Ghid de Exprprimare Corecta 2014 6154042 PDF

Ac ad emia de Şt iinţ e a M o ldo v e i
I nst it ut ul de Filo lo g ie
GHID DE EXPRIMARE CORECTĂ

Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu,
Lidia Vieru, Mariana Vlas, Ana Vulpe
Chişinău, 2014
1
CZU
Lucrarea a fost recomandată pentru tipar de Consiliul ştiinţific

al Institutului de Filologie al AŞM.
Autori: Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu,

Procesare computerizată: Galina Prodan
Descrierea CIP a camerei Naţionale a Cărţii
Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu, Lidia

Vieru, Mariana Vlas, Ana Vulpe
Ghid de exprimare corectă/Redactor responsabil Inga Druţă;

Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie. – Ch.:
2014 (Ed. Profesional Service). – 131 p.
ISBN
300 ex.
© Institutul de Filologie al AŞM, 2014

2
CUPRINS
Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
(Orto)grafie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Punctuaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Pronunţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Morfologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Sintaxă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Lexic şi semantică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Calcuri şi barbarisme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Stilistică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
3
4
PREFAŢĂ
Ghidul de exprimare corectă reprezintă o sinteză

a rezultatelor monitorizării unor posturi de televiziune şi
de radio din Republica Moldova, monitorizare iniţiată de
Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi realizată de
o echipă de experţi de la Institutul de Filologie al Academiei
de Ştiinţe a Moldovei. Monitorizarea a fost determinată
de intenţia de a constata calitatea limbii române vorbite
în spaţiul audiovizual naţional, dat fiind impactul enorm
al cuvântului rostit la radio şi la televiziune. În cele trei
sesiuni de monitorizare (2011, 2012 şi 2013), au fost
urmărite sub aspect lingvistic în special emisiunile de ştiri,
emisiunile matinale de divertisment şi filmele dublate sau
cu subtitrări.
Având ca sistem general de referinţă limba
română în uzul ei literar, cercetarea a abordat toate
compartimentele limbii (ortografia, ortoepia, structura
gramaticală morfosintactică, lexicul), prezentând erorile
înregistrate şi variantele corecte într-o formă accesibilă
oricărui cititor.
Monitorizarea reflectă modul în care vorbesc
profesioniştii din audiovizual, deoarece numai personalul
specializat a făcut obiectul investigaţiei: prezentatorii,
reporterii, editorii de programe, nu şi persoanele intervievate
sau care participă în calitate de invitaţi la emisiuni. Au fost
urmărite sub aspect lingvistic şi mesajele scrise (titluri,
crawluri, subtitrări).
Menţionăm că ne-a fost extrem de utilă experienţa
colegilor de la Academia Română, materializată, în urma
mai multor sesiuni de monitorizare a posturilor de radio şi
5
de televiziune din România, în lucrarea Eşti cool şi dacă
vorbeşti corect (Bucureşti, 2010).
Deoarece „răspândirea şi vechimea în uz, persistenţa
unor greşeli nu pot constitui o scuză pentru a le accepta”
(Mioara Avram), sperăm că rezultatele cercetării vor
constitui un instrument de lucru, un îndreptar util care
să conducă la îmbunătăţirea calităţii limbii române
vorbite la microfon şi la ameliorarea limbajului miilor de
telespectatori.
dr. hab. Vasile Bahnaru
6
(ORTO)GRAFIE
Am văzut la televizor mai multe cuvinte scrise greşit.

Din Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii
române (DOOM-2005) aflăm cum se scriu aceste cuvinte.
Scrierea greşită cu blanc (spaţiu alb care desparte două

cuvinte tipărite) este întâlnită în cuvintele:
video conferinţă;

lung metraj;

scurt circuit.

Normele limbii române prescriu formele fără blanc:

videoconferinţă, lungmetraj, scurtcircuit.
În unele cuvinte compuse am constatat absenţa cratimei

(în titluri sau în textele subtitrate):
medic şef – corect: medic-şef;


mecanic şef – corect: mecanic-şef;

cuvinte cheie – corect: cuvinte-cheie;

floarea soarelui – corect: floarea-soarelui;

lider surpriză – corect: lider-surpriză;

proces verbal – corect: proces-verbal;

rău platnici – corect: rău-platnici.

Greşit sunt scrise deseori şi adverbele compuse al căror

prim element este azi, ieri sau după:
azi dimineaţă pentru azi-dimineaţă;


azi mâine pentru azi-mâine;

7
azi noapte pentru azi-noapte;

ieri dimineaţă pentru ieri-dimineaţă;

ieri seara pentru ieri-seară;

după amiază pentru după-amiază;

după masă pentru după-masă.

Fenomenul invers – apariţia greşită a cratimei –

este atestat în exemple formate cu ajutorul elementelor de
compunere de tipul: agro-, anti-, post-, vice-, care se scriu
împreună cu termenul-bază. Formele corecte sunt:
agroturistic;

anticriză;

antitrafic;

antinuclear;

postmonitorizare;

postsovietic;

viceministru;

vicedirector.

Atenţie însă la scrierea cuvintelor în componenţa

cărora apare pseudoprefixul ex-, cu sensul de „fost”, care
face excepţie, scriindu-se cu liniuţă:
ex-deputat;

ex-ministru;

ex-preşedinte.

Punctul, ca semn ortografic, trebuie folosit după unele

abrevieri, cum ar fi pronumele dumneavoastră, care se
abreviază:
fie dv.,

fie dvs.

8
sau numeralele milion şi miliard, care se abreviază,
respectiv:
mil.

mld.

În schimb, abrevierile care reprezintă numele unităţilor

de măsură nu se scriu cu punct final:
g = gram;

Gcal = gigacalorie;

m = metru;

l = litru.

Prescurtările de mai jos sunt inadmisibile:
preş. – corect: preşedinte;


dir. – corect: director;

dir. adj. – corect: director adjunct;

pt. – corect: pentru;

b
 -dul/bld. – corect: bd.
În domeniul grafiei, au fost atestate greşeli privind:
a) scrierea unor substantive:
copii par mai fericiţi în loc de copiii par mai


fericiţi;
soţia mea adoră copii în loc de soţia mea adoră

copiii;
a venit şi unul dintre fii săi în loc de a venit

şi unul dintre fiii săi (substantivele masculine
terminate la singular în i se scriu la plural
nearticulat cu doi i, iar la forma articulată cu
trei i).
9
A fost înregistrat şi cazul invers – scrierea cu doi i:
milimetrii coloană de mercur – corect: milimetri


coloană de mercur.
Am văzut şi alte substantive scrise greşit:
Poliţia municipală susţine idea primarului


în loc de Poliţia municipală susţine ideea
primarului;
Ce s-a întâmplat, micuţ-o? în loc de Ce s-a

întâmplat, micuţo?;
ruxac în loc de rucsac (substantivul rucsac

se scrie corect cu cs, ca în limba de origine,
germană);
statuietă în loc de statuetă (din raţiuni

morfologice, dar şi conform tradiţiei, se scrie
corect statuetă, spre deosebire însă de statuie);
ciaşcă de cafea în loc de ceaşcă de cafea;

tenisman în loc de tenismen.

b) scrierea adjectivelor pronominale:
tinerii aceştea în loc de tinerii aceştia;


atâţea actori în loc de atâţia actori (forma de

masculin plural a adjectivului demonstrativ
postpus acest şi a adjectivului nehotărât atât
se scrie cu ia).
c) scrierea numeralelor ordinale:
etapa a 14 în loc de etapa a 14-a;


clasa a V-ea în loc de clasa a V-a;

10
clasa a 6-ea în loc de clasa a 6-a;

clasa a 9-ua în loc de clasa a 9-a.

d) scrierea formelor verbale:
aşează-te în loc de aşază-te (după ş în rădăcina


cuvântului se scrie şi se pronunţă a);
crează în loc de creează (primul e face parte

din radical + sufixul verbal -ează, la fel ca
a lucra – lucrează);
a zmuls în loc de a smuls (înainte de m se scrie

s);
să nu mai vi la mine cu aşa întrebări în loc de

să nu mai vii la mine cu aşa întrebări.
e) scrierea adverbelor/locuţiunilor adverbiale/prepozi-

ţiilor/conjuncţiilor:
de aceia în loc de de aceea;


de asupra în loc de deasupra;

aşa dar în loc de aşadar.

f) scrierea cu literă mare sau mică:
Bienala Internaţională de pictură în loc de


Bienala Internaţională de Pictură (denumirile
de manifestări ştiinţifice, culturale, artistice,
politice se scriu cu literă mare);
consiliul raional Soroca în loc de Consiliul

Raional Soroca;
liceul teoretic „Gh. Asachi” în loc de Liceul

Teoretic „Gh. Asachi”;
11
Procuratura generală a Republicii Moldova

în loc de Procuratura Generală a Republicii
Moldova (denumirile oficiale de instituţii se
scriu cu literă mare);
şedinţele Guvernului în loc de şedinţele

guvernului;
să devină şeful Legislativului în loc de să devină

şef al legislativului (denumirile neoficiale de
instituţii se scriu cu literă mică);
Codul Muncii în loc de Codul muncii;

Codul Educaţiei în loc de Codul educaţiei

(denumirile de documente, legi etc. se scriu cu
literă mare numai la primul termen);
şefa direcţiei audit intern în loc de şefa

Direcţiei de audit intern (prima componentă
a denumirilor de servicii, compartimente din
cadrul unor instituţii se scrie cu literă mare);
Marţi şi Miercuri vremea se va încălzi… în

loc de marţi şi miercuri vremea se va încălzi
(numele zilelor săptămânii se scrie cu literă
mică).
g) scrierea numelor de persoane şi a toponimelor:
Krasnoselskii în loc de Krasnoselski;


Stanislavskii în loc de Stanislavski;

Zimovskii în loc de Zimovski (numele de

familie de origine slavă se transcriu cu un i);
Istambul în loc de Istanbul;

Azerbaigean în loc de Azerbaidjan;

Munchen în loc de München;

Nurnberg în loc de Nürnberg;

12
Shenghen în loc de Schengen;

Ukraina în loc de Ucraina;

Komrat în loc de Comrat (toponimele autohtone

se scriu conform normelor limbii române).
h) scrierea fără semne diacritice. Mai multe posturi de

televiziune monitorizate nu folosesc semnele diacritice în
mesajele scrise. Lipsa acestora îngreuiază lectura sau duce
la apariţia confuziilor:
batuta fara mila pentru bătută fără milă;


Cristina Batca pentru Cristina Bâtcă;

regele Romaniei pentru regele României;

soc in Anglia pentru şoc în Anglia;

flamanzi la scoala pentru flămânzi la şcoală;

Nicu Tarna pentru Nicu Ţărnă.

13
14
Punctuaţie
În domeniul punctuaţiei, cele mai multe greşeli se referă

la lipsa ori folosirea greşită a virgulei.
Lipsa virgulei a fost înregistrată în mai multe situaţii:
a) pentru a separa vocativele sau formulele de

adresare:
Adio [] Jocuri Olimpice!


Haide [] Suzie!

Nu-i aşa [] Charlotte?

Nu vreau să fiu amicul tău [] Rick, vreau doar

micul dejun;
Start [] încălzire!

Tu [] omule [] nu ştii să citeşti.

b) pentru a izola apoziţia:
Echipa sa, Sfântul Gheorghe [] a primit


o amendă;
Liderul fracţiunii PCRM, Maria Postoico []

a declarat…;
Liderul PL [] Mihai Ghimpu, cere…;

Nicolae Bairactari [] victima evenimentelor din

7 aprilie;
preşedintele ucrainean [] Viktor Ianukovici

[]…;
Fundaşul lui Chelsea Londra, John Terry [] şi-a

anunţat retragerea.
15
c) pentru a marca elipsa verbului:
Filat [] la sfat cu Medvedev;


Ambasador SUA [] ucis în Libia;

Moda [] dictată la Paris;

Pompierii [] în acţiune.

d) pentru a izola cuplul corelativ atât…, cât şi:
Atât Juventus [] cât şi Udinese au remizat;


Atât elevii [] cât şi profesorii…

e) înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative

(iar, dar, ci):
În lume se răpesc copii [] iar aici au răpit un


bătrân;
Real este pe locul doi, la un punct în spatele

liderului [] iar Barca e pe trei;
Nu e corect să sfârşească aşa [] dar cred că…

A pierdut nu numai el [] ci şi echipa sa.

f) pentru a izola propoziţiile coordonate prin

juxtapunere:
Eu am 16 ani [] peste doi ani voi putea să am


afacerea mea.
Virgula este folosită greşit:
a) între subiect/grupul subiectului şi predicat:
Acest monument [,] este în toate oraşele.


Turul doi [,] costă.

16
AIE [,] pune ţara la cale.

AnimEst [,] vă invită la cinematograf.

Astăzi, Mario Monti [,] a mers în faţa senatorilor

italieni.
Cei trei poliţişti [,] ar fi extorcat bani de la

bănuiţi.
Champions League [,] revine.

Fiecare efort [,] trebuie stimulat.

Mai mulţi tineri ai organizaţiei de tineret PD [,]

au organizat un flash mob.
Serviciul social la domiciliu pentru copii cu

dizabilităţi [,] este disponibil şi în municipiul
Chişinău.
Silvio Berlusconi [,] i-a înmânat un clopoţel

succesorului său.
b) în alte situaţii:
Muncitorii se feresc să spună [,] însă [,] pentru


cine este casa… (conjuncţia adversativă însă
nu se desparte prin virgulă când e aşezată în
interiorul propoziţiei);
Dacă nu de la Dumnezeu, atunci de la societate

[,] sau de la un prieten… (virgula nu apare în
faţa conjuncţiei coordonatoare disjunctive
sau);
Am plăcerea să vă anunţ [,] că noul record îi

aparţine lui X;
Eu nu ştiu [,] ce s-a întâmplat (completiva

directă nu se izolează prin virgulă);
Primarul a dispus ca toate blocurile locative

[,] care au datorii [,] să fie conectate la agentul
17
termic (propoziţia atributivă determinativă nu
se izolează);
Ceea ce trebuia spus [,] ţi-am spus…

(subordonata subiectivă nu se izolează).
Alte greşeli de punctuaţie:
a) lipsa liniei de pauză:
Dodon [–] opera lui Filat (lipsa verbului-


predicat este marcată de linia de pauză sau de
virgulă);
b) lipsa semnului exclamării:
Atenţie, se testează [!];


c) lipsa semnului întrebării:
Te pui cu legea [?].


18
Pronunţare
De domeniul rostirii ţin mai multe abateri, care pot fi

grupate după cum urmează:
a) pronunţii populare, regionale:
asară în loc de aseară;


aşea în loc de aşa;

barbatul în loc de bărbatul;

curăţirea în loc de curăţarea;

greşală în loc de greşeală;

dătorită în loc de datorită;

spărietură în loc de sperietură;

dejghioca în loc de dezghioca;

împlicaţi în loc de implicaţi;

întensifice în loc de intensifice;

ovăs în loc de ovăz;

pă în loc de pe;

păntru în loc de pentru;

va scri în loc de va scrie;

exploada în loc de exploda;

şeapte în loc de şapte;

unsprece în loc de unsprezece;

şaisprece în loc de şaisprezece;

optăsprezece/optesprezece/optsprece în loc de

optsprezece;
zăro în loc de zero.

b) rostiri hipercorecte:
exact [ecsact] pentru [egzact];


înşeală pentru înşală;

19
să iai pentru să iei;

preiai pentru preiei;

spriginul pentru sprijinul;

stângeneală pentru stânjeneală;

furage pentru furaje;

vr pentru vrei.
 eai
c) diverse deformări fonetice:
bannere [banere] în loc de [benăre];


coreografie în loc de coregrafie;

dividente în loc de dividende;

hackeri [hacheri] în loc de [hecări];

ieroglifă în loc de hieroglifă;

raider [raider] în loc de [reider];

rugby [rogbi]/[ruigbi]/[rugbi] în loc de [ragbi];

standart în loc de standard;

st
 end în loc de stand;
troleibus în loc de troleibuz;

Bruxelles [brucsel] în loc de [brüsel];

Celsius [ciolsius] în loc de [celsius];

Dublin [dublin] în loc de [dablin];

Dominique Strauss-Kahn [strauscan] în loc de

[stroscan];
Caroline Wozniacki [vozniachi] în loc de

[vozniaţchi].
Am înregistrat şi transformarea hiatului în diftong:
penaltiuri [pe-nal-tiuri] în loc de [pe-nal-ti-uri];


podium [po-dium] în loc de [po-di-um];

seism [seism] în loc de [se-ism].

20
Am constatat mai multe schimbări de accent:
administrator în loc de administrator;


audit în loc de audit;

inspector în loc de inspector;

instructor în loc de instructor;

pretor în loc de pretor;

standard în loc de standard;

credit în loc de credit;

cumul în loc de cumul;

ameninţă în loc de ameninţă;

butelie în loc de butelie;

Bruxelles [brüksel] în loc de [brüsel];

cavalerie în loc de cavalerie;

călugăriţă în loc de călugăriţă;

pictoriţă în loc de pictoriţă;

chelneriţă în loc de chelneriţă;

derby-ul în loc de derby-ul;

determină/să determine în loc de determină/să

determine;
diplomă în loc de diplomă;

dispută în loc de dispută;

domină în loc de domină;

editor în loc de editor;

epocă în loc de epocă;

juriul în loc de juriul;

industrie în loc de industrie;

infanterie în loc de infanterie;

intrigă în loc de intrigă;

m
 iros în loc de miros;
m
 izer în loc de mizer;
mottou în loc de motto;

21
st
 udio în loc de studio;
taxi în loc de taxi;

(Premiul) Nobel în loc de (Premiul) Nobel;

Giurgiu în loc de Giurgiu;

Rusia în loc de Rusia.

22
Morfologie
Un reporter vorbea despre:
un foarfece
Se pronunţă şi se scrie:
o foarfecă
De ce nu e corect?
Conform normelor din DOOM-2005, foarfecă este

substantiv feminin.
Pe burtieră era scris:
producătorul emisiunei
producătorul emisiunii
De ce nu e corect?
La majoritatea substantivelor, genitiv-dativul (articulat)

se formează adăugând articolul hotărât -i la pluralul
23
substantivului declinat. Aşadar, în exemplele şcoală, ţară,
carte, genitiv-dativul (articulat) va fi şcolii, ţării, cărţii şi
nu şcolei, ţărei, cărţei. Dar există şi excepţii. De exemplu,
substantivele terminate în -ie, în hiat (câmpie sau soţie),
formează genitiv-dativul (articulat) adăugând articolul
hotărât -i la singularul substantivului. Este corect: câmpiei,
soţiei şi nu câmpiii sau soţiii. Tot din singular îşi formează
genitiv-dativul şi substantivele terminate în -ee, de exemplu,
orhidee – orhideei, maree – mareei etc.
S-au înregistrat oscilaţii în folosirea desinenţelor de

feminin singular, genitiv-dativ, -e şi -i şi în alte emisiuni:
■ cărţi din domeniul medicinii – corect: cărţi din

domeniul medicinei
■ directorul Pieţii Centrale – corect: directorul Pieţei
Centrale
■ nevestii sale – corect: nevestei sale
■ i-a spus bunicăi – corect: i-a spus bunicii
■ în domeniul frumuseţei – corect: în domeniul
frumuseţii
■ legalitatea interzicerii secerei şi ciocanului – corect:
legalitatea interzicerii secerii şi ciocanului
Într-un reportaj am auzit:
înregistrarea norei lui Smirnov în calitate de

candidat
24
înregistrarea nurorii lui Smirnov în calitate de

candidat
De ce nu e corect?
Substantivul noră, cu sensul „soţia cuiva considerată

în raport cu părinţii soţului ei”, are la genitiv-dativ forma
nurorii, nu norei şi la plural are forma nurori, nu nori.
În acest sens, pentru mulţi vorbitori este o enigmă şi
formarea genitiv-dativului substantivului soră. În cazul în
care substantivul soră este folosit cu sensul „persoană de
sex feminin considerată în raport cu copiii aceloraşi părinţi
sau ai aceluiaşi tată ori aceleiaşi mame”, are la genitiv-
dativ forma surorii, iar pentru soră cu sensul de „asistentă
medicală”, forma de genitiv-dativ este sorei.
■ i-a transmis surorii-şefă – corect: i-a transmis sorei-

şefe
■ actele au fost transmise sorei acestuia – corect:
actele au fost transmise surorii acestuia
Un reporter a remarcat:
locul este plin de buruiene
locul este plin de buruieni
25
De ce nu e corect?
Unele substantive de genul feminin care se termină în

-ă sunt folosite incorect la plural cu desinenţa -i, în loc de -e
şi invers, cu desinenţa -e, în loc de -i.
La acest capitol am înregistrat mai multe forme greşite

de plural:
■ miere de albini – corect: miere de albine

■ alte disciplini – corect: alte discipline
■ ne învelim cu trei plapume – corect: ne învelim cu
trei plăpumi
■ gospodari care dau mâncare la răţi – corect:
gospodari care dau mâncare la raţe
■ ingredienţi – corect: ingrediente
■ pieţile internaţionale – corect: pieţele inter-
naţionale
■ chitări – corect: chitare
■ peştere – corect: peşteri
■ membri ai Asociaţiei pentru Victimile Justiţiei
– corect: membri ai Asociaţiei pentru Victimele
Justiţiei
■ administrarea incorectă a antibioticilor – corect:
administrarea incorectă a antibioticelor
Necunoaşterea formei de plural a substantivelor poate

crea şi confuzii de sens:
■ nu e bine să mergeţi peste capuri – corect: nu e bine

să mergeţi peste capete (pentru sensul „extremitatea
26
superioară a corpului omenesc”, forma de plural este
capete; capuri este pluralul pentru cap cu sensul de
„promontoriu”)
■ indicile termice – corect: indicii termici (indice este
un substantiv masculin)
■ în termeni cât mai restrânşi – corect: în termene
cât mai restrânse (cu sensul de „interval de timp”,
termen este substantiv neutru)
Un prezentator de ştiri sportive a spus:
optimele Cupei României
Ar fi trebuit să spună:
optimile Cupei României
De ce nu e corect?
Substantivele feminine la nominativ-acuzativ plural

articulat se formează prin adăugarea articolului -le la forma
nearticulată plural (optimi + -le) .
Am văzut şi alte exemple greşite:
■ uşele deschise – corect: uşile

■ maşinele guvernului – corect: maşinile
■ maximile vor atinge valori… – corect: maximele
■ negocierele – corect: negocierile
■ ultimile ştiri – corect: ultimele ştiri
27
Pentru a afla formele corecte de plural ale cuvintelor,
consultăm DOOM-2005.
O moderatoare de emisiune, prezentând o reţetă

culinară, a spus:
avem nevoie de fileu de somon

luăm câteva filee de somon
avem nevoie de file de somon

luăm câteva fileuri de somon
De ce nu e corect?
File are sensul de „carne de calitate superioară din lungul

şirei spinării unei vite, unui porc sau unui peşte; preparat
alimentar pregătit din astfel de carne”, iar fileu, „reţea deasă
de aţă, de sfoară etc., cu ochiuri înnodate în formă de pătrate,
de romburi etc., care serveşte la confecţionarea unor perdele,
a unor plase de pescuit, a unor sacoşe etc.; plasă; săculeţ
făcut dintr-o astfel de reţea, care serveşte la transportarea
cu mâna a unor cumpărături; sacoşă; plasă care desparte în
două terenul la unele jocuri sportive” (DEX).
Pluralul substantivelor de genul neutru se formează

prin desinenţe specifice: -uri (vaccin – vaccinuri, hotel –
hoteluri, maiou – maiouri, motel – moteluri şi nu vaccine,
hotele, maiee, motele), -e (spital – spitale, castel – castele,
aragaz – aragaze), -i semivocalic (fotoliu – fotolii).
28
Cele mai frecvente erori se comit în scrierea şi
pronunţarea substantivelor care, la plural, au desinenţa
-uri sau -e, de aceea cel mai indicat ar fi să consultăm
DOOM-2005.
Concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri

se observă tot mai frecvent:
■ au venit cu tricolore – corect: au venit cu

tricoloruri
■ aceste suveniruri – corect: aceste suvenire
■ hotelele din capitală – corect: hotelurile din
capitală
■ avem mai multe jubileuri – corect: avem mai multe
jubilee
■ aceste dinee – corect: aceste dineuri
■ albumuri – corect: albume
Într-un interviu, reporterul a întrebat:
Ce vise mai au fetele?
Ce visuri mai au fetele?
De ce nu e corect?
Utilizarea greşită a pluralului este provocată şi de

polisemantismul cuvintelor. Pentru substantivul neutru
vis cu sensul de „imagine din timpul somnului” pluralul
29
va fi vise, iar în cazul în care acesta are semnificaţia de
„aspiraţie” – visuri.
Alta este situaţia unor substantive care au aceeaşi

formă de plural: programe, dar forme de singular diferite:
program „plan de activitate, întocmit după etape; ansamblu
de instrucţiuni codate, folosit de un calculator pentru
rezolvarea unei probleme”, dar programă pentru „document
şcolar care stabileşte volumul cunoştinţelor şi sistemul lor
de predare pentru o anumită clasă ori an de studii şi la un
anumit obiect de studiu, în cursul unui an de învăţământ”.
■ din programa IMPACT – corect: din programul

IMPACT
Echipa se menţine în spatele liderei…
Echipa se menţine în spatele liderului…
De ce nu e corect?
În limba română există o categorie de substantive numite

epicene (care au numai forma de masculin sau numai forma
de feminin). Foarte frecvent, în mass-media sunt propagate
forme greşite de substantive feminine (şi masculine) create
prin moţiune:
30
■ lidera campionatului – corect: liderul campionatului/
echipa-lider a campionatului
■ liderele clachează – corect: liderii clachează
■ lucrează de 30 de ani poştaşă – corect: lucrează de
30 de ani ca poştaş
■ Laura, manechină – corect: Laura, manechin
■ oferind un buchet imens de flori unei arbitre care
oficiase la partida… – corect: oferind un buchet
imens de flori unei doamne arbitru
■ aşa-zisa ministră de la Tiraspol – aşa-zisul ministru
de la Tiraspol
■ viceministra Educaţiei – corect: viceministrul
Educaţiei
Prezentatorul de ştiri a spus:
torta anului
tortul anului
De ce nu e corect?
Sporadic, unii realizatori de emisiuni folosesc cuvinte

pe care le încadrează greşit la alte genuri.
Cuvântul tort este substantiv neutru, nu feminin.
Am văzut şi alte cazuri:
■ sunt recomandate odorizantele naturale – corect:

sunt recomandaţi odorizanţii naturali
31
■ marfa avea timbrul de acciz al Republicii Moldova
– corect: marfa avea timbre de accize de Republica
Moldova (substantivul acciză este feminin, nu
neutru)
Am auzit la TV şi forma mai veche a substantivului

mass-media ca termen invariabil:
hăţişul acesta al mass-media
Conform normelor actuale, se pronunţă şi se scrie:
hăţişul acesta al mass-mediei
De ce nu e corect?
Substantivul mass-media a fost asimilat sistemului

morfologic al limbii române şi are la genitiv-dativ desinenţa
specifică substantivelor româneşti de genul feminin: mass-
mediei.
Forme greşit declinate la genitiv-dativ sunt sesizate

destul de frecvent:
■ prepararea mămăligăi-gigant – corect: prepararea

mămăligii-gigant
■ o parte a povestei – corect: o parte a poveştii
■ angajaţii morgăi de la Străşeni – corect: angajaţii
morgii de la Străşeni
■ învingătorii olimpiezii – corect: învingătorii
olimpiadei
32
Un moderator a spus:
Festivalul „Două Inimi Gemene”, în memoria lui

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici
Festivalul „Două Inimi Gemene”, în memoria Doinei

şi a lui Ion Aldea-Teodorovici
De ce nu e corect?
Numele de persoane au flexiuni deosebite după gen.

Numele de persoane feminine, de animale şi numele
savante ale corpurilor cereşti în genitiv-dativ au terminaţia
-ei (Anei, Mariei, Andromedei etc.), cu excepţia celor
terminate în -ca, -ga, care primesc terminaţia -ăi (Monicăi,
Olgăi etc.). Formele lui Ana, lui Maria, lui Monica,
lui Olga sunt inculte.
Majoritatea numelor de persoană de genul masculin

nu-şi schimbă forma la genitiv-dativ. Acest fenomen
se realizează cu ajutorul articolului hotărât proclitic lui
(lui Mihai, lui Sabin).
Tot cu articolul proclitic lui se formează genitiv-dativul
unor nume de persoană de genul feminin care se termină
în consoană (lui Carmen) sau în vocalele „o”, „i” (lui Teo,
lui Mari).
33
Mai în glumă, mai în serios, un moderator a spus:
politiciencele noastre
politicienele noastre
De ce nu e corect?
Politiciancă este o formă denaturată a substantivului

politiciană.
În cadrul unei emisiuni de ştiri, prezentatorul

a declarat:
aceştia submină legea
aceştia subminează legea
De ce nu e corect?
Verbul a submina, fiind de conjugarea I, formează

persoana a III-a sg. şi pl. a prezentului indicativ cu sufixul
-ează după modelul a lucra – lucrează, iar conjunctivul
prezent, persoana a III-a – cu sufixul -eze (să submineze).
Am auzit şi alte forme greşite:
■ în presă se vehiculă – corect: în presă se

vehiculează
34
■ ei încleie ferestrele – corect: ei încleiază ferestrele
■ medicii au încercat să-l resuscite – corect: medicii
au încercat să-l resusciteze
■ a început să extoarce bani – corect: să extorcheze
Un interviu era subtitrat aşa:
Îi sfătui pe sirieni să nu vină aici.
Îi sfătuiesc pe sirieni să nu vină aici.
De ce nu e corect?
Verbele cu radicalul terminat în vocală, de obicei u:

a sfătui, a bănui, a dărui, fiind de conjugarea a IV-a, formează
persoana I sg. şi a III-a pl. la prezentul indicativ cu sufixul
-esc: sfătuiesc, bănuiesc, dăruiesc.
■ Bănui că ascunde ceva? – corect: Bănuieşti că

ascunde ceva?
■ dăruie flori pedagogilor – corect: dăruiesc flori
pedagogilor
La o emisiune de divertisment, moderatorul

a spus:
Vreau să împărtăş cu voi impresiile mele…
35
Vreau să împărtăşesc cu voi impresiile mele…
În uz apar amândouă formele, dar literară este doar

una, cealaltă fiind considerată regională, arhaică, colocvială,
aparţinând exprimării neîngrijite.
Este necesar să cunoaştem şi alte verbe la care literară

(corectă) este forma cu -esc:
■ a tăinui – tăinuiesc
■ a mânui – mânuiesc
■ a vămui – vămuiesc
■ a socoti – socotesc
Tot atât de frecvent se comit greşeli şi la folosirea

verbelor la care literară este forma fără -esc:
■ a bântui – (eu) bântui (nu bântuiesc)

■ a distribui – (eu) distribui (nu distribuiesc)
■ a constitui – (eu) constitui (nu constituiesc)
■ a dezvălui – (eu) dezvălui (nu dezvăluiesc)
■ a învălui – (eu) învălui (nu învăluiesc)
■ a înlănţui – (eu) înlănţui (nu înlănţuiesc)
■ a ronţăi – (eu) ronţăi (nu ronţăiesc)
■ a stărui – (eu) stărui (nu stăruiesc)
■ a mormăi – (eu) mormăi (nu mormăiesc)
■ a nărui – (eu) nărui (nu năruiesc)
Un reporter a spus:
euro va scade
36
euro va scădea
De ce nu e corect?
Verbele a plăcea, a scădea, a părea, a apărea,

a dispărea îşi păstrează forma de bază la condiţional-
optativ: (nu) ar plăcea, ar scădea, ar părea, ar apărea, ar
dispărea şi la viitor: (nu) va plăcea, va scădea, va părea,
va apărea, va dispărea.
Am auzit şi:
■ mi-ar place să merg la concert – corect: mi-ar

plăcea să merg la concert
■ Când va apare videoclipul pe ecrane? – corect:
Când va apărea videoclipul pe ecrane?
■ ar încape oare şi… – corect: ar încăpea oare şi…
■ Oare va dispare corupţia vreodată? – corect: Oare
va dispărea corupţia vreodată?
O prezentatoare a anunţat:
Individul perturbează ordinea publică.
Individul perturbă ordinea publică.
37
De ce nu e corect?
Verbul a perturba se conjugă cu sufix zero (fără

sufix).
Alte cazuri de conjugare greşită a unor verbe cu sufixe

zero:
■ să-l suspendeze din funcţie – corect: să-l suspende

din funcţie
■ în schimbul banilor, unele persoane se absolvesc
de orice vină – corect: în schimbul banilor, unele
persoane se absolvă (sunt absolvite) de orice vină
■ nu vei putea să mă ignorezi mereu – corect: nu vei
putea să mă ignori mereu.
Un reporter a spus:
Ei sunt obligaţi să accede la acest stil de viaţă…
Ei sunt obligaţi să acceadă la acest stil de viaţă…
De ce nu e corect?
Unele verbe nu se încadrează în limitele normelor

generale de conjugare. A accede este unul dintre verbele care
creează probleme de exprimare corectă. Deseori se foloseşte
greşit la conjunctiv (să accede în loc de să acceadă),
38
iar uneori apare şi la perfectul compus (a acces), însă acest
verb nu se foloseşte la timpurile trecute, nu are participiu.
Am înregistrat şi forme regionale ale perfectului

compus:
■ cheltuieli nejustificate care s-au răsfrâns asupra

consumatorului – corect: cheltuieli nejustificate
care s-au răsfrânt asupra consumatorului
Am auzit la televizor:
Nu ştiu dacă se merită…
Nu ştiu dacă merită…
De ce nu e corect?
Verbele a merita, a divorţa, a greşi, a râde etc. nu se

folosesc ca reflexive.
Am auzit şi:
■ cred că se merită să vedem acum rubrica Horoscop

– corect: cred că merită să vedem acum rubrica
Horoscop
■ efortul se pare că s-a meritat – corect: efortul se pare
că a meritat
39
■ vai, m-am greşit – corect: vai, am greşit
■ se pot greşi chiar şi cei… – corect: pot greşi chiar şi
cei…
Un reporter comenta:
acestea trebuiesc curăţate
acestea trebuie curăţate…
De ce nu e corect?
Utilizarea verbului a trebui cu forma de indicativ

prezent, persoana I trebuieşte şi persoana a III-a plural
trebuiesc este incorectă, întrucât pentru indicativ prezent
este corectă doar forma (unică pentru toate persoanele şi
numerele) trebuie:
■ lucruri care nu ne trebuiesc neapărat – corect:

lucruri care nu ne trebuie neapărat
■ trebuieşte să vezi – corect: trebuie să vezi
■ Lui Ronaldo îi trebuiesc încă patru milioane… –
corect: Lui Ronaldo îi trebuie încă patru milioane…
■ reguli care nu trebuiesc omise – corect: reguli care
nu trebuie omise
Subtitrarea unui film conţinea următorul enunţ:
Mamă, nu-ţi fă griji!
40
Mamă, nu-ţi face griji!
De ce nu e corect?
Imperativul negativ se formează întotdeauna cu

negaţia nu + infinitivul verbului. Este corect să se spună:
nu zice, nu duce, nu conduce, nu fi, dar sunt incorecte
formele: nu zi, nu du, nu condu, nu fii.
În formele afirmative de imperativ la verbele regulate,
singularul este identic cu forma de indicativ prezent, per-
soana a II-a singular, iar pluralul cu forma corespunzătoare
de indicativ prezent: cântă (tu), scrie (tu), citeşte (tu), cân-
taţi (voi), scrieţi (voi), citiţi (voi). Diferenţa dintre aceste
două forme este marcată doar de intonaţia specifică impe-
rativului (în rostire) sau de semnul exclamării pus la sfâr-
şitul enunţului imperativ (în scris).
Există şi forme neregulate de imperativ, care la
persoana a II-a singular sunt: adu (tu), condu (tu), du (tu),
zi (tu) şi nu: aduce (tu), conduce (tu), duce (tu), zice (tu).
Am înregistrat la TV unele forme greşite de imperativ:
■ Vină la mine! – corect: vino

■ Adă nişte apă! – corect: adu
Majoritatea prezentatorilor spun:
el vroia…, ei vroiau… etc.
41
el voia…, ei voiau… etc.
De ce nu e corect?
Formele hibride de indicativ imperfect vroiam,

vroia, vroiau etc. sunt foarte răspândite, fiind folosite
în locul celor corecte, fără -r- în radical – voiam, voia,
voiau etc.
■ Vroiam să negociez cu domnul… – corect: Voiam

să negociez cu domnul…
■ Ce vroia tipul de la prietenii tăi? – corect: Ce voia
tipul de la prietenii tăi?
■ vroiau planurile băncii – corect: voiau planurile
băncii
Moderatorul unei emisiuni se confesa:
Aş vrea să-mi continuu studiile…
Aş vrea să-mi continui studiile…
De ce nu e corect?
Conform normelor actuale (DOOM-2005), indicativul

prezent, persoana I şi a II-a sg. are forma continui (precum
42
şi conjunctivul prezent, persoana I şi a II-a sg.: să continui),
iar forma continuu este rezervată doar adjectivului.
Un prezentator a pronunţat:
spuneţi-mi
Ar fi trebuit să pronunţe:
spuneţi-mi
De ce nu e corect?
O greşeală frecventă este accentuarea pe sufix, în loc

de radical, a verbelor de conjugarea a III-a, la imperativ,
persoana a II-a plural, atunci când sunt urmate de clitice
pronominale:
■ spuneţi-ne – corect: spuneţi-ne

■ spuneţi-ne ce s-a întâmplat… – corect: spuneţi-ne
■ trimiteţi-ne SMS – corect: trimiteţi-ne
■ ţineţi-vă bine – corect: ţineţi-vă
■ scrieţi-ne – corect: scrieţi-ne
■ Aduceţi-mi, vă rog, terminalul! – corect: Aduceţi-mi,
vă rog, terminalul!
■ puneţi-vă mai mulţi bani în portmonee – corect:
puneţi-vă mai mulţi bani în portmonee.
La începutul unei emisiuni, moderatorul a rostit:
Buna ziua!
43
Bună ziua!
De ce nu e corect?
În formulele de salut, adjectivul bună nu se articulează:

Bună seara! Bună dimineaţa! Bună!
Moderatorul a salutat telespectatorii astfel:
Bună dimineaţa, dragilor, bună dimineaţa, dragelor!
Bună dimineaţa, dragilor, bună dimineaţa, dragile

mele!
De ce nu e corect?
Adjectivul drag este variabil şi are trei forme

flexionare: la singular, drag, dragă şi o formă comună
de feminin şi masculin plural – dragi. Forma de vocativ,
genul feminin, numărul plural este dragi (dragi prietene)
sau, când adjectivul este substantivat, dragile (dragile
mele) ori dragilor (bună dimineaţa, dragilor). O situaţie
similară se constată la adjectivul mic: la singular, mic,
mică, o formă comună de plural mici (micii mei amici –
micile mele amice şi nu micele mele amice).
44
Un reporter a spus:
maxim 12 salarii
maximum 12 salarii
De ce nu e corect?
Astfel de greşeli se comit în cazul în care se înlocuiesc

formele adverbiale maximum şi minimum cu cele ale
adjectivelor corespondente, maxim şi minim:
■ o temperatură a aerului de maxim opt grade –

corect: maximum opt grade
■ cu maxim de puncte – corect: cu maximum de
puncte/cu un punctaj maxim
■ fără mâncare omul poate trăi maxim trei zile –
corect: fără mâncare omul poate trăi maximum
trei zile
■ vor fi maxim 26 de grade – corect: vor fi maximum
26 de grade
■ s-a majorat maxim cu trei la sută – corect:
s-a majorat maximum cu trei la sută
Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea

adverbială *la maxim, în loc de la maximum:
■ Galacticii s-au distrat la maxim. – corect: Galacticii

s-au distrat la maximum.
45
■ Lupta pentru titlu s-a încins la maxim. – corect:
Lupta pentru titlu s-a încins la maximum.
■ Angajaţii sunt cu nervii întinşi la maxim. – corect:
Angajaţii sunt cu nervii întinşi la maximum.
■ a profitat la maxim de abandonul… – corect:
a profitat la maximum de abandonul…
■ să asigure la maxim – corect: să asigure la
maximum
■ Daţi muzica la maxim. – corect: Daţi muzica la
maximum.
Un prezentator de ştiri a spus:
unu decembrie
întâi decembrie
De ce nu e corect?
Numeralele cardinale se utilizează pentru a preciza

data începând cu 2. Pentru data de 1, conform tradiţiei,
se foloseşte numeralul ordinal întâi (nu unu).
46
Sintaxă
Vocea prezentatorului:
Ce evenimente a mai urmat?
Ce evenimente au mai urmat?
De ce nu e corect?
Este o abatere de la regulile acordului dintre subiect

şi predicat. Predicatul se acordă în număr şi persoană cu
subiectul, iar în cazul predicatului nominal, numele predicativ
se acordă, suplimentar, în gen şi caz cu subiectul.
Adunate de la posturile de radio şi TV:
■ conducerea le-a promis că vor achita restanţele

salariale – corect: conducerea le-a promis că va
achita restanţele salariale…
■ Republica Moldova este una din ţările care a aderat
la acest proiect. – corect: Republica Moldova este
una dintre ţările care au aderat la acest proiect.
■ Guvernul a promis că se va analiza cererile
protestatarilor. – corect: Guvernul a promis că se
vor analiza cererile protestatarilor.
47
■ acum Ionel, alături de alţi copii din sat, pot găsi
cartea dorită pe rafturile bibliotecii din localitate…
– corect: acum Ionel, alături de alţi copii din sat,
poate găsi cartea dorită pe rafturile bibliotecii din
localitate…
■ aceste victorii este ceva normal – corect: aceste
victorii sunt ceva normal
■ soarta acestora se decid acum în instanţa de judecată
– corect: soarta acestora se decide acum în instanţa
de judecată
■ Răspunsurile procurorului general i-a nemulţumit
pe comunişti. – corect: Răspunsurile procurorului
general i-au nemulţumit pe comunişti.
■ valoarea ajutorului trebuie majorat semnificativ
– corect: valoarea ajutorului trebuie majorată
semnificativ
■ Aceasta va examina candidaţii şi vor elibera un
certificat medical… – corect: Aceasta va examina
candidaţii şi va elibera un certificat medical…
■ SUA a acuzat China că menţine yanul subevaluat…
– corect: SUA au acuzat China că menţine yanul
subevaluat (SUA = Statele Unite ale Americii,
plural)
■ numărul locurilor de muncă vor creşte – corect:
numărul locurilor de muncă va creşte
■ din imagini se poate observa exclamaţiile angajaţilor
– corect: din imagini se pot observa exclamaţiile
angajaţilor
■ Postul nostru a lansat o campanie… în care vă
îndemnăm să spuneţi… – corect: Postul nostru
a lansat o campanie… în care vă îndeamnă să
spuneţi…
48
■ consumul de tutun şi alcool ar putea fi reduse
– corect: consumul de tutun şi alcool ar putea fi
redus
■ poate va fi o candidatură comună, dar poate va fi
şi mai multe… – corect: poate va fi o candidatură
comună, dar poate vor fi şi mai multe [candidaturi]
■ Reducerea din cuantumul cheltuielilor sunt
o altă sursă de economisiri. – corect: Reducerea
din cuantumul cheltuielilor este o altă sursă de
economisiri.
Un reporter a spus:
Fiecare din cei prezenţi au fost serviţi cu pilaf.
Fiecare dintre cei prezenţi a fost servit cu pilaf.
De ce nu e corect?
Subiectul este pronumele fiecare (la singular), nu cei

prezenţi, de aceea şi predicatul trebuie să fie la singular.
În cazul substantivelor colective, acordul cu predicatul

se realizează ţinând seama de numărul substantivului
colectiv, care este, de regulă, la singular:
A sosit un grup de englezi în oraş.

Un stol de vrăbii a trecut rapid.
49
Uneori acordul se realizează şi după înţeles, dar numai
în cazul în care adjunctul, la plural, este considerat mai
adecvat statutului de subiect:
O parte dintre cei veniţi mi-au confirmat participarea

la excursie.
Jumătate din bani s-au cheltuit.
■ Familia Moraru se pregăteau de sărbătoare. –

corect: Familia Moraru se pregătea de sărbătoare.
■ Un grup de 28 de foste angajate Moldtelecom susţin
că… – corect: Un grup de 28 de foste angajate la
Moldtelecom susţine că…
■ Victima, împreună cu un consătean, au consumat
băuturi spirtoase. – corect: Victima, împreună cu un
consătean, a consumat băuturi spirtoase.
■ Clubul Studenţilor Liberali au dat start… – corect:
Clubul Studenţilor Liberali a dat start…
■ Lucrările de schimbare a utilajului de diametru
mare este o pregătire a sistemului de alimentare cu
apă pentru iarnă. – corect: Lucrările de schimbare
a utilajului de diametru mare sunt o pregătire
a sistemului de alimentare cu apă pentru iarnă.
■ legătura se pierduseră cu ei timp de câteva
ore – corect: legătura se pierduse cu ei timp de
câteva ore
■ PCRM au înaintat un proiect – corect: PCRM
a înaintat un proiect
■ contractele cu principalii agenţi economici cu care
vor colabora Mişcarea… – corect: contractele cu
principalii agenţi economici cu care va colabora
Mişcarea…
50
■ prietenia dintre statele noastre au fost consolidată
– corect: prietenia dintre statele noastre a fost
consolidată
■ fracţiunea parlamentară a PLDM au propus…
– corect: fracţiunea parlamentară a PLDM
a propus…
■ Familiile cu venituri mici ar putea scăpa de procese,
ba chiar ar putea fi ajutaţi de către primărie… –
corect: Familiile cu venituri mici ar putea scăpa
de procese, ba chiar ar putea fi ajutate de către
primărie…
■ Primăria recunoaşte că micuţii se alimentează
prost, dar nu pot schimba situaţia din lipsă de
bani. – corect: Primăria recunoaşte că micuţii se
alimentează prost, dar nu poate schimba situaţia
din lipsă de bani.
■ Ministerul de Interne spun… – corect: Ministerul de
Interne spune…
■ interiorul sălilor au fost poleite cu aur – corect:
interiorul sălilor a fost poleit cu aur
■ Comisia specială care se ocupă de preşedintele
ţării au stabilit… – corect: Comisia specială care
se ocupă de preşedintele ţării a stabilit…
Ce-s cu aceste puncte?
Ce-i cu aceste puncte?


Ce este cu aceste puncte?

Ce e cu aceste puncte?

51
De ce nu e corect?
Este un dezacord între predicat şi subiectul exprimat

printr-un pronume interogativ. Pronumele interogative
substituie anticipat obiectul, cuvântul sau grupul de
cuvinte aşteptat ca răspuns la un enunţ interogativ.
În enunţul dat răspunsul aşteptat vizează subiectul ceva:
este/e ceva (cu aceste puncte). Deci: ce este/ce e/ce-i cu
aceste puncte?
Pronumele interogativ ce selectează întotdeauna
singularul verbului predicat.
■ Ce sunt cu site-urile acestea? – corect: Ce este cu

site-urile acestea?
Mă bucur că ne sună cei care aveţi o sărbătoare…
Mă bucur că ne sună cei care au o sărbătoare.


Mă bucur că ne sunaţi cei care aveţi o sărbătoare.

De ce nu e corect?
Este un dezacord între subiectul exprimat prin

pronumele relativ care şi predicatul subordonatei atributive.
În cadrul frazei cu subordonată atributivă (introdusă prin
pronumele relativ care), predicatul acesteia preia forma de
număr şi persoană a predicatului din propoziţia regentă.
52
Prin urmare: cei care au o sărbătoare ne sună/cei
care aveţi o sărbătoare ne sunaţi.
Am auzit la radio:
Trebuie de schimbat guvernul.
În limba română literară se spune:
Trebuie schimbat guvernul.
De ce nu e corect?
Verbul a trebui este utilizat cu supin (trebuie de făcut)

în loc de participiu (trebuie făcut).
Pentru a realiza sensul „este obligatoriu să”, „este
necesar să”, verbul a trebui este obligatoriu urmat de
conjuncţia să: trebuie să plec, trebuie să ajungă, trebuie să
fie schimbat, trebuie să fie făcut etc. Verbul a trebui nu intră
niciodată în relaţie cu un verb la participiu cu prepoziţia
de (supin) (de făcut, de schimbat). Poate fi urmat însă de
participiu neînsoţit de auxiliar (a fi > (să) fie), având în
acest caz sensul unei forme verbale pasive:
trebuie schimbat = trebuie să fie schimbat;
trebuie făcut = trebuie să fie făcut.
La fel, nu intră niciodată în relaţie cu un verb la
participiu cu prepoziţia de (supin) construcţiile a fi necesar,
a fi obligatoriu:
e necesar de – corect: e necesar să;
e obligatoriu de – corect: e obligatoriu să.
53
Adunate de la posturile TV:
■ trebuie de făcut în aşa fel încât… – corect: trebuie

făcut în aşa fel încât…
■ trebuie de găsit voturi… – corect: trebuie găsite
voturi
■ trebuie de schimbat televizorul – corect: trebuie
schimbat televizorul
■ trebuie de văzut ce se ascunde în spatele acestei
solicitări – corect: trebuie văzut ce se ascunde în
spatele acestei solicitări
■ unde trebuie de păstrat – corect: unde trebuie
păstrat
■ trebuie de plătit pentru consumul curent – corect:
trebuie plătit pentru consumul curent
■ aş vrea să-i arăt copilului meu că trebuie de învăţat
– corect: aş vrea să-i arăt copilului meu că trebuie
să înveţe
■ trebuie de muncit – corect: trebuie muncit/trebuie
să munciţi/trebuie să se muncească
■ e necesar de anunţat medicul – corect: e necesar să
fie anunţat/să se anunţe medicul
Un reporter a spus:
Unii localnici spun că gunoiştea nu le împiedică…
Unii localnici spun că gunoiştea nu-i împiedică.


Unii localnici spun că gunoiştea nu-i deranjează.

Unii localnici spun că gunoiştea nu-i incomodează.

54
De ce nu e corect?
Este încălcat regimul verbului. Un verb tranzitiv a fost

folosit cu valoare de verb intranzitiv.
În funcţie de regimul sintactic, verbele se împart

în tranzitive şi intranzitive. Verbele tranzitive sunt
acelea care au sau pot avea un complement direct. Proba
complementului direct se face în felul următor: dacă
un verb admite unul din pronumele personale cu forma
neaccentuată în acuzativ (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le) şi
generează o construcţie corectă în limba română, verbul
supus analizei este tranzitiv.
Exemple:
a împiedica – mă împiedică → TRANZITIV

a citi – (cartea aceasta) o citesc (cu plăcere) →
TRANZITIV
a iubi – te iubesc → TRANZITIV
a constitui – (cea mai mare surpriză) a constituit-o
(sosirea lui din concediu) → TRANZITIV
a durea – îl doare capul → TRANZITIV
Verbele intranzitive sunt acelea care nu au şi nici

nu pot avea un complement direct. Dacă un verb nu
admite unul dintre pronumele menţionate mai sus
(= produce o construcţie imposibilă în limba română),
acesta este intranzitiv.
Exemple:
a veni – *mă vine → INTRANZITIV

a deveni – *te devine → INTRANZITIV
55
Clasificarea verbelor în tranzitive şi intranzitive are
importanţă pentru interpretarea corectă a altor cuvinte aflate
în relaţie cu verbul.
Verbul a împiedica din exemplul nostru implică
legătura cu un complement direct: nu-i împiedică (pe
cine? – pe ei, pe localnici), deci este un verb tranzitiv,
dar a fost pus în relaţie cu un complement indirect în
dativ (ca un verb intranzitiv): nu le împiedică (cui? – lor,
localnicilor), ceea ce a generat o construcţie incorectă
în limba română.
■ îţi sfătuiesc – corect: te sfătuiesc (a sfătui este verb

tranzitiv)
■ Iar dvs., tinere, vă sfătuiesc să plecaţi acasă. –
corect: Iar pe dvs., tinere, vă sfătuiesc să plecaţi
acasă.
■ Chiar acum îţi sună. – corect: Te sună chiar acum.
Prezentatoarea buletinului meteo a spus:
Norii perindează cerul.
Norii se perindă pe cer.
De ce nu e corect?
Nu s-a respectat regimul verbal. A (se) perinda este un

verb reflexiv şi, prin urmare, la indicativ prezent, persoana
a III-a are forma se perindă.
56
■ după ce [ea] a eşuat negocierile cu infractorul… –

corect: după ce au eşuat negocierile cu infractorul/
după ce [ea] a ratat negocierile cu infractorul…
(a eşua este verb intranzitiv)
■ Tu de ce nu o telefonezi? – corect: Tu de ce nu-i
telefonezi/nu-i dai un telefon? (a telefona cu sensul
de „a da un telefon cuiva” este verb intranzitiv)
■ Îi sun [ei] imediat – corect: Îi telefonez/O sun
imediat (a suna cu sensul de „a da un telefon cuiva”
este verb tranzitiv)
sezonul rece a anului
În limba română literară, se spune:
sezonul rece al anului
De ce nu e corect?
Este un dezacord al articolului posesiv-genitival.

Articolul posesiv-genitival se acordă întotdeauna, în
gen şi număr, cu substantivul determinat şi nu cu substantivul
sau pronumele în genitiv.
57
Utilizarea invariabilă a formei a:
■ de dragul poporului şi a soluţionării crizei… –

corect: de dragul poporului şi al soluţionării
crizei
■ controlul la psihiatru a viitorului preşedinte
– corect: controlul la psihiatru al viitorului
preşedinte
■ raportul cu date şi nume concrete a celor implicaţi
– corect: raportul cu date şi nume concrete ale celor
implicaţi
■ criza financiară ce prevede noi reduceri
a cheltuielilor – corect: criza financiară ce
prevede noi reduceri ale cheltuielilor
■ reducerea plafonului maxim a donaţiilor benevole
– corect: reducerea plafonului maxim al donaţiilor
benevole
■ este în folosul tuturor, mai ales a copiilor – corect:
este în folosul tuturor, mai ales al copiilor
■ absolvenţi a liceelor – corect: absolvenţi ai
liceelor
■ transport a gazelor – corect: transport al gazelor
■ inspecţii a pieţelor agricole – corect: inspecţii ale
pieţelor agricole
■ prezentări de modă a designerilor moldoveni
– corect: prezentări de modă ale designerilor
moldoveni
Utilizarea unei forme acordate greşit, cu alt

element din enunţ, prin atracţie:
■ prima ediţie al acestuia – corect: prima ediţie

a acestuia
58
■ reducere fără precedent al celor care… – corect:
reducere fără precedent a celor care…
■ demisia procurorului şi al lui Lupu – corect: demisia
procurorului şi a lui Lupu
■ reprezentanţi ale companiilor – corect: reprezentanţi
ai companiilor
■ să voteze proiectul de lege al bugetului – corect:
să voteze proiectul de lege a bugetului
■ colegii de breaslă al socrului mare – corect: colegii
de breaslă ai socrului mare
■ victime ai propriilor copii – corect: victime ale
propriilor copii
Prezenţa inutilă a articolului posesiv-genitival:
■ pe aleea stelelor a cinematografiei moldoveneşti

– corect: pe aleea stelelor cinematografiei
moldoveneşti
■ Moldova a avut reprezentanţi la toate ediţiile
a JO la care a participat. – corect: Moldova
a avut reprezentanţi la toate ediţiile JO [Jocurilor
Olimpice] la care a participat.
Omiterea articolului:
■ Moldova a câştigat doar în faţa Andorrei şi []

statului San Marino. – corect: Moldova a câştigat
doar în faţa Andorrei şi a statului San Marino.
■ în condiţiile unor valuri masive de scumpiri şi []
unui nivel de sărăcie în creştere – corect: în
condiţiile unor valuri masive de scumpiri şi ale
unui nivel de sărăcie în creştere
59
■ exercitând presiuni psihice asupra acestora şi []
familiilor lor – corect: exercitând presiuni psihice
asupra acestora şi a familiilor lor
■ raidul poliţiei este îndreptat împotriva bandelor
mafiote şi [] traficanţilor de droguri – corect: raidul
poliţiei este îndreptat împotriva bandelor mafiote şi
a traficanţilor de droguri
Un reporter a spus:
Comuniştii au venit cu argumente în favoarea

poziţiei sale.
Comuniştii au venit cu argumente în favoarea

poziţiei lor.
De ce nu e corect?
Pronumele personal a fost substituit printr-un adjectiv

pronominal (pronume posesiv). Adjectivul pronominal
(pronumele posesiv) său, sa, sale nu are formă proprie
pentru persoana a III-a plural, în locul acesteia folosindu-se
pronumele personal lor.
Adunate de la posturile radio şi TV:
■ La rândul său, funcţionarii moldoveni promit…

– corect: La rândul lor, funcţionarii moldoveni
promit…
60
■ Doi şoferi de taxi au fost bătuţi de clienţii săi fideli…
– corect: Doi şoferi de taxi au fost bătuţi de clienţii
lor fideli…
Am auzit de multe ori la radio şi la televizor:
atac produs în ultimele doisprezece zile
În limba română literară, se spune:
atac produs în ultimele douăsprezece zile
De ce nu e corect?
Este un dezacord între numeralul compus cu valoare

adjectivală şi substantivul determinat: a fost utilizată forma
de masculin în locul celei de feminin.
Numeralul cu valoare adjectivală (subordonat unui

substantiv) trebuie să se acorde cu substantivul determinat
în gen, număr şi caz. În exemplul de mai sus este corect
douăsprezece zile, pentru că substantivul zile este de genul
feminin (o zi, două zile). Aşa cum nu spune nimeni doi zile,
nu este corect să se spună nici doisprezece zile.
■ Până acum au fost depuse peste douăzeci şi unu de

mii de cereri… – corect: douăzeci şi una de mii de
cereri
61
■ douăzeci şi unu de provincii – corect: douăzeci şi
una de provincii
■ douăzeci şi unu de persoane – corect: douăzeci şi
una de persoane
■ doisprezece grade – corect: douăsprezece grade
■ doisprezece mii de cereri – corect: douăsprezece mii
de cereri
■ doisprezece provincii – corect: douăsprezece
provincii
■ se întâlnesc de doisprezece ori la o sută de ani –
corect: de douăsprezece ori
■ datorie la căldură de douăzeci şi doi de mii de lei –
corect: douăzeci şi două de mii de lei
■ douăsprezece metri – corect: doisprezece metri
Prezentatoarea buletinului meteo a spus:
douăzeci şi una de grade
douăzeci şi unu de grade
De ce nu e corect?
Este un dezacord între numeral şi substantivul

determinat, care este unul neutru. Numeralul a fost utilizat
cu formă de feminin în locul celei de masculin.
Dacă numeralele compuse cu unu/una se referă la

substantive neutre, acordul se face la genul masculin:
62
douăzeci şi unu de scaune, treizeci şi unu de dulapuri,
patruzeci şi unu de geamuri. Pentru a evita eroarea, se poate
verifica genul substantivelor la care se referă numeralul.
Dacă e vorba de un substantiv neutru (un scaun/două scaune;
un grad/două grade), atunci, evident, corect va fi douăzeci
şi unu de scaune/de grade/de dulapuri şi nu douăzeci şi una
de scaune/de grade/de dulapuri.
ora doisprezece
ora douăsprezece
De ce nu e corect?
Este un dezacord între numeralele compuse cu doi şi

substantivul oră.
Pentru exprimarea orei (de genul feminin),

numeralele 2, 12 şi 22 trebuie să aibă forma de feminin.
Este greşit să se spună ora doisprezece, aşa cum este
greşit să se spună ora doi.
■ incendiul a izbucnit în jurul orei doisprezece – corect:

incendiul a izbucnit în jurul orei douăsprezece
63
■ la ora locală doisprezece – corect: la ora locală
douăsprezece
■ ora douăzeci şi doi – corect: ora douăzeci şi două
au participat 300 militari
Corect ar fi fost:
au participat 300 de militari
De ce nu e corect?
Este omisă prepoziţia de după numeralele de la 20 în

sus.
Numeralele de la 20 în sus nu se ataşează direct
substantivului, ci sunt urmate de prepoziţia de.
■ Potrivit primarului, unii şefi de direcţii au salarii de

cca 20.000 [] lei… – corect: salarii de cca 20.000 de
lei
■ Dan Petrescu va încasa două milioane [] euro pe
sezon – corect: va încasa două milioane de euro
■ Italia, iertată de 100 [] miliarde [] euro – corect:
Italia, iertată de 100 de miliarde de euro
■ Veniturile la buget pentru 2013 vor fi mai mici cu 38
[] milioane [] lei… – corect: 38 de milioane de lei
■ un bărbat de 52 [] ani – corect: un bărbat de 52
de ani
64
■ două milioane [] dolari – corect: două milioane de
dolari
■ o mie [] locuitori – corect: o mie de locuitori
■ Alte 25 [] persoane au fost rănite în urma exploziei…
– corect: Alte 25 de persoane au fost rănite în urma
exploziei…
■ situat la 170 [] kilometri – corect: situat la 170 de
kilometri
■ Top 50 [] vedete influente – corect: Top 50 de vedete
influente
■ o sută [] mii de moldoveni – corect: o sută de mii de
moldoveni
■ 61 [] deputaţi – corect: 61 de deputaţi
Un prezentator a spus:
102 de troleibuze noi
102 troleibuze noi
De ce nu e corect?
Prepoziţia de este folosită nejustificat. Prepoziţia de nu
se foloseşte după numeralele de la 1 la 19 şi după cele în
a căror structură intră acestea (101, 3019).
■ 210 de recruţi – corect: 210 recruţi

■ 108 de întreprinderi de stat – corect: 108 întreprin-
deri de stat
■ 219 de experţi – corect: 219 experţi
65
Moderatorul a spus:
gafe care le facem
gafe pe care le facem
De ce nu e corect?
Pronumele relativ care cu funcţie de complement direct

este utilizat fără prepoziţia funcţională pe.
Când are funcţia de complement direct, pronumele
relativ care este însoţit obligatoriu de prepoziţia pe:
Cartea pe care am citit-o m-a impresionat.
Binele pe care mi l-ai făcut nu poate fi uitat.
Forma care se foloseşte atunci când pronumele relativ

îndeplineşte funcţia de subiect, în cazul nominativ:
Cărţile care lipsesc vor fi căutate cu atenţie din nou.
Elevul care lipseşte des nu va putea recupera materia
predată.
Fata care vine e prietena mea.
Băieţii care au întârziat vor fi sancţionaţi.
■ Este un film extraordinar, care ţi-l recomand şi

ţie. – corect: Este un film extraordinar, pe care ţi-l
recomand şi ţie.
■ Pompierii din Soroca spun că visează la un
echipament care deseori îl văd doar la televizor.
66
– corect: Pompierii din Soroca spun că visează
la un echipament pe care deseori îl văd doar la
televizor.
■ Fumând, poluaţi aerul care-l respiraţi. – corect:
Fumând, poluaţi aerul pe care-l respiraţi.
■ două mişcări care le poţi dansa în club – corect:
două mişcări pe care le poţi dansa în club
■ în viziunea angajaţilor care i-aţi văzut mai
devreme… – corect: în viziunea angajaţilor pe care
i-aţi văzut mai devreme.
Eu te ştiam ca şi profesoara mea de limba română.
Corect ar fi fost:
Eu te ştiam ca profesoara mea de limba română.
De ce nu e corect?
Este folosit un şi parazitar pentru evitarea cacofoniei

într-un context în care nu se pune problema acesteia.
Pentru evitarea cacofoniei, se recomandă folosirea
prepoziţiei drept sau a locuţiunii prepoziţionale în
calitate de, atunci când substantivul exprimă o calitate,
şi a locuţiunilor prepoziţionale din punctul de vedere,
în ce priveşte etc., atunci când este vorba de un subordonat
de relaţie.
67
■ ca şi jurist – corect: ca jurist/în calitate de jurist

■ W.C. Handy este cunoscut ca şi „părintele blues-
ului”. – corect: W.C. Handy este cunoscut ca
„părintele blues-ului”.
Cel mai mic stat independent din punct de vedere al

suprafeţei…
Cel mai mic stat independent din punctul de vedere al

suprafeţei…
De ce nu e corect?
Este un dezacord care afectează locuţiunea prepozi-

ţională din punct(ul) de vedere.
Se foloseşte locuţiunea din punctul de vedere al când

aceasta este urmată de un substantiv:
■ din punctul de vedere al economiei

■ din punctul de vedere al ministerului.
68
Se foloseşte locuţiunea din punct de vedere când
aceasta este urmată de un adjectiv:
■ din punct de vedere economic;

■ din punct de vedere financiar.
Am mai auzit la televizor:
■ Ziua de vineri va fi ceva mai complicată din punct

de vedere al fenomenelor meteo… – corect: din
punctul de vedere al fenomenelor meteo.
se arată indiferent de afirmaţiile…
se arată indiferent faţă de afirmaţiile…
De ce nu e corect?
A fost folosită o prepoziţie neadecvată în context.
Această greşeală se produce, de obicei, prin suprapu-

nerea mentală a mai multe tipare de construcţie.
Prepoziţiile au rol de cuvânt ajutător, de aceea trebuie
să se acorde o mare atenţie folosirii lor.
■ Poliţia spune că panoul cu săgeată asigură securi-

tatea la trafic… – corect: securitatea în trafic
69
■ nemulţumiţi faţă de decizia instanţei – corect:
nemulţumiţi de decizia instanţei
■ cel puţin în această concluzie a ajuns opoziţia
– corect: cel puţin la această concluzie a ajuns
opoziţia
■ bilete la avion – corect: bilete de avion
■ Deputaţii PCRM au părăsit sala de şedinţe,
indignaţi pe majoritatea parlamentară… – corect:
indignaţi de majoritatea parlamentară sau supăraţi
pe majoritatea parlamentară
■ evadarea de sub detenţie a lui Eduard Baghirov
– corect: evadarea din detenţie sau evadarea din
arest
■ la nordul republicii – corect: în nordul
■ la nord se vor înregistra… – corect: în nord
■ la Ciocana – corect: în (sectorul) Ciocana
■ angajaţi după specialitate – corect: angajaţi în
specialitate/conform specialităţii
■ nu este sigură în forţele proprii – corect: nu este
sigură de forţele proprii
■ Accesaţi site-ul […] pentru a fi la curent la orice
oră despre cele mai importante evenimente… –
corect: pentru a fi la curent la orice oră cu cele mai
importante evenimente
■ în comun acord cu – corect: de comun acord cu
■ au realizat o investigaţie despre – corect: au realizat
o investigaţie asupra/privind/cu privire la
■ contribuind în mare măsură de rezultatul
0:0 – corect: contribuind în mare măsură la
rezultatul 0:0
■ sub muzica latino – corect: pe muzica latino
70
■ să se renunţe deocamdată de remanierile… – corect:
să se renunţe deocamdată la remanierile…
■ după sfârşitul lui 2011 – corect: la sfârşitul lui 2011
■ Kremlinul optează pe Anatoli Kaminski – corect:
Kremlinul optează pentru Anatoli Kaminski/mizează
pe Anatoli Kaminski
■ Partidul planifică să participe în conducerea
statului… – corect: Partidul planifică să participe la
conducerea statului…
Un moderator vorbea despre:
emoţii pozitive, cât şi negative…
atât emoţii pozitive, cât şi negative…
De ce nu e corect?
Este o discontinuitate a elementelor corelative.

Conjuncţiile-perechi, aşa-numitele conjuncţii corela-
tive, presupun utilizarea lor împreună, în combinaţii fixate.
Prezenţa uneia solicită în mod necesar şi apariţia celeilalte:
fie…, fie, nici…, nici, ba…, ba, atât…, cât, atât…, încât,
după cum…, tot aşa, de câte ori…, de atâtea ori.
■ membrii asociaţiei solicită funcţionarilor, cât şi

rudelor acestora, declaraţiile de avere – corect:
71
membrii asociaţiei solicită atât funcţionarilor, cât şi
rudelor acestora, declaraţiile de avere
■ protestatarii violenţi care au participat la distru-
gerea clădirii parlamentului şi preşedinţiei, cât şi
poliţiştii care şi-au depăşit atribuţiile… – corect:
atât protestatarii violenţi care au participat la
distrugerea clădirii parlamentului şi a preşedinţiei,
cât şi poliţiştii care şi-au depăşit atribuţiile…
■ atât partea juridică a deciziei aprobate, dar şi
partea morală trezesc mai multe întrebări – corect:
atât partea juridică a deciziei aprobate, cât şi partea
morală trezesc mai multe întrebări.
O moderatoare se confesa:
Obişnuiam să mai dau foc la stogul de fân al

vecinilor, care mai nu le-am ars şi casa…
Obişnuiam să mai dau foc la stogul de fân al

vecinilor, cărora mai nu le-am ars şi casa…
De ce nu e corect?
Este un anacolut, o întrerupere în structura sintactică

a frazei. Aceasta începe într-un mod care sugerează
o anumită finalizare şi continuă printr-o schimbare bruscă
a construcţiei logice.
72
Am văzut scris la televizor:
preşedinte fracţiune PLDM
Ar fi trebuit să fie scris:
preşedinte al fracţiunii PLDM


preşedintele fracţiunii PLDM

De ce nu e corect?
Nu s-au marcat relaţiile sintactice din grupul nominal.

Această greşeală este frecventă în titlurile redactate
în stil telegrafic. Cauza este uneori spaţiul insuficient pe
„burtiere”, care impune limitarea mesajului la un anumit
număr de caractere. Totuşi, fenomenul se extinde şi
în sintagmele scurte, unde relaţiile sintactice dintre
componente ar putea fi marcate foarte uşor. Pentru aceste
contexte, recomandăm, pe cât posibil, evitarea unei înşiruiri
de cuvinte fără marcarea relaţiilor sintactice dintre ele, mai
ales când aceste înşiruiri sunt destul de extinse sau creează
ambiguităţi.
Am înregistrat mai multe abateri în acest sens:
■ director ANRE – corect: director al ANRE/direc-

torul ANRE
■ director Liceul „Vasile Alecsandri” – corect:
directorul Liceului „Vasile Alecsandri”
■ Maria Coman director Grădiniţa nr. 201 – corect:
Maria Coman, director al Grădiniţei nr. 201
73
■ antrenor Academia UTM – corect: antrenor la
Academia UTM
■ preşedinte PLDM – corect: preşedinte al PLDM
■ preşedinte Asociaţia „Salvgardare” – corect:
preşedinte al Asociaţiei „Salvgardare”
■ Mihai Ghimpu preşedinte PL – corect: Mihai Ghimpu,
preşedinte al PL/Mihai Ghimpu, preşedintele PL
■ Sandu Vasilache director Moldova-Film – corect:
Sandu Vasilache, director la Moldova-Film
■ director SA „Termocom” – corect: director al
„Termocom” SA
■ manager Zimbru – corect: manager la Zimbru
Un reporter a spus:
astăzi nu mai se poate
astăzi nu se mai poate
De ce nu e corect?
Este o greşeală de deplasare a semiadverbului mai.
Una din caracteristicile semiadverbelor este topica
fixă. Semiadverbul mai trebuie să fie plasat între verb şi
auxiliar sau între verb şi pronumele clitic (reflexiv sau
personal, neaccentuat).
Un comentator sportiv a spus:
Sheriff a reuşit decât un egal acasă cu Olimpia Bălţi.
74
Sheriff n-a reuşit decât un egal acasă cu Olimpia


Bălţi.
Sheriff a reuşit numai un egal acasă cu Olimpia

Bălţi.
De ce nu e corect?
Este folosit adverbul decât cu sensul „doar”, „numai”

într-o construcţie pozitivă.
Adverbul decât cu sensul „doar, numai” se foloseşte
numai în construcţii negative.
■ şi asta decât poate să ne bucure… – corect: şi asta

poate doar/numai să ne bucure…/şi asta nu poate
decât să ne bucure…
■ are decât 18 ani – corect: are numai/doar 18
ani/nu are decât 18 ani
mănăstirea din Suruceni, pe teritoriul căruia

funcţionează…
mănăstirea din Suruceni, pe teritoriul căreia

funcţionează…
75
De ce nu e corect?
Este un dezacord în gen al pronumelui relativ care în

genitiv-dativ.
Pronumele relativ care în genitiv-dativ se acordă în gen
şi în număr cu substantivul pe care îl înlocuieşte.
Un corespondent a spus:
automobil… şoferul căruia a încercat o depăşire
automobil… al cărui şofer a încercat o depăşire
De ce nu e corect?
S-a adoptat o topică nefirească pentru limba română

şi astfel nu s-a respectat regula acordului dintre articolul
posesiv (genitival) şi pronumele relativ care.
Pronumele relativ care în genitiv realizează un acord

încrucişat. Articolul posesiv (a, al, ai, ale) care-l însoţeşte
se acordă cu obiectul posedat cu care se află împreună în
subordonată, iar pronumele relativ (cărui, cărei, căror) se
acordă cu posesorul care se află în regentă.
Exemple:
■ Am un coleg, tenacitatea căruia o apreciez.
76
corect: Am un coleg1/a cărui tenacitate o apreciez.2/
f. sg. ob. posedat
m. sg. f. sg.
posesor
m. sg.
Băiatul, părinţii căruia au fost la şcoală, este

colegul meu. – corect: Băiatul 1/ai cărui părinţi au
fost la şcoală 2/este colegul meu. 1/
■ unei firme, patronul căreia a dispărut – corect: unei

firme, al cărei patron a dispărut
■ locuinţă din municipiul Comrat, proprietarul căreia
a decedat recent – corect: locuinţă din municipiul
Comrat, al cărei proprietar a decedat recent
■ compensaţii vor primi familiile venitul cărora
este mai mic – corect: compensaţii vor primi
familiile al căror venit este mai mic
■ prezenţa câtorva comunişti mandatul cărora
a fost ridicat – corect: prezenţa câtorva comunişti
al căror mandat a fost ridicat
■ tradiţii şi legături bilaterale, rădăcinile cărora se
regăsesc… – corect: tradiţii şi legături bilaterale ale
căror rădăcini se regăsesc…
77
între 11-15 ani
Ar fi trebuit să fie scris:
între 11 şi 15 ani

de 11-15 ani

De ce nu e corect?
Trebuie să cunoaştem că aproximaţia numerică

redată cu prepoziţia între implică, pentru a indica limitele,
conjuncţia şi.
78
LEXIC ŞI SEMANTICĂ
Pleonasmul
O serie de greşeli, pe cât de voalate, pe atât de frecvente,

sunt generate de pleonasm, adică de folosirea alăturată a
unor cuvinte sau construcţii ce repetă inutil aceeaşi idee.
Un reporter a spus:
Regiunea se confruntă cu o epidemie de gripă

pandemică.
Regiunea se confruntă cu o gripă pandemică.
De ce nu e corect?
Cuvântul pandemic se referă la boli şi înseamnă „care

are caracter de pandemie”, iar pandemie semnifică „epidemie
care se extinde pe un teritoriu foarte mare”. Prin urmare,
dacă spunem epidemie pandemică, utilizăm nejustificat,
redundant, cuvântul epidemie, întrucât acesta este cuprins în
termenul pandemie.
Acestea sunt câteva perspective de viitor.
79
Ar fi trebuit să se scrie:
Acestea sunt câteva perspective.
De ce nu e corect?
Utilizarea cuvântului viitor în contextul respectiv

este superfluă, deoarece semantica cuvântului perspectivă
în cazul de faţă include şi nuanţa de viitor: perspectivă
„posibilitatea de realizare sau desfăşurare în viitor a unei
acţiuni, a unui plan etc.”.
L-am auzit pe un reporter spunând:
mărfuri de calitate mai superioară
mărfuri de calitate superioară


mărfuri de calitate mai bună

De ce nu e corect?
Adjectivul superior face parte din categoria

adjectivelor care exprimă ele înseşi ideea de grad
comparativ. Superior înseamnă „care în scara valorilor se
află pe o treaptă mai înaltă”. Aşa cum reiese din definiţie,
sensul cuvântului superior include ideea de comparativ
de superioritate, evidentă prin prezenţa adverbului mai.
Prin urmare, acesta nu mai permite comparaţia.
80
Aceeaşi greşeală o constatăm şi în situaţiile de
mai jos:
■ tehnologii mai superioare

■ la o scară ceva mai superioară
■ e o lucrare mai superioară în comparaţie cu…
■ se consideră mai superior decât alţii
Vocea corespondentului:
cea mai legendară trupă a anilor ’70
trupă legendară a anilor ’70


legenda muzicii anilor ’70

De ce nu e corect?
E vorba de o construcţie pleonastică. Adjectivul

legendar nu are grade de comparaţie, datorită sensului lui,
care exprimă o însuşire ce nu poate avea valori crescânde
sau descrescânde.
Am auzit şi:
■ cel mai super – corect: super/cel mai bun

■ a ajuns foarte celebru – corect: a ajuns celebru
■ cea mai ideală soluţie – corect: soluţia ideală
81
inclusiv şi copiii care se află sub tutelă
inclusiv copiii care se află sub tutelă
De ce nu e corect?
Construcţia inclusiv şi face parte din categoria

greşelilor comise din cauza folosirii alăturate a două sau mai
multe cuvinte ce repetă inutil aceeaşi idee. Ne convingem
de aceasta analizând definiţia elementului lexical inclusiv:
„cuprinzând şi; şi cu”. Observăm lesne că şi din construcţia
inclusiv şi este redundant.
Am auzit această greşeală în mai multe emisiuni:
■ inclusiv şi fracţiunea PLDM

■ inclusiv şi cei care merg cu bicicleta
■ inclusiv şi la emisiunea noastră matinală
■ Cineva încă se ascunde, inclusiv şi ucigaşul.
■ Există un exod al populaţiei ţării noastre, inclusiv şi
al medicilor.
Vocea reporterului:
Aparent, s-ar părea că cel care câştigă…
82
Aparent, cel care câştigă…


S-ar părea că cel care câştigă…

De ce nu e corect?
Aparent având sensul „care pare altfel decât este în

realitate”, utilizarea verbului s-ar părea are vreo justificare
în situaţia de mai sus? Indiscutabil, nu are. Fiind o construcţie
pleonastică, evident, constituie o greşeală de exprimare.
Am auzit la radio:
să returneze marfa înapoi
Ar fi trebuit să se spună:
să returneze marfa

să restituie marfa

să dea marfa înapoi

De ce nu e corect?
Conform dicţionarelor explicative ale limbii române,

a returna înseamnă „a trimite înapoi”. Prin urmare,
a returna înapoi este o alăturare inutilă, adică ar fi să
trimită înapoi marfa înapoi.
83
cunoscuţi în lumea interlopă ca alias „Garbuz” şi

„Reaba”
cunoscuţi în lumea interlopă ca „Garbuz” şi


„Reaba”
numiţi/supranumiţi în lumea interlopă „Garbuz”

şi „Reaba”
alias Garbuz şi Reaba în lumea interlopă

De ce nu e corect?
Alias este identic cu „zis şi, numit şi, cunoscut şi ca”.

Exprimarea de genul cunoscuţi ca alias constituie, fără
îndoială, un pleonasm, prin urmare, o greşeală de limbă.
Am mai văzut scris:
care putea să aducă un aport considerabil la

dezvoltarea economiei noastre
care putea să contribuie substanţial la dezvoltarea

economiei noastre
84
De ce nu e corect?
Conform dicţionarelor explicative, cuvântul aport

înseamnă „contribuţie a cuiva la o acţiune comună”.
Desprindem lesne din definiţie ideea verbului a aduce,
pe care o include cuvântul aport. Prin urmare, îmbinarea
a aduce un aport este greşită, reprezentând un pleonasm.
Sunt pleonastice şi exprimările:
■ cum ar fi, de exemplu – corect: cum ar fi/de

exemplu
■ să-şi expună părerea sa – corect: să-şi expună
părerea
■ acest lucru ar putea deveni posibil – corect: acest
lucru ar fi posibil
■ la fel ca şi istoria lui Avraam – corect: la fel ca
istoria lui Avraam/ca şi istoria lui Avraam
Cuvinte nepotrivite
De multe ori se foloseşte greşit un cuvânt în locul altuia

asemănător ca formă. E vorba de atracţia paronimică.
Paronimele pun o dublă problemă limbajului curent,
şi anume corectitudinea formei şi a sensului. Această dublă
problemă este generată de specificul elementelor lexicale
în discuţie: sunt cuvinte (foarte) asemănătoare ca formă,
dar diferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, din punct
de vedere semantic. Pentru a nu le confunda, trebuie să
le cunoaştem exact sensurile (consultând dicţionarele
explicative ale limbii române).
85
Vor fi încrezuţi… şi-i vor face şi pe maturi să-i

creadă.
Vor fi încrezători… şi-i vor face şi pe maturi să-i

creadă.
De ce nu e corect?
Cu toate că sunt cât se poate de cunoscute, adjectivele

încrezut şi încrezător se confundă deseori. Adjectivul
încrezut indică o însuşire negativă, însemnând „care are
o părere exagerată despre calităţile sale, plin de sine”, deci
în enunţul de mai sus acesta este folosit impropriu. În locul
lui este bine-venit adjectivul încrezător cu sensul „care se
încrede uşor, are încredere”.
■ Asta te face mai încrezut şi-ţi sporeşte şansele de

angajare.
■ Başcanul… este foarte încrezut că…
Am mai văzut scris la televizor:
Totodată, să li se facă iluzii că partidul este

cârmuitorul principal.
86
Totodată, să li se facă aluzie că partidul este

cârmuitorul principal.
De ce nu e corect?
E vorba de folosirea cuvântului iluzie în locul lui

aluzie, cauza fiind relaţiile de paronimie, adică apropierea
sonoră a acestor două elemente lexicale (dar şi ignoranţa
celui care le-a scris). Expresia a-şi face iluzii are valoare
reflexivă şi înseamnă „a se amăgi cu speranţe deşarte”.
Evident, în enunţul de mai sus sensul este nepotrivit.
Şi, dintr-odată, apare un tip [într-un automobil] care

semnalează.
Şi, dintr-odată, apare un tip care semnalizează.
De ce nu e corect?
Fiind vorba despre un automobil, se impune

verbul semnalizează, adică „transmite semnale”
(luminoase sau sonore), şi nu semnalează, pentru că
a semnala, conform dicţionarelor explicative ale limbii
87
române, înseamnă „a aduce la cunoştinţă punând
în evidenţă”. Se poate semnala o idee, un neajuns,
o greşeală etc.
Am mai văzut scris la televizor:
până nu voi finisa tratamentul…
până nu voi termina/încheia/finaliza tratamentul…
De ce nu e corect?
Din cauza apropierii formale, dar şi semantice, într-o

anumită măsură, cu a finaliza, a finisa este adesea folosit în
contexte nepotrivite. Şi unul, şi altul sunt cvasisinonime cu
a termina. Dar limba admite a finisa un obiect (confecţionat,
fabricat, executat) şi a finaliza o acţiune, expresii distincte
din punct de vedere semantic. Deosebirea constă în ideea
de definitivare pe care o implică verbul a finisa, cf.: a finisa
faţada unei construcţii, a finisa marmura, granitul, piatra
naturală („a prelucra şi a şlefui”), a finisa un ornament de
caroserie, a finisa o confecţie, a finisa lemnul, pardoselile,
a finisa o coafură.
Am auzit şi:
■ Şedinţa guvernului s-a finisat. – corect: Şedinţa

guvernului s-a încheiat.
88
■ Ce planuri ai pentru Moldova atunci când vei finisa
studiile? – corect: Ce planuri ai pentru Moldova
atunci când vei încheia/vei finaliza studiile?
■ nu au fost finisate lucrările de reparaţie – corect: nu
au fost încheiate/finalizate lucrările de reparaţie
■ Din păcate, acest model de telefon s-a finisat, dar
se poate face comandă. – corect: Din păcate, acest
model de telefon s-a epuizat, dar se poate face
comandă sau Nu avem acest model de telefon în
stoc, dar se poate face comandă.
Un comentator sportiv a spus:
Şansele halterofililor moldoveni sunt însă infirme.
Şansele halterofililor moldoveni sunt însă infime.
De ce nu e corect?
Infirm înseamnă „care are un defect fizic”, nu „foarte

mic, neînsemnat”, sens exprimat de adjectivul infim. Astfel,
elementul lexical şansă este incompatibil semantic cu infirm.
Infirmă poate fi o fiinţă, o persoană. Eroarea a fost cauzată
de atracţia paronimică.
Un reporter a spus:
acelaşi fus oral
89
acelaşi fus orar
De ce nu e corect?
Conform dicţionarelor explicative ale limbii române,

adjectivul oral comportă următoarele sensuri: „1. (în opo-
ziţie cu scris) care se realizează prin vorbire, adică verbal;
2. care se transmite verbal, din gură în gură; 3. (despre
medicamente) care se administrează pe cale bucală”.
Din pricina asemănării formale cu paronimul său orar, oral
este folosit uneori greşit, întrucât nu se potriveşte ca sens cu
substantivul fus.
Vocea reporterului:
localnicii dintr-un bloc
locatarii unui bloc
De ce nu e corect?
Localnic înseamnă „persoană din localitatea despre

care este vorba”. Confundarea acestui cuvânt cu altul foarte
apropiat ca formă, locatar, care înseamnă „persoană care
locuieşte într-o casă, într-un bloc”, reprezintă o eroare.
90
Dacă efortul este prost plătit, atunci nu este efectiv.
Dacă efortul este prost plătit, nu este eficient.
De ce nu e corect?
Deseori se observă tendinţa greşită de a utiliza

adjectivul efectiv („care nu poate fi pus la îndoială; real”) în
locul adjectivelor eficient sau eficace („care produce efectul
aşteptat”), cauza fiind atât atracţia paronimică, cât şi (mai
ales) influenţa lui эффективный (rus.), care are sensul
„eficace, eficient”.
Vocea reporterului:
Moldova să se dezvolte ca stat integru…
Moldova să se dezvolte ca stat unitar…
De ce nu e corect?
S-a produs o confuzie între integru „cinstit, onest,

corect; incoruptibil” şi integral „întreg, complet” (nepotrivit
în acest context).
91
Moldova are şanse mari să rămână fără braţe de

muncă.
Moldova poate rămâne fără braţe de muncă.


Moldova riscă să rămână fără braţe de muncă.

De ce nu e corect?
Cuvântul şansă înseamnă „posibilitate de reuşită,

de succes; circumstanţă favorabilă”. Or, în contextul
dat e vorba, dimpotrivă, despre neşansă, nenoroc,
circumstanţe nefavorabile. Are loc o substituţie lexicală
care implică raporturi logice nefireşti.
N
 .D. care, iată, este aclamată de angajaţi, fiind
acuzată că…
N
 .D. care, iată, este reclamată de angajaţi, fiind
acuzată de…
N
 .D. care, iată, este huiduită de angajaţi, fiind
acuzată de…
92
De ce nu e corect?
Verbul a aclama, de la care s-a format adjectivul

participial aclamat, înseamnă „a saluta, a aproba
prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale
entuziasmului; a ovaţiona” (DEX). Or, în contextul de mai
sus, persoana respectivă nicidecum nu putea fi aclamată,
întrucât era acuzată de ceva. De fapt, urma să fie utilizat
un alt adjectiv, cu sens opus, şi anume paronimul său
reclamat, cu sensul „împotriva căruia cineva se plânge prin
intermediul unei instanţe”. Astfel, greşeala este cauzată
de necunoaşterea conţinutului semantic al adjectivului
participial aclamat.
Am auzit la radio:
nu-şi cunoaşte obligaţiunile directe
nu-şi cunoaşte obligaţiile directe
De ce nu e corect?
Obligaţie este frecvent confundat cu obligaţiune,

ca în situaţia de mai sus. Confuzia este favorizată, evident,
de diferenţa sonoră minimă. Sensurile însă sunt total
diferite: obligaţia este o îndatorire, iar obligaţiunea, o hârtie
de valoare.
93
Am mai auzit:
■ din motive familiare – corect: din motive familiale
familiar = care este obişnuit, simplu, prietenesc


familial = care se referă la familie

cu ocazia asasinării soacrei…
când şi-a ucis soacra…
De ce nu e corect?
După cum rezultă din dicţionarele explicative,

substantivul ocazie înseamnă „situaţie favorabilă care
permite sau uşurează săvârşirea unei acţiuni, moment
oportun, prilej”. Dat fiind sensul cuvântului, n-ar trebui să
ne permitem utilizarea lui în contexte negative, similare
celui semnalat. E cazul unor substituţii lexicale care implică
raporturi logice nefireşti între cuvinte.
Am auzit la televizor şi alte cuvinte utilizate

impropriu:
■ după care să decurgă la procedura de alegere –

corect: după care să recurgă la/să înceapă proce-
dura de alegere
94
■ Voi decide singură problema. – corect: Voi rezolva
singură/eu însămi problema.
■ depistarea unui preşedinte al Centrului Naţional de

Integritate – corect: identificarea unui preşedinte al
Centrului Naţional de Integritate
Cuvinte mai „nobile”
Cele şase persoane, rude ale edilului comunei

Japca…
Cele şase persoane, rude ale primarului comunei

Japca…
De ce nu e corect?
În limba română, substantivul edil înseamnă, după

cum aflăm din orice dicţionar explicativ, „persoană care
face parte din conducerea administrativă a unui oraş”.
Am evidenţiat partea din definiţie „a unui oraş” pentru
a demonstra mai lesne greşeala comisă de prezentator.
Edil se referă numai la oraş.
95
Am auzit un moderator spunând:
Echipa a ajuns chiar în momentul când copiii serveau

prânzul.
Echipa a ajuns în momentul când copiii luau


prânzul.
Echipa a ajuns în momentul când copiii luau

masa.
Echipa a ajuns în momentul când copiii mâncau.

De ce nu e corect?
Înţelesurile verbului a servi sunt: „1. (intranz.)

a fi util; a folosi la ceva; 2. (intranz.) a îndeplini anumite
însărcinări; 3. (tranz.) a sprijini pe cineva sau ceva prin
activitate permanentă; 4. a oferi mâncăruri, băuturi la
masă; 5. a pune mingea, cărţile în joc; 6. (refl.) a se folosi
de…; 7. (refl.) a lua să mănânce sau să bea”. Greşeli de
exprimare se atestă la folosirea acestui verb cu sensul al
patrulea, tranzitiv, care este deseori interpretat ca „a lua
dintr-o mâncare, dintr-o băutură”, ca în contextul „copiii
serveau prânzul”. Greşeala este susţinută şi de valoarea
reflexivă pe care o are verbul cu acest sens (sensul 7),
adică a se servi, de exemplu: Vă serviţi singur sau vă
serveşte chelnerul? Mulţumesc, iau singur. Astfel, există
o diferenţă între a servi şi a se servi.
96
■ Abia aşteptăm să servim din terciul gătit de tine.

– corect: Abia aşteptăm să gustăm/să luăm/să
mâncăm din terciul gătit de tine.
■ Tocmai am servit ceva la cafenea. – corect:

Tocmai am băut/am măncat ceva la cafenea.
Un reporter a spus:
În debutul şedinţei guvernului…
La începutul şedinţei guvernului…
De ce nu e corect?
Debut înseamnă „începutul (primele manifestări,

primii paşi ai) cuiva într-o profesiune, într-o activitate
(artistică, literară etc.); operă, lucrare ce constituie
acest început” (DEX). Chiar dacă pare un cuvânt
mai „nobil”, debut nu este sinonim cu început şi este
nerecomandabilă extinderea sa şi la alte contexte,
cum ar fi debutul revoltei (corect: începutul revoltei).
Necunoaşterea formei corecte a cuvintelor
Pentru a verifica forma unui cuvânt, trebuie să

consultăm DOOM-ul (2005).
97
Am văzut sau am auzit la radio/la televizor:
GREŞIT CORECT
preşedenţie preşedinţie (ca şi preşedinte)
studiou studio
embargou embargo
prezidium prezidiu
dendrarium dendrariu
estorcare extorcare
excroc escroc
onorar onorariu („retribuţie”)
recetă reţetă
peizagistic peisagistic
lazer laser
epizod episod
grenată grenadă
glonte glonţ
sanguin sangvin
fon „fundal” fond
spărietură (formă populară) sperietură
mongolez mongol
stend stand
anorexic anorectic
gurman gurmand
98
Modificarea structurii unor construcţii fixate
Am înregistrat în mai multe emisiuni fenomenul

deconstruirii nejustificate a construcţiilor stabile:
■ Nu intenţionează deocamdată să ia parte din

Uniunea… – corect: Nu intenţionează deocamdată
să facă parte din Uniunea…
■ Suspectul a fugit de la faţa infracţiunii. –
corect: Suspectul a fugit de la faţa locului/locul
infracţiunii.
■ tragere de conturi – corect: reglare de conturi
■ nu vă îmbătaţi cu apă chioară – corect: nu vă
îmbătaţi cu apă rece („nu vă înşelaţi”)
■ ecologiştii bat un semnal de alarmă (rus. бить
тревогу) – corect: ecologiştii trag un semnal de
alarmă
■ Preţurile la carburanţi s-au majorat în mediu cu…
– corect: Preţurile la carburanţi s-au majorat în
medie cu…
■ ca să punem pe jar această discuţie – corect: ca să
punem pe tapet această problemă
■ Liberalii dezmint informaţia şi spun că şi-au tras
în ţeapă colegii din PSRM… – corect: Liberalii
dezmint informaţia şi spun că le-au dat ţeapă/le-au
tras ţeapă colegilor din PSRM…
■ Nu-mi mai spune gogoaşe! – corect: Nu-mi mai
turna (la) gogoşi!
■ Totuşi, am să încrucişez degetele – corect: Totuşi,
am să-ţi ţin pumnii (traducere literală din limba
franceză a expresiei croiser les doigts)
99
■ Pentru o secundă, inima mea a luat-o razna, când
am văzut balena în faţa mea… – corect: Pentru o
secundă, inima mea s-a făcut cât un purice, când
am văzut balena în faţa mea (a o lua/a o apuca
razna înseamnă „1. a pleca la întâmplare, fără
nicio ţintă; 2. a se abate, a devia de la subiect, de
la linia normală etc.”).
100
Calcuri şi barbarisme
A. Calcuri după limba engleză
Un reporter a spus la televizor:
Evenimentul îşi va schimba locaţia.
Evenimentul îşi va schimba locul.


Evenimentul se va produce în alt loc.

De ce nu e corect?
În limba română, cuvântul locaţie înseamnă

„1. închiriere; chirie plătită pentru anumite lucruri luate în
folosinţă temporară. 2. contract prin care una dintre părţi
se obligă să procure şi să asigure celeilalte părţi folosinţa
unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei
sume de bani” (DEX). Sub influenţa limbii engleze, locaţie
(location) a început să circule şi cu sensul „un loc anume,
precis determinat”, utilizare abuzivă şi nerecomandabilă,
ca în contextele de mai jos:
■ locaţia concertului – corect: locul concertului, sala

în care urmează să aibă loc concertul
■ locaţii frumoase – corect: locuri frumoase
101
Un prezentator a declarat:
Tinerii aplică adesea la mai multe instituţii de

învăţământ.
Tinerii adesea depun cereri de admitere la mai

multe instituţii de învăţământ.
De ce nu e corect?
A aplica în limba română înseamnă „1. a pune un lucru

pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele
un corp comun. 2. a pune ceva în practică; a întrebuinţa,
a folosi; a face, a administra (a aplica un procedeu;
a aplica un tratament). 3. a raporta un principiu general
la un caz concret, particular” (DEX). Sensul „a candida,
a depune o cerere” este calchiat după limba engleză
(to apply). Calcul este un fenomen lingvistic care constă
în atribuirea de sensuri noi, după model străin, cuvintelor
existente în limbă sau în formarea unor cuvinte ori expresii
noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte
străine. Prin urmare, în loc de „Aplică şi tu!” se recomandă
a se spune „Candidează şi tu!” (sau, după caz, încearcă,
depune o cerere, depune dosarul), iar în loc de aplicant
(engl. applicant), candidat, pretendent (la un post).
Moderatorul unei emisiuni a spus:
Uneori, oamenii îşi focusează atenţia pe lucruri

neînsemnate.
102
Uneori, oamenii îşi focalizează atenţia pe lucruri


neînsemnate.
Uneori, oamenii se concentrează pe lucruri

neînsemnate.
De ce nu e corect?
Verbul a focusa este preluat din limba engleză

(to focus) şi reprezintă o exprimare preţioasă, nerecoman-
dabilă în limba română.
B. Calcuri după limba rusă
Un reporter a spus:
Rechizitele bancare sunt afişate pe ecran.
Datele de identificare ale băncii sunt afişate pe


ecran.
Datele bancare sunt afişate pe ecran.

De ce nu e corect?
Substantivul rechizite în limba română are un

sens bine cunoscut de toată lumea încă de la şcoală:
„totalitatea obiectelor de scris (cerneală, creioane,
103
peniţe, radiere etc.) necesare elevilor, funcţionarilor
etc.; accesorii pentru scris (în birouri)” (DEX). Sub
influenţa cuvântului rusesc реквизиты, unii vorbitori îi
atribuie termenului rechizite din română sensul de „date
bancare”, pe care acesta nu îl are.
Am auzit frecvent la radio şi la televizor:
Tragedia s-a produs în rezultatul încălcărilor.
În limba română, se spune:
Tragedia s-a produs în urma încălcărilor.


Tragedia s-a produs ca rezultat al încălcărilor.

De ce nu e corect?
Expresia în rezultatul este calchiată după rus.

в результате, fiind o structură străină limbii române.
Aceeaşi greşeală apare şi în contextele de mai jos:
■ în rezultatul unei monitorizări – corect: în urma

unei monitorizări
■ în rezultatul impactului – corect: în urma impactului,
ca rezultat al impactului, din cauza impactului
■ în rezultatul organizării – corect: după organizarea
Vocea redactorului:
Copiii sunt selectaţi în dependenţă de vârstă.
104
Copiii sunt selectaţi în funcţie de vârstă.
De ce nu e corect?
Structura în dependenţă de este calchiată după rus.

в зависимости от şi este inacceptabilă în limba română în
contexte similare.
Un reporter a spus:
Aleşii locali afirmă că s-au dezamăgit de PCRM.
Aleşii locali afirmă că sunt dezamăgiţi de PCRM.
De ce nu e corect?
Verbul a dezamăgi nu este reflexiv, ci tranzitiv.

Forma reflexivă reprezintă o influenţă a limbii ruse:
разочароваться.
Greşeala apare frecvent la radio, la TV şi în vorbirea

curentă:
■ PCRM s-a dezamăgit că PLDM nu se ţine de

cuvânt… – corect: PCRM este/a rămas dezamăgit
că PLDM nu se ţine de cuvânt…
105
■ Şi tot ei sunt primii care se dezamăgesc în cei pe
care i-au votat… – corect: Şi tot ei sunt primii care
rămân dezamăgiţi de cei pe care i-au votat.
Reporterul explică:
În realitate, avem economie tenebră.
Ar fi trebuit să aleagă una dintre variantele:
În realitate, avem economie subterană.


În realitate, avem economie-fantomă.

În realitate, avem economie paralelă.

De ce nu e corect?
Sintagma economie tenebră reprezintă un calc după

rus. теневая экономика, fiind nefirească pentru limba română.
Pe crawl era scris:
Nu putem să semnăm careva contracte.
În limba română se spune:
Nu putem semna anumite contracte.
De ce nu e corect?
Careva în limba română este pronume şi înseamnă

„vreunul, oarecare, cineva”. Utilizarea cu valoare adjectivală
106
este aberantă, fiind determinată de traducerea inadecvată din
limba rusă a cuvântului некоторые.
Erori similare:
■ ar fi bine să ne dea şi careva explicaţii – corect: ar fi

bine să ne dea explicaţii; ar fi bine să ne dea unele
explicaţii
■ Ştiţi careva nuanţe care s-au discutat acolo? –
corect: Cunoaşteţi ce probleme/aspecte s-au
discutat acolo?
■ Ai careva idei? – corect: Ai vreo idee?
■ din careva motive – corect: din anumite motive
■ fără a da careva declaraţii – corect: fără a da
declaraţii
■ S-au constatat careva neajunsuri. – corect: S-au
constatat unele neajunsuri.
Prezentatorul a spus:
Unităţile de transport nu vin direct din uzină.
Mijloacele de transport nu vin direct din uzină.


Autovehiculele nu vin direct din uzină.

De ce nu e corect?
Unitate în limba română înseamnă „formaţie, orga-

nizaţie economică, administrativă, militară, sanitară etc.
107
care alcătuieşte un întreg”. Prin urmare, o unitate de
transport este un parc de autovehicule (troleibuze, autobuze,
microbuze, taximetre etc.), nu un autovehicul. Unitate de
transport cu sensul de „autovehicul” este un calc după
rus. транспортная единица (единица транспорта).
Greşeala poate genera echivocuri:
■ Unitatea de transport a fost oprită pentru

verificări.
Fără un context mai larg, nu este clar dacă verificările

vizează o unitate de transport (adică, o întreprindere de
transport) sau un mijloc de transport (un autovehicul).
De fapt, ştirea se referea la un autocar, adică la un mijloc
de transport. Prin urmare, mesajul corect este:
■ Mijlocul de transport a fost oprit pentru verificări.
Vocea redactorului:
În salonul autocarului au fost găsite mărfuri de

contrabandă.
În autocar/în interiorul autocarului/în habitaclul

autocarului au fost găsite mărfuri de contrabandă.
108
De ce nu e corect?
În limba română, salon nu are şi sensul de „interior al

unui autovehicul”. Conform DEX, salon are următoarele
semnificaţii: „1. încăpere într-o locuinţă destinată primirii
musafirilor. 2. sală în care au loc festivităţi, baluri, serbări
publice etc.; sală în care se organizează expoziţii periodice
de pictură, sculptură etc.; expoziţia din această sală.
3. cameră cu mai multe paturi, în care sunt ţinuţi şi îngrijiţi
bolnavii într-un spital”. Salon are şi sensul de „cenaclu
literar, artistic, filozofic etc.” (MDN). Sensul eronat
semnalat („salon” al unui autovehicul) este calchiat după
rus. салон автомобиля.
Am auzit într-o emisiune:
Compania nu şi-a devamat automobilele.
Mesajul trebuie reformulat astfel:
Compania nu a achitat taxele vamale pentru


automobilele procurate.
Compania nu şi-a vămuit automobilele.

De ce nu e corect?
În limba română, nu există verbul *a devama. Acesta

este un calc după rus. растаможить. Fireşte, este
eronată şi forma devamare, care copiază în mod aberant
substantivul din limba rusă vorbită растаможка.
109
Am auzit şi:
■ Mărfurile vor fi confiscate dacă nu au fost deva-

mate – corect: Mărfurile vor fi confiscate dacă nu
au fost vămuite/supuse taxelor vamale.
Un reporter a declarat:
Magistraţii nu s-au expus, deocamdată, pe marginea

acestui subiect.
Magistraţii nu s-au pronunţat, deocamdată, pe


marginea acestui subiect.
Magistraţii nu şi-au expus, deocamdată, punctul

de vedere pe marginea acestui subiect.
De ce nu e corect?
Verbul a (se) expune are următoarele sensuri:

„1. (tranz.) a prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut;
a relata; a explica. 2. (tranz.) a aşeza la vedere; a arăta;
(urmat de determinări introduse prin prep. la) a aşeza un
obiect, un material etc. în aşa fel încât să se poată exercita
asupra lui o acţiune, o influenţă etc. 3. (tranz. şi refl.) a pune
sau a se afla într-o situaţie periculoasă. 4. (tranz.) a supune
acţiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru
a obţine un clişeu, o fotografie etc.” (DEX). Prin urmare,
110
utilizarea reflexivă a verbului în discuţie (a se expune)
este acceptată în contexte precum a se expune unui
risc, a se expune unui pericol, a se expune la soare etc.
Se expune şi o opinie, însă construcţia sintactică impune
prezenţa elementelor lexicale opinie, punct de vedere,
părere. Construcţiile eronate de genul „magistraţii s-au
expus”, cu sensul de „magistraţii s-au pronunţat” sau
„magistraţii şi-au expus opinia”, sunt calchiate după rus.
высказаться.
Am auzit frecvent şi:
■ Membrii CSM urmează să se expună referitor

la sesizarea privind neconstituţionalitatea unor
articole votate. – corect: Membrii CSM urmează
să se pronunţe referitor la sesizarea privind
neconstituţionalitatea unor articole votate.
■ Cetăţenii au dreptul să se expună şi noi trebuie să le
întrebăm opinia. – corect: Cetăţenii au dreptul să se
pronunţe şi noi trebuie să le aflăm opinia.
■ Deputatul liberal a refuzat să se expună asupra
acestui subiect. – corect: Deputatul liberal a refuzat
să se pronunţe/să-şi expună punctul de vedere
asupra acestui subiect.
■ Conducerea legislativului nu s-a expus încă vizavi
de noua solicitare. – corect: Conducerea legislati-
vului nu s-a pronunţat încă referitor/relativ la noua
solicitare. (Clişeul vizavi de este nerecomandabil.)
■ Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău
a refuzat să se expună pe marginea mesajului. –
111
corect: Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău
a refuzat să se pronunţe pe marginea mesajului.
■ Preşedintele FIFA, venit într-o vizită la Chişinău,
s-a expus şi el asupra situaţiei. – corect:
Preşedintele FIFA… s-a pronunţat/şi-a expus
punctul de vedere.
Pompierii abia de s-au isprăvit cu focul.
Pompierii abia de au reuşit să stingă/să învingă

focul.
De ce nu e corect?
În limba română, verbul a (se) isprăvi înseamnă:

„1. (tranz. şi refl.) a duce sau a ajunge până la sfârşit,
a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârşi, a (se)
mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza; (refl.) s-a isprăvit =
a) ai dreptate, aşa e; b) nu mai e nimic de făcut. 2. (tranz.)
a face să se prăpădească, să dispară” (DEX).
A se isprăvi cu sensul de „a reuşi, a se descurca” este un
calc după rus. справиться, inacceptabil în limba română.
Am auzit şi:
■ Se pare că nu se isprăvesc cu pierderile… –

corect: Se pare că nu pot rezolva problema
pierderilor…/Se pare că nu pot face faţă
pierderilor…
112
■ Funcţionarul nu se isprăveşte cu serviciul. – corect:
Funcţionarul nu-şi îndeplineşte atribuţiile de
serviciu.
■ Tânărul nu s-a isprăvit cu conducerea
autovehiculului. – corect: Tânărul a pierdut controlul
volanului.
■ Te-ai isprăvit de minune cu acest rol! – corect:
Ţi-a reuşit de minune acest rol!/Te-ai descurcat de
minune în acest rol!
Un prezentator de ştiri a spus:
Judecătoarele nu au dreptul să pretindă la bani.
Judecătoarele nu au dreptul să pretindă bani.
De ce nu e corect?
Verbul a pretinde este tranzitiv şi poate primi în

context doar complemente directe, fără prepoziţie:
a pretinde un drept, a pretinde un loc, a pretinde daune.
Folosirea prepoziţiei (la) este o influenţă nefastă a limbii
ruse: претендовать на.
■ El va pretinde la un nou mandat. – corect: El va

pretinde un nou mandat.
113
Sportivul nu a putut pleca la competiţii pentru că

nu i s-a deschis viză.
Sportivul nu a putut pleca la competiţii pentru că

nu i s-a acordat viză.
De ce nu e corect?
Expresia „a deschide o viză” este una improprie în

limba română, calchiată după model rusesc: открыть
визу. O viză, de fapt, se obţine, iar instituţiile autorizate
(ambasadele, consulatele) o acordă.
■ Mi-am deschis viză pentru Franţa. – corect:

Am obţinut viză pentru Franţa.
Un reporter a spus:
Un număr în acest hotel costă 100 de euro.
O cameră în acest hotel costă 100 de euro.
De ce nu e corect?
În limba română, cuvântul număr înseamnă

„I. 1. cantitate de elemente de acelaşi fel care intră într-o
114
înşiruire, cantitate care arată de câte ori o mărime se
cuprinde în alta de aceeaşi natură; ceea ce reprezintă
rezultatul unei măsurări; semn grafic sau grup de semne
grafice care indică o asemenea cantitate, un asemenea
rezultat; mulţime; ceată, grup; 2. categorie gramaticală
prin care se exprimă deosebirea dintre un singur exemplar
şi două sau mai multe exemplare ale aceluiaşi obiect;
II. 1. cifră sau succesiune de cifre servind la identificarea
unui obiect dintr-o mulţime de obiecte sau de clase de
obiecte organizate într-un anumit fel, ca indice de mărime,
de valoare etc.; (spec.) fiecare dintre exemplarele unei
publicaţii periodice care face parte din aceeaşi serie, din
acelaşi tiraj etc.; 2. bucată sau parte din programul unui
concert, al unui spectacol de estradă, de circ etc.; parte
distinctă dintr-o operă (duet, arie etc.)” (DEX). Sensul
inadecvat de „cameră de hotel”, atribuit de unii vorbitori
substantivului număr, reprezintă un calc după rus.
(гостиничный) номер, sens inexistent şi inacceptabil în
limba română.
Vocea reporterului:
La Chişinău va veni deja omologul său rus.
La Chişinău va veni omologul său rus.


La Chişinău va veni în curând omologul său rus.

115
De ce nu e corect?
Adverbul deja se referă la momentul vorbirii sau la

trecut, nu la viitor: „în acest (sau acel) moment, de pe acum
(sau pe atunci), încă de pe acum (sau de pe atunci)” (DEX).
Astfel, se spune a venit deja, deja e seară, îl cunoşteam deja
etc. Utilizarea lui deja cu referire la viitor reprezintă un calc
nerezonabil după rus. уже (= chiar).
Am auzit de mai multe ori această greşeală:
■ Plebiscitul ar trebui organizat deja la 18 noiem-

brie. – corect: Plebiscitul ar trebui organizat la
18 noiembrie./Plebiscitul ar trebui organizat în
jurul datei de 18 noiembrie.
■ Sportivul ar putea debuta deja mâine. – corect:
Sportivul ar putea debuta chiar mâine.
Un reporter a spus:
Acum cei patru s-au schimbat cu rolurile.
Acum cei patru şi-au schimbat rolurile.
De ce nu e corect?
Expresia românească firească este a-şi schimba

rolurile. Construcţia eronată a se schimba cu rolurile
116
este calchiată după o structură gramaticală străină:
обменяться ролями.
Am mai auzit expresii asemănătoare (erori de

recţiune):
■ conduce cu colectivul – corect: conduce colectivul

■ dirijează cu orchestra – corect: dirijează orchestra
La moment, e în pregătiri pentru Cupa Europei.
În prezent, e în pregătiri pentru Cupa Europei.


În acest moment, e în pregătiri pentru Cupa

Europei.
Pe moment, e în pregătiri pentru Cupa Europei.

De ce nu e corect?
Formula la moment, cu sensul de „în acest moment,

în momentul de faţă, în prezent”, este un calc inacceptabil
al expresiei на данный момент din limba rusă. Conform
dicţionarelor de referinţă ale limbii române, la moment
semnifică „imediat, pe loc; p. ext. la timp” (DEX).
Am auzit de mai multe ori această greşeală:
■ La moment, nu dispunem de resurse. – corect:

Pe/pentru moment, nu dispunem de resurse.
117
■ Care e situaţia la moment? – corect: Care e situaţia
în momentul de faţă/în prezent?
■ La moment, cazul este cercetat. – corect: Acum/în
acest moment cazul este cercetat.
■ Vrem să prezentăm o sinteză a lucrului care s-a
făcut până la moment. – corect: Vrem să prezentăm
o sinteză a lucrului care s-a făcut până în acest moment/
până azi/până în prezent/până în momentul de faţă.
Vocea moderatorului:
La unele muzee se vor desfăşura Zilele Uşilor

Deschise.
În limba română se spune:
La unele muzee se vor desfăşura Zilele Porţilor

Deschise.
De ce nu e corect?
În limba română este consacrată expresia ziua porţilor

deschise. Confuzia (ziua uşilor deschise) se produce sub
influenţa limbii ruse: день открытых дверей.
Un reporter vorbea despre:
monumentele unicale din ţară
118
monumentele unice din ţară


monumentele-unicat din ţară

monumentele de unicat din ţară

De ce nu e corect?
În limba română nu există adjectivul *unical. Acesta

este „dedus” în mod eronat din rus. уникальный.
Ca să facem o concluzie justă…
Ca să tragem o concluzie justă…


Ca să ajungem la o concluzie justă…

De ce nu e corect?
Expresia a face o concluzie este calchiată după rus.

сделать вывод. În limba română, o concluzie nu „se face”,
ci se trage, se desprinde, la o concluzie se poate ajunge.
Un reporter de ştiri sportive a spus:
Au fost bătute patru goluri în poarta adversarului.
119
Au fost marcate patru goluri în poarta


adversarului.
Au fost înscrise patru goluri în poarta

adversarului.
Au fost date patru goluri în poarta adversarului.

De ce nu e corect?
De obicei, se bate mingea, nu golul. Un gol nu poate fi

bătut în poartă, deoarece reprezintă un „punct marcat” sau
un „punct înscris” după introducerea mingii în poarta echipei
adverse. Eroarea este comisă sub impactul unui model străin:
(rus.) забить мяч, забить гол.
Un prezentator de ştiri a declarat:
Poliţistul ar putea ieşi din nou uscat din apă.
Poliţistul ar putea scăpa din nou basma curată.
De ce nu e corect?
Se ştie că expresiile idiomatice nu se traduc, ci se

echivalează. Echivalentul expresiei ruseşti выйти сухим
из воды nu este a ieşi uscat din apă (reprezentând un calc
neinspirat), ci a scăpa basma curată.
120
Un moderator vorbea despre:
un sunet de telefon
apel

apel telefonic

telefon

De ce nu e corect?
În limba română, cuvântul sunet înseamnă:

„1. vibraţie a particulelor unui mediu elastic care poate
fi înregistrată de ureche (sunet asociat, sunet complex,
sunet reverberat). 2. vibraţie muzicală; anunţare, vestire
(a unui eveniment); semnal. 3. răsunet; ecou; vâlvă,
gălăgie. 4. (lingv.) element al vorbirii rezultat din
modificarea curentului de aer expirat prin articulaţie”
(DEX). Expresia eronată sunet de telefon este calchiată
după modelul străin телефонный звонок (rus.).
Referitor la telefon, am auzit şi:
■ culege numărul – corect: formează numărul.
Vocea redactorului:
cultivare şi realizare a substanţei narcotice

marijuana
121
cultivare şi comercializare a substanţei narcotice

marijuana
De ce nu e corect?
Realizare cu sensul de „comercializare” este un

calc după rus. реализация (товара). În limba română,
realizare înseamnă „executare, creare, înfăptuire, lucrare,
operă, creaţie, făurire, concretizare, obţinere, inventare,
îndeplinire” (realizare de emisiuni, realizare personală,
realizare de proiecte etc.).
Un reporter a spus:
Au fost sustrase aparatele de casă.
Au fost sustrase casele de marcaj.
De ce nu e corect?
Aparat de casă este un calc aberant şi ambiguu după

rus. кассовый аппарат.
Prezentatorul a spus:
Spre regret, acţiunea a eşuat.
122
Spre regretul nostru, acţiunea a eşuat.


Constatăm cu regret că acţiunea a eşuat.

Cu părere de rău, acţiunea a eşuat.

Din păcate, acţiunea a eşuat.

De ce nu e corect?
Construcţia eronată spre regret este un calc după

rus. к сожалению. În limba română, regretul poate fi
exprimat fie prin expresii impersonale (din păcate, cu
părere de rău), fie prin structuri în care se precizează cine
îşi exprimă regretul: spre regretul meu, spre regretul nostru,
spre regretul lui etc. sau constat(ăm) cu regret.
Prezentând horoscopul, un moderator a spus:
Orice n-ar scrie astrele, gândiţi pozitiv.
Orice ar scrie aştrii, gândiţi pozitiv.
De ce nu e corect?
Structura orice n-ar scrie este calchiată după rus. что

бы ни писали, fiind nefirească pentru limba română.
123
Am auzit şi:
■ Cât n-ar fi de straniu, copilul din ei încă mai

trăieşte… – corect: Oricât de straniu ar părea,
copilul din ei încă trăieşte.
■ Permisul… îl primiţi oriunde n-aţi fi… – corect:
Permisul… îl primiţi oriunde aţi fi…
■ cât de naiv n-ar suna – corect: oricât de naiv
ar suna
Include alarma!
Enunţul trebuia reformulat aşa:
Porneşte alarma!

Declanşează alarma!

De ce nu e corect?
Conform dicţionarelor de referinţă ale limbii române,

a include înseamnă: „a cuprinde, a conţine, a îngloba”
(DEX). Sensul de „a porni, a declanşa, a pune în funcţiune,
a deschide (un aparat, un dispozitiv)” atribuit verbului
a include reprezintă un calc nerezonabil după rus. включить
şi trebuie evitat.
Am auzit şi:
■ Include radioul! – corect: Deschide radioul!

■ Voi include o piesă… – corect: Voi pune pe post/Voi
include în program o piesă…
124
Tot într-un film am auzit:
Maksim, întâlneşte oaspeţii!
Enunţul trebuia reformulat aşa:
Maksim, întâmpină oaspeţii!
De ce nu e corect?
Între verbele a întâlni şi a întâmpina există

o deosebire semantică: poţi întâlni pe cineva din
întâmplare, dar se întâmpină numai dacă s-a stabilit
întâlnirea.
Am auzit şi:
■ Voi veni să te întâlnesc la aeroport. – corect: Voi

veni să te întâmpin la aeroport.
Am văzut de mai multe ori în filmele subtitrate şi

am auzit la radio:
Eşti bravo!
Corect este:
Bravo! Eşti minunat!


Eşti grozav!

Eşti tare!

Eşti extraordinar!

125
De ce nu e corect?
Construcţia „eşti bravo” este un calc neinspirat

după rus. ты молодец. În limba română există mai multe
modalităţi de a exprima mesajul în discuţie.
Bravo este interjecţie cu sensul „foarte bine, excelent,
minunat”.
Am văzut şi:
■ Eşti minunată, eşti foarte bravo! – corect: Eşti

minunată, eşti grozavă!
■ Cu toţii aţi fost bravo. – corect: Bravo! Toţi aţi fost
minunaţi.
■ Şi tu eşti bravo. – corect: Şi tu eşti minunată./Şi tu
te-ai descurcat de minune, bravo!
■ Sunt foarte bravo internauţii noştri… – corect:
Sunt extraordinari internauţii noştri…
C. Barbarisme (împrumuturi inutile)
Un reporter a spus:
Au fost procurate autobuze dotate cu condiţionere.
Au fost procurate autobuze dotate cu


climatizoare.
Au fost procurate autobuze dotate cu aparate

de aer condiţionat.
126
De ce nu e corect?
În limba română, pentru sensul de „aparat cu

ajutorul căruia aerul dintr-o încăpere este menţinut la
o anumită temperatură, umiditate, puritate” se utilizează
termenii aparat de aer condiţionat şi climatizor.
Cuvântul condiţioner, deşi are o familie lexicală
(condiţie, condiţiona, condiţionat), nu este înregistrat
în lucrările lexicografice româneşti, fiind un împrumut
inutil din limba engleză (prin filiera limbii ruse). În alt
domeniu (cosmetice şi îngrijire a părului), condiţioner
apare uneori cu sensul de „mască de păr”, „balsam de
păr” (în limba vorbită), întrebuinţare influenţată de
limba engleză.
Am văzut la TV titlul:
Transport avia, liberalizat
Titlul ar fi trebuit reformulat astfel:
Transport aerian, liberalizat
De ce nu e corect?
Chiar dacă pare detaşat din termenii aviaţie sau

aviatic, în limba română avia este… un intrus, un „venetic”
din limba rusă, „netrebnic şi netrebuincios”.
Am auzit şi:
■ pasagerii rutelor avia – corect: pasagerii curselor

aeriene
127
■ rute avia – corect: curse aeriene/zboruri
■ bilete avia – corect: bilete de avion
Prezentatorul rubricii „Horoscop” a spus:
Astăzi aveţi un azart enorm.
Astăzi aveţi un elan enorm.


Astăzi aveţi un entuziasm enorm.

De ce nu e corect?
În limba română, nu există cuvântul azart. Acesta este

un barbarism (rus. азарт).
128
STILISTICĂ
Unele fapte lingvistice observate în sesiunile de

monitorizare ies din sfera normării rigide, putând fi
caracterizate ca abateri de ordin stilistic, care pun o anumită
etichetă asupra vorbitorului.
 Este deranjant clişeul vizavi de, preferat în locul

construcţiilor fireşti faţă de, în legătură cu, în ce
priveşte, referitor la, despre, pentru etc.:
■ vizavi de reforma Ministerului de Interne –
recomandabil: privind/referitor la/în legătură cu
reforma Ministerului de Interne
■ păreri împărţite vizavi cât de bine se pregăteşte
capitala… – recomandabil: păreri împărţite despre
faptul cât de bine se pregăteşte capitala…
 Am constatat uneori şi nerespectarea registrului

stilistic (distonări stilistice):
■ Îţi dai seama, tu… – vocativul tu cu valoare de
interjecţie este neliterar, periferic.
■ Da, măi! – chiar dacă e o emisiune matinală şi stilul
comunicării este mai relaxat, o interjecţie de acest
tip este supărătoare.
129
130
B ibliografie
Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Bucureşti,

Humanitas, 2001.
Mioara Avram, Cuvintele limbii române între corect
şi incorect, Chişinău, Cartier, 2001.
Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti,
Univers Enciclopedic Gold, 2009.
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al
limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005.
Inga Druţă, Magia cuvântului, Chişinău, 2012.
Eşti cool şi dacă vorbeşti corect, Bucureşti, Univers
Enciclopedic Gold, 2010.
Gramatica limbii române, I. Cuvântul; II. Enunţul,
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005/2008.
G. Gruiţă, Moda lingvistică 2007: norma, uzul şi
abuzul, Piteşti, Paralela 45, 2006.
Valentin Guţu, Dicţionar al greşelilor de limbă,
Chişinău, Cartier, 2014 (ediţia a II-a).
Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală.
Limba română de azi (ediţia a III-a, revăzută şi adăugită),
Bucureşti, Humanitas, 2008.
Rodica Lăzărescu, Dicţionar de capcane ale limbii
române, Bucureşti, Corint, 2007.
Rodica Lăzărescu, Ortografia pe înţelesul tuturor,
Bucureşti, Corint, 2008.
Florin Marcu, Marele dicţionar de neologisme,
Bucureşti, Saeculum, 2008.
131
132
Academia de Ştiinţe a Moldovei
Institutul de Filologie
GHID DE EXPRIMARE CORECTĂ

Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu,
Chişinău, 2014
133
134
GHID
DE
EXPRIMARE
CORECTĂ
135

Ghid de Exprprimare Corecta 2014 6154042 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Exprprimare Corecta 2014 6154042 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ac ad emia de Şt iinţ e a M o ldo v e i

GHID DE EXPRIMARE CORECTĂ

Lucrarea a fost recomandată pentru tipar de Consiliul ştiinţific

Autori: Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu,

Procesare computerizată: Galina Prodan

Descrierea CIP a camerei Naţionale a Cărţii

Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu, Lidia

Ghid de exprimare corectă/Redactor responsabil Inga Druţă;

© Institutul de Filologie al AŞM, 2014

Ghidul de exprimare corectă reprezintă o sinteză

dr. hab. Vasile Bahnaru

Am văzut la televizor mai multe cuvinte scrise greşit.

Scrierea greşită cu blanc (spaţiu alb care desparte două

Normele limbii române prescriu formele fără blanc:

În unele cuvinte compuse am constatat absenţa cratimei

medic şef – corect: medic-şef;

Greşit sunt scrise deseori şi adverbele compuse al căror

azi dimineaţă pentru azi-dimineaţă;

Fenomenul invers – apariţia greşită a cratimei –

Atenţie însă la scrierea cuvintelor în componenţa

Punctul, ca semn ortografic, trebuie folosit după unele

În schimb, abrevierile care reprezintă numele unităţilor

Prescurtările de mai jos sunt inadmisibile:

preş. – corect: preşedinte;

În domeniul grafiei, au fost atestate greşeli privind:

a) scrierea unor substantive:

copii par mai fericiţi în loc de copiii par mai

milimetrii coloană de mercur – corect: milimetri

Am văzut şi alte substantive scrise greşit:

Poliţia municipală susţine idea primarului

b) scrierea adjectivelor pronominale:

tinerii aceştea în loc de tinerii aceştia;

c) scrierea numeralelor ordinale:

etapa a 14 în loc de etapa a 14-a;

d) scrierea formelor verbale:

aşează-te în loc de aşază-te (după ş în rădăcina

e) scrierea adverbelor/locuţiunilor adverbiale/prepozi-

de aceia în loc de de aceea;

f) scrierea cu literă mare sau mică:

Bienala Internaţională de pictură în loc de

g) scrierea numelor de persoane şi a toponimelor:

Krasnoselskii în loc de Krasnoselski;

h) scrierea fără semne diacritice. Mai multe posturi de

batuta fara mila pentru bătută fără milă;

În domeniul punctuaţiei, cele mai multe greşeli se referă

Lipsa virgulei a fost înregistrată în mai multe situaţii:

a) pentru a separa vocativele sau formulele de

Adio [] Jocuri Olimpice!

b) pentru a izola apoziţia:

Echipa sa, Sfântul Gheorghe [] a primit

Filat [] la sfat cu Medvedev;

d) pentru a izola cuplul corelativ atât…, cât şi:

Atât Juventus [] cât şi Udinese au remizat;

e) înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative

În lume se răpesc copii [] iar aici au răpit un

f) pentru a izola propoziţiile coordonate prin

Eu am 16 ani [] peste doi ani voi putea să am

Virgula este folosită greşit:

a) între subiect/grupul subiectului şi predicat:

Acest monument [,] este în toate oraşele.

Muncitorii se feresc să spună [,] însă [,] pentru

Alte greşeli de punctuaţie:

a) lipsa liniei de pauză: