Sunteți pe pagina 1din 17

Cursul 6. Macroeconomie.

Echilibrul macroeconomic cu prețuri


constante. A doua parte

Continuare...
C. Analiza echilibrului macroeconomic într-o economie mixtă
Într-o economie mixtă există numai sector privat și sector public, adică
gospodării, firme interne,sector financiar bancar și sector public.

C.1. Condiția de echilibru macroeconomic într-o economie mixtă


Cu siguranță vă reamintiți că retragerile dintr-o economie mixtă erau
sumele economisite de către sectorul privat (S) și taxele nete (Tnete), iar intrările
erau sumele investite de către sectorul privat (I) și cheltuielile statului pentru
achiziția de bunuri și servicii, bunuri de capital și plata salariilor bugetarilor (G).
Așadar, condiția de echilibru macroeconomic dintr-o economie mixtă
se scrie, într-o primă variantă, ca egalitate dintre retrageri și intrări =>
S + Tnete = I + G
 Într-o economie mixtă, nu există Exporturi și Importuri=> Cag = C + I + G
 Într-o economie mixtă, există taxe și transferuri ale Guvernului =>
Y = producție = venit într-o economie mixtă.
Y este diferit de Yd într-o economie mixtă.
Yd = Y – T + TR = Y – Tnete => Y = Yd + Tnete
Vă reamintesc că în cadrul Cursului 5 am explicat pe baza unui exemplu cu
o familie cu 2 părinți salariați, 2 copii minori etc. faptul că venitul
disponibil (Yd) este egal cu venitul national (Y) din care eliminăm taxele pe
venit și la care adăgam transferurile sociale (alocații, pensii etc.).

1
 Funcțiile consumului și economisirii au aceleași forme explicate în cursurile
anterioare:
C = Ca + c’*Yd și S = -Ca + s’*Yd, iar C + S = Yd => S = Yd - C
 Elementul de noutate al analizei îl constituie Funcția taxării, care se scrie
astfel:
T = Ta + t*Y, unde :
- Ta = taxe autonome (acele taxe care nu depind de venit; exemplu:
impozitul pe terenuri, clădiri, maşini etc)
- t = rata marginală a fiscalităţii (care arată cât din modificarea venitului
național este preluată de către stat sub formă de impozite şi taxe)
∆T
t = ∆Y

Exemplu: Y ↑ 100 u.m., iar rata marginală a taxării t = 0,16


∆Y = 100 u.m. ∆T = 16 u.m.
t = 0,16
Adică, încasările din taxe cresc cu 16 u.m., atunci când venitul național
(Y) se majorează cu 100 u.m.
Observație. Rata marginală a taxării (t) se aplică venitului național (Y)
și nu venitului disponibil (Yd). Scăzând taxele din venitul național și
adăugând transferurile se obține venitul disponibil.

Relația de echilibru dintre retrageri și intrări poate fi rescrisă astfel:

S + Tnete = I + G => Yd – C + Tnete = I + G =>


Yd + Tnete = C + I + G =>
Y = Cag
ceea ce corespunde egalității dintre producție (Y) și cererea totală =>
condiție de echilibru macroeconomic.

2
Observație. Condiția de echilibru macroeconomic este aceeași (S + Tnete = I +
G), dar poate fi scrisă în două moduri:
a) S + Tnete = I + G
b) Y = C + I + G

Problemă rezolvată 1. Într-o economie mixtă funcția consumului C = 100 +


0,8*Yd, iar funcția taxării T = 10 + 0,25*Y. Dacă transferurile sociale TR = 30,
cheltuielile guvernamentale G = 14, iar investițiile private I = 70. Determinați
nivelul de echilibru al venitului naţional (Y), adică nivelul (Y) la care economia
mixtă se află în echilibru macroeconomic.
Rezolvare: Oricare ar fi modul în care ar fi scrisă condiția de echilibru
macroeconomic într-o economie mixtă, rezultatul este același.
a) S + Tnete = I + G
1. C = 100 + 0,8*Yd => S = -100 + 0,2*Yd
2. Tnete = T – TR = 10 + 0,25*Y - 30 => Tnete = 0,25*Y – 20
3. I + G = 70 + 14 = 84
4. Deoarece avem două necunoscute Yd și Y și o singură ecuație, trebuie să
exprimăm Yd în funcție de Y, astfel:
Yd = Y – T + TR => Yd = Y – (10 + 0,25*Y) + 30 =>
Yd = Y – (10 + 0,25*Y) + 30 => Yd = Y – 0,25*Y – 10 + 30 =>
Yd = 0,75*Y + 20
5. Nivelul Yd se folosește în funcția consumului/economisirii, rezultând:
S = -100 + 0,2*Yd => S = -100 + 0,2*(0,75*Y + 20) =>
S = -100 + 0,15*Y + 4 => S = -96 + 0,15*Y

3
Deoarece atât economisirea (S), cât și taxele nete (Tnete) sunt exprimate în
funcție de venitul național (Y), atunci revenim la condiția de echilibru
inițială, astfel:
6. S + Tnete = I + G => -96 + 0,15*Y + 0,25*Y – 20 = 84 =>
0,40*Y = 84 + 20 + 96 => 0,4*Y = 200 => Y = 200/0,4 => Y = 500 u.m.
Așadar, nivelul de echilibru al venitului național (Y) este de 500 u.m.
SAU
b) Y = C + I + G
1. C = 100 + 0,8*Yd
2. Yd = Y – T + TR => Yd = Y – (10 + 0,25*Y) + 30 =>
Yd = Y – (10 + 0,25*Y) + 30 => Yd = Y – 0,25*Y – 10 + 30 =>
Yd = 0,75*Y + 20
Nivelul Yd se folosește în funcția consumului/economisirii, rezultând:
3. C = 100 + 0,8*Yd => C = 100 + 0,8*(0,75*Y + 20) =>
C = 100 + 0,6*Y + 16 => C = 116 + 0,6*Y
4. I + G = 70 + 14 = 84
5. Deoarece consumul (C) este exprimat în funcție de venitul național (Y),
atunci revenim la condiția de echilibru inițială, astfel:
6. Y = Cag => Y = C + I + G => Y = 116 + 0,6*Y + 84 => Y – 0,6*Y = 200 =>
0,4*Y = 200 => Y = 200/0,4 => Y = 500 u.m.
Așadar, nivelul de echilibru al venitului național (Y) este de 500 u.m.
Așadar, dacă se produc bunuri în valoare de 500 u.m., cererea din economie va
avea aceeași valoare, ceea ce înseamnă că nu există stocuri => echilibru
macroeconomic.
 Dacă Y ar fi fost de 400 u.m. (adică mai mic decât Y de echilibru) =>
Cag = C + I + G => Cag = 200 + 0,6*Y=> Cag = 200 + 0,6*400 =>
Cag = 440 u.m => Y (producție) < Cag (cerere) =>
4
stocurile anterioare scad și producția este stimulată să crească =>
Y crește către nivelul de echilibru
 Dacă Y ar fi fost de 600 u.m. (adică mai mare decât Y de echilibru) =>
Cag = C + I + G => Cag = 200 + 0,6*Y=> Cag = 200 + 0,6*600 =>
Cag = 560 u.m => Y (producție) > Cag (cerere) =>
stocurile cresc și producția va scădea =>
Y scade către nivelul de echilibru
 Către ce nivel al producției va tinde respectiva economie? Către nivelul de
echilibru, de 500 u.m. Orice nivel inferior acestuia conduce la creșterea
producției, iar orice nivel superior acestuia determină scăderea producției
către nivelul de echilibru.

Problemă propusă (grila 60/tema 3). Se cunosc următoarele informații în legătură


cu o economie mixtă: S = -200 + 0,4 Yd; taxele autonome (Ta) sunt de 20 u.m.;
rata fiscalității (t) = 10 %; transferuri = 90 u.m.; Investiții = 68 u.m.; cheltuieli
guvernamentale = 60 u.m.. Venitul național (Y) care corespunde echilibrului
macroeconomic într-o economie mixtă este de: a) 740 u.m.; b) 300 u.m.; c) 1000
u.m.; d) 370 u.m.; e) niciun raspuns corect.

C.2. Multiplicatorul investițiilor într-o economie mixtă


Semnificația economică a multiplicatorului investițiilor într-o economie
mixtă este similară cu cea explicată în cazul unei economii simple. Astfel,
multiplicatorul investițiilor ia în considerare modificarea absolută a venitului
național (∆Y, nu ∆Yd ca într-o economie simplă), ca urmare a investițiilor
suplimentare (∆I) realizate într-o anumită economie. Investițiile realizate într-un
sector de activitate au efecte pozitive și asupra altor sectoare de activitatea –
influența investițiilor se multiplică în economie.
5
Semnificația economică a multiplicatorului investițiilor. Exemplu.

Vă reamintesc exemplul utilizat la cursul precedent în privința


multiplicatorului investițiilor într-o economie simplă.
Presupunem că dezvoltatorii imobiliari decid să realizeze noi investiții,
astfel că vor câștiga mai mult atât proprii angajați, cât și firmele de la care vor
cumpăra materiale de construcții. Deoarece veniturile angajaților cresc (va spori
numărul de angajați/salariul acestora) => presupunem că va crește cererea de
mașini a acestora. Prin urmare, și firmele care produc mașini vor avea venituri
mai mari, iar de pe urma lor vor obține vânzări superioare și firmele producătoare
de componente auto. Ca urmare a investițiilor suplimentare realizate în sectorul
imobiliar de către dezvoltatorii care și-au urmărit propriul interes (profituri mai
mari), vor exista creșteri ale producției/veniturilor nu doar în respectivul sector,
ci și în altele, dovadă că există o multiplicare a influenței investițiilor în
economie.
Spre deosebire de cazul unei economii simple, impactul investițiilor
asupra economiei nu depinde doar de înclinația marginală spre consum (cât de
mult se va consuma din venitul suplimentar), ci și de rata marginală a taxării
(cât de mult se va taxa venitul suplimentar obținut în diverse sectoare
economice).
Condiția esențială a multiplicării veniturilor ca urmare a investițiilor
este aceea a consumului într-o mare măsură a venitului suplimentar și a
taxării într-o mai mică măsură a venitului suplimentar.

6
Deducerea multiplicatorului investițiilor într-o economie mixtă
Economia mixtă este în echilibru, iar investițiile se modifică =>
Y=C+I+G
 C = Ca + c’*Yd
 Yd = Y – T + TR
 T = Ta + t*Y
Y = Ca + c’*(Y – T + TR) + I + G şi T = Ta + t*Y =>
Y = Ca + c’*(Y – Ta – t*Y + TR) + I + G =>
Y = Ca - c’*Ta + c’*TR + I + G – c’*t*Y + c’*Y =>
Y – c’*Y + c’*t*Y = Ca - c’*Ta + c’*TR + I + G =>
Y [ 1−c' ∗(1−t) ]= Ca - c’*Ta + c’*TR + I + G
Deoarece se modifică investiţiile (ceilalți factori fiind constanți) =>
- perioada inițială: Y0[ 1−c' ∗( 1−t ) ] = Ca0 – c’*Ta0 + c’*TR0 + I0 + G0
- perioada actuală: Y1[ 1−c' ∗( 1−t ) ] = Ca0 – c’*Ta0 + c’*TR0 + I1 + G0

∆Y¿ [ 1−c'∗(1−t ) ]=¿∆I


Raportul dintre modificarea absolută a venitului național (∆Y) şi
modificarea absolută a investiţiilor (∆I) , poartă denumirea de multiplicator al
investiţiilor (Mi).
∆Y 1
Mi = =
∆ I [ 1−c ∗( 1−t ) ]
'

7
Dacă înclinația marginală spre consum (c’) ↑ și/sau rata marginală a taxării (t) ↓ =>
Mi ↑.
Dacă înclinația marginală spre consum (c’) ↓ și/sau rata marginală a taxării (t) ↑ =>
Mi ↓.

Aveți astfel o confirmare matematică a concluziei deduse în cazul


exemplului anterior (pagina 6) – condiția esențială a multiplicării veniturilor ca
urmare a investițiilor este aceea a consumului într-o mare măsură a venitului
suplimentar și a taxării într-o mai mică măsură a venitului suplimentar, adică
a unei înclinații marginale spre consum mai mari, respectiv a unei rate
marginale a taxării mai mici.

Problemă rezolvată 2. Într-o economie mixtă funcția consumului C = 100 +


0,8*Yd, iar funcția taxării T = 10 + 0,25*Y. Dacă transferurile sociale TR = 30,
cheltuielile guvernamentale G = 14, iar investițiile private I = 70. Nivelul venitului
disponibil (Y) de echilibru inițial este 500 u.m., precum am calculat în cadrul
Problemei rezolvate 1. Aflaţi noul nivel de echilibru al venitului, dacă investiţiile
cresc cu 20 u.m. (∆I = 20 u.m. și I1 = 90 u.m.).
Rezolvare.
Y1 = C1 + I1 + G1
1. C1 = 100 + 0,8*Yd1
2. Yd1 = Y1 – T1 + TR1 => Yd1 = Y1 – (10 + 0,25*Y1) + 30 =>
Yd1 = Y1 – (10 + 0,25*Y1) + 30 => Yd1 = Y1 – 0,25*Y1 – 10 + 30 =>
Yd1 = 0,75*Y1 + 20
Nivelul Yd1 se folosește în funcția consumului/economisirii, rezultând:
3. C1 = 100 + 0,8*Yd1 => C1 = 100 + 0,8*(0,75*Y1 + 20) =>
C1 = 100 + 0,6*Y1 + 16 => C1 = 116 + 0,6*Y1

8
4. I1 + G1 = 90 + 14 = 104
5. Deoarece consumul (C) este exprimat în funcție de venitul național (Y),
atunci revenim la condiția de echilibru inițială, astfel:
6. Y1 = Cag => Y1 = C1 + I1 + G1 => Y1 = 116 + 0,6*Y1 + 104 =>
Y1 – 0,6*Y1 = 220 => 0,4*Y1 = 220 => Y1 = 220/0,4 => Y1 = 550 u.m.
SAU
Folosind multiplicatorul investițiilor =>
I ↑ cu 20 u.m. (∆I = 20 u.m.), c’ = 0,8, t = 0,25. ∆Y =?
∆Y 1 1 1
Mi = =
20 [ 1−c ∗( 1−t ) ]
' = [ 1−0,8∗( 1−0,25 ) ] = 0,4 = 2,5
∆Y
2,5 = 20 => ∆Y = 50 => Y1 – 500 = 50 => Y1 = 550 u.m.

Problemă rezolvată 3. În țara A, înclinaţia marginală spre consum (c’) este de 0,8,
iar rata marginală a taxării (t) = 0,2. În țara B, înclinaţia marginală spre consum (c’)
este de 0,6, iar rata marginală a taxării (t) = 0,25. Dacă investiţiile cresc cu aceeași
sumă în fiecare dintre cele 2 ţări, în care din ele venitul se va modifica mai mult?
Rezolvare.
c’A> c’B
tA < t B Răspuns: în ţara A
MiA > MiB => ∆YA este mai mare decat ∆YB

D. Analiza echilibrului macroeconomic într-o economie deschisă


Într-o economie deschisă există sector privat, sector public și sector extern,
adică gospodării, firme interne,sector financiar bancar, sector public și agenți
economici eexterni care interacționează cu cei interni (prin importuri și exporturi).
Din fericire pentru voi nu vom mai complica analiza cu o funcție a importurilor sau
cu deducerea multiplicatorului investițiilor într-o economie deschisă, explicând
doar condiția de echilibru macroeconomic într-o economie deschisă.

9
D.1. Condiția de echilibru macroeconomic într-o economie deschisă
Cu siguranță vă reamintiți că retragerile dintr-o economie deschisă erau
sumele economisite de către sectorul privat (S), taxele nete (Tnete) și importurile
(Imp), iar intrările erau sumele investite de către sectorul privat (I), cheltuielile
statului pentru achiziția de bunuri și servicii, bunuri de capital și plata salariilor
bugetarilor (G) și exporturile (Exp).

Așadar, condiția de echilibru macroeconomic dintr-o economie


deschisă se scrie, într-o primă variantă, ca egalitate dintre retrageri și intrări
=>
S + Tnete + Imp = I + G + Exp
Relația de echilibru dintre retrageri și intrări poate fi rescrisă astfel:

S + Tnete + Imp = I + G + Exp => Yd – C + Tnete + Imp = I + G + Exp =>


Yd + Tnete = C + I + G + Exp – Imp =>
Y = C + I + G + ExNet
Y = Cag
ceea ce corespunde egalității dintre producție (Y) și cererea totală =>
condiție de echilibru macroeconomic.

Observație. Condiția de echilibru macroeconomic este aceeași (S + Tnete +


Imp = I + G + Exp), dar poate fi scrisă în două moduri:
a) S + Tnete + Imp = I + G + Exp
b) Y = C + I + G + ExpNet

10
Cursul 7. Macroeconomie. Modelul cerere agregată-ofertă agregată
Analiza propusă în cadrul noului curs este similară cu studierea echilibrului
pieței de la microeconomie. Așa cum pe orice piață există o cerere și o ofertă,
respectiv factori care le influențează pe acestea, la fel, la nivel macroeconomic,
discutăm de Cererea agregată (Cag) și de Oferta agregată (Ofag), care poate fi pe
termen scurt (OfagTS, TS - perioada de timp în care nu variază decât numărul de
lucrători, la același stoc de capital) și pe termen lung (Of agTL, TL - perioada de timp
în care variază atât numărul de lucrători, cât și stocul de capital la nivelul unei
economii).
Începând cu noul curs, veți avea mult mai puține aplicații de rezolvat, astfel
că vom insista mai mult pe înțelegerea modului în care funcționează economia
națională. Parcurgând acest curs, veți fi capabili să înțelegeți deciziile care se iau de
către decidenții macroeconomici (Guvern, BNR), să analizați oportunitatea lor și să
explicați efectele macroeconomice ale măsurilor adoptate.
A. Cererea agregată (Cag)
Se referă la PIB prin metoda cheltuielilor, adică la cheltuielile realizate
de către agenți economici interni și externi (exporturi) pentru achiziția de
bunuri și servicii finale produce intern.
Cag = C + I + G + Expnet
11
A1. Reprezentarea grafică a cererii agregate
Se respectă legea generală a cererii de la microeconomie, numai că în
locul prețului și a cantității cerute pe o anumită piață, există IGP (Indicele
general al prețurilor sau Deflatorul PIB) și Y (cantitatea agregată cerută la
nivelul economiei, în acest caz).
IGP ↓ => cantitatea cerută la nivel naţional ↑ => Y ↑
IGP ↑ => Y ↓

IGP

IGPA A

IGPB B
Cag

YA YB Y

De ce are Cererea agregată pantă negativă?


a) Dacă IGP ↑ => puterea de cumparare ↓ => cantitatea cerută se reduce; are loc
scăderea puterii de cumparare a averii pe care o deţin indivizii.
b) Dacă IGP ↑ => preţul bunurilor finale realizate intern ↑ =>
 cantitatea cerută la export ↓ => cantitatea agregata cerută ↓
 Importurile devin mai ieftine (cantitatea importată ↑) => cantitatea
agregată cerută din producţia internă ↓

A2. Factorii care determină creşterea/reducerea cererii agregate

12
Modificarea preţurilor din economie determină deplasarea pe aceeaşi curbă
a cererii agregate şi nu creşterea/scăderea cererii agregate.
 Creşterea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia către dreapta
 Scăderea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia către stânga

Grafic:
IGP

IGP0
Cag1
Cag0
Cag2

Y
Y2 Y0 Y1

1) Consumul privat (C)


C ↑ => Cag ↑
d’(la creditele de consum) ↓ (politica monetară expansionistă)
T ↓, TR ↑ (politică fiscală expansionistă) C creşte
gradul de încredere în evoluţia economiei ↑

C ↓ => Cag ↓

13
d’(la creditele de consum) ↑ (politică monetară restrictivă)
T ↑, TR ↓ (politică fiscală restrictivă) C scade
gradul de încredere în evoluţia economiei ↓

2) Investiţiile
I ↑ => Cag ↑

d’(la creditele de investiţii) ↓ (politică monetară expansionistă)


T ↓ (politică fiscală expansionistă) I cresc
gradul de încredere în evoluţia economiei ↑

I ↓ => Cag ↓

d’(la creditele de investiţii) ↑ (politică monetară restrictiva)


T ↑ (politică fiscala restrictivă) I scad
gradul de încredere în evoluţia economiei ↓

3) Cheltuielile guvernamentale
G↑ (politică fiscală expansionistă) => Cag ↑
G ↓ (politică fiscală restrictivă) => Cag ↓

4) ExpNet = Exp – Imp

4.1.) Principalii factori care influenţează exportul

14
a) Cererea externă (Y* - veniturile externe) – relaţie directă
Y* ↑ => cererea pentru produsele obţinute în România ↑ => Exp ↑ => Expnet ↑ =>
Cag ↑
Y* ↓ => cererea pentru produsele obţinute în România ↓ => Exp ↓ => Expnet ↓ =>
Cag ↓

b) Cursul de schimb valutar (nominal)


Exemplu. Presupunem că se exportă un bun al carui preţ intern este de 100 lei.
Dacă are loc creşterea cursului de schimb de la 4 la 5 lei pentru 1€, cum vor evolua
exporturile pentru acel bun?
Răspuns:
P =100 lei
Curs0 €/lei = 4
Curs1 €/lei = 5
Cursul ↑ => leul de depreciază în raport cu € (sunt mai mulți lei plătiți pentru 1
euro)
Curs 4 lei ptr 1 € => Pextern = 25€ (100lei/4lei)
Curs 5 lei ptr 1 € => Pextern = 20€ (100lei/5lei)
 Exporturile se ieftinesc în moneda străină => exporturile ↑
Leul de depreciază => Exp ↑ => Cag ↑
Leul se apreciază => Exp ↓ => Cag ↓

4.2.) Principalii factori care influenţează importul


a) Veniturile interne
15
O parte dintre veniturile interne sunt cheltuite pe bunuri din import.
Dacă veniturile interne ↓ => Importurile ↓
Dacă veniturile interne ↑ => Importurile ↑
b) Cursul de schimb valutar (nominal)
Exemplu. Presupunem că se importă un bun al carui preţ extern este 25 €. Cursul
de schimb ↑ de la 4 la 5 lei pentru 1 €. Ce evoluţie vor înregistra importurile din
acel bun?

Răspuns:
Pext = 25 €
Curs0 = 4 lei/€ Depreciere leu => importurile devin mai scumpe =>
Curs1 = 5 lei/€ Imp ↓

Leul se depreciază => Imp ↓ => Cag ↑


Leul se apreciaza => Imp ↑ => Cag ↓
Concluzii privind influenţa cursului de schimb valutar (nominal)
Dacă leul se depreciază relativ la euro
 Exp ↑ ExpNet ↑ => soldul comercial ↑ => deficitul comercial ↓ sau
 Imp ↓
Surplusul comercial ↑

Dacă leul se apreciază relativ la euro


 Exp ↓ ExpNet ↓ => soldul comercial ↓ => deficitul comercial ↑ sau
 Imp ↑
Surplusul comercial ↓

CONCLUZII

16
1. Adoptarea unor politici macroeconomice expansioniste – politică
monetară expansionistă/politică fiscală expansionistă – crește Cag.
2. Creșterea încrederii agenților economici în evoluția economiei – crește
Cag.
3. Deprecierea leului relativ la valute (euro/dolar) – crește Cag.
4. Adoptarea unor politici macroeconomice restrictive – politică monetară
restrictivă/politică fiscală restrictivă – scade Cag.
5. Scăderea încrederii agenților economici în evoluția economiei – scade
Cag.
6. Apreciere leului relativ la valute (euro/dolar) – scade Cag.
Vă mulțumesc că ați parcurs aceste cursuri!

17