Cardiologie – Curs 1

CURS INTRODUCTIV

Inima:

- organ musculos, cavitar cu rol de pompă aspiro-respingătoare;

- tetracamerală, cu 2 atrii si 2 ventricule.

Atriile sunt separate prin septul interatrial, iar ventriculele prin septul
interventricular.

Orificiile atrio-ventriculare sunt prevăzute cu valve (bicuspidă, în stânga și

tricuspidă, în dreapta).

Există 2 circuite:

A. Circulația mare (inimă-țesuturi-inimă) – pleacă din VS (ventricul stâng)

prin a. aortă și se întoarce prin cele 2 vene cave: superioară și inferioară.
B. Circulația mică (inimă-plămâni-inimă) – pleacă din VD (ventricul drept)
prin a. pulmonară la plămâni și se întoarce prin venele pulmonare (4) în
AS (atriul stâng).

Peretele cardiac are 3 tunici:

a) Endocardul căptușește cavitățile inimii și reprezintă un endoteliu.

b) Miocardul
c) Epicardul reprezintă foița viscerala a percardului.

Miocardul este: - adult;

- embrionar (țesut nodal).

Miocardul adult – e format din celule cardiace așezate cap la cap. Există 2
tipuri de miocard:

- atrial
→ ambele separate printr-
un sept tendinos
- ventricular

1
Cardiologie – Curs 1

La nivelul acestui sept există orificii atrio-ventriculare prevăzute cu valve.

Miocardul embrionar = țesut excito-conductor deoarece generează și

conduce impulsurile de contracție; e răspunzator de automatismul cardiac; e
răspândit în inimă sub formă de nodule și fascicule:

 nodulul sinoatrial – situat la locul de deschidere a venei cave

superioare;
 nodulul atrio-ventricular – situat în septul interatrial.

Fasciculul His – după un scurt traiect se bifurcă în 2 ramuri care în final se

ramifică formând rețeaua lui Purkinje.

Vascularizația inimii – e asigurată de 2 artere coronare și venele coronare

care se unesc formând sinusul coronar ce se deschide în AD (atriul drept).

Inervația inimii este:

- simpatică – asigurată de 3 nervi cardiaci cu acțiune

cardioacceleratoare;
- parasimpatică – n.X, cu acțiune cardioinhibatoare
(moderatoare).

Proprietățiile funcționale ale inimii

1. Automatismul

2. Conductibilitatea

3. Excitabilitatea

4. Contractibilitatea

1. Automatismul
- Proprietatea inimii de a se contracta datorită impulsurilor plecate din
nodulul sinoatrial;
- Se datorează unor modificări metabolice ritmice care au loc în celulele
țesutului nodal;
- Există o ierarhie a automatismului:
2
Cardiologie – Curs 1

 Nodulul sinoatrial: generează o frecvență de 70-80

contracții/min;
 Nodulul atrio-ventricular: 40 contracții/min;
 Fasciculul His: 25 contracții/min.
2. Conductibilitatea
= proprietatea miocardului de a conduce impulsurile (în special a țesutului
nodal) în toată masa inimii. Lezarea țesutului nodal duce la apariția unor
tulburări cardiac denumite blocuri (bloc total, parțial, de ramură).
3. Excitabilitatea
= proprietatea miocardului de a răspunde prin contacție când este stimulat.
În timpul sistolei excitarea miocardului nu determină răspunsul contractil
deoarece ea se află în perioada refractară absolută.
4. Contractibilitatea
- Proprietatea mușchiului cardiac de a se contracta;
- Donatorul de energie este ATP;
- Inima nu face datorie de O2.

Activitatea mecanică a inimii

Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă:

- Reprezintă o sistolă și o diastolă consecutivă;

- Durata 0,8 s.
- Sistole: → atrială (0,1 s.)
→ ventriculară (0,3 s.)

- Diastole: → atrială (0,7s.)

→ ventriculară (0,5 s.)

Diastola generală (0,4 s.) – perioada în care cele 2 diastole se suprapun.
Sistola atrială = contracția atriilor și sângele trec în ventricule.
Eficiența ei e redusă deoarece miocardul atrial este slab dezvoltat. Ea
alternează cu sistola ventriculară.
Sistola ventriculară = contracția ventriculelor. Are 2 perioade:

3
Cardiologie – Curs 1

- Perioada de contracție izometrică, când ventriculul este o cavitate complet

închisă prin închiderea valvelor atrio-ventriculare și a valvulelor semilunare (a.
aortă și a. pulmonară).

- Per. de expulzie – sângele este evacuat în artere prin deschiderea valvulelor

semilunare.

Diastola ventriculară = relaxarea musculaturii ventriculelor, iar presiunea

intraventriculară scade. În consecință, se vor închide valvele semilunare.

Și ea are 2 perioade: - per.de relaxare izometrică (V. închis)

- perioada de umplere cu sânge din atrii, datorită

deschiderii valvelor atrio-ventriculare.

Debitul sistolic = cantitatea de sânge expulzată de V. în artera aortă și

pulmonară în timpul unei sistole (70-90 ml).

Debitul cardiac = cantitatea de sânge expulzată de inimă în 1 min. (5 l în

repaus → 40 l în efort).

Travaliul

Zgomotele cardiace – se datoresc activității mecanice a inimii.

Z1 (sistolic) - zgomot lung, de tonalitate joasă;

- se datorează închiderii valvelor atrio-

ventriculare și contracției m.ventricular.

Z2 (diastolic) - scurt, dur, de tonalitate înaltă;

- se dat. închiderii valvelor semilunare.

Fonocardiograma

EKG

4
Cardiologie – Curs 1

Sistemul vascular

- artere: - mari

- mici

- arteriole

- metaarteriole

- capilare

- venule

- vene

- vene mari

SISTEMUL ARTERIAL:

- a. aortă
- a. pulmonară

Aorta are 3 segmente: - aorta ascendentă

- cârja aortică
- aorta descendentă:
- toracică (supradiafragmatică)
- abdominală (subdiafragmatică)

Aceasta din urmă se bifurcă în 2 artere iliace (spre picioare).

A. subclaviculară → a. axilară → a. brahială → a. radială și a. ulnară → a.

arcade palmare → a. digitale.

Aorta toracică dă naștere la a. esofagiene, a. bronșice și a. intercostale.

5
Cardiologie – Curs 1

Aorta abdominală:

- trunchiul celiac: - a. splenică

- a. hepatică

- a. gastrică stângă

- a.mezenterice: - superioare

- inferioare

- a. renale
- a. genitale

A. iliace comune: - a. iliacă internă (bazin)

- a. iliacă externă → a. femurală → a. poplitee → a. tibială

și fibulară → arcade plantare → a. digitale

Structura pereților arteriali:

a) tunica internă = endoteliu

b) tunica mijlocie = fibre elastice + fibre musculare netede
c) tunica externă = țesut conjunctiv + vase sanguine + fibre nervoase

Presiunea arterială (T.A.) = forța cu care sângele apasă asupra pereților

arteriali precum și rezistența acestora.

- E de 2 feluri: → p. sistolică (maximă) – 120-140 mmHg

→ p. diastolică (minimă) – 60-70 mmHg

Factorii de care depinde T.A.:

- Debitul cardiac;
- Rezistența vasculară;
- Vâscozitatea sângelui;
- Elasticitatea pereților arteriali;
- Volumul de sânge.

T.A. se măsoară cu tensiometru.