C A P I T O L U L VIII

ALTERNATIVE LA PEDEPSELE PRIVATIVE

DE LIBERTATE

8.1. Necesitatea altemativelor neprivative de libertate

Astazi nu se mai considera ca anumiti indivizi se nasc infractori, ci
se acorda o valoare aproximativ egala factorilor individuali (endo- geni)
§i mediului social (exogeni). Individul i§i formeaza propria per-
sonalitate prin invatarea §i asimilarea treptata a mediului socio-cultural
predominant, socializarea devenind pozitiva sau negativa ca urmare a
preexistentei unui complex de factori sociali care determina sau favo-
rizeaza orientarea antisociala a personalitatii.'
Sancliunile alternative la pedeapsa inchisorii ofera posibilitatea unei
reactii credibile §i eficiente la delictele minore §i de importanta medie.
Elementul cheie al acestora il reprezinta implicarea comunitatii in
incercarea de a asigura reabilitarea condamnatului. De aceea. este necesar
ca aceste sanctiuni sa dobandeasca un statut deplin §i autonom in ceea ce
prive§te indeplinirea lor.
„Proiectul tinerilor infractori” pus in practica de serviciul de
probatiune Hereford §i Worcester a fost marcat de entuziasmul pentru
programele comunitare juvenile. El era destinat infractorilor de sex
masculin, cu varsta intre 17 §i 20 de ani, care au savar§it o infracjiune
suficient de grava sau care au fost deja condamnati sa execute o pedeapsa
privativa de libertate. Rata recidivei din cele doua grupuri, „grupul din
proiect” §i „grupul din inchisoare” este diferita, procentul celor
condamnati din nou pentru o infractiune fiind de 89% pentru grupul din
inchisoare §i 68% pentru grupul din proiect, evidentiindu-se I

I Gh. Nistoreanu, C. PSun, Criminologie, edifie revazutS §i adSugita. Ed.

Europa- Nova. Bucurc^ti. 1996. p. 165.
 322 loan Bala
o imbunatatire de 21% pentru detinutii din proiect. in plus, doar 41%
din grupul din proiect au primit sentinte cu inchisoare, comparativ cu
64% din grupul din inchisoare. Analizele ulterioare au relevat ca proiectul
tinerilor infractori a fost o experienta reunite, in special in privinta hotilor
§i talharilor, categorie cu rise ridicat de recidiva. Prin urmare, optiunea
probatiunii este semnificativ mai eficienta decat in- chisoarea in privinta
protectiei publice. Componenta cheie a proiec- tului a fost comunicarea
continua cu condamnatii.I
La nivel european a fost elaborate Recomandarea nr. (92) 16 a
Comitetului Ministerial al statelor membre referitoare la Regulamentul
european privind sanctiunile §i masurile comunitare. Aceasta a repre-
zentat, in contextul aderarii tot mai multor state la Uniunea Europeana, un
serios impuls in afirmarea §i implementarea sanctiunilor penale
alternative la pedeapsa inchisorii §i a masurilor comunitare.
Modul de aplicare a sanctiunilor §i a masurilor comunitare se
stabile§te prin lege, in mod impartial (Regula nr. 1 §i 3). Principiul
legalitatii este completat de principiul determinarii duratei, in mod similar
sanctiunilor privative de libertate. Natura §i durata sanctiunilor alternative
trebuie sa fie proportionale cu gravitatea infractiunii, sa tina cont de
personalitatea infractorului §i de particularitatile fiecarui caz. In situatia
in care condamnatul nu respecta conditiile sau obligatiile impuse prin
hotararea de condamnare, recurgerea la arestare §i detentie trebuie
reglementata prin lege (Regula nr. 99). Legea nu poate include prevederi
care transforma automat o sanctiune sau masura comunitara in regim de
detenlie in cazul nerespectarii conditiilor sau obligatilor impuse.
Impunerea sau revocarea sanctiunilor comunitare a masurilor
premergatoare se dispun de catre instantele de judecata. Impotriva acestei
hotarari infractorul trebuie sa aiba posibilitatea promovarii unei cai de
atac. Poate fi asistat de un aparator in cadrul procedurilor de im- punere
sau revocare a sanctiunilor comunitare.
Natura sanctiunilor alternative §i a masurilor comunitare, precum §i
modul in care acestea urmeaza sa fie executate, trebuie sa fie in con-
formitate cu drepturile omului garantate in plan international (Regula nr.
22). II

I Gh. Nistoreanu, C. PSun, Criminologie, edifie revazutS §i adSugita. Ed.

Europa- Nova. Bucurc^ti. 1996. p. 165.
II Graham W. Giles, Administrarea justipei in comunitate. Standarde §i
 EVOLUTIA SISTEMULUI DE EXECUTARE A PEDEPSELOR 323
Impunerea §i executarea sanctiunilor §i mSsurilor comunitare
trebuie sS urmSreascS dezvoltarea simtului responsabilitStii infracto-
rului fata de comunitate in general §i fata de victims in particular, motiv
pentru care se aplicS numai atunci cand infractorul cunoa§te conditiile §i
obligatiile care ii revin §i este dispus sa coopereze §i sa le respecte.
Conditiile §i obligatiile se stabilesc tinand cont de cerintele individuate
relev ante pentru executarea, posibilitStile §i drepturile acestuia,
responsabilitStile sale sociale (Regula nr. 31 §i 32).
Implicarea §i participarea comunitStii are scopul de a-i sprijini pe
infractori sS-§i creeze legSturi constructive cu aceasta, sa devina
con$tienti de interesul comunitatii §i de a le oferi posibilitati de contact §i
sprijin. Participarea comunitatii se face in baza unui contract cu institutia
care supravegheaza executarea masurii, contract in care se specified
natura indatoririlor §i modul indeplinirii lor. Folosirea per- soanelor din
comunitate nu trebuie sa inlocuiasca activitatea perso- nalului specializat.
Organizatiile §i persoanele din comunitate sunt obligate sa pastreze
secretul profesional.
Conform Regulii nr. 53, persoanele provenind din randul comunitatii
trebuie sa beneficieze de asigurari impotriva accidentelor, vata- marii §i
pentru raspundere publica in exercitarea indatoririlor lor. Cheltuielile
facute pe durata activitatii se ramburseaza.
Evolujia §i umanizarea pedepselor au constituit premisa aparitiei
sanctiunilor penale alternative la pedeapsa inchisorii, in incercarea de a
evita consecintele negative ale detentiei. Sanctiunile penale alternative
aduc avantaje de natura economica §i sociala §i constituie substituenti
legali ai pedepsei inchisorii care pot eficientiza individualizarea pedepsei
in functie de persoana infractorului, cu mentinerea acestuia in comunitate.
Nevoile de aparare sociala se realizeaza prin limitarea proportionals a
drepturilor §i libertStilor persoanei §i prin supunerea la controlul efectuat
de institutia abilitatS.
Sanctiunile penale alternative au caracter autonom, chiar dacS au
debutat ca mSsuri comunitare. Pentru a le cre§te eficienta, mai multe
legislafii din Europa §i din SUA au combinat mentinerea infractorului in
comunitate cu plasarea temporarS a acestuia intr-un loc de detentie, In
acest fel, condamnatul desfa§oarS o activitatea socials utila concomitent

reglemen- tari internafonale, Ed. Expert, Bucure§ti, 2001, pp. 24-25.

 324 loan Bala
cu exercitarea unei represiuni din partea societatii. Aceste sanctiuni
penale combinate nu se confunda cu executarea pedepsei privative de
libertate in regim deschis, al carui scop este reintegrarea persoanei
condamnate in societate.
Alegerea denumirii de „sanctiuni penale alternative la pedeapsa
Tnchisorii” are la baza temeiul aplicarii acestora (savar§irea unei infrac-
tiuni) §i faptul ca sunt un mijloc de restabilire a ordinii de drept prevazut
de legea penala, ca o consecinta a acestui tip de raspundere, Tnlocuind
pedeapsa inchisorii. Sunt calauzite de principiul legalitatii, au o durata
determinata, sunt proportionate cu infractiunea savar§ita §i adaptate
personalitatii infractorului. Pentru aplicarea lor este necesar
consimtamantul infractorului care trebuie sa dovedeasca responsa- bilitate
fata de victima §i faptul ca mentinerea lui in societate este o sancfiune
eficienta.
Un rol important in executarea sanctiuni lor penale alternative
revine serviciilor de probatiune. Evolutia serviciilor de probatiune este
strans legata de aparitia §i dezvoltarea sanctiunilor penale alternative,
deoarece, pentru ca acestea din urma sa-§i atinga scopul, este necesara
supravegherea §i acordarea asistentei necesare de catre personal spe-
cializat care, de regula, se regase§te in cadrul serviciilor de probatiune.
Sanctiunile penale alternative prevazute de Codul Penal din
Romania sunt: amenda, suspendarea conditionata a executarii pedepsei §i
suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere, iar Tn
noul Cod penal au fost introduse ca sanctiuni penale alternative munca in
folosul comunitatii, suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub
supraveghere cu obligatia condamnatului de a efectua o munca in folosul
comunitatii.
Documentele O.N.U ale Consiliului Europei §i documentele pre-
gatitoare ale legislatiilor penale europene analizeaza efectele negative §i
pozitive ale pedepselor privative de libeitate, comparandu-le cu cele ale
sanctiunilor penale alternative.
Se considera ca principalele sanctiuni penale alternative la pedeapsa
inchisorii sunt: probatiunea, amenda, munca in folosul comunitatii,
suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice §i
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere cu obligatia condamnatului de a presta o
 EVQLUT1A SISTEMULU1 PE EXECUTARE A PEPEPSELQR 325
munca in folosul comunitatii, amanarea
326 loan Bala
 EVQLUT1A SISTEMULU1 PE EXECUTARE A PEPEPSELQR 327
aplicarii pedepsei pentru persona fizica, semidetentia (de tip italian sau
francez) §i detentiunea la sfar§it de saptamana (modelul portughez §i
spaniol).
Sanctiunile penale alternative sunt definite in sisternul de common
law ca un ansamblu de masuri de supraveghere §i asistare a persoanei
care a savar§it o infractiune §i care, cu consimtamantul ei §i prin
hotararea instantei de judecata, este supusa pe o perioada determinata de
timp supravegherii unor agenti de probatiune pentru a se constata daca in
aceasta perioada are o buna purtare. Conduita este evaluata de un
consilier de probatiune care prezinta raportul sau instantei de judecata,
care decide daca va pronunta condamnarea sau daca renunta la aceasta.
Intr-o alta varianta, judecatorul poate decide §i condamnarea la o
pedeapsa cu inch isoarea pe care o suspenda pentru o durata determinata,
care constituie termen de incercare §i in care conduita condamnatului este
evaluata.
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este una dintre cele
mai raspandite sanctiuni penale alternative, fiind cunoscuta de catre
majoritatea sistemelor de drept penal, cu variatii de la o legislate la alta,
fiind in acela§i timp o forma de interventie a statului §i de sprijin al
infractorului. Se apreciaza caexista doua trasaturi care releva originea
comunitara a acestei sanctiuni, trasaturi regasite in majoritatea statelor:
■ este o activitate de reintegrare a infractorului in societate;
■ are caracterul de iertare simbolica din partea societatii.
Consideram ca se impune reglementarea mai detaliata a sancti-
unilor penale alternative, alaturi de diversificarea acestora prin intro-
ducerea muncii in folosul comunitatii, detentiei la sfar§it de saptamana,
arestului la domiciliu etc.
Conform prevederilor Legii nr. 301/2004 (noul Cod Penal),
persoanele fizice pot fi sanctionate penal pentru savar§irea delictelor §i
cu pedepse privative de libertate, respectiv: amenda sub forma zilelor-
amenda, intre 5 §i 360 de zile, fiecare zi fiind socotita intre 100.000 lei §i
1.000.000 lei §i munca in folosul comunitatii, intre 100 §i 500 de ore.
Prin Ordonanta de urgenta nr. 50/2006, intrarea in vigoare a noului
Cod penal a fost amanata pana la data de 1 septembrie 2008. De§i este
posibil ca pana la data intrarii in vigoare acesta sa fie abrogat sau
modificat datorita neconcordantelor cu restul reglementarilor incidente in
materie penala (inclusiv Legea de executare a pedepselor §i masurilor
 328 loan Bala

dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal), totu§i,

consideram utila analiza pedepselor neprivative de libertate aratate
anterior, deoarece este evident ca orice reglementare penala ar fl intr-un
final adoptata, aceasta va contine §i sanctiuni penale neprivative de
libertate.
Munca in folosul comunitatii s-ar putea aplica in locul pedepsei
inchisorii de cel mult 3 ani, avand o durata maxima de 500 de ore. Ea s-ar
executa numai cu consimtamantul condamnatului intr-un interval de cel
mult 180 de zile pentru majori §i cel mult de 120 de zile pentru minori.
Ea poate inlocui pedeapsa amenzii sub forma zilelor amenda in caz
de neplata cu rea credinta. Legea nr. 294/2004 privind executarea
pedepselor §i a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul pro-
cesului penal reglementeaza in amanunt executarea acestei sanctiuni
penale. Intrarea in vigoare a acestei legi a fost amanata pana la data de 1
septembrie 2008.
Munca in folosul comunitatii s-ar executa in domeniul serviciilor
publice gestionate de autoritatile administratiei publice locale, in cadrul
institutiilor publice la nivel local sau in cadrul asociatiilor §i fundatiilor.
Supravegherea §i controlul muncii in folosul comunitatii ar reveni
judecatorului delegat pentru executarea pedepselor, direct sau prin
intermediul unor persoane imputemicite in acest scop.
Noul Cod Penal reglementeaza aplicarea pedepsei amenzii sub
forma zilelor-amenda. Suma totala care urmeaza sa fie platita rezulta din
inmultirea numarului de zile de pedeapsa stabilite de instanta in raport cu
gravitatea faptei §i persoana faptuitorului, cu suma repre- zentand
evaluarea in bani a fiecarei zile de pedeapsa, tinandu-se seama de
posibilitatile financiare ale faptuitorului §i de obligatiile legale ale
acestuia fata de persoanele aflate in grija sa. Numarul zilelor amenda
depinde de natura pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea
savar§ita, fiind mai mic cand legea prevede doar sanctiunea amenzii §i
mai mare cand aceasta este prevazuta altemativ cu pedeapsa inchisorii sau
a inchisorii stricte.I

I G. S. Barbu, Al. §erban, Drept execu\ional penal, Ed. All Beck, Bucure§ti,
2005, pp. 40-46.