Rezervația naturală Pădurea

Hagieni
USAMVB – Master Managementul Conservării
Biodiversității – Curs Arii Protejate

4/7/2014
Masterand Daniela Galani (Neculai)
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 2

2. Descrierea sitului ............................................................................................................................. 2

3. Importanță botanică........................................................................................................................ 5

3.1 Specii amenințate .......................................................................................................................... 5

3.1.1 Centaurea varnensis – familia Asteraceae (Compositae) ....................................................... 6

3.1.2 Chamaecytisus jankae- familia Fabaceae ............................................................................... 6

3.1.3 Colchicum fominii - familia Melanthiaceae ........................................................................... 7

3.1.4 Minuartia bilykiana- familia Caryophillaceae......................................................................... 8

3.1.5 Paeonia tenuifolia – familia Paeoniaceae .............................................................................. 8

3.1.6 Potentilla emilii-popii – familia Rosaceae............................................................................... 9

3.1.7 Salvinia natans – familia Salviniaceae .................................................................................. 10

3.1.8 Trapa natans – familia Trapaceae ........................................................................................ 10

3.2 Tipuri de habitate amenințate .................................................................................................... 11

3.3 Tipuri de habitate nou propuse ................................................................................................... 11

4. Importanța faunistică .................................................................................................................... 13

5. Activitățile antropice și efectele lor în sit și în jurul acestuia ........................................................ 17

Bibliografie ............................................................................................................................................ 19

1
 1. Introducere
Conservarea biodiversității zonelor naturale, cu utilitate asupra sănătății mediului natural și implicit
asupra speciei umane se face prin protecția unor arii cât mai diverse, reprezentative pentru
habitatele specifice zonelor din care fac parte. Ariile protejate sunt astfel de zone, scopul protecției
fiind conservarea diversității speciilor de floră și faună și a habitatelor reprezentative. Protecția unor
astfel de zone este reglementată la nivel internațional prin intermediul unor rețele ca Natura 2000,
care acționează în Europa și care evaluează și pune sub protecție internațională arii specifice fiecărui
habitat, sau zone care necesită protecție datorită unor specii de floră și faună din Lista Roșie.

O astfel de Arie este și Pădurea Hagieni, care este atât Zonă de Protecție Specială Avifaunistică
ROSPA0094, cât și Arie Naturală Protejată de Interse Comunitar ROSCI0157 (Pădurea Hagieni- Cotul
Văii).

2. Descrierea sitului
Regiunea- Dobrogea

Județul – Constanța

Zona biogeografică – Stepică

Coordonate – Lat 43°47’, Long 28°27’

Altitudine – 3 – 65 m

Suprafața – 587 ha

Protecție – 100% rezervație naturală

Aflată pe partea stângă a şoselei Mangalia-Albeşti, Pădurea Hagieni reprezintă una dintre cele mai
valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului,
atât de diferit de cel litoral aflat la numai câţiva kilometri distanţă şi prin rarităţile faunistice care şi-
au găsit refugiul în această insulă de vegetaţie înconjurată acum de culturi agricole. Putem găsi aici
bălţi cu vegetaţie acvatică şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar,
pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe,
predominantă fiind o pădure naturală de tip submediteranean.

Relieful este fragmentat, constând în platouri calcaroase și văi adânci, uneori cu apă, mai mult sau
mai puțin stătătoare. Substratul este reprezentat de calcare sarmațiene. Clima este de tip
continental, cu unele influențe ale Mării Negre și submediteraneene.

Pădurea Hagieni apare ca o insulă de arbori termofili în stepa dobrogeană. Are o deosebită
importanţă ştiinţintifică, prin poziţia geografică la intersecţia căilor de migrare a florelor pontică,
balcanică, mediteraneană, central-europeană, aralo-caspică şi iliro-moesiacă, ceea ce a determinat
un amestec de elemente floristice numeroase şi variate. Situl adăposteşte peste 800 de taxoni
vegetali şi specii importante de animale (păsări, reptile şi nevertebrate), multe dintre ele ocrotite la
nivel naţional şi internaţional. Peisajul unic este personalizat şi prin tufărișurile mediteraneene
denumite siblyak/şibleac.
2
Rezervaţia Naturala Pădurea Hagieni, ca sit Natura 2000 având codul ROSPA0094 (cnf. Legii 5/2000),
care acoperă 418,2 ha, face parte din fond forestier de stat (teritorial este înscrisă în Amenajamentul
Silvic al O.S.Basarabi). Rezervația nu are un plan de management elaborat, activitățile în această zonă
desfășurându-se pe baza Regulamentului rezervaţiei elaborat de Direcţia Silvică Constanţa, custodele
ariei protejate.

Tabel 1. Caracteristici generale ale sitului1

pondere
Clase de habitat
in %

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 6,00

N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării 12,00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) 4,00

N14 - Pajiști ameliorate 40,00

N16 - Păduri caducifoliate 6,00

N17 - Păduri de conifere 5,00

Total 100,00

Relațiile sitului Natura 2000 - Pădurea Hagieni (ROSPA0094) cu alte situri desemnate la nivel national
sau regional:

Cod Suprapunere % Numele sitului

RO04 - Rezevație naturală 30,01 2.360.-Pădurea Hagieni

1
Tabel preluat de pe : http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0094
3
4
 2

3. Importanță botanică
Flora este foarte bogată, cuprinzând peste 700 de taxoni vasculari, dintre care unii cresc numai aici.
Sscabiosa micrantha, Plumbago europaea, Stachys obliqua, Salvia ringens. Vegetația este termofilă,
reprezentată de păduri și pajiști stepice și pietroase. Dintre taxonii menționați în Lista Roșie a
României (Olteanu & al. 1994), au fost identificați: Beta trigyna, Centaurea napulifera s. L.,
Convolvulul lineatus, Crocus Chrysanthus, Crocus pallasii, Crocus flavus, Dictamnus albus, Ferulago
confusa, Dianthus leptopetalus, Galanthus elwesii, Anacamptis pyramidalis, Himantoglossum
hircinum ssp. caprinum, Myrrhoides nodosa, Nepeta parviflora, Ononis pusilla, Opopanax bulgaricus,
Orchis purpurea, Orchis simia, Ornithogalum oreoides, Ornithogalum comossum, Paeonia peregrina,
Paeonia tenuifolia, Paliurus spina-christi, Prunus tenella, Rindera umbellata, Salvia aethiopis, Salvia
ringens, Scutellaria orientalis var. pinnatifida, Hottonia palustris, Stachys obliqua, Sternbergia
colchiciflora, Phleum subulatum, Heliotropium dolosum, Parietaria lusitanica ssp. serbica.

3.1 Specii amenințate

 Centaurea varnensis (taxon subendemic și amenințat);
 Chamaecytisus jankae (taxon subendemic și amenințat);
 Colchicum fominii (taxon european amenințat);
 Minuartia bilykiana (taxon subendemic și amenințat);
 Paeonia tenuifolia (taxon european amenințat);
2
Sursa foto: http://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-hagieni-dobrogea/
5
  Pontentilla emilii-popii (taxon european amenințat);
 Salvinia natans (taxon european amenințat);
 Trapa natans (taxon european amenințat);

3.1.1 Centaurea varnensis – familia Asteraceae (Compositae)

3 4

Distributie si Habitat – originara din Romania si Bulgaria, creste la marginea semanaturilor si pe langa
drumuri. Descriere – specie perena. Tulpina erecta, 35-80 cm inaltime. Frunzele inferioare petiolate,
penat sectate, lat ovate, cele tulpinale sesile; frunzele ramurilor simple, intregi sau la baza cu 2
lacinii. Tulpina si frunzele sunt pubescente. Antodii cate 2-3, aglomerate la varful ramurilor, sesile,
sau scurt pedunculate. Foliole involucrale externe ovat lanceolate, cele interne mai inguste si mai
lungi, cu 4-7 fimbrii si terminate cu un spin rigid. Flori rozee. Infloreste in iulie-septembrie.5

3.1.2 Chamaecytisus jankae- familia Fabaceae

Specie endemică din Munții Balcani, întâlnită în Bulgaria, România, Serbia și Albania.
Este un arbust pitic descris ca plantă orofită. Specia este descrisă ca fiind caracteristică stepelor
ierboase vest pontice, pășunilor, comunităților naturale sau secundare de ierburi sau terenurilor
plane de pe coasta de vest a Mării Negre și solurilor dezvoltate pe calcaruri. Este una dintre speciile

3
http://www.biolib.cz/en/image/id75281/
4
http://blog.botanicatalog.com/ro/post/centaurea-varnensis-/
5
http://blog.botanicatalog.com/ro/post/centaurea-varnensis-/
6

http://www.floraofromania.transsilvanica.net/flora%20of%20romania/acXI%20fagaras%20marius/Copy%20%2
817%29%20of%20species.htm
6
de diagnostic dintr-o noua asociație Paeonio tenuifoliae-Koelerietum brevis din Bulgaria, și din
asociația Myrsiniteto-Ischaemetum din Mt. Suva, Serbia (Todorova and Tzonev 2010).
A fost listată ca plantă rară în Lista Roșie de plante vasculare pentru pajiștile din România (Anca et al.
2004), și ca rară și amenințată/ pe cale de dispariție pe coasta Mării Negre (Făgăraș et al. 2010).
Ecoregiunea are o rețea bună de arii protejate, dar specia nu a fost raportată ca făcând parte din ele.
Este încă necesară colectarea de semințe ca efort de conservare ex situ. Nu se știe să fie întâlnită în
grădini botanice.7

3.1.3 Colchicum fominii - familia Melanthiaceae

Plantă perenă de 15-25 cm. Tulpina subterană – bulbotuber de 20-50 mm lungime. Frunze 3-6, liniar
lanceolate sau lat lanceolate, plane, de 5-10 mm latime. Flori 1-4, infundibuliforme; petale roz-
liliachii; antere galbene sau portocalii. Fruct capsula de 15-35 mm lungime, alungita sau scurt
ovoidala. IX-X.
Habitat: pante stepice.
Bioecol.: geofit pontic(vestic); specie xerofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.9

7
http://www.iucnredlist.org/details/19892500/0
8
http://kiev.convdocs.org/docs/236/index-43731.html
9
http://www.salvaeco.org/plante/page/colchicum_fominii.php
7
3.1.4 Minuartia bilykiana- familia Caryophillaceae

10

3.1.5 Paeonia tenuifolia – familia Paeoniaceae

11 12

Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), este o plantă ierboasă, perenă, rară, ocrotită, specifică zonelor
înierbate, calde, însorite din sud-vestul şi sud-estul României. Ca un fapt cu totul ieşit din comun,
această frumoasă plantă apare şi în zona de silvostepă mai răcoroasă a Transilvaniei, într-un singur
nucleu situat la Zau de Câmpie (jud. Mureș).
Partea subterană a bujorului de stepă este reprezentată de o rădăcină puternic tuberizată.
Majoritatea tuberculilor sunt alungiţi şi goi pe dinăuntru.
Deasupra solului se dezvoltă o tulpină erectă, de obicei neramificată, înaltă de 10-50 cm. Frunzele
sunt caracteristice, compuse, glabre, cu lacinii înguste, mai deschise la culoare şi mate pe dos.
Prin frunzele sale ternat multipartite, cu segmente îngust liniare, late de 1—5 mm (foliolele laciniate
se asemănă cu cele ale mărarului) şi prin talia modestă, bujorul de stepă se deosebeşte cu uşurinţă
de ceilalţi bujori (bujorul de pădure, bujorul românesc, bujorul de grădină). În ciuda taliei modeste
sau poate chiar din acest motiv, eleganţa acestei plante este deosebită, mai ales în timpul înfloritului.
Bujorul de stepă înfloreşte începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, până spre sfârşitul primei
decade a lunii mai.

10
http://botanicaserbica.bio.bg.ac.rs/arhiva/pdf/2010_34_1_506_full.pdf
11
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_stepa.html
12
http://www.botanischergarten.ch/web/boga/garten/alpinum/osteuropa.html
8
Paeonia tenuifolia este o specie răspândită sporadic prin stepele Ucrainei, prin Caucaz, în Crimeea şi
în Peninsula Balcanică (C. Pârvu). La noi, bujorul de stepă apare, ca şi rudele sale sălbatice, doar în
câteva nuclee:
- judeţul Constanţa (Basarabi, Techirghiol, Murfatlar; 23 August),
- judeţul Tulcea (Măcin-Greci),
- judeţul Vaslui (Colinele Elanului),
- judeţul Mehedinţi (la Crihala spre Brezniţa şi lângă Turnu-Severin),
- judeţul Caraş-Severin (lângă Moldoviţa),
- judeţul Mureş (Zau de Câmpie).13

3.1.6 Potentilla emilii-popii – familia Rosaceae

14 15

Este o specie local endemică cunoscută doar în puţine localităţi din Dobrogea de sud. Planta este
înaltă de 15-40 cm, cu tulpini lung şi dens păroase, la fel fiind şi frunzele palmate cu 5-7 lobi dinţaţi şi
inflorescenţa ce cuprinde câteva flori relativ mici îndesuit dispuse, cu cinci petale galben palide, de
lungimea sepalelor. Cele două localităţi de unde s-au semnalat populaţii, Coroana şi Adamclisi, nu au
fost investigate recent, iar starea actuală a populaţiilor nu se cunoaşte. Intervine şi confuzia ce se
poate face între această specie şi sclipeţii drepţi şi cei de Crimeea, rude apropiate ce sunt frecvente
în Dobrogea în acelaşi habitat al pajiştilor de stepă ponto-sarmatice (62C0* ).
Numele de gen provine din latinescul potens – puternic, potentilla – mica (plantă) puternică,
deoarece în trecut se credea că unele specii ale genului au un puternic efect curativ. Numele speciei
este o dedicaţie pentru academicianul şi naturalistul român Emil Pop (1897-1974).16

13
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_stepa.html
14
http://dev.adworks.ro/natura/specii/183/Buruiana-cu-cinci-degete-sau-sclipeti-de-Adamclisi.html
15
http://www.ibiol.ro/posmediu/plante/foto/potentilla.htm
16
http://dev.adworks.ro/natura/specii/183/Buruiana-cu-cinci-degete-sau-sclipeti-de-Adamclisi.html
9
3.1.7 Salvinia natans – familia Salviniaceae

17 18

Este o ferigă plutitoare, crescând în populații mari la suprafața apelor stătătoare sau în acelea ce au
curenți slabi: canale, bălți, brațe de râu închise. Este adesea asociată cu Lemnaceaele și alte plante
plutitoare.
Este o plantă Eurasiatică, fiind întâlnită mai ales în centrul și estul Europei și în Asia, din Caucaz până
în China, în nordul Indiei, și în Asia de SE și Japonia. În Europa se întinde de la valea Rhinului până în
Rusia iar în sud, din nordul Italiei de-a lungul bazinului Dunării până la mArea Neagră și în nordul
Greciei.
Deși este o specie ce prezintă o fluctuație naturală masivă a populației, care deși pare să dispară,
reapare după câțiva ani, se pare că există un declin global în aria sa. Specia are un declin în Europa cu
câteva extinții locale, a căror cauză nu este cunoscută. Este declarată extinctă în Olanda și Elveția. 19

3.1.8 Trapa natans – familia Trapaceae

20

Denumire populară – cornaci, ciuline, castane de baltă.

Are in apa o tulpina lunga, ce poate atinge circa 2 metri, prevazuta cu frunze penat-sectate, dispuse
verticilat sau altern. Tulpina se termina la suprafata apei cu un smoc de frunze romboidale, care au

17
http://ro.wikipedia.org/wiki/Salvinia
18
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Salvinia_natans_%28habitus%29_1.jpg
19
http://www.iucnredlist.org/details/163996/0
20
http://de.wikipedia.org/wiki/Wassernuss
10
petiolul umflat. Florile sunt albe, mici, solitare. Fructele, cu 4 colti, la maturitate sunt tari, pietroase,
de culoare neagra. Este comuna in sudul tarii, mai ales in baltile Dunarii.
Preferã apele stãtãtoare, însorite, pe fund cu nãmol bogat în humus, însã sãrac în carbonat de calciu.
În timpul înfloririi, ca și al formãrii fructelor, trebuie ca temperatura apei sã depãșeascã +20°C. 21

3.2 Tipuri de habitate amenințate

 EUNIS C1 Ape stătătoare de suprafață; Directiva Habitate 3150 Lacuri eutrofe naturale cu
vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocarition, Convenția de la Berna 22.4 Comunități
euhidrofite;
 EUNIS E1 Pajiși xerofile; Directiva habitate 6290 Stepe vest- pontice cu Paeonia tenuifolia;
Convenția de la Berna 34.9 Stepe continentale.

3.3 Tipuri de habitate nou propuse

 EUNIS E1 Pajiști xerofile pietroase dobrogene din alianța Pimpinello- Thymion zygioidi, cu :
Thymus zugioides, Koeleria lobata, Dianthus nardiformis, Dianthus pseudarmeria;
 EUNIS G1 Păduri ponto-balcanice cu: Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens, Acer
tataricum, Cotinus coggygria, Frasinus ornus, Carpinus orientalis, Paeonia peregrina,
Asparagus tenuifolius, Asparagus verticillatus, Arum orientale, Vinca herbacea, Myrrhoides
nodosa.

22

Quercus sp. Cotinus coggygria – Scumpie

23

Carpinus orientalis – Cărpiniță Asparagus verticillatus

21
http://www.eplante.ro/plante-a-z/cornaci-ciuline-castane-de-balta-Trapa-natans.html
22
http://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-hagieni-dobrogea/
23
Idem 21
11
 24

Achilea coarctata Achiea clypeolata

25

Digitalis lanata Isatis Tinctoria Paliurus spina-christi Arum orientale

26

Peonia peregrina romanica

24
Idem 21
25
Idem 21
26
http://cartitaplimbareata.ro/index.php/5134/rezervatia-de-bujori-de-la-greci-muntii-macinului-traseul-
cozluk/
12
 4. Importanța faunistică

27

Ca Sit Natura 2000, sub codul ROSPA0094, Pădurea Hagieni găzduieste efective importante ale unor
specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 30

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn):
38

c) număr de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibăritoare ale speciilor urmatoare: Falco cherrug, Falco
vespertinus, Coracias garrulus, Aquila heliaca, Accipiter brevipes, Anthus campestris, Calandrella
brachydactyla, Lanius minor, Milvus migrans, Pernis apivorus, Picus canus, Lullula arborea,
Melanocorypha calandra. Situl este important în perioada de migrație pentru speciile: Larus
melanocephalus, Larus minutus, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmaeus. SOR: Sit desemnat ca
IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C6.

27
Sursa foto: http://blogulupozaru.blogspot.ro/2014/01/rezervatia-hagieni.html
13
 28 29

Falco cherrug – Soim dunarean Falco vespertinus - Vânturelul de seară

30 31

Coracias garrulus – Dumbrăveancă Aquila heliaca –Acvilă de câmp

32 33

Accipiter brevipes- Uliul cu picioare scurte Anthus campestris – Fâsă de câmp

28
Sursa foto: http://dev.adworks.ro/natura/specii/236/Soim-dunarean.html
29
Sursa foto: http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/vanturel-de-seara---falco-vespertinus-556.html
30
Sursa foto: http://dev.adworks.ro/natura/specii/226/Dumbraveanca.html
31
Sursa foto; http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/08/dsc4645.jpg
32
Sursa foto: http://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/
33
Sursa foto: http://www.sithunedoaratimisana.ro/specii-habitat/anthus-campestris-campestris-l-
%E2%80%93-fasa-de-camp/
14
 34 35

Larus minutus - Pescăruş mic Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră/mic

36 37

Melanocorypha calandra – Ciocârlie de bărgan Phalacrocorax pygmaeus – Cormoran mic

Tabel 2. Alte specii de faună protejate38

Categorie Cod Denumire științifică Populație

Mamifere 1201 Bufo viridis A

Reptile 1278 Coluber caspius A
Amfibieni 2593 Crocidura suaveolens C
Mamifere 1203 Hyla arborea A
Amfibieni Mesocricetus auratus C
Mamifere 1200 Pelobates syriacus A
Reptile 1248 Podarcis taurica A
Reptile 1295 Vipera ammodytes A
Legendă: A – Lista Roșie de date naționale; B – Endemic; C- Convenții internaționale; D- Alte motive.

34
Sursa foto: http://www.sor.ro/ro/pasari/Larus-minutus.html
35
Sursa foto: http://dev.adworks.ro/natura/specii/256/Sfrancioc-cu-frunte-neagra-sau-sfrancioc-mic.html
36
Sursa foto: http://dev.adworks.ro/natura/specii/263/Ciocarlie-de-Baragan.html
37
Sursa foto: http://dev.adworks.ro/natura/specii/277/Cormoran-mic.html
38
Tabel preluat de pe : http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0094
15
 39 40

Vipera ammodytes montandoni- Vipera cu corn Testudo graeca ibera– Țestoasa dobrogeana

41 42

Coluber caspius – Sarpele rau Nemesia pannonica coheni

43 44

Bufo viridis – Broasca râioasă verde Crocidura suaveolens – Chițcanul de grădină

39
Sursa foto: http://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-dumbraveni-dobrogea/
40
Sursa foto: http://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-hagieni-dobrogea/
41
Sursa foto: http://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/reptilia/
42
Sursa foto: http://it.wikipedia.org/wiki/Specie_di_Nemesiidae
43
Sursa foto: http://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/amphibia/
44
Sursa foto: http://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/mammalia/
16
 45 46

Hyla arborea – Brotacelul Pelobates syriacus

47 48

Podarcis taurica – Șopârla de iarbă Mesocricetus auratus – Hamsterul auriu

5. Activitățile antropice și efectele lor în sit și în jurul acestuia

Vulnerabilitatea este relativ scazută. Influenţa antropică este dată de prezenţa în vecinătate a
localităţii Hagieni, de activităţile de păşunat, vânătoare, braconaj şi turismul sporadic şi neorganizat.
Toate aceste activități se desfășoară în condițiile în care frecvent pot fi întâlnite pe cuprinsul
rezervației panouri care atenționează asupra interzicerii colectării de plante și pășunatului.

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața de sit afectată.

45
Sursa foto: http://ecomuntiimacinului.wordpress.com/fauna/amphibia/
46
Sursa foto: http://www.euroherp.com/species/Pelobates_syriacus/2/
47
Sursa foto: http://totb.ro/foto-cheile-dobrogei-acolo-unde-peisajul-implineste-aproape-2-miliarde-de-ani/
48
Sursa foto: http://www.e44.ro/category/rozatoare/rase-rozatoare/
17
 Tabel 3. Activități și consecințe în interiorul sitului49
% din
Cod Intensitate Influență
sit
230 - Vânătoarea A 10 -
250 - Recoltarea din floră B 5 -
511 - Linii electrice C 2 0
240 - Capturarea din faună A 5 -
501 - Alei, poteci, drumuri, piste de C 10 0
biciclete
620 - Sporturi de exterior şi activităţi
de petrecerea timpului liber în A 15 -
natură
140 - Păşunatul A 15 -
160 - Managementul silvic B 5 0

Intensitatea influenței : A- mare, B- medie, C- mică; Influență: (+) – pozitivă, (0)- neutră, (-) – negativă

Tabel 4. Activități și consecințe în jurul sitului50

% din
Cod Intensitate Influență
sit
100 - Cultivarea A 25 -
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare A 25 -
140 - Păşunatul A 15 -
502 - Străzi, autostrăzi B 15 0
511 - Linii electrice C 5 0

Organismul responsabil pentru managementul sitului Rezervaţia naturală Pădurea Hagieni se află în
custodia Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Basarabi.
Planuri de management al sitului: Pentru Rezervaţia Naturala Pădurea Hagieni nu există plan de
management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele ariei naturale protejate,
Direcţia Silvică Constanţa.

49
Tabel preluat : http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0094
50
idem
18
Bibliografie
 Arii speciale pentru protecția și conservarea plantelor în România – coord. Anca Sârbu, Editura
Victor B Victor, 2007.

 http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0094

 http://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-hagieni-dobrogea/

 http://www.iucnredlist.org/details/19892500/0

 http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_stepa.ht
ml
 http://dev.adworks.ro/natura/specii/183/Buruiana-cu-cinci-degete-sau-sclipeti-de-Adamclisi.html
 http://www.iucnredlist.org/details/163996/0

 http://www.eplante.ro/plante-a-z/cornaci-ciuline-castane-de-balta-Trapa-natans.html

19