http://www.ganduridinierusalim.

com/ce-cuvant-nu-suporta-diavolul-sa-auda-niciodata-si-care-il-tulbura-
rau-de-tot/

Ce cuvânt nu suportă diavolul

să audă niciodată și care îl
tulbură rău de tot
DE ADMIN · PUBLICAT 11 MAI 2019 · ACTUALIZAT 11 MAI 2019

Azi-noapte am deschis o carte, deși mă culcasem decis ca să nu mai

citesc. După miezul nopții mi-am zis: „Totuși, hai să deschid cartea
asta, numai două pagini să citesc”. Și m-am pomenit că s-a făcut ora
7 dimineața. De două-trei nopți citesc dintr-o carte celebră, unde scrie
cum unei femei credincioase i-a murit copilașul, iar femeia era
disperată și plângea. Și a trecut pe acolo o femeie desfrânată, care a
văzut-o pe mama aceea și i s-a făcut milă de ea când a văzut-o cum
suferea. Și a început să se roage: „Doamne, tu știi cât îs de păcătoasă
Dar, te rog, de data aceasta să mă asculți, cel puțin o dată ascultă-mă
și pe mine: învie copilul acestei femei!” Iar copilul a înviat.

Iată, deci, că rugăciunile făcute pentru alții, dacă sunt spuse cu

pocăință și cu dragoste, ajung la tronul lui Dumnezeu, indiferent de ce
păcate am făcut.
Uneori ne rugăm, dar nu vedem rezultatul. Spune apostolul Iacov:
„Cereți și nu primiți, pentru că cereți rău, ca voi să risipiți în plăceri”
(Iac. 4, 3). Uneori cerem ceea ce este în dauna noastră sau a
semenilor noștri, și Dumnezeu nu ne ascultă, așa cum un tată nu-și
ascultă copilul care îi cere: „Tată, dă-mi să mă joc cu șarpele ăsta”.

Cât despre rugăciunea inimii, m-au întrebat și niște mari învățați din
America, în urmă cu doi ani. Și le-am răspuns: „Părintele Cleopa a
fost întrebat și el: Vorbiți-ne despre Rugăciunea lui Iisus. Ce-a
răspuns Cleopa? Eu nu știu ce-i aia”. Rugăciunea neîncetată nu este o
lucrare prea ușoară. Dar fiecare o poate face la măsura lui și este bine
ca toți creștinii să încerce să spună rugăciunea minții. Există o
rânduială, dar eu nu merg la rânduială. Le-am spus și celor din
America și vă spun și vouă: întotdeauna când pomenim numele lui
Iisus, fug toți dracii, pentru că demonii se cutremură când aud numele
Domnului Iisus Hristos.

Poate că întreaga rugăciune – „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui

Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” – e mai dificilă. Poți să
zici doar: „Iisuse, mântuiește-mă pe mine, păcătosul”. Sau cum se
spune în Acatist: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă”. Satana e
de acord ca să zici aproape orice cuvânt, dar „miluiește-mă” el nu
suportă să audă niciodată.

Într-o mănăstire, unde era program foarte precis, la miezul nopții se

trăgeau clopotele pentru Miezonoptică.

Dar, de câteva ori, înainte de miezul nopții cu o oră, începeau

clopotele să sune. Și era o gâlceavă. Ieșeau călugării de la chilii să
meargă la Miezonoptică, dar biserica era închisă. Și atunci îl certau pe
clopotar:

– Măi, de ce-ai sunat mai repede?

– Dar eu n-am sunat!

– Nu ai tras tu clopotele!?

Și atunci, un cuvios, un frate curat și curajos, și-a zis în gând: „Lasă

că văd eu ce se întâmplă!” Și s-a ascuns undeva, în clopotniță. A stat
acolo pitit. Cu o oră înainte de miezul nopții, au început iarăși
clopotele să sune. Și-a ieșit fratele și a spus celui care trăgea
clopotele: „În numele lui Dumnezeu, al lui Iisus Hristos, îți poruncesc
ție, duhule necurat, să rămâi pe loc!” Și, deodată, au încetat
clopotele; era satana care încurca treburile Atunci părintele i-a zis
diavolului: „Nu-ți dau voie să pleci de aici, până ce nu cânți și tu
Sfinte Dumnezeule”. Și a început să cânte demonul, că satana a
rămas cu vocea aceea de înger, nu a pierdut-o. Cânta satana, încât
clocoteau toți munții, așa de puternic cânta: „Sfinte Dumnezeule,
Sfinte tare, Sfinte fără de moarte”, iar apoi se oprea. „Termină
cântarea!”, îl îndemna călugărul. Și iar începea: „Sfinte Dumnezeul,
Sfinte tare, Sfinte fără de moarte”. Iar se oprea. A treia oară la fel.
Pentru că nu voia nicidecum să zică „miluiește-ne pe noi”. Asta nu
voia să zică satana. Nu voia să-I ceară lui Dumnezeu ca să-l
miluiască. Și, atunci, a început diavolul să-l roage pe călugăr: „Dă-mi
drumul, că vine ziua și mă prinde aici”. E o istorioară cu un mare
înțeles.

Rugăciunea inimii, deci, este pomenirea numelui lui Iisus Hristos.

Pomenind numele lui Iisus, te sfințești. De numele lui Dumnezeu fug
toți dracii, ne spune Scriptura (cf. Marc. 16, 17). Dacă nu poți să o zici
în forma dezvoltată, zi cel puțin: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-
mă” sau doar „Doamne, miluiește-mă”. Poți începe să o rostești mai
întâi mecanic, doar cu buzele: „Iisuse, Doamne, miluiește-mă; Iisuse,
Doamne, miluiește-mă”. După un an, doi, te-ai obișnuit și această
rugăciune scurtă îți vine de la sine. După aceasta n-o mai zici cu
buzele, o zici numai în minte. Apoi, dacă te-ai obișnuit și cu aceasta
câțiva ani, vine de la sine. Și, când mintea se încălzește, iar inima
tresare de bucurie la numele lui Hristos, atunci e bine. Dar puțini ating
această performanță.

Arhiepiscop Justinian Chira

Extras din „Trăiţi frumos şi-n bucurie”, Ed. Nicodim Caligraful, Sfânta
Mănăstire Putna, 2014

http://www.ganduridinierusalim.com/spune-trei-rugaciuni-scurtezilnic-si-te-vei-hrani-mai-mult-mai-tarziu/
Spune trei rugăciuni scurte,
zilnic. Și te vei hrăni mai mult
mai târziu
DE ADMIN · 12 MAI 2019

Așa îi învăț pe oameni să se roage: ”Spune trei rugăciuni scurte!”. ”N-

ar trebui să spun mai multe?” ”Spune trei rugăciuni scurte, zilnic. Și te
vei hrăni mai mult mai târziu. Și când vei începe să simți cât de dulce
este Domnul, vei vrea mai mult și atunci ți se va da mai mult”. Şi mai
apoi nu va mai fi nevoie să ţi se dea, ci vei avea îndrazneala să ceri
chiar tu mai mult. Pentru că ai gustat şi ai văzut că bun este Domnul.

Așa începem. Nu singuri, pe cont propriu, ci cu ajutorul cuiva, a cuiva

care să-ți spună cât să primești până când vei fi capabil să decizi
singur.

Dar atunci când ești plin de mândrie și de iubire de sine, te apuci să

spui rugăciuni zi și noapte, reziști o zi sau două și apoi te simți
doborât şi renunţi. Deci sfatul meu pentru cei ce se luptă:

Încearcă! Și păstrează tăcerea! Este foarte greu. Dar găsește-ți un

loc, nu contează momentul zilei, în care să poți fi singur. Poate fi chiar
și baia, dacă e liberă, încuie ușa și începe să rostești rugăciunea!
Domnul este pretutindenea.

Și spune doar atât: ”Doamne, vreau să gust și să văd cât de bun ești!
Hrănește-mă!” Și o va face. Începe cu o singură rugăciune. Și
încearcă sa faci acea rugăciune din inimă: ”Doamne, vreau să văd
Fața Ta!”. El îți va spune: ”Uită-te în jurul tău, aici sunt”. Și ți se va
schimba inima. ”Doamne, învață-mă să iubesc!”. Aceasta este
rugăciunea. Și apoi ia mintea ta și așaz-o întru Domnul. ”Umple-mă,
Doamne, nu Te vreau decât pe Tine! Pentru că nu este nimic în afară
de Tine. Și eu sunt nimic fără Tine.” Aceasta este rugăciunea.

Toate rugăciunile scrise (formale) pe care le avem sunt foarte

importante pentru că sunt scrise de oameni care au început cu:
”Doamne, vreau să Te iubesc!”, ”Doamne, vreau să văd Fața Ta!”,
”Doamne, ajută-mă să simt cât de bun ești!”. Și, prin aceste rugăciuni
scurte, ei au învățat să-L iubească pe Domnul. Și apoi au scris aceste
frumoase rugăciuni din care reiese incredibila cunoaștere de
Dumnezeu pe care au dobândit-o. Și, astfel, rostim aceste rugăciuni
atunci când avem nevoie să ne păstrăm mintea și inima în Domnul.

Schiarhimandritul Ioachim Parr

Convorbire la Mănăstirea Optina din Rusia, 2013
Surse: Cuvantul-Ortodox.ro, ortodox.md