BOLILE APARATULUI RESPRATOR LA COPII

SIĂPTOME RESPIRATORII

TUSEA ACUTA / CRONICA

Anamneza:
-AHC+APP:atopie , mucoviscidoza
-tipul de tuse
-mediul de viata:fumatul pasiv, habitat cu alergeni multiplii
-orarul tusei
-factori declansatori:tusea sezoniera ,tusea de effort , tusea postinfectioasa
-eficienta tratamentelor administrate
-simptome si semne asociate: febra , astenie , transpiratii , diaree;sindrom obstructive de
corp strain in caile respiratorii
Examen clinic complet: examen clinic general: deformare toracica , hipocratism digital
crestere staturo-ponderala , semne de malnutritie ;
examen pulmonar:auscultatie
examen ORL:hipertrofia amigdaliana ,obstmctîe nazala.

TUSEA ACUTA tuse sub 3 saptamaniin caz de infectii bacteriene si/ sau virale, fie
aspirarea de corp strain.
Cauze posibile :
infectii ORL:sinuzita , rinofaringita, laringita
infectii respiratorii joase:traheita , bronsita , bronsiolita , pneumopatie , tuse
convulsiva. (se impune:Rx t-horacic+ HL=hemoleucograma + PCR=proteina C
reactiva)
inhalarea de corp strain se face Rx. Thoracic din fata in inspiratie pentru decelarea
'trapping'-ului.
TUSEA CRONICA = tuse cu durata peste 3 saptamani.
Cauze posibile:
-afectiuni respiratorii:astm allergic constituit sau simpla hiperreactivitate bronsica ,
mucoviscidoza , TBC , tuse convulsive, corp strain , malformatii bronsice , bronsiectazii
deficit imun manifest prin infectii respiratorii repetate.
-afectiuni ORL: hipertrofie adenoidiana snuzita maxilara cronica , infectii respiratorii
-afectiuni digestive:reflux gastro-esofagian;tulburari de deglutitie
-afectiuni mediastinale:anomalii ale arcului aortic; compresie traheala sau bronsica(se
cere RNthoracic + CT +RMN)
-fumatulpasiv

INFECȚIILE NAZO-SINUSALE
I.SINUZITA ETMOIDALA
-Apare lą copii cu varsta intre 6 luni si 6 ani.
-Tablou clinic: febra ridicata , edem si eritem la unghiul intern al pleoapei superioare.
-Prezinta risc de afectare oftalmica, deci este o urgenta care necesita•spitalizare imediata.
-La examinarea CT a fetei se confirma prezenta unei colectii intraorbitare.
 -Tratament :AB-terapie si drenaj chirurgical al colectiei in caz de exoftalmie ,
oftalm*gig
—2. SINUZITA, MAXILARA
-Apare la copii peste 3 ani.
-Tablou clinic:pentru ca este o suprainfectie bacteriana persista febra peste 3 zile ,
durerilesinusale suborbitale persistente si accentuate , mai ales unilateral ,-durerile apar
la anteflexie, la effort , la sfarsitul zilei , rinoree purulenta unilaterala.
-Diagnosticul este clinic examinarea Rx. este inutila.
-Examen CT se face doar in caz de dubiu de diagnostic / in caz de lipsa de raspuns la
tratamentul de prima intentie / cand se suspicioneaza complicatii.
-Complicatiile sunt:abces orbitar , abces cerebral , tromboflebita vaselor cerebrale.
-Tratament:antibiotice(AB-terapie):amoxicilina + acid clavulanic sau pristamicine
(in alergie) ; antialgice ; antipiretice ; corticoterapie de scurta durata

3.SINUZITA FRONTALA
-Apare la copii peste 10 ani.
-Tablou clinic:febra ; durere pulsatila frontala, supraorbitara , mai ales unilateral.
-Complicatii: abces cerebral mult mai frecvent comparativ cu sinuzita maxilara.
-Tratament identic cu sinuzita maxilara.

4.SINUZITA SFENOIDALA
-Afectiune mai rara predominand la copiii mari.
-Tablou clinic:febra ; cefalee persistenta retroorbitara.
-Examen CT al fetei este necesar.
-N e •ta spitalizare de urgenta

RINOFARINGITA ACUTĂ
-Apare la toti copiii indiffercnt de varsta.
-cauze: virusuri cu tropism respirator:rhynovirusuri ,mixovirusuri , adenovirusuri.
-Tablou clinic: obstructie nazala + rinoree seroasa aparute precoce
Subfebrilitati ,uneori febra ridicata (39 grade)
Tuse seaca,
Copiii mai mari acuza o senzatie de uscaciune la nivelul faringelui.
Secretia nazala seroasa devine mucopurulenta in 2-3 zile si tusea se
accentueaza.
-Examen obiectiv al faringelui cu spatula : faringe hyperemic(rosu , inflamat)
-Durata bolii:3-7 zile
-Complicatii:
Otita medie congestiva sau supurata
Sinuzita fronto —maxilaranumai la copilul mare
Bronhopneumonia prin suprainfectia bacteriana a cailor respiratorii inferioare la sugari si
la copii cu deficientă imunologica accentuate
Diareea de cauza infectioasa la sugar
Convulsii febrile la sugari.
 Profilaxia ; i±aaminte ai capului de frig; —
cu infeai rșraîorii
- • F..xp,xrzea ta am
Profilaxia la

-TraaffEN.
in ; cu febrile
reśim 'șt-gaaJ regim lactoîîinos
Se evita *limegđe peflu ca pro±.s diaree, varsż:uri.
nzz.ziâvin de pianzri in narine de 3-4 ori pe zi
sźgui in.gile.an mamaiscr fiziologic, eventual Efedrina infantil 1%
mai mari ptescrie Rimfug , Bixtonim Se folosesc zile pentm ca se
aałtmla si irita rmcozs.a năł2!a
.źfitipitdice , cfcźalgżn, picaturi
-antitusive
rezisten!eâ Ia C
dau can;tilc • cctiile
, s•nazita fronto-
măĂi!âî'â fëgifc ttcrx:ta
de in de
Șif' intrarectale,

ACUTE

I : ROSIE
Câtăăctă$ŕ.ăžâ , cg.xoa.sei faringiene Si

fi un o de sine statatoare,

: ANGINA 'tĂRĂ
itnigăjelor

î ANGINAPULTACEE ANGLXA
•eĂiŃa mici Cu hipertrofiate, intens
higătmiăte
-etiokȘe cel du si alte
-tâăi clinic mai tr:ens cu formele anterioare
ftecstnîe si la d:szaetx
Loal: fiesn»n amišăîian , &sŕs , limfadenita satelita
 La distanta:RAA(rheumatism articular acut), GNDA(glomerulonefrita difuza acuta),
endocardita bacteriana daca exista mai ales Ia nivelul valvelor——
-tratament :antibiotice

4.ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA
-o falsa membrane alba-cenusie acopera pilierii si poate uni amigdalele; ea rezulta din
confluarea depozitelor purulente ; este usor de desprins ; cand este aderenta de suprafata
amigdaliana are compozitie de fibrina
-etiologie:streptococ ; bacil difteric
-incidenta bolii a scazut datorita vaccinarii Di Te Per.

5.ANGINA ULCERO-NECROTICA
-este forma cea mai severa caracterizataprin ulceratii la nivelul amigdalelorsi a pilierilor
+ zone de necroza ; ulceratiile au fundul(baža) cenusiu murder si bolnavii au un foetor
fetid.
-febra este constant ridicata hipertermie(40 chiar peste) si starea generala este profound
alterata.
-bolnavii sunt palizi . prezinta adenopatie submandibulara si laterocervicala cu ganglioni
mari durerosi .
-tratament cu cefalosporine este obligatoriu.

AMIGDALITA CRONICA HIPERTROFICA

-este consecinta amigdalitelor acute:
-se instaleaza insidios fara fenomeneinllarnatoriimarcate
-este intretinuta de inflamatia cronica si hipertrofia amigdalei palatine si de vegetatiile
adenoide(polipii nazali)
-tablou clinic:disfagie, modificari ale vocii(raguseala)
-complicatii:identice cu cele din angine astm bronsic.

ADENOIDITA CRONICA
-vegetatii adenoide hipertrofiate = mase de tesut limfatic din plafonul faringelui marite in
volum Acestea sunt vizibile doar cu oglinda ORL la rinoscopia posterioara sin u se vad la
examenul făndului de gat deosebindu-se de amigdalele palatine.
-tablou clinic: dificultati de respiratie:se respire pe gura si copilul doarme cu gura
deschisa si sforaie ; vocea este nazonala ; faciesul este adenoid + gura permanent
intredeschisa si expresie usor mirata ; febra este moderata ; rinoreea este muco-pumlenta
, obstructia nazala este accentuate si tusea este seaca in perioadele de acutizare.
-complicatii: amigdalita cronica hipertrofica ; otita medie cand infectia are punct de
plecare otic ---trompa lui Eustachio ; traheobronsita recidivanta.
-tratament: antibiotice in perioadele acute
Cure helio-marine
Adenoidectomia la cateva saptamani distanta de puseul acut.
PEDIATRIE

DIFERENȚIERE : ANGINA STREPTOCOCICASI ANGINA VIRALA

ANGINA- STREPTOCOCICA SUB VARSTA DE Q ANi-

-debut: cu instalaretreptata / brusc

-semne la debut:rinofaringita
exista
-amigdale: cu afectare minima sau absenta , adica amigdalele nu sunt hipertrofiate si nu
exudat alb-cremos la nivelul criptelor amigdaliene

-febra: moderata

-tabloul clinic este dominat de anorexie , coriza , agitatie , varsaturi

-examen sange: leucocitoza

ANGINA STREPTOCOCICA PESTE VARSTA DE 2 ANI

-debut: brusc

-semne la debut: dureri abdominale, uneori varsaturi

-amigdale:exudate alb-cremoase , eritem , petesii pe palatal moale

-febra: ridicata
lichidele
-tabloul clinic este dominat de odinofagie intense: nu poate inghiti nici

-examen sange:leucocitoza

ANGINA VIRALA

inditîerent de varsta pacientului are aceleasi caracteristici

Debut:agravare treptata
Semne la debut: odinofagie precedata de stare de rau + anorexie
Amigdaleie:prezinta eritem mai redus ca in forma streptococica, petesiiie apar rar
Febra;moderata
-Tabloul clinic:odinofagie, disfonie , tuse , coriza , conjunctivita
normal
Examen sange:leucocitoza moderata sau leucocite in numar

Alte examene de laborator:

beta-hemolitic de tip A Lancefield
I.Exudatul faringian- util in depistarea /exduderea streptococului
pacienti:pacienticu febra ridicata+
Se recolteaza in mod obligator la urmatoarele categorii de
crescuta + petesii pe paiatai moaie ;
adenopatie cervicaia anterioara gangiionii avand consistenta
)care au venit in contact cu un bolnav
pacientîî cu ÎACRS( infectie acuta a cailor respiratorii superioare
pacientii care prezinta debut brusc
cu angina streptococica ; pacientii cu eruptie scarlatiniforma;
nespecific hematurie netraumatica.
 2.Hemograma cu formuta
leucocitara care ne orienteaza spre etiologia anginei;leucocitoza + PMN
= infedie strentococîcakleucocitoza +
monocitoza= mononucleoza leucooenia +
limfocitoza?infectie virala

3. Examen immunologic: titrul Aslo-pentru

streptococ; reactia Paul Bunell- pentru mononucleoza

COMPLICATlilE ANGINELOR

I.IMEDIATE- aparute concomitant cu angina

-oot fi : suourative:fleemonul oeriamiedalian sau retrofaringian : otita medie suourata care este
frecventa

:obstructive:tumefactia sructurilor limfatice regionale

2.TARDlVE: apar la 1-4 saptamani sau chiar dupa cativa ani de la episodul de angina

-sunt: glomerulonefrita acuta ; RAA ; coreea Sydenham specifica RAA( coreea denumeste miscariie
involuntare ai muschilor distali ai fetei); purpura , miocadita

-dependent de etiologie mai pot fi:paralizii in difterie ; hepatita , rupture splenica , obstructia cailor
respiratorii superioare prin hipertrofie amigdaliana in mononucleoza

BOU ALERGiCE RESPIRATORIILA capi'

RINITA ALERGICA

-este o rinita cronica data de inflarnŕtia f.or:stanta a mucoasei nazale incluzand

simptomele:obstructive nazala. , qttanut , prurit nazal. Secretii posterioare

-frecvent se asociaza cu:conjunctivita sau cu sirntorne bronsice

-tipuri:

I.Rinita alergica polenica intermitenta cu debut intre 5-35 ani , dar mai frecvent la pubertate

2.Rinita alergica persistenta prin expunere cronica a pacientului sensibilizat la alergeni si prezenta
simptomelor mai mult de 4 zile/ saptamana timp de 4 saptamani consecutive ; predomina simptome
de obstructie nazala ; stranutul , rinoreea ,pruritul sunt de intensitate mica

ASTMUL BRONSICALERGIC

-definitia generala a astmului:astmul la un copil sub 36 luni se defineste ca orice episod dispneic cu
raluri sibilante care s-a produs de cel putin 3 ori de nastere, indifferent de varsta de la debut
 astmuiuî aiiergic:astmul einsotit de fenomene atopice ; eczema alergie aiimentara , rinita
Săi de Se tac obligator: Mick picatura de allergen
SUbcutanat ț teste multialërgenice cu raSpuns global: trifalergen pneumoalergeni

De retinut! ! Dozarea lgE totale la conił sub 36 luni

EVALUAREA SEVERITATII ASTMULUI

I.Astm intermittent( usor l: simptome astmatice subl zi/saptamana si sub 1 noapte/saotamana ;

simptomele nu influenteaza activitatea zilnica ; exacerbari(crize cu simptome mai intense):0-1/an

2. Astm persistent usor spre mediu: simotome astmatice diurne:1-2 zile /sapt. Si nocturne: î-' nopti
/sapt. ; activitatea zilnica este usor influentata ; necesita tratament cu Slbutamol 1-2 zile /sapt.;
prezinta exacerbarî min. 2pana la mai multe in ultimele 6 luni

3.Astm persistent sever:sunt simptome astmatice mai mult de doua/saptamana atat diurne cat si
nocturne : activitatea zilnica este intens afectata: Salbutamol (inhalatii) mai mult de 4 zile/sanŕ:
exacerbari mai mult de 2 in ultimele 6 luni.

La un copil asthmaticse-urmaresc pentru stabilirea gravitatii:

I.Dispneea: cand apare la mers doar si copilul tolereaza clinostatismul= astm usor ; copilul are
dispnee in timp ce vorbeste sau cand sugarui e prea iinistit Sî piange doar uneori cu tipetë scun€
diticuitate ia supt sau copiiui mare prefera pozitia sezand= astm mediu ; dispnee de repaos
alimentative imposibila si pozitia aplecat in fata a copilului mai mare astm sever .

2Vorbirea: normal in astm usor ; fraze izolate in astmul mediu ; cuvinte izolate in astm sever .

3.Starea de constienta: agitatie posibila= astm usor ; agitatie permanenta: astm mediu ; agitatie
maxima= astm sever.

4.Frecventa respiratorie: crescuta in toate formele , dar cea mai mare peste 30resp/mineste in
astmul sever

Exista iminenta de stop respirator in perioada de apnee.

funi sub 50/min; 1-5 ani
VN ale FR in tunctie de varsta: sub 2 luni FR este sub60resp/min ; 2212
FR = sub 40resp/min; 6-8ani FR = sub_30resp/min.

S.Utilizarea muschilor resoiratori accesorii: doar in astm mediu sau sever.

moderat si sever.
6.Raluri sibilante: moderate ,numai in expir in astmul usor ; importante in astmul
Iminenta de stop respirator = silentium respirator
astmul mediu ; FC
7.Frecventa cardiac ( FC ): este sub 100b/min in astmul usor ; FC =100-120b/minin
=mai mare de 120b/min in astmul sever

Iminenta de stop cardiac este indicate de bradicardie.

este sub 120b/min;Z-8 ąnî FC sub
VN ale FC la copil:2-12 luni FC este sub 160b/min; 1-2 ani FC
110b/min.
 LARINGITELE ACUTE Pediatrie
Definitie .Sunț afecțiuni infectioase de etiologie virala.saubacteriana ce produc edem si
inflamatie la nivelul structurilor laringelui ,reprezintacea mai frecventa cauza de
obstructie a cailor respiratorii inferioare.

Tabloul clinic
-disfonie (raguseala ) sau voce ”stinsa” ,
-barbotarea secretiilor la nivelul gurii ,
-iritabilitate sau anxietate ;
-febra ;
-dispnee
-stridor inspir suierator prezent si in repaos ;
-tahipnee diminuata progresiv cu epuizarea respiratorie ;
-tiraj mai vizibil in % superioara a toracelui ;
-puls paradoxal .

Laringita apare predominant intre 6 si 3 ani ; 80% dintre cazuri sunt sub varsta de 5 ani.
Este mai frecventa in anotimpul rece,

Forme clinice
1. Epiglotita
la copii cu varsta:3-8 ani
etiologie: Haemophilus influezae tip B
debut:rapid;
tablou clinic: febra ridicata(39 ) ,disfonie , detresa respiratorie , tusea este
chinuitoare , dificila , voce stinsa.
Este o urgenta :exista riscul obstructiei complete a cailor respiratorii.
Infectia poate disemina la distanta.

2, LTB = Laringo- traheobronsita

la copii sub 3 ani
etiologie : virala , uneori cu suprainfectie bacteriana
- e ut :progresłv
Tabloul clinic :tuse , febra( 38) , disfonie importanta pentru ca exista edem
subglotic si al corzilor vocale
Nu este o urgenta!
Are evolutie auto-limitata de aprox . 1 saptamana.

3.LARINGITA SPASMODICA
- la copii ci varsta : 1-3 ani
- etiologie : necunoscuta , posibil virala
-debut : brusc , noaptea
-Tabloul clinic: nu exista febra , dispneea este inspiratorie si expiratorie ,spasm
laringian
- Are evolutie recurenta (revin simptomele dupa o perioada de acalmie).
 Diagnostic diferential cu:
I alte infectiiiocale: abces retrofaringian ,flegmon retroamigdalian ;
2. angioedeąl
3 .cauže traUmatice:corp strain laringian, fracturâ la nivelul laringelui , arsura la
nivelulcailor respiratorii , granulom laringian postintubatie.
4. cause metabolice:hipocalcemie
5.tumori:limfom , tumori ale corzilor vocale , tiroida ectopica.
6. cause congenitale:coaste cervicale , fistula esotraheala , paralizie de corzi vocale .

De retinut !
Investigatiile de multe ori nu sunt necesare , acestea sunt periculoase in iminenta
de obstructie laringiana.
Se determina gazelle sanguine prin metoda neinvaziva: pulsoximetria.

Tratament
1. comfort psihic
2. umidificarea prin abur plasat in ambianta rece : se da drumul in cada la apa
fierbinte si se deschide fereastŕa de la baie
3. hidratare
4. tratament medicamentos: Adrenalina —nebulizare in 3 ml ser fiziologic.

CORPII STRArxȚ1 IN CALE RESPIRATORII

Cauza : aspirare de CS (corp strain) ca.reproduce brusc , in plina stare de sanatate a

sindromului de penetratie , instalat de obicei ziua.

Sindromul de penetratie: accese bruste de sufocare , chinte de tuse sufocanta ,

cianoza.
Simptomatologia si complicatiile sunt dependente de natura CS si de localizarea CS.
Tabloul clinic sugereaza locul obstructieiprodusa de CS.
dispnee de tip laringian ; tuse
1 CS in laringe produce dispńee inspiratorie , numita si
continua , raguslta; IS ome Important ace evo ueaza pana a a ome.
cianoza evulutia
Cand tipar semnele complicatiilor: hemoptiziirepetate , wheezing ,
este letala .
pozitia
2.CS in trahee produce: dispnee intermitenta pentru ca CS isi schimba
in ambii timpi ai
dispneea fiind cand inspirat01ie , cand expiratorie +1-wheezing
respiratiei( inspire , expir ) + raguseala + tuse + cianoza
laringian ; gradul obstructiei
3.CS in bronhii: simptome identice cu CS traheal fie CS
poate varia in functie de sediul obstructiei .
in bronhii.
Complicatie: supuratie bronhopulmonara cand ramane CS
Astm refractar la tratament
Hemoptizii aparute dupa mai multi ani de la aspirarea CS.
De retinut !
Cel mai periculo'î sunt CS traheali pentru cn suniănobile sâpot patrunde in
bronsii ; au evolutie imprevizibila.

Examinari
1.Rx. cervico- thoracic ih inspire si expir ;
2.Iaringoscopia directa (indispnee severa traheostomia este recomandata inaintca
laringoscopiei)
3 .bronhoscopia

Conduita terapeutica de urgenta

1.Asfixie iminenta
- manevre de urgenta:suspendarea copilului cu capul in jos (sugarii) ; sc aplica serii
de 5 lovituri interscapulo-vertebrale sic ate 5 compresii sternale effccluatc rapid si
brusc sau la copilul mai mare manevra Heimlich
-extragerea CS sub laringoscopie directa cu pense adecvate diametrului laringelui
atunci cand CS sunt deasupra corzilor vocale
apoi
- intubatie in CS subglotici sau traheali pentu a-I impinge cat mai distal posibil
sonda ramane pe loc pentru ventilatie;
-traheotomie in CS subglotici inclavati

2.in Dispnee de intensitate medie

-antibiotice si corticoizi
-extractia CS sub bronhoscopie in cąz de CS laringian recent aspirat
simptomatologie
-extractia CS se temporizeaza in cazurile diagnosticate tardiv cu
bronsica trenanta recidivanta.

BRONSIOLITA ACUTA

Definitie
młcł care genereaza o structłe ronšłca prłn
stel amatła severa a c or aerłene
al mucoasei bronsice si edem peribronsic ;bronhosecretiaeste absenta dar exista
edem
leziuni ale epiteliului bronsic.

Etiologie
-VSR(virus sincitial respirator) 70%
-virusuri paragripale ,
-virusuri gripale A si B
-enterovirusuri (produc diaree acuta)
primaverii.
sub 2 ani iarna si la inceputul
Apare la sugar si la copilul mic

Tabloul clinic
 Debut: zile de febra , Coriża, tuse
greu
sindŕom bronhoobstructiv caŕese poate diferentia
de criza de astm , apnee mai frecventa la fostii premąture.

Evolutie
-remisiune in 7-10 zile, dar tusea persista 3 saptamani ;
-wheezing recurrent in caz de infectii cu VSR
-rar evolutie spre bronsiolita cronica obliteranta

De retinut !
Infectia cu VSR este extreme de contagioasa avand poarta de intrare
respiratorie si mucoasa ; importanta este vehicularea VSR prin obiecte ; se cere
internarea cazurilor in acelasi salon .
Se poate administra lg specific anti-VSR la grupe de copii care fac
oxigenoterapie la domiciliu si la prematurii cu VG sub 32 saptamani.

Diagnostic diferential cu:

l.infectie pulmonara bacteriana (L crescute , VSH crescut , PMN crescute )
2.tusea convulsive tuse uscata in cvinte la un sugar nevaccinat
3.cardiopatie congenitala

Semne de gravitate
1.polipnee superficiala , respiratia devine dificila pana la epuizare
2.hipoxemie, hipercapnee manifesta prin transpiratii , apnee
3.dificultate de alimentare , hipotonie , somnolenta

Criterii de spitalizare
l.terenul individual:cardiopd îLiecongenitala , patologie cronica respiratorie,
prematuritate VG sub 34 saptamam, sugar cu varsta mica sub 6saptamani, context
social ce impiedica supravegherea.
2.detresa respiratorie:
-polipnee intense: FR peste 60 respiratii /min
-semne ”de lupta”(de insuficienta rewspiratorie): geamat expirator , batai ale
aripłaore or naza e, retractil stemale si ale spatii or Intercost e In Inspłr tiraj , a ans
toraco-abdominal(retractia toracelui si bombarea abdomenului in inspir).
3.crize de apnee
4.1ŕrĂ
5.cinnoza
6.dificultati de alimentatie(sub 60% din volumul necesar cand este hranit cu
biberonul.

PNEUMONIILE
Pot fi virale , microbiene si mai rar micotice , parazitare.
 La nou-nascut predominainfedtia cu Streptococ B: tabloul clinic se instaleaza bruse,
febŕa este foarte ridicata si se asociaza otita medie acuta.
La cepil de 31uni-Șanipre40mina infectia cu_VSRsi Pneumococ.
La copil de5-18 ani predomina infectia cu Streptococ pneumoiliae- Mycoplasma
In infectia cu Mycoplasma tabloul clinic se instaleaza progresiv, febra este medie+/-
eruptii polimorfe.

Tabloul clinic cuprinde:

I.Sindromul infectios: stare generala alterata, febra mare , care poate lipsi la
premature si la nounascut.
2.Sindrom functional respiratof(insuficienta):tuse , dispnee expiratorie , polipnee ,
tiraj , batai al aripioarelor nazale preinspiratorii, miscare ”in piston” a capului
3.Sindromul fizic pulmonar:submatitate, raluri bronsice
4.Sindrom cardio-vascular:
-semne de insuficienta cardiaca dreapta:tahicardie , hepatomegalie , jugulare
turgescente
-semne de colaps:extremitati reci , puls periferic abia perceptibil, hTA
,prelungirea timpului de recolorare a lobului urechii, oligurie

PNEUMONIA COMPLICATA CU PLEUREZIE

Etiologie:pneumococ , streptococ, stafilococ

De retinut!
Revarsat pleural(lichid pleural) la Rx thoracic
Dureri abdominale mari .La sugari poate apare distensia abdomenului cu ileus
paralitic.
I)iagnosticul este confirmat prin punctia pleurala.
Pozitia specifica a bolnavului: sta in decubit lateral de partea colectiei.
Febra nu lipseste doar extreme de rar

Incidente si accidente ale punctiei pleurale:

I.Socul vagal declansat de inteparea cu acul a pleurei.Se injecteaza Atropina
0,05łng/kgcorp
2.Inteparea pachetului vasculo-nervos cu producere de hemotorax
Pachetul vasculo-nervos intercostals se afla la marginea inferioara a fiecarei
coaste ; acul se introduce razant cu marginea superioara a coastei inferioare.
3.Pneumotoracele(invadarea cavitatii pleurale cu aer)prin inteparea plamanului
cu acul.Acultrebuie introdus treptat si retras treptat.
4.Suprainfectia lichidului pleural; se previne prin aseptizarea regiunii unde se
face punctia.5.Penetrarea cu acul intr-un organ abdominal: ficat , splina;se evita
punctia in spatial VII ic.