Sunteți pe pagina 1din 27

Prof.univ.dr.ing.

Nicolae Florin

MAŞINI ŞI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3

SISTEME NAVALE PENTRU


ÎNCĂRCAREA/DESCĂRCAREA
MĂRFURILOR
US_3_3_Sisteme navale pentru încărcarea/descărcarea mărfurilor

▪ Condiţii generale.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


▪ Mecanisme de acţionare specifice sistemelor navale pentru încărcarea-
descărcarea mărfurilor.
▪ Viteza optimă de manevră.
▪ Ciclul de transfer: definiţie, descompunerea pe faze şi operaţiuni.
▪ Biga de marfă: structură, elemente componente, caracteristici de
exploatare.
▪ Bigi navale grele: structură, elemente componente, caracteristici de
exploatare.
▪ Macara de bord: structură, elemente componente, caracteristici de
exploatare.
▪ Limite de exploatare impuse sistemelor navale de operare.

2
▪ OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 3.3
▪ caracterizarea mecanismelor de acţionare specifice sistemelor navale pentru

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


încărcarea-descărcarea mărfurilor;
▪ determinarea prin calcul a vitezei optime de manevră şi a celorlalşi parametrii
ai ciciclului de transfer (timp de staţionare sub operare, timp minim, etc.);
▪ caracterizarea ciclului de transfer, stabilirea corelaţiilor manageriale ciclu de
transfer- performanţă portuară.
▪ identificarea şi caracterizarea tehnică/ funcţională a elementelor bigii;
▪ identificarea şi caracterizarea tehnică şi funcţională a elementelor bigilor de
marfă de tip greu;
▪ identificarea şi caracterizarea tehnică şi funcţională a elementelor
greementului bigilor de marfă de tip Hallen şi Velle;
▪ identificarea şi caracterizarea tehnică şi funcţională a elementelor unei
macarale de bord;
▪ identificarea forţelor perturbatoare şi a efectelor acestora în timpul
operaţiunilor de transbord marfă.
3
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.1 Mecanisme de acţionare. Condiţii generale.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Instalaţiile navale pentru încărcare-
descărcare au drept scop învingerea,
în prezenţa frecărilor, a forţelor
gravitaţionale, pentru a putea
deplasa în plan orizontal sau vertical
anumite mase.
Ciclul de transfer ↔ marfa :
-Marfă generală ;
-Marfă în vrac.

4
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
Condiţiile general-funcţionale impuse sistemelor navale
pentru încărcare-descărcare :

▪ puteri optime de acţionare (valori optime pentru produsul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


dintre forţă şi viteză), în vederea reducerii duratelor de
funcţionare şi a consumului de energie;
▪ posibilităţi de acţionare electromecanică sau electrohidraulică;
▪ securitate operaţională deplină şi siguranţă în timpul
funcţionării;
▪ exploatare facilă, cu implicaţii directe asupra reducerii
personalului de deservire;
▪ condiţii specifice funcţionării instalaţiei navale pentru
încărcare-descărcare

5
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
MECANISME DE ACŢIONARE

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 3.3.1 Schema cinematică a vinciului sistemului de încărcare descărcare cu
acţionare electromecanică.

Elementele componente sunt: 1-tambur cilindric; 2- arbore principal; 3- tamburi


hiperboidali; 4-reductor; 5-frână electromagnetică; 6-electromotor de acţionare.

6
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
Elementele schemei cinematice a vinciului
TEMĂ → în caietul de seminar

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


a)

b)
3.3.2. Schema cinematica a vinciului sistemului
de încărcare descărcare cu acţionare hidraulică.
7
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
▪ Temă pentru studiu 3.3.1: Analizaţi şi explicaţi schemele
cinematice din fig 3.3.1 şi 3.3.2.

8
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.2 VITEZĂ OPTIMĂ DE MANEVRĂ

Tt = ta + tb + t f

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


sa = v  t a / 2
sf = vt f / 2

str = sa + s f = (v  ta / 2) + (v  t f / 2) = 3  v  ta / 4
t a = v / av Tt = t a + ( H − s tr ) / v + t a / 2 Tt = H / v + 3  v / 4a v
Tt = Tt (v).
Condiţia de minimizare a timpului de staţionare sub operare: dt/dv = 0
3 /(4  av ) − H /(vopt
2
)=0 4  av  H
vopt =
3
9
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 3.3.2: Într-un terminal portuar de mărfuri
generale masa totală a coţadei de marfă este m = 2t. Care este forţa
din cablul de sarcină dacă mişcarea de manipulare se realizează cu
acceleraţia a = 1,2m/s2 (se consideră g = 9,8m/s2).
10
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.3 Ciclul de transfer al mărfurilor

Modul în care se realizează transferul


mărfurilor şi tehnologiile folosite depind

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


în mod esenţial de natura mărfurilor
transferate. În cazul mărfurilor generale
ciclul de transfer este cel mai complicat
iar cel mai simplu este la transferul
mărfurilor lichide în vrac. MG,
MSV.Consecinţe:
- grad sporit de periculozitate la
manipularea mărfurilor generale;
- la acest tip de mărfuri se înregistrează şi
cele mai mari variaţii în realizarea
transferului mărfii ceea ce impune o
analiză atentă şi detaliată pentru
dimensionarea corectă a capacităţii
intrinseci a sistemului de manipulare a
mărfurilor.
11
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
Operaţiunile executate în cadrul ciclului

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


de transfer:
b d
a) pregătirea şi coţarea încărcăturii în
hambarul navei; a
a c
c
b) ridicarea sarcinii şi deplasarea ei până
la locul de depunere a coţadei (pe cheu,
într-un mijloc de transport, într-o barjă
sau în altă navă);
c) depunerea sarcinii pe cheu sau în Fig. 4.1.5. Ciclul de transfer
mijlocul de transport şi dezlegarea al mărfurilor de import
sarcinii din cârlig (decoţarea);
d) reîntoarcerea cârligului gol în hambar
în poziţia necesară pentru coţarea unei noi
încărcături.
12
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
Elementele ciclului de transfer
TEMĂ → în caietul de seminar

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 3.3.6 Transferul mărfurilor pentru activităţile de import: 1- degajarea
mărfurilor din stivă; 2- deplasarea mărfii în zona de formare a coțadei; 3-
formarea coțadei; 4- deplasarea coțadei în zona de acționare a sistemului de
operare; 5- prinderea coțadei în cârligul sistemului de operare; 6- ridicarea coțadei
în afara hambarului; 7- deplasarea coțadei petse bord; 8- coborârea coțadei pe
cheu în zona de lucru sau pe altă navă; 9- așezarea coțadei pe cheu și desprinderea
acesteia din cârlig (decoțarea); 10- deplasarea și stivuirea mărfii.
13
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 3.3.3: Pentru schemele de transfer al
mărfurilor reprezentate în fig. 3.3.6 şi 3.3.7 caracterizaţi fiecare
operaţiune a ciclului de transfer.

14
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.4 BIGA DE MARFĂ

Biga de marfă

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


- asigură ridicarea si manipularea cotadei de
marfă pe orizontală si pe verticală, cu ajutorul
unei bigi prevăzută cu un sistem de manevre
fixe si curente si cu mecanisme de forţă
(vinciuri, trolii).
Compunere:
biga propriu-zisă:
- tub metalic de lungime si diametru determinate;
- articulat cu capătul inferior aproape de baza unui catarg (coloane suport)
mobilă în plan orizontal si în plan vertical;
manevrele curente:
-sub forma unor palancuri, servind pentru orientarea bigii în planul orizontal
si vertical si pentru fixarea acesteia în poziţie de lucru;
palancul de sarcină: destinat ridicării si coborârii cotadei de marfa;
mecanismele de manevră, troliu pentru balansină si vinci de marfă pentru
manevra palancului de marfă al bigii.
15
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
16

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig.4.2.1. BIGA UŞOARĂ
1 – biga propriu-zisă;
2 – catargul (coloana) bigii;
3 – capătul inferior al bigii;

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


4 – capătul superior al bigii;
5 – articulaţia pentru mişcarea bigii în înălţime
(bulon orizontal); 6 –articulaţia pentru
mişcarea bigii în direcţie (bulon vertical)
7 – palancul de balansină (balansină);
8 –troliul balansinei (manevra bigii în înălţime
şi fixarea la unghiul de lucru θ);
9 – gai şi contragai;
10 – palanc de gai şi contragai; 11 – armătura capătului superior al bigii;12 –
macaraua superioară a palancului de sarcină; 13 – pastica de ghidare a cablului
de sarcină;14 – cablul de sarcină sau sârma de încărcare; 15 – cârligul
palancului de sarcine (ganciul bigii); 16 – vinci de marfă;17 – sârma (cablul) de
siguranţă (preventer); 18 – placă triunghiulară; H-H’ – planul orizontal al bigii;
θ – unghiul de înclinare (de lucru) al bigii;
β – unghiul balansinei cu planul orizontal.
17
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 3.3.4: Analizaţi rolul funcţional al
elementelor din schema bigii de marfă din fig. 4.2.1.

18
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.5 BIGI NAVALE GRELE

Fig 3.3.9 Biga grea – montaj

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


simplu: 1 – coloana; 2 – biga
propriu-zisă; 3 – palancul
(multiplu) de balansină;
4 – palancul (multiplu) de
sarcină; 5 – capătul trăgător
palanc balansină; 6 – capăt
trăgător palanc sarcină; 7 –
macara monorai pentru
funcţionarea în avantaj (ridicând)
a palancului de sarcină; 8 – gaiuri
(palancuri multiple); 9 – spre
DESENUL ÎN CAIETUL DE
vinci balansină; 10 – spre vinci
SEMINAR
marfă.
19
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
Fig. 3.3.10 Greementul bigii de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


tip Velle:
1 – biga propriu-zisă;
2, 3 – vinciurile balansinelor; 4,
5, 6, 7, 8, 9 – macaralele
palancurilor de balansină;
10 – palancul de sarcină;
11 – vinciul de marfă.

DESENUL ÎN CAIETUL DE
SEMINAR

20
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Fig. 3.3.11 Greement bigii de tip
Hallen:
B – capătul fix al balansinei principale;
1 – trolii balansine-gaiuri;
2 – balansine-gaiuri;
3 – coloana bigii cu cruceta şi console;
4 – balansina principală;
5 – biga propriu-zisă;
6 – palancul de sarcină;
7 – vinciul de marfă;
8 – vinciul balansinei principale;
9 – dispozitiv cu angrenaje pentru
deplasarea laterală a călcâiului bigii. DESENUL ÎN CAIETUL DE
SEMINAR

21
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 3.3.5: Analizaţi rolul funcţional al
elementelor din schemele bigilor grele de marfă din fig. 3.3.9,
3.3.10, 3.3.11.

22
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.6 MACARALE DE BORD

Cranicul ca instalatie de manipulare


a mărfurilor la bord, a apărut din

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


eforturile pentru reducerea duratei de
stationare a navei sub operatiuni în
porturile de escală.

23
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
În raport de tipul navei, caracteristicile şi
dimensiunile gurilor de magazii – cât şi de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


alţi factori, există mai multe variante de
instalare la bord a cranicelor, astfel:
▪ macarale de bord fixe, instalate în planul
diametral;
▪ macarale de bord fixe, instalate în borduri;
▪ macarale de bord mobile în sens
longitudinal;
▪ macarale de bord mobile în sens
transversal.
Cele instalate în planul diametral al navei au
greutate mai mică şi cost mai redus. Au însă
dezavantajul că asigurarea bătăii necesare
pentru bord impune un braţ lung.

24
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 3.3.6: Care sunt principalele avantaje şi
dezavantaje ale sistemului de operare cu macarale de bord în
raport cu sistemele cu bigi de marfă.

25
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
3.3.7 LIMITE DE EXPLOATARE IMPUSE SISTEMELOR
NAVALE DE OPERARE
▪ Nava se află sub operare la cheu
→ forţe perturbatoare şi momente de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


înclinare;
→ acţiuni în timpul operării navei la
cheu;
→ momentul de redresare generat de
forţa de greutate şi forţa de împingere →
previn răsturnarea şi apariţia înclinărilor
exagerate, fig.3.3.13.

Din perspectiva activităţii desfășurate de


ofițerul de punte ca exemple de cauze
externe şi interne amintim:
a) Ambarcarea de greutăţi cu ajutorul
mijloacelor de la bord;
b) Deplasarea de greutăţi la bord.
26
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 3.3.7: O sarcină agabaritică este deplasată, caîn fig. 4.2.6.
de către o macara de bord sub acţiunea unei forţe orizontale , ale cărei
componente sunt Fx = 30 kN şi Fy = 40 kN, din originea O în poziţia M(6,8)
[m]. Să se determine momentul forţei în raport cu originea sistemului de
coordonate Oxyz.
A) 500Nm pe Ox; B) 500Nm spre y; C) 500Nm spre Est; D) 0; E) 5Nm pe Ox;F)
500Nm orientat vertical, în sus.

27
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin