Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU” – BUCURESTI

Facltatea de Drept

INSTITUTII POLITICE

Structura Parlamentului
Romaniei

Student: Stanciu Ionut Marian


Profesor: Muraru Andrei
Grupa 1

C2 General
Aparitia Parlamentului trebuie considerata ca exprimand o cerinta umana de a participa la
facerea legilor, participare care este, de fapt prima dintre legile democratiei. Daca puterea
apartine poporului si numai acesta are dreptul de a legifera, atunci lege este expresia vointei
suverane a poporului, care este detonator si autoritate suprema prin care se exercita puterea.
Numai ca in statele intinse si cu o populatie numeroasa este imposibil ca intreb poporul sa poata
constitui o adunare care sa decida sis a legifereze.
Solutia a fost ca poporul sa delege exercitiul dreptului sau natural si inalienabil de a
legifera, unor reprezentanti ai sai care sai poata exprima vointa. De aceea si imputernicirea
trebuie sa raspunda necesitatilor de a crea conditiile de a exprima vointa poporului care l-a ales
sip e care il reprezinta nemijlocit. Cand vorbim despre Parlament vorbim despre putere
legislative, unicul organ legiuitor sau pur si simplu organ legiuitor. Asemenea caracterizari
rezulta fie din dispozitii constitutionale fie din alte principii de drept statornicite si recunoscute.
Parlamentele existente astazi in sistemele constitutionale sunt formate fie dintr-o singura
adunare (camera),fie din doua sau mai multe adunari. Parlamentele formate dintr-o singura
adunare sunt parlamente unicamerale, iar cele formate din doua sau mai multe adunari sunt
parlamente bicamerale sau multicamerale. Structura parlamentului este in stransa legatura cu
structura de stat. Structura unitara a statului este in general o motivatie a structurii unicamerale,
insa in tara noastra exista totusi o structura bicamerala, lucru care se explica prin ingeniozitatea
constitutional.Un argument puternic consta insa in acee ca o camera superioara poate tempera
din avantul camerei inferioare.
Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala, cuprinzand Camera Deputatilor si
Senatul. Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament, pe baza votului universal, egal, direct,
secret si liber consimtit, pe un mandat de 4 ani. Diferentiarea intre cele 2 camere se face din
punct de vedere al competentelor legislative, o diferentiere mai clara fiind facuta incepand cu
anul 2003.
Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu.Pentru
indeplinirea atributiilor lor, Camerele isi organizeaza birouri, comisii care isi desfasoara
activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate Grupurile parlamentare se pot organiza
separat pentru fiecare Camera in parte.Ele urmaresc formarea organelor de lucru si desfasurarea
activitatii fiecarei Camere, fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10 deputati, care au fost
alesi pe listele aceluiasi partid. In general, grupurile parlamentare au urmatoarele competente:
-fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare ; propun cate un candidat pentru functia
de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului. ; fac propuneri pentru
candidatii membrilor birourilor celor doua Camere. ; isi dau acordul la desemnarea membrilor
comisiilor parlamentare ;participa la alcatuirea comisiilor de mediere;prezinta propuneri pentru
stabilirea ordinii de zi. ; prezinta amendamente; pot cere presedintelui Camerei verificarea
cvorumului ; pot cere incheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse in discutia Adunarii.
-pot adresa interpelari ; au drept de initiativa legislativa.
Birourile permanente se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a camerei Deputatilor
si a Senatului si ele cuprind pe presedintele Camerei, patru vicepresedinti, patru secretari si 4
respectiv 2 chestori.
Comisiile parlamentare: sunt organe de lucru ale Adunarii Deputatilor, sau dupa caz, a
Senatului, care au scopul de a indeplini insarcinarile ce le sunt incerdintate in vederea pregatirii
lucrarilor fiecarei Camere. Sunt alcatuite dintr-un numar restrans de parlamentari, care au ca
sarcina sa examineze in mod detaliat problemele care sunt supuse dezbaterii Parlamentului si
apoi sa-i prezinte acestuia rapoarte cu propuneri adecvate. Comisiile parlamentare pot fi:

C2 General
-permanente. -temporare, in care intra cele speciale, de ancheta si de mediere. De cele mai multe
ori comisiile apartin unei singure Camere, dar in unele imprejurari se pot constitui comisii mixte,
comune celor 2 Camere, care la randul lor pot fi permanente sau temporare.
Comisiile permanente: sunt alese pe toata durata mandatului Camerei Deputatilor si a
Senatului, pe domenii de activitate. Fiecare parlamentar este obligat sa faca parte din cel putin o
comisie permanenta, cu exceptia membrilor Biroului permanent, al Camerei Deputatilor si
respectiv a presedintelui Senatului si a senatorilor membri ai Guvernului. Calitatea de membru al
comisiei permanente poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte
senatorul respectiv sau prin revocarea deputatului cu votul majoritatii deputatilor din Comisie,la
cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numarul membrilor Comisiei.
Atributiile principale ale comisiilor permanente sunt: -examinarea proiectelor si propunerilor
legislative in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor. -efectuarea de ancheta parlamentare.
-solicitarea de rapoarte, informari si documentatii de la autoritatile a caror activitate intra in sfera
lor de competenta. -dezbaterea si adoptarea de hotarari cu privire la toate problemele transmise
de Biroul permanent al adunarii.
Comisiile speciale se constituie, prin hotarari ale Camerei Deputatilor si ale Senatului,
pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau
pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Comisiile de ancheta se
constituie la cererea unor treimi din membrii fiecarei Camere si au un caracter temporar.
Comisiile de mediere sunt constituite in cadrul procedurii de mediere. Comisiile comune ale
Camerei Deputatilor si ale Senatului pot fi constituite in baza prevederilor art. 61 alin. 4 din
Constitutie si a reglementarilor proprii ale celor 2 Camere.

C2 General
BIBLIOGRAFIE

1. "Drept Constitutional si Institutii politice” Editia 15, Volumul 2, Ioan


Muraru, Elena Simina Tanasescu , Editura C.H. Beck ,2017

1. www.wikipedia.ro

C2 General

S-ar putea să vă placă și