Conduita psihosociala

A. Imaginea de sine şi perceptia socială a imaginii de sine

1. Definirea imaginii de sine

Definiţie: Imaginea de sine se referă la modul subiectiv ( nu doar fizic) de
reprezentare şi de evaluare pe care individul şi le face asupra lui însuşi, în diferite
etape ale dezvoltării sale şi în diferite situaţii în care el se află.

Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de Eului.

William James a făcut distincţia între trei aspecte ale eului:eul material,eul social
şi eul spiritual.

Eul material-este constituit din corpul persoanei, îmbrăcămintea, casa şi

celelalte posesiuni ale ei. Individul vede toate acestea ca fiind intim legate de
el însuşi. Dacă cineva colecţionează timbre, se laudă cu acest lucru, este
mândru de colecţia sa. Când pierde un obiect la care ţine, resimte acest lucru
ca o pierdere a unei părţi de sine.
Eul social-este constituit din totalitatea relaţiilor sociale pe care le are un
individ cu ceilalţi.Psihologii social,cred că avem fiecare dintre noi, mai
multe euri sociale. Potrivit lui William James , avem atâtea euri sociale,câţi
oameni ne cunosc şi şi-au format o imagine despre noi.
Eul spiritual-se referă la capacitatea noastră de autorefecţie. El trimite la
experienţele noastre interioare, la valorile şi idealurile relative stabile ale
existenţei noastre.

Formarea eului se realizeaza prin mai multe procese si anume:

Socializarea este procesul prin care persoana invata modul de viata al
societatii in care traieste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca un
individ si ca a membru al unor grupuri.
Socializarea incepe la nastere si continua de-a lungul intregii vieti, avand
urmatoarele scopuri:
- invatarea de catre individ a abilitatilor necesare pentru a trai in societate;
- insusirea capacitatii de a comunica eficient cu ceilalti;
- interiorizarea valorilor de baza si a credintelor fundamentale ale societatii;
- dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc.
 Compararea sociala: eul nu este o realitate fizica, ci o realitate ce se
construieste in mintea fiecaruia dintre noi, iar aceasta mai ales prin
compararea cu ceilalti.
Perceptia de sine: pentru a ajunge la o buna cunostere de sine trebuie sa
actionam, si sa ne implicam in evenimente si sa ne observam
comportamentul propriu. Privirea "din exterior" ne da indicii despre
atitudinile, credintele, despre efectul actelor noastre.
Singurătatea, ca absenţă a relaţiilor interpersonale, este o stare pe care toţi am
încercat-o. Sentimentul singuratăţii este determinat de factori cum sunt:
- număr redus al relaţiilor sociale pe care le stabilim;
- calitatea nemulţumitoare a relaţiilor;
- timiditatea, imaginea de sine negativă;
lipsa abilităţilor de relaţionare.

B. ’’Relaţiile interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea

personalităţii’’
1. Definirea grupului social

Definirea grupului social: Prin grup social înţelegem un ansamblu uman

structurat, ale cărui elemente se influenţează reciproc.

Tipuri de grupuri sociale

a. Grupul de apartenenţă- subiectul este implicat efectiv în calitate de
membru solidar al unui ansamblu de relaţii, de activităţi şi de valori
care modelează conduitele sale sociale. Rolurile din cadru acestui
grup satisfac trebuinţele de afiliere şi de recunoaştere ale membrilor
săi, contribuie la definirea identităţii lor sociale.
b. Grupul de referinţă- grupul din care am dori să facem parte, dar nu
putem, cel puţin pentru moment. Ne serveşte drept model, ne
influenţează imaginea de sine, permite schimbarea conduitelor,
orientând astfel atitudinile sociale conform unei ierarhii de valori. Are
diverse funcţii normative şi comparative, de identificare, pozitive sau
negative, de afinitate care servesc la anticiparea satisfacţiilor sociale.
c. Grupul de vârstă- întâlnit în comunităţile tradiţionale şi moderne.
Începe cu grădiniţa, nivelul primar, gimnazial şi liceal de şcoală, când
copiii fac parte dintr-un grup de vârstă. Funcţionează după principiul
drepturi- obligaţii. Obligaţiile se schimbă o dată cu schimbarea
 categoriei de vârstă şi devin tot mai puternice afirmate ca cerinţe ce
trebuie asumate.
d. Grupul de presiune-organizat în scopul apărării unor obiective
colective, exercitând în mod direct sau indirect presiuni în acest sens.
Se manifestă mai cu seama în viaţă publică, în special presiuni în sfera
politicului, dar există termenul şi practica lobby-ului tinzând să se
extindă în domenii dintre cele mai diverse.
Conceptele de status şi rol social
Definim statusul social ca fiind poziţia unei persoane într-un grup social,
implicând un ansamblu de aşteptări din partea celorlalţi. Exemplu: şeful clasei este
obişnuit să ia decizii, aşteptăm ca elevul de nota 10 să răspundă foarte bine în orice
situaţie.

- Defineşte drepturile şi îndatoririle persoanei;

- Constituie un element al conştiinţei de sine.
Definim rolul social ca fiind conduita pe care o manifestă o persoană al cărei
status îl cunoaştem.

Fiecare individ trebuie să-şi asume mai multe roluri, variabile în funcţie de vârsta
sa ( copil, adolescent, adult, bătrân), de sex, de compania în care se află ( un copil
se comportă diferit, după cum este alături de prietenii săi, de părinţii sau de
profesorii săi) şi de situaţie (acasă, la şcoală, la discotecă).

TEME PENTRU ACASA

1. Cum se afirmă şi ce rol joacă imaginea de sine în viaţa noastră?

2. Ce efecte poate avea singurătatea prelungită?
3. Daţi exemple de tipuri de relaţii interpersonale şi ilustraţi-le cu evenimente
din viaţa voastră sau a celor apropiaţi.
4. Realizaţi un eseu despre ’’Prietenie’’.
5. Daţi exemple de grupuri din care faceti parte. Ce statusuri şi roluri
îndepliniţi în ele? Sunt toate la fel de importante pentru voi? Credeţi că
deţinerea unui anumit status într-un grup atrage dupa sine acordarea unui
status asemănător într-un alt grup? De ce? Discutaţi exemplele voastre.