Crează o pledoarie de 300 de cuvinte, fundamentată pe argumente,

în favoarea studierii logicii juridice.

Încă din perioada lui Aristotel, logica a continuat să faşcineze şi să lumineze gândirea
oamenilor de-a lungul anilor, logica fiind o ştiinţă a demonstraţiei, care studiază formele şi legile
generale ale raţionării corecte.
Un prim argument în favoarea studierii ştiinţei logicii juridice se porneşte de la definiţia
logicii, în care se arată că aceasta disciplină este ştiinţa al cărui obiect este stabilirea condiţiilor
corectitudini gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării juste, conforme prin ordinea
ideilor cu organizarea legică a relaţiilor obiective. În stabilirea acestor condiţii, logica face
abstracţie de conţinutul concret al diversificării ideilor, fiind în acest sens o ştiinţă preponderent
formală. Prin urmare, ea se ocupă cu noţiunea sau cu judecata în genere şi cu o anumită noţiune
sau judecată determinată concret.
În consecinţă, o bună corectitudine a gândirii unui jurist şi a raţionării juste a acestora este
un prim pas pentru înfăptuirea temeinică a actului de justiţie pentru justiţiabil, căci în concret în
întreaga materie a dreptului este de fapt un război al ideilor, al interpretărilor spiritului şi literei
legii.
Din acest motiv, logică juridică oferă un set de cunoştinţe teoretice de logică, care sunt
utilizate în practica juridică în condiţii uneori specifice şi în cadrul unor exigenţe proprii
reglementării juridice a raporturilor dintre oameni. Cunoştinţele de logică nu sunt suficiente
pentru a-l face pe jurist să raţioneze impecabil în diferitele cazuri particulare pe care le are de
soluţionat. Cunoştinţele şi abilităţile logice reprezintă doar un mijloc de control şi optimizare a
unor activităţi a căror calitate depinde de mulţi alţi factori. Din acest motiv, în cazul juriştilor
cunoştinţele generale de logică trebuie să fie completate de cunoaşterea temeinică a principiilor şi
regulilor juridice. Analiza logică este o modalitate de îmbunătăţire a performanţelor. Deşi ea nu
poate conduce de una singură la aflarea soluţiei, logica juridcă poate ajuta, totuşi, la micşorarea
procentului de erori logice din punct de vedere juridic.