Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Radioprotectie
Teste Radioprotectie
33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in:
a. Sindromul alveolar
b. Sindromul bronsic
c. Sindromul vascular
34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta
postero anterioara este :
a. Compartimentul peribronhovascular
b. Compartimentul interlobular
c. Compartimentul parietoalveolar
35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu
diametrul de 1,5 mm :
a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat
b. Metastazele carcinomatoase
c. Pneumoconioza
d. Hemosideroza primitiva
36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt:
a. Ingrosarea peretelui bronsiei
b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat
c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta
d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid
37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii
radiologice.
a. Debitul circulator mare
b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica
c. Complianta capilara mare
d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil
38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in:
a. Hipervolemie
b. Hiperchinezie
c. Shunt sistemico-pulmonar
d. Fistula arterio-venoasa
39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt:
a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica
b. Desen pulmonar gracil
c. Hiluri pulmonare mici, simetrice
d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare
40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza :
a. Emfizemul pulmonar diffuz
b. Atelectaziile parcelare
c. Fibrozele pulmonare
d. Staza pulmonara cronica
41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin:
a. Foarte numerosi
b. Localizati perihilar
c. Cu diametrul de maxim 3mm
d. Ireversibili in timp
42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda:
a. Imbogatirea desenului vascular apical
b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare
c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare
d. Dilatatia de Artera pulmonara
43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar :
a. Sub 3 cm
b. 5 cm si peste
c. 7 cm si peste
d. Nu exista corespondenta volum/etiologie.
44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos:
a. Intensitate mica
b. Localizare predominenta in lobul inferior drept
c. Cu adenopatii hilare
d. Cu benzi de limfangita
45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt:
a. Forma rotunda
b. Localizarea bazala dreapta
c. Semne de staza venoasa cronica
d. Asociaza hemoptizia
e. Reactie pleurala de la inceput
46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie
de drenaj este:
a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat
b. Chist hidatic evacuat partial
c. Caverna tuberculoasa deterjata
d. Cancer pulmonar necrozat
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri:
a. Bula de emfizem
b. Displazia emfizematoasa
c. Polichistoza bronsica congenitala
d. Niciuna dintre cele de mai sus
48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu
contrast i.v.:
a. Lipoamele
b. Chistele
c. Vasele sanguine
d. Adenopatiile calcificate
49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior
a. gusa plonjanta
b. timomul
c. lipomul
d. chistul pericardic
50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin:
a. Marirea predominent in sens transversal
b. Unghiuri cardiofrenice obtuze
c. Absenta pulsatiilor pe contur
d. Modificari de aspect cu pozitia
51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac .
In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent
a. Posterior
b. Lateral stg
c. Caudal
d. Cranial
52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting:
a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA
b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului
c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului
d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara
53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe
diafragm:
a. Atriul stg
b. Ventricolul stg
c. Ventricolul dr
d. Atriul drept
e. Crosa aortica
54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior:
a. Aorta ascendenta
b. Trunchiul arterei pulmonare
c. Ventricolul sting
d. Atriul drept
e. Ventricolul drept
55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura:
a. Aorta ascendenta
b. Crosa aortica
c. Aorta descendenta
56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ?
a. Ventricolul sting
b. Artera pulmonara trunchi
c. Urechiusa stinga
d. Aorta ascendenta
57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale:
a. Staza pulmonara discreta
b. Marirea foarte accentuata a atriului sting
c. Marirea de volum a ventricolului sting
d. Dialatatia de aorta ascendenta
114. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare?
a. Diverticolul caliceal
b. Caverna tuberculoasa
c. Chistele parapielice
d. Necroza papilara
e. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic
115. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral:
a. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava
b. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa
c. Nefrograma palida de partea sanatoasa
d. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral
e. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor.
116. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz)
a. Urografia intravenoasa
b. Scintigrama renala
c. Ecografia
d. Computer Tomogafia
e. Angiografia selectiva renala
117. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase
a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica
b. Computer Tomografia
c. Radiografiile osoase simple
d. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat
e. Arteriografia periferica
118. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz:
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
119. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este:
a. In primul an de viata
b. In jurul virstei scolare
c. In jurul virstei de 12 ani
d. Intre 16 si 22 de ani
120. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma
a. Oedostoza
b. Scoliostoza
c. Hiperostoza
d. Exostoza
121. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii, reducerea grosimii traveelor, cresterea
areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta :
a. Demineralizare
b. Osteoporoza
c. Osteoliza
d. Combinatia dintre primele doua
e. Toate 3 combinate.
122. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza”
a. Lacuna osoasa centrala
b. Periostoza
c. Caria osoasa
d. Eroziunea osoasa
e. Amprenta osoasa
123. Endostoza apare localizata la nivelul:
a. Spongioasei epifizare
b. Fetei externe a compactei
c. Fetei interne a compactei
d. Corticalei
124. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie:
a. Rezorbtie osoasa circumscrisa
b. Striuri Looser
c. Fracturi in lemn verde
d. Deformare a nucleilor epifizari
e. Deformari osoase
125. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei
fracturi:
a. Fragmente fracturare osteoporotice, traiect de fractura identic celui din momentul producerii
fracturii
b. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel
initial
c. Fragmente fracturare de forma, dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura
126. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa
a. Demineralizare
b. Osteoliza
c. Osteoscleroza
d. Reducerea progresiva a spatiului articular
127. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential:
a. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi
b. Sufla si intrerupe de regula corticala
c. Interior poliseptat
d. Lizereu osteosclerotic la polul inferior
128.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic:
a. infiltrarea si densificarea structurilor moi
b. incluzii osoase in modificarile de structuri moi
c. intreruperea corticalei
129. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt:
a. Arcuri costale posterioare orizontalizate
b. Mediastin ingustat
c. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon
d. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3
e. Hemidiafragme decalate invers decit la adult, cel sting situat mai cranial
130. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica :
a. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast
b. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa
c. nu se vizualizeaza contractii pe contur
d. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian
131. Craniul copilului este diferit de cel al adultului:
a. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu
b. In primul an de viata se vad fontanelele
c. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara
d. Sinusurile craniene apar esalonat, la sugari nu exista decit cele maxilare
132. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului:
a. Suturi cerebrale supranumerare
b. Anterolistezis vertebral C3-C4
c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor
d. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche
e. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare
133. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor :
a. Hiperchinezie
b. Hipotonoie
c. Reflux gastro-esofagian
d. Niciuna dintre cele de mai sus
134. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic:
a. Morfologia sistemului pielocaliceal normala , redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de
modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic
b. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul
hipoplazic
c. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic.
d. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic.
180.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura:
a. Liniile Kerley A
b. Liniile Kerley B
c. Liniile Kerley D
d. Nici una dintre cele de mai sus
181.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii:
a. Atelectazia
b. Emfizemul localizat cu aer captiv
c. Atelectazia lamelara Fleischner
d. Nici una dintre cele de mai sus
182.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica :
a. starile febrile
b. decubitul dorsal
c. obezitatea
d. sarcina
183.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt:
a. Reducerea transparentei pulmonare globale
b. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar)
c. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare
d. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare
184.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin:
a. Hipertransparenta difuza unilaterala
b. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului
c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei
d. Nici una dintre cele de mai sus
185.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este :
a. Desen areolar perialveolar
b. Prezenta de linii Kerley B
c. Epansament pleural mic cu pleura groasa
d. Noduli radioopaci de tip interstitial
186.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica:
a. Diametre de pina la 1 cm
b. Distributie aleatorie
c. Numar redus
d. Intensitate calcara
e. Structura neomogena
187.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin:
a. Transparentizarea pulmonului periferic
b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare
c. Reducerea de volum a hilului pulmonar
d. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice
e. Dilatatia de ventricul drept.
188.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar:
a. diametru mai mare de 5 cm
b. conturul spicular
c. neomogenitate de structura
d. localizare ventrala
189.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat:
a. dimensiuni mari
b. intensitate hidrica
c. contur net
d. calcificari parietale
e. forma variabila cu timpii respiratori
190.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt:
a. Dimensiuni sub 1 cm
b. Contur net
c. Intensitate mare
d. Excavare frecventa
e. Prezenta calcificarilor
236. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii:
a. Hipertrofia pliurilor
b. Atrofia pliurilor
c. Disparitia reliefului de mucoasa
d. Convergenta pliurilor
e. Dezorganizarea de pliuri
237. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic :
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
238. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in :
a. Tumori necrozate
b. Abcese piogene
c. Angiocolita
d. Anastomoze biliodigestive
e. Infarct mezenteric
239. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic:
a. Hepatocarcinomul
b. Hemangiomul
c. Colangiocarcinomul
d. Adenomul
240. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic:
a. Hemocromatoza
b. Cirozele
c. Icterele obstructive vechi
d. Steatoza hepatica difuza
241. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in :
a. Artera mezenterica superioara
b. Artera splenica
c. Vena iliaca comuna
d. Vena ombilicala
242. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Specificati afectiunea in care nu se
elimina:
a. Cirozele hepatice
b. Hepatocarcinomul
c. Icterele de orice natura
d. Hemocromatoza
243. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului:
a. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. hepatic cu emergenta din artera mezenterica
superioara
b. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice
c. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati
244. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas:
a. Masa solida intrapancreatica
b. Colectii fluide peripancreatice
c. Adenopatii celiaco-mezenterice
d. Metastaze hepatice mici, multiple
245. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din:
a. Granuloame tuberculoase
b. Chiste hidatice calcificate
c. Hemangiomul splenic
d. Granuloame bruceloase
e. Resturi de substanta de contrast iodata
246. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale
simple:
a. Aprecierea dimensiunilor rinichiului
b. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice
c. Prezenta calculilor calcificati
d. Traiectul ureterelor
e. Prezenta de adenopatii calcificate
247. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie:
a. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc
b. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente
c. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii
d. Testarea sensibilitatii inainte de injectare
248. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie:
a. Colica renala
b. Hidronefroza
c. Traumatismele renale
d. Anevrismele de aorta abdominala
249. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i.v.:
a. Sindromul obstructiv
b. Sindromul tumoral
c. Malformatiile cailor urinare
d. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului
e. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar
250. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in:
a. Stenozele arterelor renale
b. Traumatismele arteriale
c. Anevrisme si fistule arteriovenoase
d. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant
e. Manevre interventionale arteriale
251. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ:
a. 6-10 cm
b. 8-12 cm
c. 10-14 cm
252. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului:
a. Radiografie renovezicala simpla
b. Tomografia plana renala
c. Urografia intravenoasa cu tomografie plana
d. Ecografia
e. Computer tomografia cu contrast
253. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati:
a. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni
b. 2 parti cu cite doua subdivizuni
c. 3 parti, una cu doua subdiviziuni si una cu trei
d. nu este impartita
254. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla:
a. Lineare
b. Rotund ovalare
c. De forma neregulata
d. Mobile de forma variabila
e. Nu se vad pe radiografia renala simpla
255. Cauzele de rinichi mare, unilateral cu contur regulat sunt:
a. Hipertrofie compensatorie
b. Pielonefrita acuta
c. Tromboza de vena renala
d. Hidronefroza
e. Ischemie renala cronica
256. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de:
a. Tumora renala
b. Persistenta lobulatiei fetale
c. Rinichiul dublu unicapsular
d. Pielonefrita cronica
e. Infarct renal vechi
257. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde:
a. Diverticuloza vezicala
b. Papilomatoza vezicala
c. Refluxul vezico-ureteral
d. Traumatisme pelvine
e. Ptoza vezicala
258. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos:
a. In toate cele patru grade
b. In nici unul dintre ele
c. Gradele III si IV
d. Gradele I, II, si III
259. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare:
a. Papila necrozata
b. Cheagurile proaspete
c. Papiloamele
d. Calculii radiotransparenti
260. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior:
a. Dilatatia de calice
b. Amputatia de zona papilara a calicelor
c. Dilatatia de ureter
d. Prezenta de imagini lacunare intralumenale
e. Ingustarea treptata, progresiva a ureterului
261. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte:
a. Urografia intravenoasa cu compresie
b. Urografia minutata
c. Computer tomografia
d. Pielografia retrograda directa
e. Ecografia Doppler
262. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice)
aspra structurilor osoase profunde:
a. Ecografia
b. Rezonanta magnetica
c. Radioscopia
d. Computer tomografia
e. Mielografia
263. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios:
a. Apofiza
b. Metafiza
c. Diafiza
d. Epifiza
264. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase:
a. Aplazia
b. Hipoplazia
c. Hiperplazia
d. Displazia
265. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv:
a. Flux sanguin crescut
b. Ischemie locala
c. Imobilizare prelungita
d. Procesul de imbatrinire
266. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei :
a. Prezenta unui sechestru osos
b. Zona de osteoliza in jurul sechestrului
c. Reactie periostala adiacenta osteolizei
d. Demineralizare circumscrisa necrozei
267. Care dintre modificarile periostale de mai jos, are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului
adiacent:
a. Periostoza lineara
b. Periostoza lamelara
c. Pinetenii periostatici
d. Spiculii periostatici
323. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii?
a. Are forma de benzi opace
b. Sunt dispuse paralel cu diafragmul
c. Sunt de grosime egala pe toata lungimea
d. Se divid dicotomic
e. Este mai bogat la baza decat la varfuri
324. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata
cranio-caudal si latita lateral:
a. La indivizii scunzi
b. La obezi
c. In incidenta in decubit
d. In expir
325. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta:
a. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic
b. Prezenta epansamentului pleural adiacent
c. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe
d. Fracturi costale vicios consolidate
326. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este :
a. In loja timica
b. Circumscris cailor respiratorii
c. Periesofagian
d. Retrosternal
327. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in:
a. In cazul conformatiei breviline a pacientului
b. In hiperinflatia prin emfizem
c. In atelectaziile unui pulmon intreg
d. Cifozele accentuate
e. Scoliozele pe partea convexa
328. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt:
a. Inspirul incomplet
b. Marirea de volum a abdomenului
c. Obezitatea
d. Emfizemul pulmonar difuz
329. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in:
a. Alterari ale tonicitatii diafragmului
b. Hipoplazii parcelare
c. Pahipleurite retractile
d. Mase tumorale subdiafragmatice
330. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie, libera in
cavitatea pleurala:
a. Sistematizarea lobara
b. Caracterul neomogen al opacitatii
c. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii
d. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe
e. Variabila cu pozitia bolnavului
331. Pleureziile masive se exprima prin:
a. Opacitate a unui hemitorace in totalitate
b. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie
c. Intensitate supracostala
d. Impingerea structurilor mediastinale
e. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie
332. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe
radiografia de profil:
a. Forma fuziforma a opacitatii
b. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala
c. Fara conexiune cu hilul pulmonar
d. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta
e. Forma variabila cu pozitia
333. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului
vascular in perimetrul afectat:
a. Embolia unui ram de artera pulmonara
b. Emfizemul pulmonar vicariant
c. Pneumotorax
d. Bula de emfizem
334. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor:
a. Stergerea unghiurilor cardiofrenice
b. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice
c. Existenta de „corturi pleurale”
d. Dublul contur extern axilar
335. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului
alveolar:
a. Contururi sterse
b. Sistematizare segmentara sau lobara
c. Prezenta bronhografiei aerice
d. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata
e. Intensitate hidrica a opacitatii
336. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include:
a. Precizarea localizarii alveolare a leziunii
b. Caracterul acut al afectiunii
c. Excluderea unui sindrom tumoral
d. Evolutie rapida
337. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial:
a. Imagini nodulare si micronodulare
b. Opacitati masive sistematizate
c. Imagini hidroaerice
d. Imagini lineare
e. Imagini reticulare
338. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:
a. Contur net
b. Caracter confluent
c. Absenta sistematizarii
d. Absenta bronhografiei aerice
e. Evolutie rapida
339. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin:
a. Diametrul intre 1,5 si 5 mm
b. Intensitate mare
c. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare
d. Asociaza linii interstitiale hilifuge
e. Asociaza adenopatii frecvent calcificate
340. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare:
a. Liniile septale Kerley C
b. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala
c. Desenul vascular pulmonar normal
d. Emfizemul subcutanat
341. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii:
a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul
b. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei
c. Cand bronsia se umple cu continut fluid
d. Sunt vizibile in mod normal
342. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma:
a. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica
b. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa
c. Un inel cu contur clar
d. O opacitate circulara omogena
343. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor:
a. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor
b. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar
c. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica
d. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computer-
tomografie
344. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin:
a. Reducerea transparentei pulmonare globale
b. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar
c. Redistributia vasculara baze / varfuri
d. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala
e. Hiluri voluminoase pseudotumorale
345. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic
prin:
a. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica
b. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile
c. Hil mic de partea afectata
d. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata
346. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include:
a. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica
b. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar
c. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie
d. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte
347. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin :
a. Accentuarea desenului areolar perialveolar
b. Aparitia liniilor Kerley
c. Prezenta de micronoduli hemosiderotici
d. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila
e. Emfizem vicariant asociat
348. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin:
a. Opacitate densa
b. Structura omogena
c. Dimensiuni mai mari de 4 cm
d. Localizare ventrala
e. Contururi neregulate, boselate, franjurate sau spiculate
349. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza:
a. Forma rotund ovalara
b. Intensitate mare
c. Diametrul intre 2 si 4 cm
d. Contur net
e. Frecvent calcificat
350. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin:
a. Intensitate hidrica
b. Forma rotunda sau rotund ovalara
c. Contururi nete variabile cu timpii respiratori
d. Calcificari parietale masive
e. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial
351. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt:
a. Localizarea in cavitati vechi
b. Mobilitatea in cadrul cavitatii
c. prezenta calcificarilor
d. Conturul infiltrativ
352. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt:
a. Pneumatocelele stafilococice vindecate
b. Displazia emfizematoasa
c. Polichistoza bronsica
d. Bula de emfizem
e. Bronsectaziile pline
353. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale:
a. Intensitati supracostale
b. Structura neomogena
c. Cu conturul intern nedefinibil
d. Racordata in panta lina cu mediastinul
e. Cu contur extern net, convex si continuu
354. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene?
a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale
b. Semnul convergentei hilare
c. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile
d. Semnul atractiei esofagului
e. Semnul cervico-toracic
355. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt:
a. Tumorile neurogene
b. Herniile transhiatale
c. Tumorile esofagiene
d. Anevrismele de aorta descendenta
e. Adenopatiile
356. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in:
a. Mediastinul antero-superior
b. Mediastinul antero-inferior
c. Mediastinul postero-superior si inferior
d. Mediastinul mijlociu superior si inferior
357. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in :
a. Microcardia congenitala
b. Emfizemul pulmonar difuz
c. Boala Addison
d. Tetralogia Fallot
e. Pericardita constrictiva
358. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin:
a. Alungirea arcului inferior stang
b. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului
c. Amprenta sau deplasarea esofagului
d. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang
e. Modificari asociate de aorta
359. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. In continuare selectati pe cele corecte:
a. Modificari ale pulsatiilor aortei
b. Modificari ale scheletului
c. Calcificari mediastinale lineare
d. Modificari de circulatie pulmonara
e. Niciuna dintre cele de mai sus
360. Pliurile mucoase ale esofagului:
a. Sunt vizibile pe esofagul terminal
b. Sunt in numar de 2-4
c. Sunt orientate longitudinal
d. Sunt egale intre ele ca grosime
361. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal, paralele:
a. Fornixul gastric
b. Marea curbura gastrica
c. Sinusul gastric
d. Cardia
e. Antrul prepiloric
362. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal:
a. Bulbul duodenal
b. Duodenul II
c. Genunchiul inferior
d. Duodenul III
e. Unghiul Treitz
363. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin:
a. Cresterea de calibru a segmentului respectiv
b. Stergerea reliefului mucos
c. Kinetica slaba cu evacuare intarziata
d. Este reversibila
e. Asociaza nivel orizontal de staza
397. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie:
a. Fosfatici
b. Uratici
c. Cistinici
d. Nici unul dintre cei de mai sus
398. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata :
a. Uretrografia retrograda
b. Uretrografia mictionala
c. Endoscopia uretrala
d. Cistografia post-mictionala
399. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori
renale:
a. Amprentarea
b. Stenozarea
c. Amputarea
d. Ecartarea
400. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare :
a. Rinchi mic cu calcifcari granulare
b. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal
c. Stenoze ureterale etajate multiple
d. Vezica urinara mica cu calcificari parietale
401. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte:
a. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete
b. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor
c. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea globala a
osului
d. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor
402. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de :
a. In ultimul trimestru de sarcina
b. Intre 1 si 3 ani
c. La varsta scolara
d. Intre 16 si 22 de ani
e. Nu se sudeaza la adult
403. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt :
a. cartilajele hialine
b. spongioasa epifizara
c. capsula fibroasa
d. ligamentele de orice natura
e. lichidul intraarticular
404. Modificarile de forma ale osului sunt :
a. sinostoza
b. hiperostoza
c. exostoza
d. oedostoza
e. scoliostoza
405. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» :
a. scoliostoza
b. oedostoza
c. exostoza
d. hiperostoza
406. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei :
a. Sindroame vasculare hiperkinetice
b. Imobilizarea prelungita
c. Imbatranirea fibrelor de colagen
d. Hiperparatiroidism
407. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma:
a. Reducerea intensitatii opacitatii
b. Structura patata sau fasciculata
c. Vizualizarea periostului
d. Subtierea compactei
408. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se
numeste :
a. Lacuna
b. Eroziune
c. Carie
d. Ancosa
e. Amprenta
409. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma :
a. Ingrosarea compactei osoase
b. Reucerea diametrului canalului medular
c. Ingroasarea traveelor osoase existente
d. Aparitia de noi travee
e. Largirea areolelor intertraveale
410. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin:
a. Caracterul linear al opacitati extraosoase
b. Aspectul bine conturat, regulat, de intensitate similara osului
c. Linii opace periostale multiple paralele intre ele
d. Existenta semnelor de edem osos
411. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului :
a. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala
b. displazile cartilaginoase
c. displaziile periostale
d. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie
412. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce :
a. Largirea cu aspect de cuva a metafizei
b. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza
c. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat
d. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi
413. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv :
a. La doua saptamani
b. La trei-patru luni
c. La doi ani
d. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv
414. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute :
a. Demineralizarea
b. Periostoza
c. Necroza
d. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini
415. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa :
a. Apar la interval de luni de la debutul real
b. Intereseaza metafizele si epifizele
c. Se extind de regula intraarticular
d. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode
e. Asociaza de regula osteoporoza
416. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice:
a. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult
b. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari
c. Da sechestre voluminoase
d. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei
e. Spatiul articular este totdeauna pastrat
417. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice :
a. Au localizare metafizara cu extindere diafizara
b. Au contur net, bine precizat
c. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze
d. Sunt eminamente osteolitice
e. Nu dau reactie periostala
418. Condromul este o tumora osoasa care :
a. Este localizata periferic sau central
b. Pe diafiza oaselor lungi
c. Are un contur bine delimitat
d. Leziunea dominanta este osteoliza
e. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari
419. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt:
a. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere
b. Sters conturate
c. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura
d. Insotite de reactie periostala spiculiforma
e. Infiltrative in tesuturile moi
420. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari:
a. Plaman
b. Cai urinare superioare
c. Vezica urinara
d. Tub digestiv
e. Rinichi
421. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt :
a. tendinta la egalizare a diametrelor
b. orizontalizarea arcurilor costale posterioare
c. mediastin superior largit
d. hemidiafragm la acelasi nivel
e. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3
422. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt :
a. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara
b. absenta butonului aortic
c. bombarea arcului arterei pulmonare
d. largirea mediastinului superior
423. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune :
a. existenta a doua sisteme pielo-caliceale
b. ureter dublu pe toata lungimea lui
c. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte
d. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior
424. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza :
a. osteogeneza imperfecta
b. osteopetroza
c. disostoza cleidocraniana
d. scolioza
425. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza :
a. hipertransparenta pulmonara difuza
b. ingustarea prin retractie a grilajului costal
c. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese
d. prezenta de bronsiectazii
e. dilatatie de artera pulmonara
426. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital:
a. osteoporoza metafizara
b. osteoliza metafizara
c. lacune mici multiple metafizare
d. diafiza cu strucura modificata
e. reactie periostala lineara
427. Modificarile craniene in rahitism sunt :
a. dehiscenta suturilor
b. lipsa de inchidere a fontanelelor
c. bose frontale
d. rahitismul nu da modificari osoase craniene
428. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi :
a. lacune oasoase net delimitate
b. unice sau multiple
c. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei
d. cu distrugerea fosei pituitare
e. cu aspectul de « dinti flotanti »
429. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt :
a. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei
b. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta
c. nivel orizontal de lichid in ortostatism
d. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali
430. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard:
a. meningiomul
b. craniofaringiomul
c. oligodendrogliomul
d. adenomul hipofizar
e. cordomul
431. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea :
a. corpilor vertebrali
b. pediculilor vertebrali
c. apofizelor transverse
d. apofizele spinoase
e. spatiilor intervertebrale
432. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia
cerebrala exprima :
a. hipoxie difuza acuta sau cronica
b. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica
c. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice
d. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori)
e. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze)
433. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin :
a. Deplasarea structurilor adiacente masei
b. Ingustarea spatiilor arahnoidiene
c. Modificari de contur a vaselor adiacente
d. Dehiscenta suturilor la copil
e. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater
434. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala):
a. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani
b. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale
c. Asociata cu larghirea cisternelor
d. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala
e. Dimensiuni globale scazute ale creierului
435. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului:
a. Patologia orbitei
b. Studiul fosei pituitare
c. Patologia stancii temporalului
d. Patologia masivului facial
e. Malformatii ale oaselor calotei
436. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt:
a. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral
b. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente
c. Acumulare de gaz intra si perivertebral
d. Aparitia abceselor paravertebrale
e. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase
437. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice:
a. Corpi straini feromagnetici oculari
b. Clipuri metalice intracerebrale
c. Claustrofobia
d. Lucrari metalice dentare
438. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2:
a. Lichidul cefalorahidian
b. Vasele cu flux rapid
c. Artefactele metalice
d. Necroza
e. Calcificarile
439. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2:
a. Sangele in stadiu subacut
b. Grasimea
c. Edemul
d. Lichidul cefalorahidian
e. Tesutul tumoral
440. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala:
a. Infarctele din sistemul bazilar
b. Infarctele cerebrale in momentul producerii
c. Malformatiile arterio-venoase
d. Trombofeblitele cerebrale
441. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale:
a. Leuconevraxita
b. Adenoleucodistrofia
c. SIDA
d. Sarcoidoza
442. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se
numeste:
a. absorbtie
b. impedanta
c. difuzie
d. atenuare
e. refractie
443. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ :
a. 3600 cm/secundă
b. 1540 m/secundă
c. 185000 km/secundă
d. 1540000 m/oră
444. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor:
a. muschi
b. grasime
c. os
d. sange
445. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste:
a. ecou
b. reverberatie
c. interfata
d. coeficient alfa
446. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de:
a. intensitatea curentului catodic
b. patratul tensiunii
c. numarul atomic al materialului anodei
447. Tesutul osos embrionar se intalneste in:
a. faza initiala a calusului
b. osificari heterotope
c. productii osoase maligne
448. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu :
a. masa iradiata
b. cu numarul atomic al structurilor iradiate
c. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat
449. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa :
a. oasele
b. aerul
c. suspensia de sulfat de bariu
450. Sindesmofitul reprezinta:
a. osificarea sincondrozei
b. productie osoasa marginala
c. periostoza maligna
463. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe):
a. tumorile mediastinale dense
b. anevrismele arteriale
c. chistele hidatice
d. gusele plonjante intratoracice
e. ateromatoza aortica
464. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie
al cupolei diafragmatice:
a. unghiurile cordio-frenice
b. unghiurile costodiafragmatice anterioare
c. unghiurile costo-diafragmatice posterioare.
465. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa:
a. oasele
b. aerul
c. suspensia de sulfat de bariu
d. corpii straini metalici
466. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea
fascicolului este cu atat mai mare :
a. cu cat obiectul este mai departe de placa
b. cu cat obiectul este mai aproape de sursa
c. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare
467. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste :
a. halucinatie
b. iluzie
c. nici una dintre cele doua
468. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic:
a. iradiere mai mica
b. explorare “real time”
c. informatii mai multe
d. cost mai mic
469. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard:
a. iradiere mare
b. timp lung de expunere
c. sumatia de planuri
d. cost mai mare
470. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care :
a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice
b. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati
c. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm
d. este de slaba calitate
471. Scizura orizontala dreapta separa:
a. lobul superior de cel mijlociu
b. lobul inferior de cel mijlociu
c. lobul superior de cel inferior
472. Scizura oblica dreapta separa:
a. lingula de lobul inferior
b. lobul superior de lobul inferior
c. lobul superior de lobul mijlociu
473. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta:
a. benzi opace
b. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie
c. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie
d. ce se divid dicotomic
e. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare
474. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare
drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang:
a. ggl. precarinali
b. ggl. paratraheali inferiori drepti
c. ggl. aortico-pulmonari
475. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante:
a. 200 – 300 ml
b. 300 – 400 ml
c. 400 – 500 ml
476. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin:
a. ingrosarea peretelui bronsic, care devine vizibil radiologic
b. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara
c. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete
477. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara:
a. 3
b. 4
c. 5
478. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin
tomografia computerizata este caracteristica :
a. parenchimului hepatic normal
b. chistelor hepatice
c. hematoamelor hepatice vechi
d. tumorilor hepatice
479. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu:
a. chistele hidatice
b. adenomul
c. abcesul hepatic
d. hematomul
480. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca.:
a. 1,5 – 2 h
b. 2 – 2,5 h
c. 3 h
d. 4 h
481. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului
la sugar:
a. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur
b. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire
c. dimensiunile proportional mai mici decat la adult
482. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi:
a. Torsiunea
b. Ptoza
c. Bilocularea
d. Tractiunea
e. Amprenta
483. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3
saptamani de la debut:
a. demineralizarea
b. osteoscleroza
c. sechestrul osos
d. apozitii periostale
484. Miscarea de rotatie a anodei este destinata :
a. cresterii energiei fotonilor emisi
b. reducerii incalzirii anodei
c. directionarii fascicolului fotonic
485. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala:
a. 8,4%
b. 11,5%
c. 14,2%
486. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala :
a. epifizele
b. diafizele
c. nucleii epifizari
d. oase scurte