Academia de Studii Economice din Bucuresti

Carastan Mihai-Razvan, grupa 131, seria A

COMPARATIE INTRE ROMANIA SI GRECIA

1) ROMANIA

● Cultura nationala

Cultura României este ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe teritoriul

României. România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale
istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei
regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu
adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un
substrat din amestecul elementelor dacice și romane, cu multe alte influențe. În
antichitate și în evul mediu, cele mai importante influențe au fost din partea
popoarelor slave care au migrat în spațiul carpato-dunărean și care s-au format în
vecinătatea ei - în Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia și Rusia, a grecilor din
Imperiului Bizantin și mai apoi, sub protecție turcă, din Fanar, a Imperiului Otoman,
de la maghiari, precum și de la germanii care trăiesc în Transilvania. Cultura modernă
română a apărut și s-a dezvoltat în ultimii aproximativ 250 ani sub o puternică
influență din partea culturilor din vestul Europei, în special, cultura franceză și
germană. În plus, sub influența tradiției bizantine și slavone, românii sunt, de
asemenea, singurul popor creștin ortodox dintre popoarele latine. O contribuție la
identitatea sau la cultura românească au mai adus în diverse perioade și alte
comunități etnice mai mici sau mai mari, stabilite în cursul secolelor pe teritoriul
românesc, ca de pildă, în vechime cumanii, mai târziu romii, evreii, armenii etc., de
asemenea reprezentanți repatriați ai ramurii aromâne a românilor.

● PDI extrem de ridicat

Conform lui Geert Hofstede, indexul demonstrate al distantei fata de putere al tarii
noastre este datorat mostenirii Imperiului Roman, majoritatea tarilor care au fost
ocupate de romani la inceputul erei noastre mostenind o distanta mare fata de
autoritate datorata stilului autoritar al reprezentantilor Imperiului.

Aproape 50 de ani, romanii au fost invatati sa astepte de la “partidul si conducatorul

iubit” indicatii pretioase; nimic nu se facea fara directive de la autoritati; astfel spus, o
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Carastan Mihai-Razvan, grupa 131, seria A

cauza politica a nivelului ridicat al PDI o constituie comunismul. Epoca

comunismului a incurajat coruptia si practica privilegierii.

Structurile organizationale din fostele firme de stat, unde exista intotdeauna un singur
sef si deci o centralizare a deciziilor la nivelul unei singure persoane, ceea ce nu a
permis formarea de opinii personale si de spirit de initiativa.

● IDV scazut (colectivism)

Colectivismul reproduce o gandire agrara, in care resursa principala – pamantul – este

limitat ca suprafata si, prin urmare, cine vrea mai mult nu poate sa o faca decat
deposedandu-l pe vecin.

Societate agricola, avand tendinta de a dezvolta valori colectiviste deoarece membrii

societatii se grupeaza in familii extinse pentru a asigura supravietuirea.

Nivel scazut de dezvoltare economico-sociala a Romaniei, inhibator al spiritului de

initiativa, de afirmare si de independenta financiara.

Determinarea climaterica si geografica, ce a stimulat dezvoltarea si axarea pe sectorul

agricol.

Teama de securitate, in perioada comunista si orientarea catre familia extinsa (lipsa

increderii in ceilalti semeni)

Coruptia, invocarea privilegiilor anumitor grupuri de interese in perioada

comunismului.

● MAS scazut

Religia crestin-ortodoxa, predominanta in Romania, promoveaza egalitatea dintre

sexe, complementaritatea si nu subordonarea femeii barbatului – “Familia, casa, se
intemeiaza prin casatorie, adica prin legatura de buna voie si pentru toata viata dintre
un barbat si o femeie. In spiritual invataturii crestine insusirile de baza ale casatoriei
sunt: unitatea, trainicia, sfintenia si egalitatea dintre soti”

Mentalitatea traditionala “muncim pentru a trai”, performanta si profitul nefiind

principalele valori dupa care se ghideaza romanii.
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Carastan Mihai-Razvan, grupa 131, seria A

Cultul timpului liber si al cooperarii, in detrimental obiectivelor de competitie si

performanta.

● UAI ridicat

Datorita culturii colectiviste, individul roman manifesta un grad mare de reticenta fata
de opiniile altora.

Amestecul fortat cu alte nationalitati prin migratii si lupta pentru mentinerea unei
identitati nationale sub multe stapaniri straine ar putea constitui o explicatie pentru
nivelul ridicat de anxietate; impreuna cu nivelul de colectivism al tarii, care
favorizeaza identificarea cu un grup de interese si respingerea “outsider-ilor, gradul
ridicat de evitare a incertitudinii s-ar fi putut dezvolta ca mecanism de aparare contra
celorlalti”.

2) GRECIA
● Cultura nationala

Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, având rădăcini puternice în
civilizațiile sale precursoare miceene și minoene, continuând cu așa-zisa civilizație a
"Greciei clasice", influențată și puternic influențând cultural Imperiul Roman,
respectiv penetrând până în vremurile Renașterii prin Imperiul Bizantin, pentru ca să
renască după perioada dominației Imperiului Otoman prin războiul purtat pentru
cucerirea independenței și crearea statului modern grec.

● PDI ridicat

Se datoreaza mostenirii Imperiului Otoman si stilului autoritar al turcilor, din perioada

dominatiei Imperiului, care au generat reactia de supunere fata de autoritate si reactia
de a nu interveni in exercitiul puterii.
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Carastan Mihai-Razvan, grupa 131, seria A

● IDV scazut (colectivism)

O consecinta a dominatiei Imperiului Otoman, lupta pentru supravietuire intr-un

mediu caracterizat de lupta pentru obtinerea resurselor rare. Grecii si-au creat ideea de
“familie extinsa”, un grup in care comportamentele propice se caracterizeaza prin
cooperare, protective si ajutor; prin intermediul acestui grup, grecii au cautat sa isi
satisfaca nevoia de Securitate sociala.

● MAS moderat spre ridicat

Admiratia pentru putere, conceptul de “gratificatie a eu-lui” si masculinitatea grecilor

sunt atribuite de catre Triandis si Vassiliou, semnificatiei pe care o are imaginea
gherilelor in formarea barbatilor greci, importantei acordate copiilor de sex masculin
in societate, dar si literaturii grecesti care a promovat dintotdeauna imaginea eroului
masculin care trebuie sa lupte pentru a se implini.

● UAI extrem de ridicat

Triandis si Vassiliou sustin ideea conform careia intoleranta accentuate a grecilor fata
de incertitudine se datoreaza tocmai distinctiei pe care individual o face intre ideea de
“familie extinsa” (“in-group”) si cei care nu fac parte din aceasta (“out-group”); cei
doi autori afirma ca grecii par sa-si defineasca intregul univers in jurul unei idei de
triumf a “in-group-ului” asupra “out-group-ului”, iar comportamentul social al
indivizilor este strans corelat cu apartenenta sau non-apartenenta altor persoane la
acest “in-group”; o explicatie ar putea fi si trecutul istoric al grecilor (migratie, lupta
pentru mentinerea identitatii nationale, dominatia turca).
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Carastan Mihai-Razvan, grupa 131, seria A

GRECIA - ROMANIA