Mănăstirea Argeșului este unul dintre principalii piloni ai l-rei române.

Această operă
reprezintă mitul sacrificiului în numele creației. Am ales balada dată, deoarece întruchipează
munca, dragostea și dorința de a crea ceva. Îndeamnă cititorul să jertfească ore de muncă
îndelungate și să se dăruiească pe sine însăși pentru ca la final să ajungă pe cea mai înaltă
treaptă a frumosului. Meșterul Manole și-a sacrificat soția-persona care îi era însoțitoarea vieții
și chiar propriul suflet în numele creației, în numele muncii sale și doar prin dăruire de sine poți
lăsa o amprentă în urma ta. Este un imbold în a munci pentru propriile aspirații și ca la final să
avem un rezultat sublim.
Opera dată este inedită, după părerea mea, deoarece denotă aspirații spre a crea ceva ideal și
întruchipează o motivație profundă. Oglindește faptul că fără jertfă și dragoste munca nu va
avea niciodată un rezultat impecabil.
Monastirea Argesului - Precum Miorita, balada cu subiect legendar Manastirea
Argesului sugereaza raporturile dintre existenta si arta, libertate si necesitate, dintre
viata si moarte. Vechimea baladei este de cateva secole, referindu-se la intemeitorul
Tarii Romanesti, potrivit traditiei descalecase in acest teritoriu venind din Tara
Fagarasului, la mijlocul secolului al XIV-lea-personajul legendar se identifica dupa
apelativul "Negru-Voda"; numele arhitectului nu este reprodus in conformitate cu
realitatea istorica, insa traditia i-a atribuit lui Manole construirea marelui .

Opera dată m-a impresionat enorm, dat fiind faptul că Manole își iubea atât de mult munca
încât pentru realizarea acesteia a trimis-o pe Ana la moarte sigură, a făcut o jertă în numele
creației sale, iar la final, auzind vocea Anei s-a sacrificat și pe el sărind de pe Mănăstire, de pe
munca sa inedită. Opera reliefează faptul că doar sacrificând lucrurile importante pentru noi la
final izbutim să lăsăm o urmă care va dăinui în timp.