaza reacrii spe-
cifice d e adaptare din partea organismului. Sau, daca ~eful/~efa este
zilnic nemulrumit/nemulrumita, ne repro~eaza sistematic ca nu rea-
lizam indicatorii de management ai sectiei, amenintandu-ne sap-
tamanal cu ~omajul, reactiile compensatorii intr-o prima faza, ale
corpului, nu intarzie sa apara. Sistemul limbic, supranumit ~i cre-
ierul emo{ional, intervine prin structuri supraspecializate precum
hipocampul, amigdala ~i activeaza axul hipotalamo-hipoftzo-supra-
renalian. Este faza de alerta ce determina secreria unor hormoni
precum adrenalina ~i noradrenalina (catecolamine). Ca urmare,
sistemul nervos simpatic mobilizeaza o energie suplimentara pen-
tru adaptarea la stres. Efectele sunt: midriaza, adica dilatarea pupi-
lelor, cresterea
, tensiunii arteriale, a ritmului cardiac si
, respirator,
hipertermia, incetinirea procesului de digestie, sau reproducere etc.
Aceste mecanisme due la cre~terea nutrienrilor, a oxigenului ~i glu-
cozei in creier, mu~chi, alte organe, pentru a le adapta mai u~or noii
situarii (lupta sau fuga) ~i inhiba procesele care nu sunt importante
in acest context. Eftcienra acestor mecanisme, coroborata cu inceta-
rea stresului, conduce la revenirea catre o stare normala, anterioara
agresiunii. In caz contrar, daca stresul continua, se instaleaza faza
de rezistenta. Secreiia de glucocorticoizi cre~te, pentru a suplini
nevoia de glucoza din organism, printre altele ~i, a restabili home-
ostazia. Daca stresul se permanentizeaza, se instaleaza faza de epui-
zare, iar aceste reactii ale organismului devin nocive. Pot apare boli
cardio- ~i cerebro-vasculare dintre cele mai grave precum infarct
de miocard sau accidente vasculare cerebrale, afecriuni digestive,
psihice (depresie, anxietate, insomnie) etc.
~i, pentru ca in aceste zile se desfa~oara campionatul european
de fotbal, EURO2016, e de notat ca microbi~tii sunt expu~i bolilor
 . asculare mai mult decat non-microbistii As c I
car diov"
A •

. . ' . . tie ' in ttmpul

. Mondiale din Germania-2006, suporterii ne . A •

Cupe1 . • · mii au 1nreg1strat

cu 3,2
6 ori mal multe urgenre card1ace decat popul atia
t' . "
nepas1onata
de forbal.
Conceptul de stres are o componenta pozitiva numita Eustres
si O componenta negativa numita Distres.
' palmer, un mare psiholog, ridicii ipoteza folosirii stresului cape
un dinam in relaria noastra cu acesta, prin modiflcarea si
, transforma-
rea ruturor componentelor negative aduse de el In elemente pozitive,
rnotivarionale. Practic, sugestia este sa transformam elem en tele dis-
uesului generatoare de frustrare ~i depresie In elemente ale eustresu-
lui ce pot reprezenta un suflu motivarional ~i emorional pozitiv. In
acest mod depa~im obstacolele pe care le avem Ill viara[2].
In orice program de management al stresului este foarte impor-
tant ca acesta sa fie con~tientizat de ca.ere persoana in cauza pentru
a putea dezvolta mecanisme c,idaptative In funcrie de personalitatea
individuala, precum ~i de natura agentului ·stresogen [2] [3].
Vorbim astfel despre coping, termen care provine din englezes-
cul ,,to cope" ~i care inseamna ,,a face faia". El este procesul activ
cognitiv ~i comportamental prin care un individ se adapteaza vierii,
unei situarii stresante si reuseste sa o stapaneasca. Acest proces are loc
' ' '
datorita autoaprecierii propriilor capacita{i ~i motiva{ii.
Neutilizarea tehnicilor de constientizare si de management al
' '
stresului, duce la o suprasolicitare emotionala negativa, reduce obiec-
tivismul ~i ca atare putem sa luam decizii _nefavorabile [3].

8.3, Implicatiile stresului

In viat"ta exista
• "
doua tipuri de distres
· ) descrise de ca.ere
(stres neganv
McLean
ca macrostres si rnicrostres.
'
 Macrostresul este reprezentat de evenimente de viata majore
ce pot schimba cursul ei ~i sunt percepute precum macazurile de
cale ferata care pot duce ,trenul vietii' in directii total diferite.
Microstresul este reprezentat de evenimentele cotidiene sau cele ce
nu schimba major cursul vietii profesionale in acest caz [4].
Microstresul in schimb, de~i poate fl interpretat ~i perceput ca
nesemniflcativ, poate actiona conform principiului picaturii chine-
ze~ti ~i poate modifica perceptia ~i efectele macrostresului asupra
organismului [4]. Ca profesioni~ti in domeniul sanatatii, timpul de
munca a~a cum s-a aratat deja, este foarte important a fl respectat,
din acest considerent.
Termenul japonez Karoshi define~te moartea determinata de sur-
menaj sau de un stres important la locul de munca, racand obiectul
unei campanii nationale de prevenire inca din 1980. Un alt cuvant
japonez, Karo jisatsu desemneaza sinuciderile cauzate de stres sau
munca excesiva.
Stresul bazal - este o forma de stres cotidian care se intalneste
'
in viata personala ~i in cea profesionala, indiferent de tipul acesteia
fiind legat in mod direct de inechivalenia dintre a~teptarile flecaruia
dintre noi ~i evenimentele exterioare noua [S].
Cele mai importante modalitati de adaptare la acesta sunt repre-
zentate de contracararea frustrarilor ~i a tensiunilor psiho-emotionale
.
pr1n:
• identiflcarea sursei stresului,
• mentinerea unui program de odihna regulat adaptat varstei,
• folosirea unei alimentatii sanatoase ~i adaptate consumului
caloric,
• cultivarea unor relatii constructive de natura a consolida sra-
bilitatea afectiva,
• reglarea consumului de alcool si de tutun
• gestionarea timpului liber [SJ. '
 Stresul cumulativ apare atunci cand avem
" ., ., ., .h 1 . V • numeroase eveni-
te cu O 1ncarcatura psi o og1ca 1mportanta" . .
men . . ., soc10-profes1onala
. fectiva deoseb1t de 1ntensa ce apar cu O frecv c
s1 a en {a 1 oarte mare
~rezentand o duratii prelungita [5]. ,

Negustor tailandez de fructe tropicale (colec{ie foto personala)

In 1967, psihiatrii Thomas Holmes ~i Richard Rahe, au ela-

borat o scala ce le poarta numele, pe _baza constatarilor efectuate
pe 5000 pacienri. Ei au corelat diferitii factori stresori sintetizari
in 43 de categorii cu diversele afecriuni ale bolnavilor examinari.
Un scor peste 300 releva rise mare de boala ~i moderat pentru
val · " · I .,
on intre 150-299. 0 valoare a scorului sub 150 se core eaza cu
un rise
· mic deb Iv
oa a.
 Scala pentru stres Holmes & Rahe - adaptata

N r. Eveniment Scor
1 M oartea soiului I soiiei 100
2 D ivorr 73
3 Separare conjugala 65
4 Eliberare din 1nchisoare 63
5 Moartea unei rude dragi 63
6 Boala 53
7 C asatorie 50
8 Pierderea serviciului 47
9 Reconciliere conjugala 45
10 Pensionare 45
11 Boala a u_n ei rude 44
12 Graviditate 40
13 D ificultafi sexuale 39
14 Membru.nou in familie 39

32 Schimbarea locuin tei 20

33 Schimbarea scolii
, 20
34 Schimbarea unor activitati de timp liber 19
35 Schimbarea unor activitaJi religioase 19
36 Schimbarea unor activitafi sociale 18
37 Datorii mici 17
38 Schimbarea programului de somn 16
39 Re uni uni fam iliale 15
40 Schimbarea obiceiurilor alimentare 15
41 Vacanta 13
42 Craciunul 12
43 Contravenfii 11
 Acest tip de stres cumulativ este foarte important de identifi-
cat fiindca necorectarea sa poate conduce la sindromul de epuizare
psihica.
Consecintele acestui sindrom pot fl dezastruoase cu repercusiuni
severe:
• afectarea memoriei,
• diminuarea capacita{ii de concentrare,
• scaderea stimei de sine
• abandonarea studiului prin perceptia extrem de eronata ca
persoana nu poate face fata solicitarilor externe[6].
Ca atare pot aparea sentimen_te ,de frustrare, de vinova{ie, impo-
sibilitatea de a evalua succesele ~i e~ecurile, neacceptarea obosealii
.
cron1ce.
Pentru a putea evita cu _succes stresul cumulativ, este vital pentru
fiecare dintre noi sane cunoa~tem limitele pentru a ne stabili tinte
realizabile.
~a cum s-a aratat deja in capitolul precedent, organizarea tim-
pului, capacitatea de a nu se realiza supraaglomerarea c·u diverse sar-
cini profesionale simultan intr-~n ·iiiterval scurt de timp, grija fata
de psihicul ~i fizicul propriu, due la evitarea in timp a acestuia [6].
Pentru un viitor medic sau asisterit, este--foarte -important ca
acesta sa poata transmite 1ncredere pacieritului, insuflandu-i acestuia
sentimentul ca va putea fl tratat ~i 1ngrijit cum se cuvine. De cele mai
multe ori, prin prisma timpului mai 1ndelungat petrecut alaturi de
pacienti, asistentii ~i asistentele medical~ pot_fi influentati mult mai
puternic de efectele negative ale stresului profesional [7].
Un studiu foarte interesant efectuat de catre autoritatile medi-
cale din Australia 1n care au fost inclusi , 14 asistenrit si
, asistente

medicale din sectii cu un puternic impact psiho-emotional ca cele

de oncologie ~i oncopediatrie au beneficiat de un program de auto-
cunoa~tere a mecanismelor de reacfie la stres.
 Studiul a avut durata de 7 saptamani timp in care prin procesul
de autocuno~tere fiecare a reu~it sa ~lefuiasca farete componarnen-
tale de adaptare pozitiva la situariile stresogene, cu ameliorarea capa-
citatii de concentrare ~i de gestionarea constructiva a timpului liber
cu refacere emorionala corespunzatoare [7]. '
Cea mai importanta variabila interna ce poate influenia efectul
stresului asupra unei persoane este propria personalitate[8]. Ea ne
poate influenta modul de expunere la stres precum ~i reac{ia pe care
o vom avea postexpunere.
 Expunerea reprezinta riscul sau probabilitatea de a ne intalni
si confrunta cu situatii stresante. Reactivitatea este tipul de feed
back pe care il a~teptam, sau patternul comportamental afectiv ~i
psihologic pe care il folosim ca raspuns la evenimentele stresante
[9].
Personalitatea este un atribut extrem de complex care se con-
struie~te in cei 18 ani de dezvoltare psiho-fizica ~i care poate fl in
continuare modular.
Smith ~i colaboratorii au aratat faptul ca expunerea la stres
intens, cumulata cu o reactivitate crescuta, poate sta la baza unor
tipuri comportamentale ce determina predispozifia de aparifie a unor
categorii de boli.
Astfel, o expunere foarte mare precum ~i o reactivitate foarte
mare sunt caracteristice tipului comportamental A, ce este pre-
dispus pentru dezvoltarea de boli cardiovasculare in principal prin
suprasolicitarea ~i hiperstimularea sistemului nervos autonom sim-
patic [I OJ.
Ace~ti indivizi se caracterizeaza prin ostilitate, intoleranra, per-
fectionism, nelini~te, competitivitate, autoritate, implicare profesio-
nala majora etc. Ca rezultat al acestui profil psihocomportamental,
vor avea o reactivitate crescuta la stres, cu eliberarea hormonilor de
stres in cantitate dubla fara de ceilalri indivizi.
Reactivitatea la stres poate modula practic consecinrele ~i pre-
dispozitiile de natura psihologica ~i somatica de a genera boli. A~a
s-a impus teoria expunerii ~i reactivitapi diferenpate prin care se
descrie importanra modului de a reacriona la factorii stresogeni con-
form zicalei ,,nu conteaza ceea ce ti se intampla in viara, ci conteaza
cum reacrionezi la ceea ce ti se intampla" [I I].
 8.4. Metode de adaptare la stres
~a cum aminteam, permanentizarea stresului duce la reacrii patolo-
gice ale organismului, dintre cele mai diverse.
Pot aparea tensiuni musculare, oboseala, amereli, cefalee, insom-
nie, lipsa poftei de mancare, probleme digestive, sau de reproducere.
In plan emotional, se descriu stari de iritabilitate, agitarie, depresie,
fobii etc.
Strategiile de interven{ie ~i de control ale stresului psiho-emorio-
nal i~i propun identificarea metodelor de adaptare la stres ~i dep¾irea
evenimentelor [12] [13].
Testarea psihologica este deosebit de relevanta pentru idenri-
ficarea patternului psihologic, a mijloacelor optime de adaptare a
fiecirui individ la stres si de consiliere conform acestora.
'
Consilierea individuala poate fl extrem de simpla pana la deose-
bit de complexa in func{ie de aspectele abordate.
Un rol foarte important ii au atat persoana consiliata cat ~i per-
soana care realizeaza consilierea.
Persoana consiliata trebuie sa fie deschisa, sa accepte sfaturi ~i
sugestia de punere in practica.
Persoana ce realizeaza consilierea trebuie sa aiba experienra
profesionala §i umana necesara acestei activirari precum §i expertiza
psihologica de a cuno~te modalitatea de sugestie pozitiva ~i de con-
siliere activa a unei persoane. Se realizeaza compararia cu utilizarea
unei lanterne, adica esti in intuneric si nu stii sigur care este strada
' ' '
corecta ~a ca rise ofera o sursa de lumina dar ramane la laticudinea
ta cum ~i cand o folose~ti.
Astfel, este esenrial sa se pastreze autonomia persoanei consiliate
~j ghidarea cu acordul acesteia catre depa§irea momentelor de srres
maxim din viara profesionala - exemplu: gestionarea corespunzaroare
a timpului ~i emoriilor din perioadele de sesiune din facultate.
 Exista mai multe tipuri d e strategii de coping In privinra stre-
sului. Printre cele mai eficiente se numara tehnicile individuale de
automonitorizare a factorilor stresori ~i a simptomelor generate de
acestia descrise de Matteson ~i colaboratorii In 1980.
'
Astfel rolul principal In aceasta tehnica este abilitatea persoanei
de a identifica factorii stresogeni, de a-i conecta cu evenimentele
potential stresante ~i de a prelua precum un puzzle flecare element in
parte pentru a gasi multiple solutii mici la o problematica mai mare.
Tehnica de toleranra crescuta la stres descrisa de Kendall ~i
Bernis provine din ideea ca stresul este inevitabil pe parcursul vietii,
iar principalul scop al acestei tehnici este de a modifica percepria
flecarei persoane asupra evenimentelor potential stresogene. Se aplica
tehnici de interpretare cognitiva prin care se incearca modificarea
modului de gandire ~i de reacrie la stres [13].
Tehnicile de relaxare descrise de Mason urmaresc modiflcarea
unor parametrii fiziologici ce pot avea o activitate extrem de crescuta
in timpul perioadei de stres acut. Astfel, persoana este invarata sa i~i
modiflce frecvenra ~i amplitudinea respirariilor sau sa mediteze. Se
realizeaza astfel, diminuarea percep{iei stimulilor externi prin con-
centrarea asupra frecvenrei respiratorii ~i combaterea hiperstimularii
sistemului nervos autonom simpatic [13]. Astfel, un studiu rando-
mizat, controlat, pe un grup de studenri la nursing din China, avand
anxietate moderata, au fost inclu~i intr-un program de meditatie de
minim 30 minute, 7 zile. Fara de grupul de control, ei au avut o redu-
cere a tensiunii arteriale ~i a gradului de anxietate (Yu Chen, 2014).
De asemenea, Kuna ~i colaboratorii, au sugerat efectuarea dife-
ritelor tehnici de autosugestie pozitiva prin care o persoana i~i ima-
gineaza rezultatul pozitiv la problema aparuta, anticipandu-1.
Cum aflrma Roskies, se incearca temperarea reacriilor negative
la stres prin tehnici de diminuare a nivelului de catecolamine ~i pe
gandirea pozitiva ca flecare problema poate fl impartita in mai multe
parri mici ce pot fi rezolvate secvenrial cu o impJicare emotionala
negativa tip distres mult mai mica ~i cu o flnalitate pozitiva.

- -- ~ 4 4 - wd,~
a ""' t--«Mf, tUA&u

C)

Strategiile individuale sunt deosebit de utile ~i pot fl extrem de

u~or de aplicat in viara de zi cu zi, flind u~or de asimilar, dar strate-
giile organizationale sunt cele care pot realiza o abordare completa
din toate unghiurile a situariilor stresogene[l 4].
Tehnicile de dezvoltare a resurselor sunt centrate pe sprijinul
acordat colegilor de serviciu sau colegilor de liceu sau facultate in
demersul acestora de adaptare la situariile stresante.
Teoria centrala a acestei tehnici este ca uneori o privire exteri--
oara poate fl mai constructiva fara de cea din interiorul problemei
aducand elemente inovatoare ~i de completare in strategiile adapta--
tive la distres [ 14].
 Tehnica de planificare a muncii vizeaza O organizare a aces-
ceia astfel 1ncat sa fi e evi tat e incertitudinile d e p e parcursul vierii
profesionale. . " >J • •

Este foarte important inca din timpul studiilor medii liceale sa

fie con~tientizate aptitudinile personale, pe care se bazeaza alegerea
unei cariere[l 4].
Hall ~i colaboratorii realizeaza o foarte frumoasa paralela cu dru-
mul pe o ca.rare dintr-o padure deasa de la care nu te abari avand insa
0 harta foarte detaliata in mana. Daca te uiti inapoi vezi ce mult din

porriunea de ca.rare a fost deja parcursa. Prezentul te face sate rega-

se~ti tot pe ca.rare, iar harta iti spune ca e~ti in continuare pe drum,
ca.ere obiectivul tau[l 5].
Tehnicile centrate pe activitaple de munca se refera la diver-
siflcarea activitatilor profesionale. D rept exemplu in viara studen-
ieasca, atunci cand ai de invafat la mai multe materii care au un
volum crescut, este mai util sa imbini studiul la acestea si nu sa te
'
centrezi pe un volum foarte mare dintr-o singura materie un timp
indelungat [IS].
Tehnicile de optimizare a relatiilor interpersonale ~i de modi-
flcare a procedurilor organizationale sunt centrate pe colaborarea
dintre colegi - spre exemplu imparrirea unor cursuri cu invararea
acestora intr-un grup organizat sau, intalniri restranse ~i lamurirea
neinrelegerilor avute din materialul parcurs [IS].
Promovarea unui stil de viata sanatos este esentiala, iar ,, un
corp sanatos este barometrul unei minri sanatoase", cum afirma
yoghinul Swami Shivananda.
Un stil de viata sanatos constituie baza pentru o funcrie neu-
rocognitiva optima, pentru crearea rezervelor energetice ce se pot
consuma in timpul evenimentelor stresogene. Acest stil con sra in:
• evadare din cotidian;
• sport cu caracter recreational;
 • tehnici de regresie, joaca cu copiii sau animalele preferate)
coloratul carrilor etc.;
• programe antidistres: descircarea psihici prin ras, plans, expri-
mare verbala, antrenarea 1ntr-o activitate fizica, meditatia,
rugaciunea etc. Respectarea regulii celor ,,trei de opt", adica 8
ore de munci 8 ore de odihna si 8 ore de relaxare [1 6];
' '
• crearea de eustres prin participarea la activitati placute pre-
cum expozitii, spectacole, clans, concerte, auditii, excursii,
acriuni fllantropice, voluntariat, petrecerea unor clipe m inu-
nate in familie etc.

Oinamica de grup este foarte importanta. Posibilitatea de a avea

un suport familial si social care sa aline impactul negativ pe care
agentii stresori il pot avea, constituie un mare avantaj [ 17].
Setarea unor obiective profesionale ~i sociale abordabile ~i
finalizabile cu succes intr-un interval de timp determinat, repre-
zin ta 1ntotdeauna un punct de referinra pentru viitoarele succese
socio-profesionale [ 18].
In acest sens a fast elaborata teoria treptelor care compara viara
profesionala cu un ~ir nesfar~it de trepte pe care daca le urci una care
 u exista riscul sa cazi ~i, cu fiecare treapta vei c-. " d
una, n 11 1ntot eauna

ma1. sus , asadar

, vei avea un progres continuu ·
Sa ne imaginam astfel, cele 777 de trepte pe care le avem de
urcat din portul c~chet al insul~i Capri, spre Anacapri. La cap3.tul
lor, se ridica una d1ntre cele ma1 frumoase vile ale Italiei, casa de la
San Michele, a lui Axel Munthe, medic suedez. Priveli~tea care ti se
ofera, demna de uria~ul sfinx din granit (foto), este splendida, raspla-
tind cu generozitate maxima efortul fizic ~i de vointa, depus.

Sfinxul de la San Michele-Anacapri (foto colecrie personala)

Sanatatea psiho-emorionala este la fel de importanta ca ~i cea

fizica. Pornind de la Inrelegerea emoriilor ~i a rolului !or in aparitia
b01·11 ..
or, _s-a dezvoltat foarte mult psihoterapia centrata pe emopi, sau
~roces-experienriala cum se mai nume~te, care urmare~te dezvoltarea
1
~teligenrei emorionale. Ea confera armonizarea oamenilor intre ei dar
si,. cu ei "1n~ 1
·~1· [ 19]. Inteligenra emotion al""a (EQ) presup une autodis-
Ctplina' autocunoastere si empatie si, con1orm c 1ui· D ante
· l Goleman,
autorul l b . . . ' ' ' . al"""
ce e re1 caqi ,,Inteligenra emopon a poate 1
fi imbunatafita.
 Starca de sanara tc cstc co rolarul cc pcrmi te tuturo r acestor stra-
tcgii ~i tipuri de in tcrvcnrii sa fi e efi ciente ~i rodni ce . --r oate aces teaJc:
putcrn obti nc ~ a cum am m en rio nat d eja, prin:
• h id ratarea zi) n ica adecvata;
• rcducerca co ns um ul ui de al cool;
• cvitarea psiho-energizantelor;
• rcnun rarea la fumatul activ sau pasiv;
• efcctuarea unor activitari fizice cu caracter recrearional de
tip izoto n, aerobe eel purin 30 minute zilnic;
• diversiftcarea activitatii profesionale;
• evitarea stresului cumulativ;
• abordarea unei alimentatii corecte [20].
Dar atenrie la tabieturile care iri infrumusereaza ziua, precum
ce~ca cu cafea. Dintre cele aproximativ 1000 substanre existence in
cafeaua prajita, numai 26 au fost studiate in privinra poten rialului
carcinogen, iar 19 1-au conflrmat pe animalele de laborator. ~i, legat
tot d e hrana sanatoasa, sa ~tiri ca alimentele prajite ~i arse consumate
zilnic, sunt de cateva sute de ori mai cancerigene decat aerul inhalat
zilnic intr-o mare metropola [2].
La nivelul colectivitafii, realizarea unor sondaje de opinie poate
permite identiflcarea mai facila a factorilor stresogeni comuni ~i apla-
narea sau amendarea acestora.
M anagem entul stresului profesional printre studentii medici-
ni~ti, arat de medicina generala cat ~i de medicina dentara ~i asisrenia
m edicala este d e asemenea vital. Aceste categorii de studenri sunt
supuse uno r nivele de seres superioare fara de alri studenri.
Un studiu coreean foarte interesant confirma acest aspect ~i face
referire la un chestionar - EASSI - care poate identiflca problernele
psih ologice ~i comportamentale aparute din cauza spiricului cornpe-
ti rio nal ridicat ~i volumului crescut de informarie medicala. Acest~
con rine 13 1ntrebari pe 4 domenii ce pot identiflca factorii stresogent
care pot fi atenuati semnificativ [21]. Sa luam aminte ca:,,Colabo-
rarea este de departe, mult mai puternicii decit concurenra" cum
afirma indianul Jaggi Vasudev.
Sa luiim exemplu de la celulele organismului! lntre ele nu existi
concurenia, ci numai colaborare, flecare ~tie ce are de fa.cut in acest
A

angrenaj impresionant care este organismul uman. In momentul in

care unele doresc sa fie independente ~i sa nu mai colaboreze, se
multiplica excesiv ~i apare boala neoplazica care, mai devreme sau
mai tarziu duce la moartea tuturor celulelor!
In conduzie, stresul face parte din viata oriciirei persoane indi-
ferent de varsta, statut social sau profesional ~i este important sa
~tim cum putem sa atenuam efectele sale nocive sau disruptive ~i
sa folosim elementele de catalizare ~i concentrare a energiei ce pot
deriva din acesta.