Primăria Piteşti

LISTA COMPLETĂ I V
şi dezvoltatorul
blocului
de 10 etaje pag. 6
din Centru, 92 medici argeşeni E XCLUS
daţi în judecată
 Un vecin, Mihail sponsorizaţi cu 595.400 lei
de giganţii farma
Cojoacă (foto), spune că a fost
amenințat de către dezvoltator

NR. 1252
FONDAT ÎN 1994
Săptămânal de informaţii diverse
11 - 17 iulie 2018 ER ARE
20 pagini 1 leu GABRIEL CRISTIAN PUTINELU LILIANA - RECUP GIE MARIANA BOȘNEAG -
MARINESCU - PSIHIATRU MEDIC AL Ă REUMATOLO MEDIC DE FAMILIE
Dosarul cianurilor
de la Câmpulung. Cinci
ani de puşcărie pentru
patronul Tofan pag. 11

Caracatiţa familiei pag. 2

Mihalcea de la Ştefăneşti
Ştafeta Munţilor s-a ţinut în Argeş. La Podu’
Dâmboviţei, week-end-ul trecut pag. 17

Am făcut
spre cer FLOREA HIRIZAN NATALIA - DOGARU IRINA - ALERGOLO
GIE ILIESCU PĂSTOREL -
GASTROENTEROLOGIE DERMATOLOGIE
o punte, ȘI IMUNOLOGIE pag. 4-5
ca să pot Recordul de pensie a rămas tot în Argeş
urca pe
munte... Fostului procuror Bălăşoiu pag. 7

Din toamnă,
i s-a mărit pensia la 56.816 lei
Lexford pag. 19 Şcolile din Argeş, între Evul Mediu
Castel va Punctul pe
Y şi Evul Nepăsării
avea şi şcoală
gimnazială T răim în secolul XXI? Sunteți
siguri? Ei bine, eu unul o să
în clădire și nu în fundul curții. Ne
pretindem moderni, dar suntem
”normalitate” este doar un vis foarte
îndepărtat. Școala este o prioritate
vă contrazic argumentat. Și o să vă înapoiați în realitate într-un procent doar pe hârtie pentru autorități. Însă
provoc la o plimbare prin 102 școli îngrijorător de important. Școlile investițiile în învățământ sunt jalni-
din Argeș. Asta ca să vedeți că acolo sunt în Evul Mediu, iar oficialitățile ce. Și în loc să avem învățământ gra-
Evul Mediu e la el acasă. Toate cele județului sunt în Evul Nepăsării. tuit și de calitate în tot județul, avem
102 școli au WC în fundul curții în Autoritățile din Argeș se dau în vânt o groază de școli și grădinițe în care
pag. 20 anul de grație (sau de greață?) 2018. după tăieri de panglici la inaugurări educatoarele, învățătoarele și profe-
Conform unei statistici oficiale date de poduri, însă nu se preocupă de soarele cer bani pentru tot soiul de
Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.
publicității la începutul acestui an soarta învățământului din județ, un activități, auxiliare, caiete și serbări
de Ministerul Educației, în ianuarie sector crucial. mai mult sau mai puțin penibile, iar

7HUDVčċL*UčGLQč
a.c. erau 104 școli în județ cu WC în
fundul curții. Între timp, au mai fost
reabilitate două școli la Mihăești. Și
așa însă, numărul e uriaș, revoltător,
AT×TSX]ÔP incredibil, pe scurt, i se pot atașa
zeci de calificative negative. Și asta
\TPSTePaØ nu e tot. 69 de școli din Argeș nu au
TPUPaØ canalizare, iar 49 nu au apă curen-
tă. Nu i-am văzut niciodată pe Dan
Manu, președintele CJ Argeș, ori pe
Dumitru Tudosoiu, șeful IȘJ Argeș,
pag. 17
A ți văzut vreodată o poză cu
domnii Manu sau Tudosoiu sau
cu cei 13 parlamentari ai județului
călcând prin noroaie pe la școala de
la Păuleasca, un fel de școală de la
capătul lumii, ori prin celelalte 102
școli cu WC în fundul curții? Vă
spun eu răspunsul și cu siguranță îl
știți și dumneavoastră. Răspunsul
e negativ. E mult mai comod să stai
în costum curat pe podium la Sim-
fondul clasei - care e ilegal - se strân-
ge într-o veselie. Școala în Argeș, ca
și în alte județe, e scumpă, e discri-
minatorie, e plină de probleme. Și
îmi permit să îi sugerez domnului
Tudosoiu ca, în loc să-i facă „mizera-
bili” pe ziariștii care fac investigații
pertinente și documentate, să facă
ordine în mizeriile din învățământul
argeșean. Alături de președintele
CJ Argeș, de cei 13 parlamentari

să prezinte aceste statistici foarte im-
portante în vreun cadru public ori
la vreo conferință de presă. Și nu e
Mobexpert Piteşti - Jupiter City Shopping Center normal. Cum nu mai e normal că
nimeni nu s-a gândit să facă un pro-
iect cu fonduri europene pentru ca
toate școlile din județ să aibă WC
fonia Lalelelor ori la vreo conferință
de presă (și conferințele de presă ale
autorităților au devenit o raritate) de-
cât să iei pulsul județului la pas, decât
să vezi în ce condiții mizerabile tră-
iesc și învață mii de elevi din Argeș.
Mii de elevi pentru care sintagma
ai județului și de primarii tuturor
localităților unde sunt școli cu WC-
uri în fundul curții. Pentru că unde
educație nu e, nimic nu e.
Denis Grigorescu

VÂND CASĂ ȘI TEREN ÎN PITEȘTI, SITUATE CENTRAL, ÎNTRE AUTOGARA SUD ȘI B-DUL REPUBLICII.
Casa, an construcție 1920, toate utilitățile, suprafața utilă: parter (113 mp, 5 camere), etaj (118 mp, 5 camere),
pivniță (72 mp, 4 încăperi). Teren 1400 m.p. Preț negociabil. Tel 0745.025732
Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-Muscel

Din ise... Caracatiţa familiei Mihalcea

Cul de la Ştefăneşti
Este evident pentru toată lumea că, în
ciuda unei aparente acalmii ce reprezintă
doar liniștea de dinaintea furtunii, sfe-
rele de influență la Ștefănești rămân în
continuare împărțite între două găști: în-
tre oamenii vicelui Ion Mihalcea și cei ai
primăriței Jenica Dumitru. Începem cu
oamenii vicelui, nominalizați pe o listă pe
care am primit-o la redacție și pe care v-o
prezentăm mai jos.
„Mihalcea Ion (foto) - viceprimar al
orașului Ștefănești din 2000 și până în
prezent; Mihalcea Elena (soția lui Mi-
halcea Ion) - casier principal în Primăria
Ștefănești; Mihalcea Alina (fiica lui Mi-
halcea Ion) - fost director la Căminul Cul-
tural, actualmente șef serviciu personal;
Mihalcea Alin (fiul lui Mihalcea Ion) - șef
service, depozitarul și trezorierul familiei
Mihalcea; Tufă Alin (ginerele lui Mihalcea
Ion) - agent-șef la Poliția Ștefănești; Mihal-
cea Grigore (zis Nae, fratele lui Mihalcea
Ion) - consilier pe viață și calul troian din
PNL Ștefănești, pădurar, om de influență
pentru clan; Mihalcea Ion (fiul lui Mihal-
cea Grigore) - mâna din pădure și omul cu
influență în mediul țigănesc; Honcea Alina
(fiica lui Mihalcea Grigore), ascultă, notea-
ză, bifează pe oricine intră în primărie și îi
transmite tot unchiului Mihalcea Ion; Mi-
halcea Alina Ionela (nora lui Mihalcea Gri-
gore) - șefa compartimentului financiar-
contabil; Birta Loredana - inginer, șefă peste
compartimentul agricol, fișează, măsoară,
cadastrează împreună cu George Constan-
tin, tot ce este de interes pentru Mihalcea
Ion și familia lui. A fost dată afară de fostul
primar Bărbuceanu, fugită la APIA și rea-
dusă la Primăria Ștefănești, după 2016, de
către Mihalcea Ion; George Constantin - a
fost mâna dreaptă a lui Bărbuceanu și s-a
mutat cu arme și bagaje în tabăra familiei
Mihalcea: cadastrează locuri ascunse, atacă
persoanele neagreate de familie; Radu Ion,
fiul fostului primar Radu - din gestionar
la stațiune a fost adus de Mihalcea Ion la
primărie (la Registrul Agricol) cu misiunea
de a susține familia Mihalcea; Aida Dan -
inginer, șef urbanism, omul care a dirijat și
dirijează direct și prin interpuși (cum ar fi
soțul și Liviu Biruță) tot ce mișcă pe linie
de urbanism, deși era nevoie de un arhi-
tect. Și-a angajat și fiica la primărie; Vir-
gil Gorgoi, văr cu Mihalcea Ion - abonat
permanent la conducerea Grupului Școlar,
dar niciodată prin concurs; Sofronie Cor-
nelia - director coordonator al școlilor din
Ștefănești, pusă de vicele Mihalcea Ion în
locul soției fostului primar Bărbuceanu;
Nistor Raluca, nepoată de văr a lui Mihal-
cea Ion - șef peste Școala nr 1 și consilier
PSD, ajunsă și consilier și director de școală
prin susținerea familiei Mihalcea; Daniela
Pruteanu (cumnata lui Mihalcea Ion) - ges-
tionar la Școala Ajutătoare, unde trebuia să
ajungă director, dar nu a avut pregătirea
necesară. Pruteanu Ion (soțul Danielei și
cumnatul lui Mihalcea Ion) - omul bun
la toate. Ca paznic la Grupul Școlar, a stat
luni de zile în Spania, dar lua salariu din
România; Nicolae Iuliana - fostă contabil-
șef („Nasoala”, cum îi spune domnul vice),
a pus bugetul orașului la dispoziția familiei
Mihalcea. A pendulat între Bărbuceanu și
Mihalcea în materie de licitații, împărțind
de toate, prin încredințare directă, lucrări
de zeci de miliarde, prin metoda frag-
mentării lucrărilor. A încercat Jenica Du-
mitru să o reșapeze în consilier economic
personal, dar a fost prinsă de Mihalcea;
Manu Adrian-consilier local pe viață cu
interese economice în Golești și Izvorani,
după ce a tras cât a putut din Cooperativa
Ștefănești și și-a însușit complexul Golești
al cooperației pe nimic. Împreună cu fosta
contabilă Oprea și Gheorghe Ion-Limbă
a pus pe butuci și complexul Super-Co-
op Ștefănești; Procopiu Relu și Procopiu
Silviu, foști consilieri locali - tată și fiu;
Dimcea Maria - director adjunct la Școala
Ajutătoare Valea Mare fără concurs. Este
suficient că are recomandare din partea
familiei Mihalcea; Smaranda Maria - asis-
tentă medicală la Spitalul Ștefănești, anga-
jată de familia Mihalcea, este nepoata de
soră a lui Mihalcea Ion; Mitricel Ionela -
administrator la Spitalul Ștefănești, fostă
președintă a Organizației de Femei PSD
Ștefănești, răsplătită astfel pentru mun-
ca depusă și respect pentru familie cu un
post pe măsură; Mihalcea Puiu - membru
pe viață în Comisia de Fond Funciar de
la Ștefănești - unchiul lui Mihalcea Ion și
Mihalcea Grigore - este nelipsit din toate
comisiile; Mihăilescu Micuță-președintele
pensionarilor PSD Ștefănești și omul forte
în Comisia Locală Ștefănești, președinte la
Comisia Electorală Ștefănești, cheia mari-
lor succese în alegeri; Popescu Ion (zis Ba-
bantu) - fost coleg de școală cu Mihalcea
Ion, fost consilier local, angajat de familie
la ADP Ștefănești; Monea Cristian - consi-
ler PSD și angajat al familiei la service; Ne-
delcu Loredana - consilier PSD, proprieta-
ra magazinului din fața școlilor din Valea
Mare - execută ordinele lui Mihalcea Ion
în Consiliul Local, deși este curtată de Tu-
dor Valeriu să intre la ALDE; Buțan Vasile
- consilier PSD - mâna lui Mihalcea Ion,
drept răsplată i-a angajat fiica pe post de
inspector taxe și impozite; Necula Mădă-
lina - inspector taxe și impozite - dată afară
pentru fraudă, dar reangajată de Mihalcea
pentru merite deosebite în campania din
2004.”
P.S. Peste noapte, unii dintre aceștia
s-au mai mutat în gașca primăriței, spun
sursele noastre, care promit că vor reve-
ni cu lista oamenilor primăriței Ioana
Jenica Dumitru.
ELECTRO-CUTARE

  
Eu sunt mic și beau lăptic
Și despre evaziune nu știu nimic...

 Gabriela Zoană, europarlamentar, este de multă vreme, cu mult înainte de a

un politician pentru care poziția face toa-
tă intruziunea: „Este cel puţin discrimina-
torie poziţia partenerilor noștri și fără pre-
cedent în materie de intruziune în politica
internă a unui stat”.
 Andrei Gerea, deputat ALDE, habar
n-are ce spune: „Dezideratul ALDE este
să avem o justiție eficientă, în care hoții să
stea în pușcărie, iar cei onești să fie feriți de
abuzuri. Iar cei care abuzează, indiferent
că sunt ei „băieți buni” sau „băieți răi”, să
plătească!”
 Ionuţ Moșteanu, USR, citează din
clasici contemporani: „Dragnea o să plece
ca prostu’ din această viață și din această
funcție”.
 Tudor Pendiuc, fost primar, le
aburește cu talent: „Obiectul dosarului îl
constituie asfaltarea unui drum public care
fi asfaltat, asfaltare care a costat aproxima-
tiv 27.000 lei, care deja fuseseră alocaţi de
către directorul Domeniului Public, care
asfaltase drumul”.
 Bebe Ivan, primar Băbana, fericit că,
în sfârșit, nu-l mai confundă lumea cu
Florin Călinescu: „În primul rând, așa
cum se observă, merg din poartă în poartă.
Oamenii s-au obișnuit cu mine”.
 Dan Manu, președintele Consiliului
Județean Argeș, sau cum e turcul și pis-
tolul: „Sunt mândru că am un consilier ca
dumnealui (n.r. - Constantin Nedelescu)”.
 Daciana Sârbu, soția lui Ponta, în
sfârșit i-a venit mintea la cap și divorțează:
„Am decis ca începând de luni, 9 iulie
2018, să mă despart de Partidul Social De-
mocrat”. Băgat pentru o zi în arest de procurori, pentru evaziune și spălare de bani, patronul de
la Lactate Brădet, Marius Badea, a intrat la dietă.

 BLITZ BLITZ
BLITZ
Eu nu sunt in-
BLITZ
BLITZ
Mulțumesc BLITZ

lu’ șefu’ MînzînăBLITZ
că mă mai invită la BLITZ
BLITZ
Vedeți, șefu’, cum
BLITZBLITZ
s-a întors roata în Dosarul 
cultă ca Diana vreo baie de mulțime. Că prefectul mi-a luat frica și Consultanța? Acum DNA-ul e cel care are
Eftene de la nu mă mai ia nici măcar la inundații... nevoie de consultanță...
Investiții Ru-
rale, eu chiar
am citit multă
baletristică la
viața mea. Pe
Mark Taiwan,
de exemplu,
l-am citit
din scoarță-n
fleoarță, ca să
mă exprim oa-
recum erudit...

Mary Pană
de la APIA,
o clasică în
viața PSD
Argeș, care a
scris o carte
chiar despre
ea, ca să n-o
poată acuza Subprefectul Adrian Bughiu, zis și Constantin Nicolescu și deputatul Mircea Drăghici,
nimeni de „Camera de luat vederi”, spaima prefectului Emilian cei mai celebri achitați din istoria Argeșului.
plagiat. Dragnea, supranumit și „Moartea audienței”.

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

 Jurnal de Argeş - pag 3

Valeca, despre numirea controversată a lui Radu Bănică la Cadastru:

„Întrebaţi-i pe cei de la PSD
Piteşti, nu ştiu istoria dânsului”
De la 1 iulie, Radu Bănică a fost
numit director la OCPI Argeș. Asta
deși, așa cum Jurnalul de Argeș a
dezvăluit în premieră acum patru
luni, Radu Bănică este cercetat pen-
tru abuz în serviciu, după ce a sem-
nat un titlu de proprietate pentru un
teren mutat de la Bradu la Pitești și
din care jumătate a ajuns, în final, la
rudele sale. Dosarul, aflat deocam-
dată in rem, vizează o retrocedare
ilegală de terenuri, prin mutarea
a 6.400 mp de teren de la Bradu în
Pitești, chiar în spatele Stadionului
Nicolae Dobrin. Dezvăluirile din Jur-
nalul de Argeș au fost ulterior prelu-
Omul săptămânii
ate și de presa centrală. Jurnalul de
Argeș a vorbit cu senatorul Șerban
Valeca, președintele PSD Argeș, și
cu Cristian Gentea, președinte exe-
cutiv PSD Argeș, legat de numirea
lui Radu Bănică la Cadastru în ciuda
faptului că numele său apare într-
un dosar la DNA.

Şerban Valeca: Cristian Gentea:

„Domnul Bănică
a fost singurul
nominalizat
din partea PSD
Argeş”
Legat de motivele ce au stat la baza numirii lui Radu Bă-
nică în funcția de director la OCPI Argeș, senatorul Șerban
Valeca spune că ”e membru al PSD și consilier local și am
înțeles că e din branșă acolo. Domnul Bănică a fost singu-
rul nominalizat din partea PSD Argeș pentru funcția de di-
rector”. Legat de faptul că Radu Bănică apare într-un dosar
la DNA, Șerban Valeca a fost foarte laconic: ”Întrebați-i pe
cei de la PSD Pitești, nu știu istoria dânsului”.
Miuţescu şi Manu,
„Eu nici nu
credeam
că se mai face
numirea sa la
Cadastru”
Am vorbit și cu Cristian Gentea legat de numirea lui Radu
Bănică la Cadastru în ciuda faptului că numele său apare într-
un dosar instrumentat de procurorii anticorupție. „Când a fost
nominalizat, nu știam de acel dosar. Apoi ați scris voi în Jurna-
lul de Argeș. După ce a apărut articolul din Jurnalul de Argeș,
l-am chemat pe Radu Bănică și am stat de vorbă. Mi-a spus că
nu a fost audiat până acum în niciun dosar. Eu nici nu credeam
că se mai face numirea sa la Cadastru. Am aflat și eu săptămâna
trecută că a fost numit”. D.G.
Ciprian Manolescu
Originar din Pitești, absolvent al Colegiului
Național „I.C. Brătianu”, Cetățean de Onoare
al Piteștiului și singurul din istorie care a câștigat
de trei ori consecutiv olimpiada internațională
de matematică având punctaj maxim, Ciprian
Manolescu va primi miercuri, 11 iulie, titlul de
Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-
Bolyai din Cluj-Napoca. Profesor universitar
la prestigioasa UCLA în America, Ciprian
Manolescu este și coordonatorul Olimpiadei
Internaționale de Matematică ce are loc în aces-
te zile la Cluj-Napoca. Pentru performanțele

singurii invitaţi la nunta

Profesorul Cătălin Cârstoiu și soţia sa nu sunt
la prima pereche de fini din Argeș
Deplasarea primăriţei şi a Laviniei Năstase la Festivalul
de vin de la Bordeaux a costat Ştefăneştiul 10.000 lei
Luna trecută, Jenica Dumitru,
primărița de la Ștefănești, și buna sa
prietenă și consilier personal, Lavinia
Năstase, au fost într-o deplasare în
Franța. Totul, bineînțeles, pe bani pu-
blici. Concret, cele două au participat
la Sărbătoarea Vinului de la Bordeaux,
unde s-au întâlnit cu mai mulți oficiali
unde a fost naş doctorul
Cătălin Cârstoiu
Sâmbătă, 7 iulie, a fost o zi plină
de emoții și bucurie în familia medi-
cilor Aura și Gabriel Copciag. Fiica
lor Ruxandra și-a unit destinul cu
Andrei Dăneț, și el băiatul unor doc-
tori de carieră din Curtea de Argeș.
Au fost mulți, foarte mulți medici
participanți la nuntă (niciodată n-a
văzut Argeșul atâta „medicină” pe
metru pătrat), iar singurii politici-
eni prezenți, ca prieteni de fami-
francezi și au participat la o conferință
despre biodiversitate. Noi am aflat și
suma cheltuită pentru respectiva de-
plasare în Hexagon, sumă ce se ridică
la 10.000 de lei, adică la peste 2.000 de
euro. Normal ar fi ca cele două să facă
și o dare de seamă în Consiliul Local
Ștefănești pentru a justifica suma chel-
lie, au fost Adrian Miuțescu și Dan
Manu. Un moment special a fost la
petrecerea de nuntă de la cortul spe-
cial amenajat de cei de la Ramada.
Nașul tinerilor, medicul și profesorul
Cătălin Cârstoiu, a cântat la clapele
celor din orchestră, spre deliciul nu-
meroasei asistențe. Trebuie spus că în
adolescență Cătălin Cârstoiu a luat
lecții de pian, muzica fiind una din-
tre pasiunile sale. M.S.
tuită și pentru a explica ce beneficii va
aduce pentru cetățenii orașului deplasa-
rea din Franța, la care primărița a par-
ticipat la mai multe degustări de vinuri.
Ba chiar a apărut, la poza oficială, ca o
fashionistă fină ce este, în vestă de fâș.
M.S.
sale excepționale și pentru că la doar 39 de ani
primește titlul de Doctor Honoris Causa al
uneia dintre cele mai importante universități
din România, Jurnalul de Argeș îl declară pe
Ciprian Manolescu Omul Săptămânii.
Jinga şi-a dat
demisia de la
cabinetul lui
Iani Popa şi a
rămas în PNL
După ce a pendulat între a-și păstra locul de
muncă de la Senat, ca și consilier al lui Iani Popa,
și a-și păstra locul în partidul care l-a consacrat
și l-a făcut, pe rând, ba șef peste păduri, ba con-
silier județean, Valerian Jinga s-a decis în cele
din urmă. Acesta l-a părăsit pe nașul Iani Popa,
dându-și demisia de la cabinetul parlamentar al
acestuia.
„Răspunzând întrebărilor ziariștilor, dacă este
incompatibilitate între a fi membru PNL și con-
silier la Senat al domnului Iani Popa, care tocmai
a trecut la ALDE, m-am hotârât și mi-am dat de-
misia din funcția de consilier parlamentar și am
rămas membru al PNL!”, ne-a declarat Valerian
Jinga, referindu-se la întrebările pe care Jurnalul
de Argeș i le-a adresat anterior. A.C.

 BLITZ BLITZ 
BLITZ BLITZ 
BLITZ BLITZ 
BLITZ BLITZ 
BLITZ BLITZ 
BLITZ
Ea e primărița, eu sunt Circoteca,
Mor de ciudă Manu și cu Karateca...
Fată dragă, M-a consiliat
nu fi tristă, Lavi, buzunarul
Nu-i niciun păcat! meu pereche, să
PSD nu mai intru în silenzio
există, vampa. Așa că
Iar la Ștefănești e doar bărbații mă
în rahat... mai interesează...

Ioana Jenica
Primărița Je- Dumitru,
nica Dumitru primărița
și vicele Gelu pentru care
Mihalcea, Ștefăneștiul
bucuroși că au începe să
așezat PSD în devină o bară
Ștefănești la de dans prea Lavinia Năstase și Ioana Jenica Dumitru,
locul lui, adică mică față de noile jupânițe ale Ștefăneștiului
în boscheți. talentele ei. după ce PSD-ul a fost dat cu roțile-n sus.

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 4

LISTA COMPLETĂ. 92 medici

argeşeni sponsorizaţi
Care sunt cele mai căutate
facultăţi la UPIT
cu 595.400 lei de giganţii farma
Universitatea din Pitești se află în plină perioadă
de admitere, oferind pentru anul universitar 2018-
2019 la programele de studii de licență 2990 de
locuri, din care 930 subvenționate, iar la master
3015 locuri, din care 490 subvenționate. În ceea
ce privește interesul manifestat de tineri, primele
locuri le ocupă Psihologia, Nursing-ul, Dreptul și
pe același plan, Ingineria, acestea având mai mulți
candidați decât numărul de locuri oferite. A.C.

PUTINELU LILIANA - REC UPERARE MARIANA BOȘNEAG -

GABRIEL CRISTIAN OGIE
MARINESCU - PSIHIATRU MEDIC ALĂ REU MA TOL MEDIC DE FAMILIE

UPIT, printre universităţile

din ţară cu creştere
spectaculoasă a
indicatorilor de performanţă
Universitatea Pitești se află printre cele 5
instituții de învățământ superior din țară care au
avut o creștere spectaculoasă a indicatorilor de
performanță de 26,4%, ceea ce înseamnă că pen-
tru 2019 UPIT se va bucura de o finanțare supli-
mentară din partea statului de 5 milioane de lei,
în afară de finanțarea de bază de 37 milioane de
lei, bani ce vor fi investiți în echipamente de labo-
ratoare sau săli de cursuri.
Din păcate, potrivit rectorului Dumitru
Chirleșan (foto), chiar dacă UPIT stă bine la capi-
tolul bani și datorită sumelor aflate în sold din anii
trecuți, subvenția pe care statul român o acordă
unui student a rămas tot la nivelul de 2700 lei pe
an, sumă egală cu cea alocată unui deținut într-o
lună, după cum remarcă rectorul Chirleșan, asta
în condițiile în care salariile cadrelor didactice
au crescut, față de acum 4 ani, de două ori (de
exemplu un lector a ajuns de la aproximativ 1000
de lei pe lună la 2600, iar un conferențiar, de la
1700 la 3700 lei net, iar cheltuielile cu întreținerea
spațiilor universitare, au crescut, de asemenea.
Este o subfinanțare dramatică, așa cum nu a fost
niciodată, circa 12 universități din țară sunt la li-
mita blocajului financiar iar multe vor ajunge să
tragă cortina! A.C.
Bani pentru Centenar
de la Ministerul Culturii
Comitetul Interministerial pentru Centenar a
aprobat vineri, 6 iulie 2018, 350 de proiecte/ma-
nifestări/acțiuni, cu o valoare totală de 50.055.165
lei, dintre care 86 ale autorităților și instituțiilor
publice centrale, în sumă totală de 16.896.865
lei, și 264 ale unităților administrativ-teritoriale,
cu o valoare totală de 33.158.300 lei. Din Argeș,
vor primi bani următoarele proiecte: Expoziția
„Lupta pentru România - contribuția neamului
Golescu la realizarea idealului național românesc”
(categoria expoziții, târguri) - Consiliul Județean
Argeș; „Cine’ Marele Război (festivaluri, gale, ma-
nifestări cultural-artistice de anvergură)” - Con-
siliul Județean Argeș; „Să ne plângem împreună
eroii” (categoria ceremonii civile și militare) - Pri-
măria Curtea de Argeș; Înființarea monumentu-
lui comemorativ - Primăria Bascov; Simpozio-
nul național „Piteștii și Marea Unire” - Centrul
Cultural Pitești; bust Ion C. Brătianu - Primăria
Ștefănești. A.C.
FLOREA HIRIZAN NATAL IA - DOGARU IRINA - ALERG
GA STR OEN TER OLO GIE ȘI IMUNOLOGIE
P site-ul
Pe i lA
Agenției
i iN
Naționale
i l aM Medicamentului
d a fost
publicată lista cu toate sponsorizările primite de doctorii
din Argeș de la giganții farma pe parcursul anului 2017.
În total, sunt 92 de doctori din județ care au primit spon-
sorizări anul trecut, valoarea sumelor totale primite ca
sponsorizări de medicii și instituțiile medicale publice
fiind de 595.400 lei. Giganții farma le-au sponsorizat
medicilor argeșeni inclusiv participări la conferințe
internaționale peste hotare, atât în Europa, cât și în
America.
Medicul psihiatru Gabriel Marinescu, cele mai
multe sponsorizări: 28 și cei mai mulți bani
primiți: 83.100 lei
Cele mai multe sponsorizări - 28 și cei mai mulți bani -
83.100 lei l-au avut ca beneficiar pe medicul psihiatru Ga-
briel Cristian Marinescu. Ca firme ce au asigurat sponso-
rizările, 11 dintre acestea au provenit de la Terapia, iar 13
de la Lundbeck. Cei mai mulți bani au fost dați pentru
conferențieri.
Nu mai puțin de 21 de sponsorizări, în cuantum de 21.000
lei, a primit Societatea de Medicină Generală Medicina
Familiei Argeș, al cărei președinte este medicul Mariana
Boșneag. La rândul său, și doctorița Mariana Boșneag a pri-
mit 4 sponsorizări, în valoare totală de 5.750 lei.
Giganții farma au dat bani sub formă de sponsorizări și
Colegiului Medicilor Argeș, suma ridicându-se la 3.800 lei
pentru 4 sponsorizări.
Medic specialist în recuperare medicală/reumatologie, Pu-
tinelu Liliana (Spitalul boli cronice și geriatrie Ștefănești) a
primit anul trecut10 sponsorizări în valoare totală de 30.500
lei. Cea mai mare sumă a fost primită de la ABBVIE SRL -
15.482,70 lei - pentru participarea la un congres în San Die-
OLO GIE ILIESCU PĂSTOREL -
DERMATOLOGIE
go – S.U.A. (cazare, transport intern și extern, cazare extern,
taxă participare).
Doctorul pneumolog Emilia Ionescu a primit 15 sponsori-
zări, în valoare de 19.600 lei și 1346 euro.
Medicul cardiolog Daniel Blăjan a fost anul trecut benefi-
ciarul a 9 sponsorizări, în cuantum de 17.900 lei și 250 euro.
Doctorița care a încasat în 3 ani 19,4 miliarde lei
vechi pentru studii clinice, sponsorizată pentru o
participare la o conferință la Paris
Medicul cardiolog Gabriela Stănciulescu, cea despre care
Jurnalul de Argeș a scris că în perioada 2012-2014 a primit
19,4 miliarde lei vechi pentru studii clinice cu beneficiu tera-
peutic, a primit anul trecut 7 sponsorizări de la giganții far-
ma, suma totală ridicându-se la 16.000 lei. Din această sumă,
9.709,58 lei au fost dați de firma Berlin-Chemie A. Menarini
pentru participare la Conferința de Cardiologie Paris timp de
3 zile. Interesant e faptul că la aceeași conferință de la Paris
a mai fost sponsorizat să participe și un alt cardiolog de la
Spitalul Județean Argeș, Sorin Mihai Marinescu. Aceeași fir-
mă Berlin-Chemie A. Menarini l-a sponsorizat cu 10.184,24
lei pentru participarea la conferința de la Paris. În total, So-
rin Mihai Marinescu a primit anul trecut 8 sponsorizări, în
cuantum de 27.800 lei.
Firma KRKA România a sponsorizat-o anul trecut pe
doctorița Florea Hirizan Natalia de la Spitalul Municipal
Câmpulung cu nu mai puțin de 16.648,32 lei pentru par-
ticiparea la Congresul de Gastroenterologie de la Barcelona.
Specialistă în alergologie și imunologie, medicul Dogaru
Irina a fost beneficiara a 12 sponsorizări în valoare totală de
19.800 lei și 200 euro, dintre care 6.120,34 lei reprezentând
sponsorizarea pentru participare la un congres la Helsinki.

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)


I CARE AU PRIMIT, ÎN
LISTA CELORLALȚI MEDIC
SPONSORIZĂRI DE LA AN
GIG ȚII FARMA:
 Bizon Mirela - Medicină de Familie
 Oncescu Gabriela - Medicină de Familie
 Soare Elena - Medicină de Familie
 Copăcianu Iuliana - Ginecolog - Spitalul Județean Argeș
 Sandu Magdalena - Medicină de Familie
 Iliescu Adina- dermatologie - Spitalul de Pediatrie
 Iliescu Păstorel - Dermatologie - Spitalul Costești
 Neacșu Gabriela - Hematologie - Spitalul Județean Argeș
 Velcea Dumitra - Medicină de Familie
 Bănică Valentin - Medicină de Familie
 Popa Simona - Psihiatrie
 Ștefan Daniela - Psihiatrie
 Firfirică Daniela - Medicină Familie
 Buga Mariana - Gastroenterologie - Spitalul Costești
 Lăzărescu Ioana Lizica - Oftalmologie - Spitalul Județean
 Ivana Tiberiu - Oftalmologie - Spitalul Județean
 Viișoreanu Melania - Medicină Familie
 Rățoi Genica - Medicină Familie
 Vișoiu Sorin- Pneumologie -
Spitalul de Pneumpftiziologie Câmpulung
 Vișoiu Crina - asistent medical oftalmologie
 Georgescu Anca Diana - Oftalmologie - Spitalul Județean
 Plecanciuc Emilia - Gastroenterologie - Spitalul Județean
 Mihai Patricia Romanița - neurologie -
Spitalul Municipal Câmpulung
 Lazăr Ioana - Medicină Internă - Spitalul Județean
 Ciobanu Magdalena - Cardiologie
 Onicel Daniela - Cardiologie
 Nedelcu Rodica - Oftalmologie
 Pluțu Olga - Medicină Familie
 Iliescu Camelia - Medicină Familie
 Goilan Sandu Mihaela - Pneumologie - Spitalul Județean
 Goilan Sandu Valentin - Neurologie - Spitalul Județean
 Necula Marinela - Geriatrie și Gerontologie
 Voicu Mariana - Pneumologie - Spitalul Câmpulung
 Blăjan Adriana - Neurologie - Spitalul Județean
 Drâmbăreanu Ileana - Pneumologie -
Spitalul Pneumoftiziologie Câmpulung
 Tudose Roxana - Reumatologie
 Gavril Maria Magdalena - Oftalmologie
 Dumitrescu Deniza - Medicină Familie
 Chirulescu Băbeanu Andreea - Diabet zaharat, nutriție și boli
metabolice - Spitalul Câmpulung
 Florea-Hirizan Natalia - Gastroenterologie -
Spitalul Câmpulung
 Florea-Hirizan Tiberiu - Neurologie - Spitalul Câmpulung
 Turzai Ilise - Medicină Familie
 Neacșu Claudiu Daniel - Nefrologie - Spitalul Județean
 Radu Septimia Daniela - Medicină Familie
 Rob Robert Răzvan - ORL - Spitalul Județean
 Georgescu Marilena Cristiana - Medicină Familie
 Catană Alina - Medicină Familie
 Ghilencia Daniela - Medicină Familie
 Pîrvulescu Anamaria - Medicină Familie
 Alexandru Iliescu Alina- Oftalmologie - Centrul de Diagnostic
și Tratament Pitești
 Pascu Diana - Psihiatrie
 Barbu Cornelia - Medicină internă - Spitalul Județean
 Cazangiu Valentina Gabriela - Medicină de familie
 Chirițescu Gheorghița - Medicină Familie
 Frîncu Vasile - Spitalul Mioveni
 Soveja Giorgiana -
Medicină Urgență - Spitalul Pediatrie Pitești
 Țârlea Florin - Medicină Familie
 Diaconu Emanoil - Oftalmologie - Spitalul Militar Pitești
 Herișanu Ramona - Medicină Familie
 Vasilescu Gheorghe - Pediatrie
 Vasilescu Doina - Oftalmologie
 Sivu Nicu - Medicină Internă -
Centrul de Diagnostic și Tratament Pitești
 Coarnă Maria - Medicină Familie
 Roșoiu Dorina - Medicină Familie
 Stan Gabriela - Spitalul Județean 6.300 lei și 1.303 euro
 Voiculescu Gabriela - Medicină Familie
 Duță Ileana - Medicină Familie
 Tecu Marinela Felicia - Medicină Familie
 Bogosian Mihaela - Medicină Familie
 Soroiu Dorel - Urologie
 Paulina Stoica - ORL - Spitalul Județean
 Popa Gheorghe Florina - Medicină Familie
 Marinescu Elena - Medicină Internă - Spitalul Județean
 Zamfir Elena - Medicină Familie
 Constantin Camelia - Boli Infecțioase - Spitalul Județean
 Andreescu Georgeta - Diabet Zaharat,
nutriție, boli metabolice
 Bilou Silvia - Dermatologie - Centrul de Diagnostic
și Tratament
 Popescu Carmen - Medicină Familie
 Dudu Erika - Spitalul Câmpulung
 Iorgoveanu Dinu Constantin - Cardiologie -
Spitalul Județean 2.500 lei și 533,82 euro
 Iorgoveanu Doina - Cardiologie 14.700 lei și 533,82 euro
 Marinescu Enescu Rocsana - Medicină Internă și Cardiologie
 Marinescu Enescu Flavius - Dermatovenerologie
Material realizat de Denis Grigorescu
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
Jurnal de Argeş - pag 5
2017, Nu s-a schimbat nimic faţă de ce am dezvăluit acum doi ani
Spitalul Judeţean ia de cinci
ori mai puţin decât medicii
400 lei
6.500 lei și 300 euro
1.740 lei și 490 euro
2.150 lei
4.470 lei
4636 lei
din studiile clinice pe pacienţi
3.401 lei  Asta deși doctorii angrenați în astfel de contracte de cercetare folosesc baza de
14.900 lei
3.300 lei date, logistica și chiar pacienții spitalului
1.000 lei În urmă cu trei ani, Jurnalul de Argeș a scris mai multe articole nu știu cât iau doctorii. Docto-
530 lei legate de faptul că Spitalul Județean Argeș încasa din studiile rii îmi plătesc mie pentru că îmi
2.871 lei clinice cu beneficiu terapeutic cu mult mai puțin decât doctorii folosesc baza materială. Sunt
1383,51 lei care făceau respectivele studii. Am prezentat atunci și dovezi doar niște consultații, niște pre-
800 lei că Spitalul Județean a încasat de patru ori mai puțin decât un zentări. Mie îmi folosesc foarte
7.100 lei singur doctor în perioada 2012-2014. Este vorba de cardiologul
Gabriela Stănciulescu, aceasta încasând în perioada mai sus puțin din spital. Pacienții vin
10.400 lei menționată 19,4 miliarde lei vechi, în timp ce Spitalul Județean doar la consult”.
1.829 lei a luat 4,69 miliarde lei vechi din... 15 contracte! Situația nu s-a Am dorit să știm de la ma-
1861,27 lei schimbat. În primele cinci luni din acest an, Spitalul Județean nagerul Adriana Molfea și
a încasat 42.309 lei din studiile clinice cu beneficiu terapeutic. care este procedura privind
1.082,20 lei Mai multe surse autorizate din cadrul spitalului ne-au declarat plata studiilor clinice și dacă
1.051 lei sub protecția anonimatului că, pentru aceeași perioadă din giganții farma oferă un anume
2018, sumele încasate de medicii care au făcut studiile clinice preț. „Da, oferă ei un preț, am
1.343 lei au fost de câteva ori mai mari, fiind de ordinul a peste 200.000
1.200 lei de lei. Aceleași surse ne-au declarat că anul trecut sumele înca- mai și modificat pe el, să știți.
sate de medicii Spitalului Județean Argeș pentru studii clinice Sunt niște costuri standard, în
18.400 lei efectuate pe pacienți au sărit de 600.000 de lei. Altfel spus, de funcție de cât plătim noi ca spi-
1.872 lei aproape cinci ori mai mult decât sumele încasate de spital! tal pentru acei pacienți. Să știți
4.000 lei că problemele astea cu banii pe
1851,49 lei
mine chiar mă zăpăcesc. Am
Nouă contracte de studii pat la studiile clinice, însă ni chemat-o pe directoarea finan-
3.170 lei clinice în 2018 s-a spus că acest număr ”este ciară, eu am analizat din punct
850 lei confidențial”. Asta deși potrivit de vedere juridic, i-am pus să
850 lei În fapt, studiile clinice cu be- legislației în vigoare, inclusiv îmi explice din ce se compun
4.000 lei neficiu terapeutic sunt contrac- Legii 544/2001 privind accesul sumele și mi-au explicat”, spune
1.700 lei te de cercetare pentru testarea la informațiile de interes pu- Adriana Molfea.
3.450 lei medicamentelor pe pacienți, blic, datele statistice, inclusiv Tot managerul Adriana Mol-
2.600 lei contracte sponsorizate cu bani numărul pacienților nu sunt fea mai spune că ”doctorii
1.355 lei grei de marile companii farma- informații confidențiale. negociază banii pe care îi în-
ceutice. Concret, aceste com- Am întrebat-o pe Adriana casează spitalul cu firmele pro-
2.160 lei panii încheie două contracte de Molfea, managerul Spitalului ducătoare de medicamente, nu
5.700 lei sponsorizare: unul cu medicul Județean Argeș, dacă i se pare conducerea spitalului. Eu nici
12.800 lei investigator și al doilea cu uni- normal ca medicii Spitalului nu i-am văzut la culoare pe
tatea spitalicească. Iar sumele Județean Argeș care fac studii reprezentanții firmelor, habar
990 lei primite, atât de medic, cât și de clinice pe pacienți să ia mai
n-am. Nu e treaba mea să parti-
spital, se negociază. mult decât spitalul, în condițiile cip la negocierile astea. Studiul
2.900 lei În cele mai multe cazuri, doc- în care aceiași medici folosesc
clinic nu îl fac cu mine, îl fac cu
torii primesc cu mult mai mult baza materială a spitalului: ”Eu doctorul. ”
18.000 lei decât spitalele de a căror infra-
1.236 lei structură, logistică și nume se
850 lei folosesc la greu medicii. Legal,
1.500 lei nu ar fi o problemă. Moral însă, GlaxoSmithKline, Parexel
669 lei nu este tocmai în regulă. Și asta şi Johnson&Johnson au dat cei mai
7.800 lei pentru că, dacă doctorii nu ar
1.200 lei activa în cadrul spitalului, nu mulţi bani: peste 135.000 lei
500 lei ar avea „materia primă” pentru Am aflat, în schimb, defalcat, ce sume au plătit marile com-
245 lei respectivele studii clinice, în panii farmaceutice Spitalului Județean. Cei mai mari cotizanți
850 lei speță pacienții. Iar într-o adre- au fost giganții farma Parexel International Limited (36.849,60
să trimisă Jurnalului de Argeș, lei), Johnson&Johnson (35.474,45 lei), Parexel International Ro-
4.300 lei și 200 euro conducerea Spitalului Județean mania (30.530,29 lei), GlaxoSmithKline (33.250 lei) și Novartis
6.200 lei ne-a confirmat că toate studiile (10.850,80 lei). În total, 9 companii de top din industria far-
5.000 lei clinice s-au desfășurat în cadrul ma au plătit pentru studiile clinice derulate la Spitalul Județean
1.700 lei unității: „În perioada 1 ianua- Argeș.
1.019 lei rie 2017-31 mai 2018, în cadrul
11.600 lei
Spitalului Județean de Urgență
Pitești s-au derulat 9 contracte
de studii clinice cu beneficiu
2.714,82 lei terapeutic, pentru care s-a pri-
169 lei mit suma de 168.546,06 lei,
4.100 lei dintre care 126.236,07 lei în
14.600 lei anul 2017 și 42.309 lei în anul
7.100 lei 2018”. Altfel spus, deși medicii
1.900 lei investigatori s-au folosit de baza
materială a Spitalului Județean
10.500 lei Argeș, cu pacienții spitalului,
850 lei au încasat cu mult mai mult de-
245 lei cât spitalul. Și asta în condițiile
în care Spitalul Județean Argeș
850 lei arată în mare parte, atât la inte-
2.800 lei rior, cât și la exterior, ca înainte
1.169 lei de 1989 și ar avea nevoie acută
245 lei de investiții majore.
381 lei Managerul Adriana
2.218 lei Molfea se fofilează:
2.748 lei
1.200 lei deși doctorii folosesc Doctoriţa Stănciulescu deţine
169,05 lei logistica spitalului, recordul: 1,94 milioane lei în trei ani
2.448 lei numărul pacienților Doctorița Gabriela Stănciulescu, cea care deține recordul su-
„e confidențial” melor încasate din studiile clinice pe pacienți - 19,4 miliarde lei
3.600 lei și 187 euro vechi între 2012 și 2014 - are profituri foarte mari la firmele la
Am dorit să aflăm și sumele
exacte primite de medicii Spi- care este asociat.
4.529 lei Anul trecut, cele două firme i-au adus profituri nete de aproape
169,05 lei talului Județean Argeș, însă în
răspunsul semnat de manage- 900.000 lei. În 2017, firma Sal Med SRL, ce figurează la aceeași
663 lei rul Adriana Molfea ni se preci- adresă cu centrul medical al doctoriței Stănciulescu, a avut un
zează că „medicii investigatori profit net foarte mare, de 840.988 lei, în condițiile în care fi-
încheie contracte separate cu gurează cu un singur angajat. Firma Sal Med SRL a avut și în
sponsorii, pentru care au prevă- 2016 afaceri profitabile, conform declarațiilor depuse la Finanțe
5.400 lei zută clauza de confidențialitate înregistrând un profit de 331.603 lei.
3.900 lei privind studiile clinice efectua- Și cealaltă firmă – Cardio Plus SRL – a avut în 2017 un profit
te”. bun: 45.061 lei (5 angajați).
Am dorit să aflăm și numă- Material realizat de Denis Grigorescu
rul pacienților care au partici-
Jurnal de Argeş - pag 6
Primăria Piteşti şi dezvoltatorul blocului
de 10 etaje din Centru, daţi în judecată
to),
Un vecin, Mihail Cojoacă (fo către dezvoltator
de
spune că a fost amenințat
truit cu acte
să-și demoleze garajul cons
Tensiuni din ce în ce mai mari în
zona șantierului pentru noul bloc cu
10 etaje al dezvoltatorului imobi-
liar SC Titidan SRL, construit de SC
Energomontaj Grup SRL în buricul
Piteștiului, pe b-dul I.C. Brătianu,
chiar lângă Centrul de Afaceri. După
ce locatarii vechiului bloc 56, care
de la deschiderea lucrărilor nu doar
că au de îndurat praful și zgomotul
șantierului, dar au fost și înștiințați
că li se ia parcarea din fața imobi-
lului pentru montarea macaralei,
wc-urilor și barăcilor aferente lucră-
rilor, dezvoltatorul imobiliar s-a pus
cu tunurile și pe alți proprietari din
zonă. Printre ei, și un bătrân care
spune că a fost somat și intimidat
să-și demoleze garajul construit, cu
acte, în 1981. Omul crede că este o
răzbunare pentru că soția sa, împre-
ună cu alți proprietari care au case
în zonă, a dat în judecată dezvolta-
torul imobiliar și a cerut anularea
autorizației de construcție, suspen-
darea efectelor acesteia și a lucrări-
lor propriu-zise. De cealaltă parte,
dezvoltatorul neagă acuzațiile.
Anunţul prin care dezvoltatorul imobiliar susţine că a informat publicul legat de proiect
HCL-ul prin care s-a aprobat
Planul Urbanistic pentru bloc
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
Mihail Cojoacă: „Consider
că acest telefon a fost
o amenințare cu intimidare”
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tri-
bunalului Argeș pe 26 iunie 2018, după
începerea lucrărilor la noul bloc din cen-
trul orașului. Unul dintre reclamanți
este Mihaela Cojoacă Predescu, care,
împreună cu soțul său, trebuie acum să
țină piept dezvoltatorului imobiliar pen-
tru garajul construit în urmă cu 40 de
ani, moștenit de la tatăl său, construcție
a cărei ieșire dă spre megașantierul SC
Titidan SRL. Oamenii au refuzat încă
de la început să-și dărâme construcția
și au adus la cunoștința dezvoltatorului
documentația pentru garajul pe care îl
dețin. Mihail Cojoacă, soțul femeii,
spune că în zadar a încercat să semnaleze
problema Primăriei Pitești.
Cum lucrările evoluează, iar garajul
bătrânilor stă ca un ghimpe în coasta
(la propriu și la figurat) constructorului,
tensiunile s-au amplificat.
„Pe 2 iulie, doamna Dana Ionescu,
unul din proprietarii locației I.C. Bră-
tianu nr. 54, m-a sunat, anunțându-mă
că, datorită începerii procesului împo-
triva construirii blocului de pe proprie-
tatea lor, ne dă 10 zile pentru demolarea
garajului de la limita proprietăţii lor,
altfel deschide proces împotriva noastră
pe care, a zis dumneaei, sigur îl câștigă
și vom fi nevoiți să plătim cheltuieli de
judecată. Spune că garajul, la acoperiș,
depășește cu 15 cm suprafață noastră
din cadastru, intrând pe proprietatea
lor. Consider că acest telefon a fost o
amenințare cu intimidare”, a declarat,
pentru Jurnal de Argeș, Mihail Cojoacă,
soțul proprietarei.
Dezvoltatorul, incomodat
de 15 cm din streașina garajului
Omul e hotărât să nu cedeze.
„Garajul a fost construit în 1981, cu
toate aprobările necesare, când proprie-
tar pe teren era firma PECO Argeș, și nu
după cumpărarea de către noii proprie-
tari, cu permisiunea de tranzitare a unui
autoturism la garaj. Cadastrul nostru
dovedește existența garajului la limita
cu PECO din care se subînțelege că și
tranzitarea era acordată. Firma care a
cumpărat proprietatea a fost înștiințată
pe 02.02.2017 și i s-au înmânat docu-
mentele de construire a garajului pentru
ca proiectantul blocului să țină cont de
situația existentă”, a mai explicat, pentru
Jurnal de Argeș, Mihai Cojoacă.
Contactată de Jurnal de Argeș, Dana
Ionescu, unul dintre patronii firmei
SC Titidan, spune că nici vorbă de
amenințare.
„Vecinii noștri nu știu ce să mai inven-
teze în momentul de față. Tot felul de
acuzații... I-am spus dânsului, de câte ori
m-a contactat, să ia legătura cu avocatul.
Nu avem ce să discutăm personal. I-am
pus în vedere, în alte discuții pe care
le-am mai avut, că are 15 cm trecuți pe
proprietatea noastră și să-și ia streașina
de pe proprietatea noastră, ceea ce mi se
pare normal. Nu este normal să treacă
pe proprietatea noastră. I-am spus că ar
fi frumos să și-o ia”, a declarat, pentru
Jurnal de Argeș, Dana Ionescu.
Ce spune unul dintre
patronii firmei ce ridică blocul:
„Este terenul nostru, putem să
construim ce vrem”
Cât despre nemulțumirile locatarilor
blocului 56, semnalate în numerele pre-
cedente ale ziarului nostru, Dana Iones-
cu a precizat: „Nu știu ce să comentez.
Este terenul nostru, putem să construim
ce vrem. Vă dați seama că avem toate
autorizațiile, doar nu investeam atâția
bani... Normal că avem toate autorizațiile. Sunt
puse la dispoziția oricărui om care vrea să le ve-
rifice”.
Ulterior conversației telefonice avute, Dana
Ionescu a transmis și un punct de vedere ofi-
cial pe adresa redacției: „Referitor la legalitatea
autorizației de construire, menționăm că socie-
tatea noastră se află în deplină legalitate cu toată
documentația necesară construirii imobilului.
Încă de la organizarea șantierului, vecinii au fă-
cut reclamații la toate instituțiile statului cu pri-
vire la lipsa legalității documentelor ce au la bază
construcția. Drept urmare, societatea noastră a
fost controlată în multiple rânduri de organele
competente, atât prin agențiile teritoriale, cât și di-
rect de la sediile centrale din țară, constatându-se
că îndeplinim toate condițiile pentru construire,
toată documentația fiind valabilă și legală.
Referitor la pretinsele amenințări pe care d-na
Cojoacă Predescu Mihaela ar susține că i le-am
adus, menționăm că aceste afirmații sunt exa-
gerate, neverosimile și nefondate. Din cauza
reclamațiilor continue efectuate de această doam-
nă, am purtat o singură discuție, ocazie cu care
i-am pus în vedere să rezolve situația construcției
sale care îi depășește limita terenului, încălcându-
ne proprietatea cu circa 15 cm.
În final, dorim și pe această cale să le cerem scuze
locatarilor din zonă pentru tot disconfortul creat
și să le reamintim că societatea noastră și-a luat
angajamentul ca, la finalul lucrărilor, să amenajeze
spațiul vecin (cel care a fost închiriat de societatea
noastră de la autoritățile locale), prin crearea unui
parc cu zone verzi și căi de acces”.
Niciun răspuns oficial
din partea Primăriei
Piteşti
l de
Pe 15 și, respectiv, 26 iunie 2018, Jurna punct de
Argeș a solicitat Primăriei Piteștilaunaprob area
vedere oficial, scris, cu privire iliar a par-
închirierii către dezvoltatorul imobpensi onarii
cării din fața blocului 56, undei proprietate
din imobil își țin cele 8 mașin le acelorași
personală, dar și față de suspiciuni din zonă
locatari și ale celorlalți proprietari care ar fi
referitoare la eventuale artificiiPUZ -ului și
dus, încă din 2012, la adaptarea ltatori pri-
PUD-ului la solicitările unor dezvo t (Centrul de
vind ridicarea unor clădiri gigan ani).
afaceri Forum, finalizat acum șasetor la aceas-
Singurul care s-a exprimat referiSorin Apos-
tă situație, telefonic, a fost vicele l că întreaga
toliceanu, care a explicat faptunoului bloc a
rea
documentație pentru ridica există un PUZ
trecut prin Consiliul Loca l, că
de zonă centrală. locatari
Dat fiind faptul că unul dintrfie carea cu
acuză autoritățile locale de modi a Centrului
dedicație, încă de la construire ) a PUG-
de Afaceri Forum (finalizat în 2012 care acum
ului și a PUZ-ului într-o zonăprote jată is-
câțiva ani era considerată zonă ce privește
toric și avea regim special în ceea a declarat:
înălţimea, Sorin Apostoliceanu eram eu în
„Nu știu să vă răspund (...) Nu
primărie la acea dată”.
eanu
Material realizat de Izabela Moic
ÎNCHIRIEZ SPAȚIU
PRIETENOS ȘI MODERN,
COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ,
SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,
STRADA CRINULUI NR. 1A,
ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,
PRETABIL PENTRU:
 BIROURI
 CABINETE MEDICALE
 INSTITUȚII FINANCIARE
 PROIECTARE
 SOCIETĂȚI DE IT
 FIRME DE CONSULTANȚĂ
RELAŢII LA TELEFON:
0722.801.905; 0799.789.888
 PLAFAR NATURALIS Jurnal de Argeş - pag 7

Cazuri în oglindă, reacţii opuse

Familia Manea păstrează
banii din donaţii, cea a lui
Călin Farcaş cedează cei
200.000 euro unui alt bolnav
Două povești asemănătoare, cu final tragic pentru doi tineri care au murit mult prea devreme: Cristina
Manea, piteșteanca în vârstă de 23 de ani, care a aflat că suferă de cancer chiar în ziua în care a de-
venit mămică și care s-a stins câteva luni mai târziu, și Călin Farcaș, tânărul de 29 de ani care a murit
așteptând în zadar un transplant de plămâni. Două cazuri umanitare pentru care s-au strâns sume
uriașe, dar pentru care banii n-au mai reușit să salveze viețile pacienților. Deși dramele prin care trec
familiile celor doi seamănă și ele dureros de trist, continuarea celor două povești oferă opiniei publice
două lecții total diferite.

Recordul de pensie a rămas tot în Argeş

Dacă în cazul lui Călin Farcaș, tânărul răpus
de birocrație, care reușise să strângă din donații
200.000 de euro, familia a anunțat că banii strânși
pentru operația pe care Călin n-a mai apucat s-o
facă vor fi donați unui alt bolnav cu șanse reale de
vindecare, în cazul familiei Manea, destinația sume-
lor uriașe din donații, despre care nimeni, în afara
rudelor, nu știe la cât se ridică, e anchetată de Poliție.
Asta după ce o gălățeancă a depus o plângere pentru
suspiciuni legate de modul în care soțul Cristinei a
folosit banii strânși de la miile de donatori care au
dorit s-o salveze pe tânăra mămică. Au pus capac
insultele pe care le-au primit oamenii într-un live
pe Facebook, la sfârșitul lunii martie, când Adrian
Manea a apărut la bustul gol, cu un pahar în mână,
jignindu-i pe cei care i-au cerut socoteală în legătu-
ră cu gestionarea donaţiilor. Pe numele lui Adrian
Manea, care în toamna anului trecut oferea ultimele
cifre legate de donații (până la acea vreme se strânse-
seră peste 600.000 lei și 25.000 euro, însă donațiile
au continuat cel puțin până la începutul acestui an),
au mai făcut plângeri și alte persoane.
Deja a avut loc o audiere în dosarul Manea
„Am fost audiată și am dat și declarație scrisă și
semnată în cazul dosarului penal deschis pe nu-
mele lui Manea Adrian, alături de materialul pe
suport electronic pe care îl am și pe care l-am pus
la dispoziția organelor de anchetă. Am speranța că
investigația poliției va face lumina asupra cuantu-
mului donațiilor și asupra destinației acestora”, a
declarat, pentru Jurnal de Argeș, Mariana Bucur
din Galați, administratorul paginii de Facebook
„Audiență Zero”, semnatara reclamației care a dus
la deschiderea dosarului. „Se fac în continuare cer-
cetări pentru stabilirea cu exactitatea a situației de
fapt”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, comisarul
Andi Iancu de la Poliția Municipiului Pitești.
Izabela Moiceanu
Fostului procuror
Bălăşoiu i s-a mărit
pensia la 56.816 lei
Potrivit datelor furnizate de
Casa de Pensii Argeș, la nivelul
județului Argeș figurează în plată
160.000 de pensionari. Cea mai
mare pensie specială, în plată în
luna iulie 2018, este de 56.816 lei
brut și 51.334 lei net. Pensia mi-
nimă este 640 lei, de ea benefici-
ind 28.520 de persoane.
După updatarea pensiilor, la
1 iulie 2018, se vede treaba că
recordul absolut la încasat este
deținut și în continuare de fostul
procuror Gheorghe Bălășoiu, care
însă avea aceeași pensie, de peste
o jumătate de miliard de lei, și în
luna iunie. Bălășoiu s-a pensio-
nat în 2005, atunci când pensia
se calcula în baza unui algoritm
simplu: 80% din venitul brut re-
alizat în ultima lună de activitate
înainte de data pensionării, iar el
cumula salariul de comandant de
penitenciar cu cel de procuror.
Cât a fost director la Peniten-
ciarul Colibași, timp de 7 ani,
Bălășoiu a fost detașat, însă și-a
păstrat și funcția de magistrat.
Prin urmare, în baza legilor în
vigoare la acea dată, fostului pro-
curor și comandant de penitenci-
ar i s-a calculat pensia de serviciu
conform veniturilor realizate pe
ultimele 12 luni de activitate și i
s-au adăugat sporurile permanen-
te și nepermanente. La ora actu-
ală, pensiile de asigurări sociale
sunt plătite din bugetul asigură-
rilor sociale de stat în baza legii
263/2010, iar pensiile speciale
sunt plătite și din bugetul de stat,
în baza legii nr. 303/2004.
A.C.

În ultimii 13 ani, Câmpulungul a avut

arhitect doar pentru o jumătate de mandat
 A cincea încercare în doi ani s-a soldat tot cu un eşec
Dan Dumitrescu a plecat,
Cristina Herţia ar vrea să vină,
dar a picat... examenul
Primăria Câmpulung a rămas
fără arhitect în anul 2005. Nu
că nu ar fi existat debandadă
în domeniul construcţiilor
și până atunci, însă ultimii
ani au produs o escaladare a
fenomenului. Mai mult, există
proiecte ale administraţiei pu-
blice locale pentru care avizul
unui profesionist inclus pe Ta-
bloul Arhitecţilor din România
este obligatoriu. Iar situaţia
este rezolvată acum doar
printr-o colaborare a Primăriei
cu un specialist de la Consiliul
Judeţean Argeș, în condiţiile
în care recent a eșuat a cincea
încercare de a angaja un func-
ţionar prin concurs.
Problema părea să fie rezolvată
în anul 2014, atunci când Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici
a organizat concurs de recrutare
pentru ocuparea funcţiei publice
de conducere vacante de arhitect-
șef al municipiului Câmpulung.
Asta după ce se consemnase deja
un eșec prin 2009. Cel care a de-
venit șef al Direcţiei Tehnice și
Urbanism a fost Dan Dumitres-
cu, om cu relații în Rucăr și Gre-
cia, dar a plecat din administraţia
câmpulungeană după doar doi ani
de activitate. Instabilitatea ulteri-
oară la nivelul conducerii Primă-
riei a trecut subiectul arhitectului
în plan secund, însă după alegerile
din 2016 a fost reluată procedu-
ra selectării specialistului de care
municipiul avea și are mare nevo-
ie. Și au fost cinci încercări, trei în
2017 și două în acest an.
Arhitectul-şef de la Ploieşti
a picat concursul pentru
Câmpulung
Pe 3 iulie, la ultimul concurs
organizat la sediul Agenţiei Naţi-
onale a Funcţionarilor Publici, a
fost prezent un singur candidat,
Cristina Herţia. Aceasta a trecut
de proba eliminatorie de testare a
cunoștinţelor PC, apoi a susţinut
proba scrisă și a obţinut doar 47
de puncte. Rezultatul: „respins”,
și așa a rămas și după contestaţie,
candidata fiind lipsită de posi-
bilitatea de a primi un salariu de
10.070 lei la Primăria Câmpu-
lung. Fost arhitect-șef la Primă-
ria orașului Breaza, venind de la
Consiliul Judeţean Dâmboviţa și
Primăria Sighișoara, apoi arhitect-
șef la municipiul Ploiești, funcţii
ocupate în doar doi-trei ani, câte-
odată doar cu numire pe perioadă
determinată, Cristina Herţia tre-
buie să se întoarcă acum în Pra-
hova, deși presa locală susţine fie
că este implicată în lucruri departe
de lege, fie că se dorește înlătura-
rea ei din fruntea Direcţiei de Ur-
banism.
Cătălin Ioan Butoiu

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 8
Discovery
Arges
Istoria Mănăstirii Curtea de
Argeș se aseamănă de multe
ori cu legenda întemeierii ei:
tragică, dar, în același timp,
măreaţă. Mănăstirea, dar
și moaștele Sfintei Filoteia,
care sunt adăpostite de
veacuri la Argeș, au suferit
de-a lungul vremurilor multe
încercări. Însă, de fiecare
dată, s-au găsit și oamenii
care au împiedicat faptul ca
lăcașul sfânt să se risipeas-
că. De aceea este cazul să
ne amintim și de cei care au
stat de veghe lângă sfintele
ei oseminte. Unul dintre
aceștia este arhiereul Pavel
Șerpe.
M.I.
Alături de muncitorii
Bucureştiului
Petru Șerpe s-a născut la 18 mai
1897 în comuna Păstrăveni, din
preajma orașului Târgu Neamţ.
Părinţii săi, Nicolae și Safta, oa-
meni credincioși, ca mai toţi cei
care vieţuiesc în preajma mari-
lor lavre ale Moldovei, au dorit
ca și familia lor să dea un slujitor
lui Dumnezeu. Tânărul Petru
s-a dovedit a avea toate calităţile
pentru demnitatea preoţească:
inteligenţă, smerenie și dorinţă
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
Pavel Şerpe, arhiereul care a
stat de veghe la Curtea de Argeş
lângă moaştele Sfintei Filoteia
de a-l sluji pe aproapele. După
finalizarea studiilor și căsătorie,
Petru Șerpe devine slujitor la
mai multe parohii din ţară. În
1932 ajunge în Crângași, care,
de foarte puţin timp, devenise,
dintr-un mic sat, un cartier al
Bucureștiului. Câmpul misionar
al preotului Petru Șerpe a fost
format în principal din familiile
de muncitori din zona Regie (fa-
brica de tutun și alte unităţi mai
mici). Părintele Șerpe a încercat
și a reușit, în majoritatea cazuri-
lor, să aducă la masa dialogului
pe patroni și pe muncitori, într-
o perioadă în care criza econo-
mică cunoștea în România cote
extrem de ridicate. Când sărăcia
și disperarea deveniseră locuri
comune, părintele Șerpe a cău-
tat să rezolve lucrurile în spiri-
tul unei dreptăţi sociale trecute
prin simţirea creștină. Această
atitudine activă a părintelui a
contribuit ca în Regie, în timpul
marilor greve din București din
1933, să nu se ajungă la conflic-
tele și vărsarea de sânge care au
avut loc la atelierele Griviţa.
Un amănunt oarecum insolit
al activităţii lui Pavel Șerpe prin-
tre muncitorii bucureșteni este
sprijinul său acordat efectiv pen-
tru realizarea unui film de lung-
metraj despre viaţa și activitatea
muncitorilor din Regie, pe care
l-a prezentat acestora „într-o sală
de 600 de locuri“. Era o moda-
litate aparte de a le arăta mun-
citorilor valoarea lor și o cale de
apropiere eficientă între aceștia
și preotul lor, un preot care a în-
ţeles de pe atunci valoarea sfin-
telor moaște și a pelerinajului
pentru întărirea și creșterea în
duh a credincioșilor. Din acest
motiv, periodic, părintele Șerpe
a organizat pelerinaje cu sute de
oameni la locurile de închinare
cele mai importante din Româ-
nia acelor vremi. Nu știa atunci
că, peste ani, va deveni el însuși
păzitorul unui asemenea loc.
Arhiereul
Pavel Ploieşteanul
Rămas văduv în jurul vârstei
de 50 de ani, preotul Șerpe și-a
găsit alinarea în muncă și ru-
găciune. Patriarhul Nicodim,
apreciind calităţile sale, l-a nu-
mit consilier referent al Secţiei
culturale a Arhiepiscopiei Bu-
cureștilor. Odată cu instaura-
rea guvernului Groza în martie
1945, nori negri ameninţau și
Biserica Ortodoxă Română.
Obișnuit cu schimbarea regimu-
rilor politice și cu ameninţările
de orice fel, patriarhul Nicodim
era pregătit să lupte și de data
aceasta. Consilierul Șerpe i s-a
părut a fi bătrânului patriarh un
om cinstit și devotat. De ace-
ea, în primăvara anului 1946,
patriarhul Nicodim l-a propus
pentru un post de arhiereu-vicar
patriarhal.
Dar, tocmai pentru că era con-
siderat om de încredere al patri-
arhului, alegerea ca arhiereu a
părintelui Șerpe a fost blocată
sistematic de autorităţi. Abia în
vara anului 1947, cu sprijinul
regelui Mihai, care a semnat
Decretul regal de numire, Șer-
pe devine vicar patriarhal, fiind
tuns în monahism sub numele
de Pavel. În acea perioadă, patri-
arhul Nicodim era tot mai bol-
nav, petrecându-și majoritatea
timpului la Mănăstirea Neamţ.
Cel care a rămas în Dealul Mi-
tropoliei să facă faţă ”tovarăși-
lor” din clădirea Parlamentului
a fost tocmai arhiereul Pavel
Șerpe Ploieșteanul, în calitate de
membru al locotenenţei patri-
arhale. Acesta, până la decesul
patriarhului Nicodim, s-a îm-
părţit între București și Neamţ,
dovedind că a meritat pe deplin
încrederea acordată de bătrânul
patriarh.
A readus moaștele
Sfintei Filoteia
la Curtea de Argeș
Ca loc de retragere i-a fost
stabilit arhiereului Șerpe Mă-
năstirea Curtea de Argeș. În
1949, pentru ca oamenii să nu
mai viziteze mormintele regale,
biserica fusese închisă, moaș-
tele Sfintei Filoteia mutate la
Episcopia din Râmnicu Vâlcea,
iar clădirile fuseseră declarate
case de odihnă pentru munci-
tori. Cu multă greutate reușește
patriarhul Justinian în 1951 să
obţină retrocedarea mănăstirii,
în care mută, pentru a justifica
spaţiul cerut, cursurile de în-
drumări misionare ce avuseseră
până atunci loc la Mănăstirea
Radu Vodă din București. Ast-
fel, când ajunge la Argeș, Pavel
Șerpe nu vine să se bucure de
pensie, ci să preia conducerea
cursurilor de îndrumare (apoi
și funcţia de stareţ al mănăsti-
rii), având o misiune foarte grea,
aceea de a reda strălucire arhi-
tecturală și duhovnicească unui
spaţiu devastat. Arhiereul s-a
apucat imediat de lucru. A refă-
cut clădirile, a redeschis biserica
spre închinare, a adus călugări
îmbunătăţiţi pentru a fi călăuză
credincioșilor. Durea însă locul
gol, unde fusese odinioară racla
cu moaștele Sfintei Filoteia, care
de sute de ani veghease asupra
argeșenilor.
Împreună cu patriarhul Jus-
tinian, PS Pavel Șerpe a reușit
să obţină aprobarea pentru re-
aducerea moaștelor Sfintei în
mănăstirea lui Neagoe Basarab,
în octombrie 1955. Pavel Șerpe
organizează la Argeș slujbe am-
ple cu ocazia praznicelor, la care
participă numeroși credincioși,
le vorbește cu entuziasm peleri-
nilor despre legenda Mănăstirii
Argeș și despre Sfânta Filoteia,
organizează pelerinaje și-i educă
în spirit ”mistic” pe preoţii care
vin la cursurile de îndrumare.
PS Pavel Șerpe a trecut la cele
veșnice în 1978.
Sursa: ziarullumina.ro
CALEIDOSCOP
Grigore Tocilescu a studiat
lăcaşele de cult din Piteşti
În anul 1885, cunoscutul profesor
Grigore Tocilescu, unul din primii
istorici care s-au ocupat de studiul
civilizaţiilor de pe teritoriul fostei
Dacii, a efectuat o amplă cerceta-
re a lăcașurilor de cult din Pitești.
Acesta a ridicat icoane de preţ de la
Biserica Sf. Nicolae și le-a transpor-
tat la Academia Română.
Mai mulți delegați
din Argeș, la Congresul
Sindicatelor de la Ploiești
1914. ianuarie 5-7. Mai mulți
delegați din Argeș (Dumitru Man-
da, Iulian Vasilescu, A. Hofberger,
Ștefan Vasilescu, T. Georgescu,
T. Dumitrescu) au fost prezenți
la Congresul Sindicatelor de la
Ploiești.
S-au înființat
două bănci la Pitești
Banca Sindicatului Viticol al jude-
ţelor Argeș și Muscel a fost înfiinţa-
tă pe 19 noiembrie 1920 în Pitești.
Capitalul social era de 5.000.000
lei. În același an, pe 1 decembrie,
a fost înfiinţată Banca Comerci-
ală ”Speranţa”, societate anonimă
pe acţiuni cu un capital iniţial de
1.000.000. lei.
S-a tipărit cartea „Istoricul
Regimentului Argeș no. 4”
1927. La Institutul de Arte Gra-
fice din Pitești s-a tipărit cartea
„Istoricul Regimentului Argeș no.
4”, scrisă cu ocazia jubileului de 50
de ani, 1877-1927, autor, colonelul
Barbu Pârâianu.
Lucrări de reamenajarea
a Bulevardului Elisabeta
1936-1937. Lucrări de reamenaja-
re a Bulevardului Elisabeta, astăzi
Republicii, traversarea Grădinii
Publice în zona actuală dintre Poșta
Veche și Hotelul Muntenia.
Miting în sala Teatrului
Comunal din Piteşti
1947. decembrie 31. Miting în
sala Teatrului Comunal din Pitești,
consacrat proclamării Republicii
Populare Române. Au vorbit: Nico-
lae Constantin, prefectul de Argeș,
Gheorghe Ţuţui, reprezentantul ti-
neretului, Teodor Bachide, prima-
rul orașului, Constantin Nicolau
(PSD), Stan Arsene (Sindicatele
Unite), Marin Neacșu (PCR).
80.000 de cetăţeni
la un miting pentru pace
în Piteşti
1981. noiembrie 20. Miting pen-
tru pace, peste 80.000 de cetăţeni,
Piaţa Civică Centrală a municipiu-
lui Pitești, numită atunci Vladimir
Ilici Lenin, reeditat la 27 octombrie
1983.
Informaţii selectate din „Pitești-620,
memento”, de Petre Popa
Rubrică realizată de Marius Ionel
 Jurnal de Argeş - pag 9

Luni, 9 iulie, în prezența a numeroși
invitați de marcă, Fundația Cultu-
rală Ilfoveanu a găzduit vernisa-
jul expoziției „Semnul lui Iona” a
lui Cristian Bădiliță. Peste 100 de
oameni au fost prezenți, iar printre
aceștia i-am remarcat pe maestrul
Sorin Ilfoveanu, omul de afaceri
Gheorghe Badea, George Caval-
președinte CCIA Argeș și istoricul
Marius Oprea.
Campanie pentru restaurarea casei Elisabetei Rizea
Au trecut 15 ani de la moartea ero-
inei Rezistenţei Anticomuniste din
munţii Muscelului, Elisabeta Rizea,
iar în acest răstimp casa în care a
trăit nu a suportat lucrări de consoli-
dare și reabilitare, nefiind recunoscu-
tă de Ministerul Culturii drept casă
memorială. Construcţia din 1931
este vizitată, de regulă, în week-end;
atunci strănepotul Elisabetei, Bogdan
Vârvoreanu, face pe ghidul pentru tu-
riști. În luna aprilie a acestui an, casa
a fost văzută și de Principele Radu,
atunci apărând și ideea transformării
acesteia într-un muzeu interactiv, cu
sprijinul Casei Regale a României. În-
tre timp, însă, strănepotul Elisabetei
Expoziţie de excepţie
a lui Cristian Bădiliţă
la Fundaţia Ilfoveanu
După cum spune Cristian Bădiliță,
„Semnul lui Iona” este o meditaţie sim-
bolică pe marginea Evangheliei după
Matei (simbolul fiind un termen mai
larg, mai generos, mai puţin confesiona-
lizat decât icoana). Simbolul transcende
autorul, nedepinzând strict de perfor-
manţele sale „meșteșugărești”.
„Dacă mi s-ar cere să desenez un pește
real, acest lucru mi-ar fi imposibil, fiind-
că pur și simplu nu am talent la desen.
Dar poate tocmai pentru că nu pot de-
sena un pește real, pot să «închipui» un
pește-simbol, un «pește transreal». În
felul acesta rog să fie văzute, citite, per-
cepute și interpretate simbolurile din ex-
poziţie. Cum se știe, termenul «simbol»
provine de la verbul grec syn-ballein, «a
pune împreună», «a reuni». Simbolul era
o bucată de ceramică ruptă în două cu
prilejul încheierii unui contract. Fiecare
dintre contractanţi primea o jumătate.
Cele două jumătăţi erau puse împreună
la ratificarea sau la ruperea contractu-
Rizea a înfiinţat o asociaţie, împreună
cu un grup de prieteni, prin interme-
diul căreia vrea să strângă fondurile
necesare consolidării casei și transfor-
mării ei în casă memorială. S-a lansat
campania „Salvează Casa Memorială
Elisabeta și Gheorghe Rizea”, din sa-
tul Nucșoara, judeţul Argeș, pentru a
se strânge cei aproape 30.000 de euro
necesari restaurării imobilului.
Persoanele care doresc să contribu-
ie la reabilitarea Casei Memoriale
„Elisabeta și Gheorghe Rizea” o pot
face donând în contul: Lei: RO30B-
TRLRONCRT0383835101, des-
chis la Banca Transilvania.
C.I.B.
lui. Expoziţia de faţă ilustrează, și în alt
plan, semnificaţia originară a simbolului.
Ea pune împreună imaginea cu textul
evanghelic, într-o versiune proprie, foar-
te fidelă originalului grec. La început a
fost, așadar, cititorul Evangheliei. A ur-
mat traducătorul ei din greaca veche în
româna secolului XXI, ţinând cont de
cele mai fiabile ediţii. Lor li s-a alăturat
poetul-teolog care, de data aceasta, in-
ventează metafore vizuale, nu semantic-
auditive.
Atât despre autor și despre specificitatea
lucrărilor! Ele ar fi continuat să aștepte,
cuminţi, în ascunzișul lor, dacă episco-
pul Virgil Bercea nu ar fi răspuns, cu
promptitudinea-i obișnuită, propunerii
de a organiza o expoziţie în memoria ce-
lor șapte episcopi greco-catolici arestaţi
acum șaptezeci de ani, când Biserica fău-
ritoare a României moderne a fost scoasă
în afara ne-legii comuniste. Expoziţia de
faţă este închinată celor șapte episcopi-
martiri și, prin ei, Bisericii adevărate a
lui Iisus Hristos, una demnă, curajoasă,
nesupusă vremilor și compromisurilor de
un veac sau de o clipă”.
Cristian Bădiliță,
unul dintre cei mai apreciați
erudiți români
Unul dintre cei mai apreciați erudiți
români, Cristian Bădiliță s-a născut în
orașul Săveni, judeţul Botoșani, unde a
locuit până la vârsta de 14 ani. A urmat
doi ani cursurile Facultăţii de litere din
București, Secţia română-franceză.
Din 1990 s-a transferat la Secţia de
limbi clasice. În 1991-1992 studiază te-
ologia la Seminario Conciliar din Ma-
drid, împreună cu Cristian Langa și Iu-
liu Cristian Arieșanu, unde-i va avea ca
profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo
și pe fenomenologul religiei Juan Martin
Velasco.
A predat limba și literatura greacă veche
la Universitatea din Timișoara, instalân-
du-se în Franţa din 1995, împreună cu
soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă
în Philon din Alexandria. Este doctor în
istoria creștinismului antic al Universită-
ţii Paris IV Sorbona cu teza „Les Méta-
morphoses de l’Antichrist chez les Pères
de l’Église”, calificativul Summa cum
laude. Denis Grigorescu
Zile inedite de instruire
profesională,
la Biblioteca Judeţeană
Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu
Argeș a organizat, în perioada 25-26
iunie, cursurile de formare profesiona-
lă - „Serviciile de referințe. Dezvoltarea
serviciilor de bibliotecă. Achizițiile și uti-
lizarea instrumentelor ce aparțin noilor
tehnologii, pentru furnizarea serviciilor
cu specific bibliografic”.
De sesiuni de instruire inedite și interesante
s-au bucurat bibliotecarii, care au aflat noutăţi
profesionale atât în sfera tehnicilor de identi-
ficare, regăsire și evaluare a informaţiilor în
sistemul TinRead, cât și în domeniul comuni-
cării și relaţiilor cu publicul.
Au fost prezentați cei trei mari piloni ai tutu-
ror bibliotecilor din lume, și anume: Serviciul
de completare, prelucrare și evidența colecțiilor,
Serviciul de comunicare a colecțiilor și Servi-
ciul de Referințe. S-a pus accent pe Serviciul
de Referințe: pe tipurile de produse bibliogra-
fice (diseminarea selectivă a informațiilor, bi-
bliografii, bio-bibliografii, anuar bibliografic
local), tranzacțiile de referințe (consultațiile
acordate utilizatorilor), resursele folosite pentru
informații (dicționare, enciclopedii, bibliogra-
fii, ghiduri, directoare, anuare, cataloage onli-
ne, sit-uri web), colecția de referințe (aceasta nu
circulă, este actualizată constant, este pentru
toate categoriile de utilizatori), tipurile servici-
ilor de referințe (tradiționale, virtuale, sincro-
ne și asincrone). Importantă este solicitarea
adresată unui serviciu cu caracter bibliografic
și etapele rezolvării ei: interviul de referințe,
cercetarea propriu-zisă și elaborarea produsului
bibliografic.
Sesiunea de instruire s-a axat pe utilizarea
programului TinRead, realizarea de bibliogra-
fii în format electronic, acestea fiind: cele rea-
lizate de bibliotecari în web opac, cele făcute
de utilizatori, listele de noutăți, bibliografiile
tematice.
Bibliotecarii trebuie să acorde suport utiliza-
torilor în folosirea serviciilor care implică ex-
ploatarea noilor tehnologii. Catalogul online
este punctul principal în jurul căruia gravitează
aplicații și servicii diverse oferite utilizatorilor,
sarcina bibliotecarilor fiind aceea de dezvoltare
a funcționalităților catalogului online.
Sesiunea de instruire le-a dat posibilitatea bi-
bliotecarilor de a asimila noi competenţe, pe
de o parte, care să le permită să-și exercite cu
succes profesia, pe de altă parte, să le trezească
dorinţa de a se autoperfecţiona, de a se dezvolta
profesional armonios, de a se adapta continuu
unei societăţi în permanentă schimbare.
Cristina Baciu

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!
În fiecare săptămână, Bi-
blioteca Judeţeană „Dinicu
Golescu” Argeș își propune
să vă aducă la cunoștință no-
utăţile editoriale care există
în fondul său de carte, fie că
este vorba despre romane de
dragoste, poliţiste, fantastice,
de călătorii, de aventuri sau
lucrări știinţifice.
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
 Pentru cei care doresc să-și
lărgească orizonturile cunoașterii,
sugerăm următoarele titluri: Ni-
gel Spivey; Michael Squire, „Pa-
norama lumii clasice” (București,
Editura Bic All); Marin Ioniță,
„Dincolo de tăcere volumul 1.
Convorbiri esențiale cu personaje
neconvenționale” (Pitești, Edi-
tura Tiparg, 2016); Alex Mihai
Stoenescu, „Istoria Masoneriei
moderne” (București, Editura
Rao, 2015.
 Vara a debutat în Euro-
pa în toată splendoarea, așa că,
pentru cei care vor să profite la
maximum de binefacerile ei, re-
comandăm câteva ghiduri tu-
ristice vizuale: Reid Bramblett,
Jeffrey Kennedy, „Top 10: Roma”
(București, Editura Litera, 2017);
„Praga: hartă și ghid de buzunar”
(București, Editura Rao); Carole
French, „Insulele Grecești Top
10” (București, Editura Litera,
2011).
 Secţia pentru Tineret vă ofe-
ră o gamă variată de noutăţi edi-
toriale, dintre care menţionăm:
Julia Boehme, „Tafiti și puiul de
elefant, volumul 3” (București,
Editura Univers, 2016); Sally
Gardner, „În coadă de pește”
(București, Editura Arthur,
2015); Jill Murphy, „O vrăjitoa-
re îngrozitoare și o vrajă nefas-
tă” (București, Editura Arthur,
2017).
 Pentru iubitorii de ficțiune
sugerăm următoarele titluri:
Lindsay Jayne Ashford, „Femeia
din Orient Express” (București,
Editura Nemira, 2018); Gilli-
an Flynn, „Obiecte ascuțite”
(București, Editura Trei, 2015);
Rosie Walsh, „Bărbatul care n-a
mai sunat” (București, Editura
Nemira, 2018).
Daniela Tudose – bibliotecară
Jurnal de Argeş - pag 10

Scandalul cu bani de la Grădiniţa „Căsuţa Poveştilor”

Răspuns în batjocură: Inspectoratul
lui Tudosoiu aruncă pisica
în curtea Asociaţiei
ţ de Părinţi
ţ
 Asta în contextul în care semnatara sesizării, Mihaela Petrescu (foto dreapta), demonstrează cu
acte că a semnat contractul cu grădinița, nu cu Asociația de părinți

A trecut o lună de când mămica „Activitățile financiare am semnat contract cu Grădinița

unei fetițe de la Grădinița „Căsuța
Poveștilor” din Pitești a făcut sesi-
zare la Inspectoratul Școlar, atră-
gând atenția șefilor care diriguiesc
învățământul din Argeș că la respecti-
va unitate părinții plătesc în plic banii
pentru programul ”step by step”,
precum și opționalele la care aleg să
își înscrie micuții. Semnatara, Mihae-
la Petrescu, a venit și la redacția noas-
tră și ne-a prezentat dovezi despre
cum banii, respectiv 66 de lei adunați
lunar, sunt depuși într-o cutie poștală
amplasată chiar în sala de curs. Lucru
considerat anormal și ilegal chiar de
„generalul” Tudosoiu în înregistrarea
pe care respectiva mămică a făcut-o
atunci când a fost în audiență la șeful
ISJ. Mihaela Petrescu mai susține că
nu a primit niciodată chitanță pentru
respectivele plăți. Ei bine, printr-o
adresă semnată de inspectorul școlar
general Dumitru Tudosoiu și de
inspectorul general pentru Educație
timpurie, Georgeta Toma, Mihaela
Petrescu primește un răspuns din care
se vede cum ISJ Argeș se spală pe mâi-
ni și dă vina pe... Asociația de părinți.
Mai exact, ocolește problema banilor
colectați fără chitanță, în contextul
Minciună demontatănat cu acte. în care cutia poștală e amplasată în
grădiniţa de stat, grădiniță, nu în sediul, dacă o exista
Contractul este sem inţcui așa ceva, al respectivei asociații de
nu cu Asociaţia de păr părinți.
descrise în petiție nu se
desfășoară prin
contabilitatea unității
de învățământ”
„Urmare a adresei dumneavoastră,
înregistrată la Inspectoratul Școlar
Județean Argeș cu nr. 6727, din
08.06.2018, vă aducem la cunoștință
că aspectele semnalate au fost veri-
ficate și analizate. În acest sens, vă
înștiințăm că activitățile financiare
descrise în petiție nu se desfășoară
prin contabilitatea unității de
învățământ, ci prin contabilita-
tea Asociației Părinților „Asociația
Support of Education” și vă reco-
mandăm să solicitați lămuriri de
la reprezentanții legali ai acestei
organizații”, se arată în respectiva
hârtie.
„Contractul prin care mă
oblig să plătesc e semnat cu
grădinița, nu cu părinții!”
Vizavi de această „soluționare”,
Mihaela Petrescu ne-a declarat:
„Cum pot spune ei că grădinița, ISJ,
sistemul, nu au nicio legătură? Eu
Căsuța Poveștilor prin care mă oblig
să plătesc programul «step by step»
și opționalele, nu am semnat cu
Asociația de Părinți!”
Într-adevăr, printr-un contract din
mai 2018 și valabil de la 1.09.2018
și până la 31.07 2019, mămica se an-
gajează că va plăti „către Asociația
Support of Education, pentru bene-
ficiarul direct” care e grădinița, suma
de 50 de lei pe lună. Această sumă
reprezintă plata ajutorului de educa-
toare necesar pentru respectivul pro-
gram, plus contravaloarea cursurilor
opționale și extracurriculare. Con-
tractul este semnat chiar de directoa-
rea Grădiniței „Căsuța Poveștilor”,
Daniela Petre. Și atunci cum n-are
responsabilitate grădinița, domnu-
le Tudosoiu? Din câte observăm,
asociația de părinți e doar curierul
care transportă banii către... benefi-
ciar. Contactat telefonic, inspectorul
școlar general Dumitru Tudosiu ne-a
spus că ancheta la Grădinița „Căsuța
Poveștilor” este finalizată și că va fi
întocmit un raport la mijlocul acestei
săptămâni. Să sperăm că nu e vorba
de o nouă mușamalizare.
Alina Crângeanu

ANUNȚ DE PRESĂ ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 11.07.2018 Pitești, 11.07.2018

Privind debutul proiectului Privind debutul proiectului

,,Cresterea competitivitatii economice a ALPHA PARTENER SISTEM SRL’’ ,,Diversificare activitatii societatii SC RIR LOGISTIC EXTERN SRL’’

S.C. ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul ”
Cresterea competitivitatii economice a ALPHA PARTENER SISTEM SRL”, cod SMIS 111092, proiect co-finanţat
de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional
Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii,
Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării
economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.
Contractul de finanţare nr. 2401 a fost semnat în data de 19.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020.
S.C. RIR LOGISTIC EXTERN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul ,,Diversificare
activitatii societatii SC RIR LOGISTIC EXTERN SRL’’, cod SMIS 112729, proiect co-finanţat de Uniunea
Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-
2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții
2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și
prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.
Contractul de finanţare nr. 2413 a fost semnat în data de 19.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea pozitiei societatii ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L.,
pe piata specifica productiei de recipiente din mase plastice.
In acest sens, firma va achizitiona echipamente, de ultima generatie, ceea ce va conduce implicit la
dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la cresterea competitivitatii pe piata
specifica.
Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de
investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate
în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională.
Valoarea totală a contractului de finanţare este de 787.710,98 lei, valoarea totală eligibilă este de 661.942,00
lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 562.650,70 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din
F.E.D.R. este de 478.253,10 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 84.397,61 lei,
iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 99.291,30 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului
este de 125.768,98 lei.
Durata de implementare a proiectului este de 24 luni (03.04.2017-31.03.2019).
Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia,
judetul Arges, Municipiul Pitesti,Drumul DN65B, Autostrada Bucuresti-Pitesti, KM105, corp C1
Detalii suplimentare puteți obține de la: Adrian Costin POPA - Administrator, tel: 0735 153 889, email:
adrian.popa@alphapartener.ro
Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea si cresterea competitivitatii societatii S.C. RIR
LOGISTIC EXTERN S.R.L.in vederea dezvoltarii locale durabile si a crearii unui pol concurential in Regiunea Sud
Muntenia.
In acest sens, firma va achizitiona echipamente noi, de ultima generatie, ceea ce va conduce implicit la
inovarea procesului tehnologic, la dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la
cresterea competitivitatii in piata specifica.
Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de
investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate
în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională.
Valoarea totală a contractului de finanţare este de 664.271,00 lei, valoarea totală eligibilă este de 558.211,00
lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 446.568,80 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din
F.E.D.R. este de 379.583,48 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 66.985,32 lei,
iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 111.642,20 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului
este de 106.060,09 lei.
Durata de implementare a proiectului este de 26 luni (10.03.2017-30.04.2019).
Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia,
judetul Arges, Municipiul Pitesti, Intrarea Lujerului, nr. 18.
Detalii suplimentare puteți obține de la: ROGOJINARU RAZVAN-IONUT- Administrator, tel: 0729 847 711,
email: rirlogistic@gmail.com.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)


Dosarul cianurilor. Cinci ani
de puşcărie pentru Tofan
 Sentința Judecătoriei Câmpulung nu este definitivă. Firma Global Eco Center a lui Vasile
Tofan a primit și o amendă penală de 600.000 lei, iar punctul de lucru de la Câmpulung va fi
închis timp de trei ani
Săptămâna trecută, magistrații Judecătoriei Câmpulung l-au condam- nerespectarea măsurilor obligatorii
nat la cinci ani de închisoare cu executare pe Vasile Tofan, managerul în desfășurarea activităţilor de co-
firmei Global Eco Center. Trimis în judecată în iunie 2016, Tofan a fost lectare, tratare, transport, valorifi-
condamnat pentru infracţiunea de neluare a măsurilor de eliminare to- care și eliminare a deșeurilor peri-
tală a substanţelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri.
Conform procurorilor, în cursul anului 2010, în calitate de administra- culoase”.
tor al S.C. Global Eco Center S.R.L., Vasile Tofan nu a luat măsurile de
eliminare totală a substanţelor periculoase din deșeurile provenite de
Iar problemele Global Eco Center
nu se opresc aici. DNA a deschis un
pe fosta platformă ARO Câmplung Muscel, acestea fiind neîntemeiat
declarate deșeuri stabilizate și transportate la depozitul de deșeuri
dosar in rem după incendiul din 2
octombrie 2013 de la depozitul din
Glina pe 17 septembrie 2010. Câmpulung al firmei, incendiu în
urma căruia au fost răniți trei pom-
pieri, iar dacă focul ar fi ajuns la
tonele de deșeuri periculoase, totul
s-ar fi putut termina cu o catastrofă
de mediu și cu multe victime. Jur-
nalul de Argeș a arătat cu probe în
ultimii ani că incendiul de pe fosta
platformă ARO a fost favorizat de
o autorizație dată ilegal de către
Agenția pentru Protecția Mediului,
condusă pe atunci de către Mariana
Ionescu.
Corpul de Control al Ministe-
rului Mediului a făcut în vara lui
2014 verificări „la sânge”, după
ce Prefectura Argeș a sesizat că
autorizațiile de mediu date firmei
Global Eco Center sunt ilegale. În
raportul semnat de către Mihail
Mănoiu, șeful Corpului de Control
Implementare Strategie Națională
Anticorupție, se preciza clar: „Soli-
citarea privind emiterea autorizației
de mediu trebuia respinsă, întru-
cât conținutul anunțului titularu-
lui din presa locală nu exprima în
fapt obiectul real (activitățile) al
solicitării actului de reglementare,
iar documentația depusă era in-
completă”. În raportul Corpului de
Control sunt menționate și dovezi
ale superficialității crase cu care a
fost acordată autorizația de mediu:
în documentația aferentă solicitării
emiterii autorizației de mediu, pe
lângă fișa de prezentare și declarație
nesemnată, neștampilată și nedata-
Patronul Vasile Tofan, în hala cu cianuri
tă, există și un memoriu tehnic ne-
semnat, neștampilat și nedatat.
Tot Corpul de Control al Ministe-
rului Mediului scria negru pe alb în
raportul din 2014 că la autorizația
În plus, firma Global Eco Cen- Sentința nu este definitivă și poa-
ter a fost condamnată la plata unei te fi atacată cu apel în 10 zile de la de mediu revizuită din 2012 și sem-
nată de către Mariana Ionescu ar fi
amenzi penale de 600.000 de lei. comunicare tot la Judecătoria Câm-
Instanța a aplicat și pedeapsa com- pulung. trebuit făcut și un acord de mediu.
La aceeași autorizație revizuită în
plementară și a dispus suspendarea
activităţii persoanei juridice SC Tofan mai are încă un dosar 2012 nu s-a evaluat impactul asupra
Global Eco Center SRL privind penal la Judecătoria Curtea mediului, deși depozitul s-a triplat
și cantitatea de deșeuri periculoase
tratarea și eliminarea deșeurilor pe- de Argeș s-a dublat.
riculoase, prevăzută cu codul 3822,
pe o durată de 3 ani și închiderea Vasile Tofan și firma Global Eco Am încercat să luăm legătura și
Center mai fac obiectul unui do- cu Vasile Tofan, managerul Global
punctului de lucru din munici-
piul Câmpulung, Parcul Industrial sar penal aflat pe rol la Judecătoria Eco Center, însă acesta avea telefo-
Curtea de Argeș, pentru „infracţi- nul închis.
„Câmpulung Industial Park”, pe o
durată de 3 ani. uni la alte legi speciale, neluarea sau Denis Grigorescu
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
Jurnal de Argeş - pag 11
Ionuţ Butoi şi echipa
României, argint la Cupa
Europei „Para Archery”
Pregătirile lotului român pentru Jocurile Invictus din Aus-
tralia, care se vor desfășura în perioada 20-27 octombrie, cu-
prind nu doar antrenamente, ci și participarea la competiţii
internaţionale. Un ultim succes al militarilor români răniţi în
misiuni a venit chiar săptămâna trecută, atunci când echipa de
tir a fost prezentă la „Para Archery European Cup”, concurs
găzduit de Nove Mesto (Cehia) pentru sportivi din 31 de ţări.
Lotul paralimpic din România a fost format din cinci spor-
tivi, unul dintre aceștia fiind eroul muscelean Ionuţ Butoi. Plu-
tonierul rănit în Afganistan în 2008 a reușit să obţină medalia
de argint cu echipa la tir cu arcul Compound, iar la individual
tot el a avut cel mai bun rezultat. Până în finală, ehipa Româ-
niei a trecut de reprezentativele Cehiei, Iranului și de cea din
Hong Kong, finala fiind pierdută în faţa Indiei. Anul trecut, la
prima participare a României la Jocurile Invictus, Ionuţ Butoi
a obţinut cele mai multe medalii din lotul nostru, două, una
de aur, cealaltă de argint, la tir cu arcul. C.I.B.
Flacăra Centenarului
se aprinde la Câmpulung
după Sfântul Ilie
Înainte de reaprinderea flăcării veșnice de la Mausoleul Ma-
teiaș, eveniment care va avea loc de Ziua Armatei, pe 25 oc-
tombrie, la Câmpulung marcarea Centenarului Marii Uniri
va avea loc în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Munici-
piului. Săptămâna viitoare, pe 20 iulie, de Sfântul Proroc Ilie
Tesviteanul, patronul municipiului muscelean, se va ţine o
slujbă impresionantă chiar la biserica de hram, iar a doua zi,
la Monumentul Eroilor din Piaţa Jurământului, se va organiza
un ceremonial militar și religios. Va fi momentul în care Fla-
căra Centenarului va fi depusă și la Câmpulung. C.I.B.
Costumul popular din Muscel,
prezentat în cadrul programului
Franţa-România
Pe 11 iulie, Muzeul de Etnografie Brașov a deschis la Museé
des Manufactures de Dentelles din Retournac (Franţa) expo-
ziţia intitulată „De la tradiţiile textile românești la arta textilă
contemporană: Metamorfozele borangicului”, în cadrul pro-
iectului internaţional privind patrimoniul textil din România
cu tema „Deviaţii/Deviations”. Manifestarea este inclusă în
programul cultural comun Franţa-România dedicat Centena-
rului Marii Uniri.
La muzeul francez vor fi expuse piese ilustrative pentru ţe-
sutul artizanal românesc, precum marame și ii, părţi ale cos-
tumului popular femeiesc. Va fi amenajat și un atelier pentru
demonstraţii ale modului în care ţărăncile din România fo-
loseau firele de borangic pentru a coase costume tradiţionale.
Realizate la finalul secolului XIX și începutul secolului trecut,
piesele vestimentare alese pentru expoziţia din Franţa provin
doar din două zone ale ţării noastre: Ţara Bârsei-Bran și Ru-
căr-Muscel. C.I.B.
Jurnal de Argeş - pag 12

Un europarlamentar spune că autostrada

Piteşti-Sibiu are şanse mici de realizare
Marian-Jean Marinescu, „La un moment dat, Sibiu-Pitești era pe
deputat în Parlamentul Eu- locul 13 la drum expres. A ajuns pe primul
ropean, membru al Comisiei loc la autostradă, dar nu prin decizie politică,
pentru Transport și Turism și prin scor. Au schimbat scorul. M-am dus la
membru supleant al Comi- toți și am întrebat cum s-a ajuns la această
siei pentru Control Bugetar,
precum și vicepreședinte al situație. Se schimbaseră criteriile. Am fost,
Grupului Partidului Popular de asemenea, la toți miniștrii. Trebuie fă-
European (Creștin Demo- cut acest coridor, dar apoi cele două regiuni
crat), consideră că auto- sărace ale României, Oltenia și nordul Mol-
strada Pitești- Sibiu trebuie
făcută, dar apoi ea trebuie
dovei, trebuie legate de Vest. De acolo vin Un mall de mici
legată cu celelalte regiuni
investițiile și creșterea economică. Am făcut
o propunere în acest sens. Din păcate, toți dimensiuni ar putea fi
ale României pentru a avea
o mai mare utilitate. Ca un
mi-au spus că am dreptate, dar nu s-a făcut
nimic. Ca o concluzie, am mari dubii că se
construit anul acesta
prognostic, europarlamen-
tarul crede că sunt șanse mici va face această autostradă”, a declarat Mari- în Mioveni
pentru realizarea acestui an-Jean Marinescu.
Anul acesta, pe piaţa românească vor mai
obiectiv. F. Silvestru apărea încă 175.000 metri pătrați de spa-
ţii comerciale moderne, potrivit analizelor

Modernizarea trecerilor la nivel de cale ferată

Colliers International, însă niciunul nu va
fi un mall de dimensiuni mari. De altfel,
singurul mall așteptat este Shopping City
din Argeş, în vizorul deputatului Dănuţ Bica Satu Mare, de 28.700 mp, pe care NEPI
Rockcastle intenţionează să îl deschidă în
ultimul trimestru al anului. Restul proiec-
Deputatul liberal Dănuț Bica a adre- Dănuț Bica: ”În județul Argeș se găsesc la Spitalul Județean de Urgență Argeș din telor anunţate pentru a fi finalizate în 2018
sat în ultima perioadă de timp mai mai multe treceri la nivel de cale ferată a Pitești, unde medicul urolog a refuzat să-l
multe întrebări miniștrilor Cabinetu- căror modernizare este absolut necesară și consulte din cauza lipsei ecografiei, care ar sunt fie extinderea unor centre existente,
lui Dăncilă. Printre acestea, cele lega- așteptată de ani de zile, care sunt amplasate fi trebuit să fie făcută la Curtea de Argeș. fie inaugurarea unor proiecte mici, denu-
te de modernizarea trecerilor la nivel pe teritoriul următoarelor localități: muni- Prin eforturile familiei și cu dureri insu- mite strip mall, dezvoltate, în principal, de
de cale ferată din Argeș și despre ca- parteneriatul dintre Prime Kapital și MAS
zul bărbatului din Curtea de Argeș de- cipiul Pitești (str. Lânăriei, zona CNCD, portabile, acesta a ajuns la Spitalul Uni- REI, care și-a propus pentru acest an in-
cedat în urma unor disfuncționalități str. Constantin Dobrogeanu Gherea), mu- versitar de Urgență București, de unde, pe
nicipiul Câmpulung Muscel (pe DN73, la motiv că metastazele sunt generalizate și nu augurarea unei suprafeţe de circa 100.000
ale sistemului medical. mp. Printre orașele vizate în 2018 de strip
intrarea în oraș), orașul Mioveni, comuna se mai poate face nimic, a fost retrimis la
Bascov (pe DN7 și DN7C). Având în ve- Pitești pentru a obține o rețetă cu morfină. malluri se numără Balotești, Slobozia,
dere atât importanța deosebită pe care o Din nefericire, nu a mai putut beneficia de Focșani, Vaslui, Roman, Baia Mare și Mio-
are modernizarea acestor treceri la nivel rețeta respectivă, deoarece, prin programa- veni. F. Silvestru
de cale ferată pentru siguranța circulației re, primul loc disponibil pentru eliberarea
în zonele respective, cât și promisiunile re- acesteia era peste o lună și boala nu i-a mai
feritoare la subiectul menționat făcute de acordat acest răgaz. A murit în chinuri
dumneavoastră cu ocazia vizitei efectuate groaznice, câteva zile mai târziu.
în județul Argeș în luna martie, vă rog să- Având în vedere gravitatea extremă a
mi comunicați măsurile dispuse și terme- situației prezentate, vă solicit, doamna mi-
nul prevăzut pentru finalizarea lucrărilor!”. nistru, să dispuneți, de urgenţă, demararea
Parlamentarul de Argeș a luat în discuție anchetei cuvenite și, în funcție de rezultate-
și cazul tulburător al unui bărbat în vârstă le acesteia, sancționarea vinovaților potrivit
de 54 ani din comuna Valea Iașului, bolnav legislației în vigoare. Pe de altă parte, vă
de cancer la vezică, care, nemaiputând uri- solicit să adoptați măsuri imediate pentru
na, a fost plimbat, la începutul lunii mai a flexibilizarea procedurilor de acordare a
acestui an, fără a primi asistență medicală rețetelor necesare bolnavilor de cancer.
absolut necesară, prin 3 unități spitalicești De asemenea, rog a mi se comunica de-
cu pretenții. „La Urgența Spitalului Mu- ciziile luate în privința cazului prezentat
nicipal Curtea de Argeș pacientul nu a
fost primit pe motiv că nu există ecograf.
anterior și care este strategia adoptată de
Ministerul Sănătății pentru rezolvarea Electroargeş preia
Cu mare greutate, după mai multe ore de
așteptare, în condițiile în care riscul de
gravelor probleme pe care le întâmpină în
prezent bolnavii de cancer din România”,
controlul Braiconf
blocaj renal era semnificativ, s-a obținut o spune Dănuț Bica. Brăila
ambulanță și bolnavul a fost transportat M.I. Electroargeș (simbol bursier ELGS), pro-
ducător de electrocasnice, a anunţat, la
sfârșitul săptămânii trecute, că a ajuns la o
Dacia - vânzări record în deţinere de 60,5% în cadrul producătorului
prima jumătate a anului de textile Braiconf, după ce în trecut figura
cu o expunere de 17,6%. Tranzacția a avut
Dacia a înregistrat un număr record de vânzări în loc în data de 4 iulie.
prima jumătate a acestui an. Cel mai vândut model Totodată, New Carpathian Fund a anun-
Dacia a fost Duster, care e urmat în clasament de San- ţat public o tranzacţie prin care a ieșit din
dero și Logan. Potrivit datelor transmise de Dacia prin acţionariatul companiei textile, respectiv
intermediul Asociației Constructorilor de Automobile prin înstrăinarea a 33% din capitalul social
din România (ACAROM), Dacia a vândut în primele al producătorului de textile. F.S.
șase luni ale acestui an 175.992 de unități, mai mul-
te decât anul trecut. În perioada ianuarie-iunie 2018,
producția Dacia a crescut cu 3,2% față de aceeași pe- Firmele de construcţii
rioadă anul trecut, când au fost vândute 170.562 de
Pentru că nu avem un parc industrial, din Capitală caută
unități. Numai în luna iunie a acestui an, uzina Da-
cia de la Mioveni a produs 30.777 de vehicule. Cea Leoni Piteşti investeşte în… Gorj muncitori în satele
mai vândută mașină a fost Duster, anul acesta fiind
produse 118.156 de unități Duster, care a însemnat o Cum înființarea unui parc uri. Mai mult, planurile de dez- argeşene
industrial la Pitești ține tot mai voltare ale companiei vor continua Companiile din domeniul construcţiilor,
pondere de producție de peste 71%. mult de domeniul fantasticului, și în 2019, ceea ce va presupune confruntate cu o criză acută de muncitori
companii industriale prezente în investiții de 800.000 euro în ame-
orașul nostru preferă să nu mai care să presteze servicii pe șantiere, se ori-
investească aici, ci în zone unde najarea spațiilor de producție și entează către potenţialul din mediul rural
astfel de facilități deja există. un număr total de 800 de salariați pentru a recruta angajaţi. Ionuţ Mîrșanu,
până la sfârșitul primului trimestru proprietarul companiei Mic Dinamic Cre-
Astfel, până la sfârșitul anului al anului viitor. Aceștia vor beneficia ativ Construct din București, înfiinţată în
2018, Leoni Wiring Systems Pitești de traininguri profesionale specifice luna februarie a acestui an, a distribuit afișe
va avea 650 de angajați și va inves- activității. cu anunţuri de angajare în mediul rural din
ti 750.000 de euro într-un punct „În Bumbești-Jiu am găsit parte- judeţele Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa și
de lucru din Parcul Industrial din neri de încredere, cu care suntem Argeș, în speranţa că va atrage oamenii dor-
Bumbești-Jiu, o fabrică-satelit a ce- convinși că vom lucra bine pe termen nici să lucreze.
Acest nivel n-a mai fost depășit decât de cifra înre- lei din Pitești. Leoni este furnizor lung. Estimăm că până la sfârșitul „Pusesem anunţuri pe site-uri de recru-
gistrată în lunile noiembrie și decembrie anul trecut, global de soluții de management primului semestru al anului viitor tare, am primit telefoane de la mai mulţi
când s-au pregătit stocurile pentru noua generație al energiei și datelor în domeniul vom avea în jur de 800 de angajați”,
preciza în cadrul ceremoniei de des- oameni din București care spuneau că sunt
Duster. Următoarele pe listă sunt Dacia Sandero, cu construcțiilor de autovehicule și interesaţi, dar nu a venit niciunul la inter-
27.066 de unități, și Dacia Logan, cu 18.463 de vehi- alte domenii industriale și, în pre- chidere Lidia Țonea, managing di-
rector Leoni Wiring Systems Pitești. viu. De câteva zile, de când am pus anun-
cule produse în primele șase luni ale lui 2018. Dintre zent, noua fabrică din Bumbești-Jiu ţuri în satele din judeţele de pe lângă Bu-
toate, cea mai mică pondere a avut-o Logan MCV, cu funcționează deja cu aproximativ Leoni Bumbești-Jiu va produce
cablaje motor pentru următoarele curești, m-au contactat 7-8 oameni și deja
doar 12.307 de unități. Anul acesta, Logan MCV nu 500 de angajați, având o suprafață am angajat doi muncitori. În mediul rural
s-a mai vândut ca în anii precedenți, înregistrând o utilă de 8500 mp destinați zonelor modele de mașini: Renault Clio IV,
Renault Twingo, Dacia New Logan, se găsesc oameni mult mai repede decât în
scădere în vânzări cu 45% față de anul trecut. de producție și depozitare, precum orașe”, spune Ionuţ Mîrșanu.
și un corp administrativ de biro- Dacia New Duster (toamna 2018).
F. Silvestru F. Silvestru
F. Silvestru
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
 Jurnal de Argeş - pag 13

Dumitru Olteanu, preşedintele Consiliului Director al CS Mioveni:

„Nu putem vorbi de promovare

Şase meciuri amicale
pentru FC Argeş
Deși oficialii echipei
din Trivale stabiliseră în
această vară șapte par-
tide de verificare, FC
Argeș nu va mai disputa
decât șase. Pe 11 iulie,
FC Argeș ar fi trebuit să
întâlnească Farul Con-
stanţa, însă aceștia au
anulat cantonamentul
și au anunţat în ultimul
moment că intenţionea-
ză să desfiinţeze echipa,
pentru că nu mai pri-
mesc finanţarea promisă
de la autorităţile locale.
Și în privinţa adversarilor
care erau deja stabiliţi au
intervenit câteva modifi-
cări. Cei de la Chindia
Târgoviște au anunţat că
nu mai pot juca meciul
de pe 25 iulie, iar în locul
Domnu’ primar, sper ca FC Argeș
să nu ajungă o echipă-fantomă ca pe vremea lui
Penescu și Pendiuc!
dâmboviţenilor, partener
de întrecere al alb-viole-
ţilor va fi Juventus Bucu-
rești, echipă care a retro-
gradat din Liga I și care
a anunţat deja că în noul
sezon va evolua în eșalo-
nul secund sub denumi-
rea de Daco-Getica.
Ultimul meci al echipei
din Trivale va fi pe 28
iulie, când FC Argeș va
întâlni pe CSO Filiași,
formaţie de Liga a III-a.
Iată programul amicale-
lor: 14 iulie - amical FC
Academica Clinceni, 17
iulie - Amical FC Balo-
tești, 20 iulie - amical
Rapid București, 25 iulie
- amical Juventus Bucu-
rești și 28 iulie - amical
CSO Filiași. M.I.
în sezonul următor”
 Care este programul de pregătire
din această vară pentru CS Mioveni?
- Programul echipei noastre a înce-
put cu un cantonament, în perioada
2-13 iulie, la Pensiunea Diana din
comuna Micești, iar pregătirea fizică
și tehnico-tactică se desfășoară pe te-
renurile de la Mioveni. Vor fi și 5-6
meciuri amicale. Primul cu Juventus
București și al doilea, pe 11 iulie, cu
Pandurii Tg Jiu.
 Ce ne puteţi spune despre
noutăţile lotului? Despre ce plecări și
despre ce veniri putem vorbi?
- Au plecat Florin Ilie, Neagu, An-
drei Neagoe, Șchiopu, Costinel Gugu
și Mihai Vintilă. Andrei Tirică și
Eduard Neacșu vor fi împrumutați,
iar la capitolul sosiri putem vorbi de
Alexandru Popescu, de la Universita-
tea Craiova, și Kylien, de la Viitorul
Constanța, amândoi jucători sub 21
ani. În plus, avem în vedere încă 3 ju-
cători în perioada imediat următoare.
„Continuăm cu Iordan Eftimie
ca antrenor principal”
 Care este strategia de viitor pen-
tru banca tehnică? Continuaţi cu Ior- - Nu putem vorbi de promovare în luptă echilibrată, spectaculoasă și sper
dan Eftimie sau există posibilitatea sezonul următor, iar obiectivul nostru cu mulți spectatori în tribună.
aducerii unui alt antrenor? este clasarea în prima jumătate a clasa-  Credeţi că FC Argeș va ajunge în
- Antrenorii echipei pentru noul mentului. Poate din sezonul următor, cele din urmă în Liga I, având în ve-
sezon sunt Iordan Eftimie, antrenor când vor promova 4 echipe, să încer- dere că la Pitești asta se dorește?
principal, și Mihai Olteanu și Iulian căm și noi! - Sper și doresc ca FC Argeș să pro-
Ilie, antrenori secunzi. Deci, conti-  Cum vedeţi lupta din sezonul vii- moveze, chiar și sezonul următor, dar
nuăm cu Iordan Eftimie ca antrenor tor, având în vedere că în Liga 2 sunt va fi o luptă dură pentru promovare
principal. acum echipe cu nume în fotbalul ro- anii următori și trebuie o susținere fi-
 Care este obiectivul pentru sezo- mânesc? nanciară importantă.
nul viitor? Putem vorbi de promovare - În acest sezon va fi o luptă acerbă Marius Ionel
în Liga I? pentru cele două locuri promovabile,

Şefii FC Argeş se vaită că au salariile cele mai mici

dintre instituţiile subordonate Primăriei Piteşti
După ce în numărul trecut al Jurnalului vă informam
despre salariile aparatului administrativ al FC Argeș,
salarii calculate cu o mărire de 25% față de cele publica-
te de club la sfârșitul lunii martie, conducerea clubului
alb-violet a ținut să ne transmită un drept la replică
destul de voluminos, în care ne-a precizat salariile nete
și cele brute ale tuturor angajaților, dar ne-au transmis
și frustrările domniilor lor. Așa se face că în acest drept la
replică șefii clubului se vaită, de fapt, că au salariile cele
mai mici dintre instituțiile subordonate Primăriei Pitești.
Mai mult decât atât, aceeași conducere alb-violetă ne-a
„atras atenția” că la FC Argeș își desfășoară activitatea
300 de sportivi, ceea ce justifică „pe deplin” activitatea
aparatului administrativ și salariile acestora. Pentru a fi
cât se poate de transparenți, publicăm în continuare cele
mai importante fragmente.

„Activitatea aparatului Administrator – 3.000 lei brut –

Spiritul marelui Dobrin, într-o ședință de spiritism
fotbalistic cu primarul Ionică.
Zvonul săptămânii!
Deși nu a promovat în Liga I și deși unii suporteri
nu sunt de acord cu acest FC Argeș susținut financi-
ar de autoritățile locale, se pare că echipa lui Dobrin
rămâne cea mai iubită echipă din liga secundă. Spu-
nem acest lucru pentru că FC Argeș a avut în sezonul
trecut o asistență în tribune destul de bună având în
vedere această situație. Din câte se pare, doar FC Her-
mannstadt a depășit la numărul de suporteri pe FC
Argeș sezonul trecut, atât în deplasare, cât și acasă.
UNGHIURI DE VEDERE
PER FOR M A NŢĂ!
La Cupa României de
Tineret ce a avut loc la
Sighișoara, în perioa-
da 2-7 iulie, boxerii de
la cluburile CS Preda
Pitești și CS Mioveni,
antrenați de Preda Da-
niel, au obținut două
medalii. Pandelea Cătă-
lin, 81 kg, CS Mioveni,
medalie de aur și Șerban
Florin, 75 kg, CS Pre-
da Pitești, medalie de
bronz.
administrativ al FC Argeș
este peste cea a altor
instituții subordonate
Primăriei Pitești”
Drept la replică, semnat de directo-
rul Dragoș Șerban:
”În tot cuprinsul articolului nu se
face referire absolut deloc dacă sumele
menționate în articol sunt sume nete
sau sume brute, acest lucru ducând la o
confuzie în rândul cititorilor, în sensul
creării unei stări de frustrare, având
în vedere faptul că Clubul F.C. Argeș
este o instituție publică, subordonată
Consiliului Local Pitești și Primăriei
Municipiului Pitești, alimentând ast-
fel situația generală la nivel național
creată asupra angajaților «de la stat».
Conform Hotărârii de Consiliu Local
nr. 206/26.06.2018, în speță și anexa,
nu pentru toți angajații F.C. Argeș au
crescut salariile cu 25%, decât pentru
o parte din ei.
Majorările la 1 iulie 2018 au fost în
procent de:
a) Director – majorare de 15%
b) Contabil - șef – majorare de 25%
c) Consilier juridic gradul II – majo-
rare de 25%
d) Inspector specialitate gradul II –
majorare de 25%
e) Inspector specialitate gradul I –
majorare de 25%
f) Referent Tr. IA – majorare de 15%
g) Administrator - majorare de 15%.
Astfel, în urma acestor majorări s-a
ajuns ca, începând cu data de 1 iulie
2018, angajații F.C. Argeș sa încaseze
următoarele salarii:
Director – 7.728 lei brut – 4.521
lei net (inclusiv sporul de vechime în
muncă)
Contabil-șef – 6.493 lei brut – 3.799
lei net (inclusiv sporul de vechime în
muncă și sporul C.F.P.)
Consilier juridic gr. II – 3.602 lei
brut – 2.107 lei net (inclusiv sporul de
vechime în muncă)
Inspector specialitate gradul II –
3.782 lei brut – 2.212 lei net (inclusiv
sporul de vechime în muncă)
Inspector specialitate gradul I –
4.201 lei brut – 2.458 lei net (inclusiv
sporul de vechime în muncă)
Referent Tr. IA – 3.105 lei brut –
1.831 lei net (inclusiv sporul de vechi-
me în muncă)
1.750 lei net (inclusiv sporul de vechi-
me în muncă).
Pentru a vă răspunde și la întrebarea
pe care o adresați dumneavoastră la
sfârșitul articolului, retoric presupu-
nem, și anume dacă aparatul admi-
nistrativ merită acești bani, putem să
vă spunem că, la momentul acesta, în
cadrul clubului avem un număr de
14 secții, dintre care 11 secții active,
la care își desfășoară activitatea un
număr de peste 300 de participanți
la activitatea sportivă. Pentru toți
acești sportivi/ membri ai staff-ului
tehnic/ colaboratori, aparatul admi-
nistrativ este format din 6 membri
(al 7-lea este administratorul bazei
de agrement), care desfășoară toate
activitățile conexe activității sportive
și nu numai (contracte, situații finan-
ciare, plăți către furnizori/sportivi/
etc., achiziții publice vizând masa, ca-
zarea, transportul, echipament, pază
etc., deplasări și relația cu diferitele
federații de specialitate, întocmire re-
gulamente etc.). V-am enumerat toa-
te aceste activități pentru a vă aduce
la cunoștință activitatea aparatului
administrativ, care este peste cea a
altor instituții subordonate Primăriei
Municipiului Pitești (Centrul Cul-
tural, Filarmonica Pitești) și se poate
compara cu activitatea A.D.P. Pitești
sau S.P.E.M.P. Pitești, acolo unde,
desigur știți, aparatul administrativ
este mult mai mare. Nivelul salariilor
în plată pentru funcții similare din
alte instituții subordonate Primăriei
Pitești SUNT MAI MARI decât cele
de la F.C. Argeș”. Marius Ionel

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 14
Ziaristul bun e trompeta
lui Dumnezeu
Aproape trist sunt, încât îmi
vine să dau cu mine de-a dura.
Prostul obicei de a mă implica
emoțional în mecanica fiecărei se-
cunde îmi aduce mai mereu deza-
vantaje. Scriu acum din biblioteca
județeană, de la sala unde câteva
computere scot în evidență tacită
o altă tară românească. Intru în
detalii chiar acum și, chiar cu ris-
cul de a primi bobârnace, amân
un pic derularea episodului din
Israel, unde, în urmă cu... 10 ani,
chiar la Mormântul Sfânt, am avut
miraculosul îndemn de viață de a
vedea Sfânta Lumină. Nu am încă
starea necesară, fiindcă am căzut
ca mutu în capcana feizbucului.
Din nou! Unul cu barbă, urcat pe
o schelă, amenință că „Venim pe
10 august!... vă-n gură!”. În primă
instanță încerc să refuz gândului
să ia atitudine. Cică își vor țara
înapoi unii de prin diaspora, unii
pe care i-am văzut cum stau în ge-
nunchi ca niște slugi de profesie și
se umilesc pentru câteva sute de
euro. Își vor țara înapoi! Care țară,
măi oameni? Aia pe care o lăsați
întotdeauna la greu? Voi vă vreți
țara înapoi, țara pe care ați lăsat-
o întotdeauna în izbeliște, fiindcă
niciodată nu ați avut atitudine,
acea atitudine de cleștar a oame-
nilor care pentru nimic în lume
nu s-ar înjosi? Ce țară vă doriți
înapoi, de vreme ce întotdeauna
aveți numai drepturi, de vreme
ce întotdeauna așteptați să vină
primarul să vă măture curtea, de
vreme ce așteptați mereu ori vaca
americanilor ori cașcavalul cine
RI
JURNAL DIN CANA CU PĂSĂ
știe cui. Ce țară să vreți înapoi
atâta timp cât Ceaușescu vorbește
malteza cu îngerii lui Lenin,
din cauza cărora limba voastră
a fost încleștată și paralizată de
nedreptăți, dar... atenție, un mare
DAR. Fraților, au trecut 28 de ani
de la eliberare, unde vă este opera,
unde vă este truda, unde vă este
cimilitura acestor distanțe care nu
îmbătrânesc? Ca să vă luați țara
înapoi trebuie să vă nașteți de o
mie de ori… o singură dată! Ca
să îți iei țara înapoi e imposibil.
Înapoi nu iei căzând în genunchi.
Și asta fiindcă nimic nu e al tău și
al meu, al lui și al ei. Țara este a
lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu în-
seamnă... VIITOR, un copil care
aprinde în alt copil... speranța.
Există și o Românie cu oameni
atât de frumoși... E micuță și o
ține Dumnezeu la brâu! A fost
episodul 7 din jurnalul acestei
căni cu păsări. Miercurea viitoare
suntem în Ierusalim, mergem pe
Drumul Crucii, ca împreună să
învățăm să iubim, să respectăm.
Mai încap o vorbă-două, așa că
spun o poveste care nu știu dacă
este adevărată sau este doar un
vis frumos al meu. L-am sunat de
curând pe nea Vasile, vechi prie-
ten, om grozav și șef de cârciumă
cu fițe pe vremuri. Cu nostalgie
vă spun că acolo am cucerit cele
mai frumoase femei, acolo am
dat mâna cu Iscandarani, rege-
le contrabandei din vestul țării,
acolo aveam masa mea, plină de
bunătăți, printre marii șmecheri
ai Argeșului și ai țării. Și, într-o
bună zi, c-așa-mi place mie să-i
zic, s-a trezit Sile, subsemnatul,
șomer de lux... a suta oară! După
câteva zile și nopți trăite din gră-
simea importanței ziaristului care
tocmai ce fusesem, aterizez la nea
Vasile al nostru, care de cum mă
vedea lua poziția unui ospătar
franțuz care-l invită pe domnul
conte la masă. În seara aceea, care
devenise noapte... am coborât
spășit, ca omul fără slujbă, trep-
tele care mă duceau din nou în
timpanul lumii. Ochii de vultur
și inima lui de om bun, de câr-
ciumar uns cu toate alifiile, m-au
zărit imediat. Cu toate că n-aveai
loc să dai cu banul, s-a îndreptat
spre mine... m-a măsurat de jos
până sus, tăcând! M-am auzit
spunând, parcă nu era vocea mea:
„Nea Vasile, te deranjez un pic…
poate… măcar o cafea!”. Și scur-
tul meu discurs se scufundă repe-
de în privirea lui nea Vasile, care
îmi spune de la înălțimea funcției
lui de șef de cârciumă: „De ce îmi
spuneți mie, domnule, nu vedeți
câți ospătari sunt aici!”. 
La o săptămână după, eram din
nou reporterul special al trustu-
lui. În noaptea aceea am coborât
din nou în cramă. Nea Vasile mă
vede și aleargă zâmbind! Totul se
învârte cu mine. În urechile mele
răsună trompetistul lui Dumne-
zeu: „- Contele are masa rezerva- ÎNCHIRIERI LIVRĂRI
tă!”. 
Florian Silişteanu
- un poet român printre ai lui -
Biblioteca Judeţeană,
Piteşti, 5 iulie 2018

VÂNZ ĂRI AUTO

Va așteptăm în parcul nostru din
u vehi cule de
nr 290, unde vei găsi mere
și care vin cu gara nţia fiabilităţii și
Telefoane: 0730.43.43.43;
0765.47.18.54; 0723.36.64.77
Web. www.abc-auto.ro
I PORT
DIN STOC ŞI IM
LA COMANDĂ
Bulevardul Republici bl i
calit ate, testa te și verif icate de noi
a celui mai bun preţ de pe piaţă .
E-mail: contact@abc-auto.ro
Facebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

 Curs de canto popular.
Coordonator: prof. de canto popular
Valentin Grigorescu, corepetitor
Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00
(Sala Simpozion II/ Mezanin II);
(marți, miercuri, joi, vineri)
 Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00.
Coordonator: cantautorul Tiberiu
Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk
„P620” (Sala Folk) (luni-vineri)
 Curs de dans sportiv
și de societate, orele 16.30 - 20.00.
Coordonator: coregraf Alfred Schieb
(Sala Coregrafie I) (luni-vineri)
 Curs de balet și gimnastică
aerobică, orele 16.00 - 18.00.
Antrenor: instructor Nicoleta Andrei
(Sala Coregrafie II) (marți și joi)
 Curs de limba engleză și pian
„Engleza pe portativ”, orele 12.00 -
16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora
(Sala Ars Nova) (joi)
 Curs de inițiere în pictură, orele:
17.00 - 19.00. Coordonator: prof.
Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)
ORGANIZEAZĂ
URMĂTOARELE CURSURI
Informaţii și înscrieri la sediul
Centrului Cultural Pitești,
Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,
Casa Cărţii, tel. 0248/219976
 Curs de actorie, orele 17.00
- 20.00. Coordonator: artistul
Robert Chelmuș. (Casa Cărții,
Mezanin II ) (marți, miercuri și
vineri)
 Curs de șah, orele 16.00-20.00.
Coordonator: dr. Ovidiu Stancu
(Sala Pictură); (marți și vineri)
 Curs de șah, orele 16.00-20.00.
Coordonator: instructor Mihail
Șerban (Sala Pictură); (joi)
 Curs de dans popular -
Ansamblul Folcloric de Copii
Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00.
Coordonatoare: instructor
Violeta Dincă și instructor Rodica
Oprican (Sala Coregrafie I); ( joi)
 Curs de arte marțiale, orele
9.00-17.00. Coordonator: antre-
nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-
fie I); (sâmbătă și duminică)
 Curs de go, orele 18.00-19.00.
Coordonator: Bogdan Fiștoiu
(Sala Simpozion); (miercuri)

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)


LECŢIA DE ISTORIE
Alexandru Bogdan-Piteşti,
regele escrocilor
După ce cuceriseră mai mult de jumătate din
țară, inclusiv capitala, autoritățile Puterilor Cen-
trale, în special cele germane, au acordat o mare
atenție propagandei, pentru a mai atenua ostilita-
tea românilor față de ocupanți. Pentru aceasta au
susținut financiar o serie de cozi de topor dispuse
să se pună în slujba lor pentru un pumn de arginți.
Când a izbucnit „scandalul Gunther”, în urma
căruia s-a dezvăluit o listă cu numele unor poli-
ticieni corupți care primiseră bani de la nemți,
Alexandru Bogdan-Pitești era în fruntea acesteia.
Pentru a construi un solid aparat de propagandă.
Bogdan-Pitești ar fi primit o sumă uriașă, aproxi-
mativ 840.000 lei. Conform spuselor lui Mateiu
Caragiale, un apropiat al său, nu a cheltuit nici
măcar un leu pentru aceasta. Cu banii primiți și-a
cumpărat case, terenuri, două automobile, tablouri
și obiecte de artă. A rămas celebru răspunsul dat
anchetatorilor germani după ce fusese demascat,
reprodus de Constantin Argetoianu în celebrele
sale ”Memorii”: ”Da, domnule ofițer, e adevărat,
sunt un escroc, dar aș vrea să știu ce v-ați închipuit
când ați întreprins acțiunea de corupție de la noi.
Ați crezut oare că veți cumpăra în România oa-
meni cinstiți? V-ați înșelat amarnic, în această țară
nu puteți cumpăra decât escroci ordinari ca mine”.
Dovadă că nici escrocii nu mai sunt ce au fost.
Era mitoman. Pretindea că este descendent direct
al Bogdăneștilor, își luase titlul nobiliar de ”Princi-
pe de Vlaici”, unde avea un conac, și nu de puține
ori se prezenta ca fiu natural al lui Cuza. Cum ul-
terior s-a descoperit o agendă în care cunoscutul
domnitor își notase câteva sute de femei care îi
trecuseră prin pat, este posibil să existe o doză de
adevăr în afirmația sa.
Foarte bine îl descrie Krikor H. Zambaccian, ce-
lebru colecționar de artă în epocă: ”...era plămădit
dintr-un aluat de contraste... Era în acest personaj
un amestec de senior și plebeu, de creștin și păgân,
de tiran și revoltat, cinic și duios, generos pe de-o
parte, escroc pe de alta...”.
S-a născut la Pitești în 1870. A studiat în Elveția
și Franța, unde și publică un volum de versuri. În-
tors în țară, se implică în mișcarea artistică, deve-
nind un adevărat Mecena, încurajând și susținând
financiar numeroși poeți, prozatori, muzicieni și
pictori, din rândul cărora s-au ridicat Tudor Ar-
ghezi, Mateiu Caragiale, Ștefan Luchian, Theodor
Pallady, Camil Ressu, Iosif Isser și mulți alții. Gala
Galaction spunea despre el că avea o fire de haiduc
romantic: jefuia și dăruia.
Au rămas celebre în epocă cenaclurile de la Vlaici,
unde erau invitate personalități de seamă ale vieții
literare ca Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Victor
Eftimiu, Adrian Maniu, Benjamin Fundoianu,
Claudia Milian, dar și o duzină de prostituate.
Prof. dr. Cornel Carp
„145 de ani de la înfiinţarea
transmisiunilor armatei
române”
Ca în fiecare an, pe 14 iulie 2018, Asociația Județeană
Argeș “Basarab I” a Cadrelor Militare în Rezervă și în
Retragere va marca Ziua Transmisioniștilor Militari,
omagiind astfel arma care, în acest an, împlinește 145
de ani, cât și memoria soldaților care i s-au dedicat cu
onoare și devotament.
La 14 iulie 1873, principele Carol a semnat Înaltul
Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat înființarea unei
secții de telegrafie în cadrul Batalionului de geniu al
armatei române, marcând astfel apariția transmisiuni-
lor militare. Încă din 1855 se înființase o școală, care a
fost absolvită de primii șapte telegrafiști, iar în primă-
vara anului 1873 fuseseră trimiși pentru documentare
în Franța, Belgia și Austria ofițeri români, pe probleme
referitoare la telegrafie.
Alina Crângeanu
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
Jurnal de Argeş - pag 15
DANA CROITORU, REPREZENTANT
MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,
VĂ RECOMANDĂ
POTENT
PLUS
- stimulează rapid impulsul sexual
SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ
A DR. PETRE IONESCU
Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre
- intensifică şi prelungeşte plăcerea Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-
sexuală ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș.
Relații la tel: 0725.310.632.
- erecţii ferme şi de lungă durată
- combate stresul, oboseala fizică şi
psihică
Se vinde
NU ARE EFECTE SECUNDARE tabloul „Casa
musceleană”-
ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ! autor Nicolae
Acest produs îl găsiţi la Grant.
MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 Telefon:
(ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). 0725.310.632.
TEL. 0745907097
Primăria Şuici organizează
concurs pentru ocuparea
■ Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4 funcţiei contractuale de execuţie
Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788. Site: www.ambramedical.ro.
■ Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),
de şef formaţie muncitori,
bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.E- mail: ambramedical@yahoo.com din cadrul compartimentului
administrativ - 1 post.
VĂ OFERIM
ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU Concursul va avea loc în data de
26.07.2018,ora 10.00-proba scrisă și
27.07.2018, ora 10.00 proba interviu,
ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!
la sediul primăriei Șuici, judeţul Argeș.
Condiţii de participare: studii me-
dii, vechime în administraţia publică-
Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul minim 5 ani.
dumneavoastra de care puteti beneficia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:
Bibliografie: Constituţia Români-
 continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea ei, Legea 215/2001, Republicată, cu
din spital; modificările și completările ulterioare,
 efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti Codul Muncii, O.G. 21/2002 privind
din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie. gospodărirea localităţilor urbane și ru-
rale, Legea nr.319/2006 a Securităţii și
TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati Sănătăţii în Muncă.
la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa Dosarele de înscriere se depun la Biro-
Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale ul Secretariat în termen de10 zile de la
si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ). publicarea anunţului.
Puteti beneficia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; Relaţii suplimentare se pot obţine la
aceste servicii sunt contracost. Primăria Șuici, telefon 0248/545155,
Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, persoană de contact Iulian Șerban.
cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -
www.ambramedical.ro.
CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA Vând rulotă şi lemne de foc.
DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA? Tel. 0744383634
 Persoane cu diverse tipuri  Persoane cu diverse boli cronice
de plagi (dupa operatii recente, cu sau fara retard mental (demente,
escare la persoane boli congenitale etc.)
imobilizate, plagi infectate,  Persoane imobilizate temporar
ulcere varicoase etc.) sau permanent
 Persoane cu pareze, paralizii  Persoane aflate in stadiu terminal
dupa: accidente vasculare de boala
cerebrale (AVC), traumatisme fizice  Persoane aflate in recuperare
operate sau nu medicala la domiciliu
Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500
solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: mp teren, complet mobilată, centrală
 medicul de familie  medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale) pe lemne, gazificare, preţ 68.00
sau de la  medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM! euro. Tel. +40744.930.711.
CMI Dr. Sivu Nicu - de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-
istrare pe CD/DVD
•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă
Piteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62
ecografică de:
(în cadrul CDT Brătianu)
ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII, - diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-
ligne la sân, tiroidă şi prostată
cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, - măsurarea gradului de fibroză (înaintarea către
TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote ciroză) în bolile cronice de ficat, virale sau nevirale.
My LAB 60 X-V (neXt Vision) •VIDEOCOLONSCOPII
•VIDEOGASTROSCOPII
Imagini pe www.drsivu.ro;
•ECOGRAFII www.drsivu.ro/elastografie.html
- abdominale, genitale •BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-
- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată) nosticul colonului iritabil
- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color Programări, la tel. 0348/430377,
- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi) luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00
Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEX
Firma Pflege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS
judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges), PENTRU OCUPAREA UMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE:
ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI 1. INSPECTOR, CLASA I, GRAD PROFESIONAL DEBUTANT
CU ATRIBUŢII ÎN CONTABILITATE;
LA DOMICILIU IN GERMANIA 2. INSPECTOR, CLASA I, GRAD PROFESIONAL DEBUTANTT
CU ATRIBUŢII ÎN ACHIZIŢII PUBLICE.
Ofera salariu atractiv, contract
de munca incheiat in Germa-
asistenti medicali, posturi pen-
tru care se solicita cunostinte
NU SE PERCEP Condiţii de participare: Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevă-
nia, alocatie pentru copii. Lim- minime de limba germana. COMISIOANE. zute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
ba germana nu este obligatorie. Este nevoie de cunostinte mi- Relatii la telefoanele: Condiţii specifice: Studii superioare financiar-contabile sau economice absol-
De asemenea, ofera posturi de nime de calculator. 0723.350.268, 0766.592.241 vite cu diplomă de licenţă pentru postul de Inspector grad debutant cu atribuţii
în contabilitate și studii superioare în administraţie publică, de drept, economice
absolvite cu diplomă de licenţă pentru postul de inspector grad debutant cu
atribuţii în achiziţii publice.
JUDEŢUL ARGEȘ. MUNICIPIUL PITEȘTI.
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI Bibliografie: Constituţia României;Legea 188/1999 privind Statutul Func-

ANUNŢ
ţionarilor Publici, republicată cu modificările și completările ulterioare;Legea
7/2004 privind Codul de Conduită al Funcţionarilor Publici, republicată; Legea
98/2016 a achiiziţiilor publice;H.G.395/2016 petru aprobarea Normelor Me-
Primăria Municipiului Pitești organizează, în data de 11.07.2018, ora 1000, la sediul său din strada Victoriei nr. 24, toodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului cadru
concurs de recrutare, pentru ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a funcției publice vacante de consilier, clasa I, gradul de achziţie publică/acordului cadru din Legea 98/2016 privind achiziţiile pu-
profesional asistent în cadrul Direcției Dezvoltare Locală-Compartimentul Monitorizare Învățământ, Cultură. blice; Legea 82/1991 Legea Contabilităţii, republicată;Legea 153/2017 privind
salarizarea personalului bugetar; Ordinul 2861/2009 pentru aprobarea normelor
Condiţiile de participare la concurs Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
sunt următoarele: Municipiului Pitești din str. Victoriei nr. 24, după cum datoriilor și capitalurilor proprii; Ordinul 3512/2008 privind documentele fi-
- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplo- urmează: nanciar-contabile, cu modificările și completările ullterioare; Codul Muncii;
mă de licență în ramura științelor juridice – specializarea 11.07.2018, ora 10.00 – proba scrisă; Legea 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală.
drept; 16.07.2018, ora 10.00 – interviul.
- vechime de minim 1 an în specialitatea studiilor; Actele necesare pentru participarea la concurs și tema- Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei Șuici din comuna
- cunoștințe de operare pe calculator dovedite cu do- tica concursului se pot obţine de pe site-ul instituţiei: Șuici, Judeţul Argeș, după cum urmează: 30.08.2018, ora 10.00 proba scrisă și
cumente din care să rezulte absolvirea unor cursuri de www.primariapitesti.ro, de la Primăria Municipiului 31.08.2018, ora 10.00 interviu.
operare pe calculator; Pitești, str. Victoriei nr. 24, intrarea „D” Comparti-
- condiţiile prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999, mentul Relaţii Publice, sau de la Biroul Management Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în
privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu Resurse Umane, camera 12 sau la telefon 0372481819. M.O., la sediul Primăriei Șuici, Judeţul Argeș.
modificările și completările ulterioare.* Termenul limită pentru depunerea dosarelor de înscri- Dosarul candidaţilor va cuprinde urmărarele documente, conform prevede-
rilor art.49 din H.G.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și
ere la concurs este data de 02.07.2018. dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările și completările ulteri-
oare: copie act de identitate;formular de înscriere conform anexei HG 611/2008,
republicată; copii acte de studii și alte acte care atestă efectuarea de specializări;
Elevii clasei a 12-a C, promotia 1988 – 1989 copie carnet de muncă/respectiv adeverinţă care să ateste vechimea în muncă;
cazier judiciar(acesta poate fi înlocuit cu o declaraţie pe propria răspundere, cu
de la Liceul Industrial nr. 6 Pitesti, doresc sa organizeze obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul documentului pe tot
anul viitor revederea de 30 de ani de la absolvirea liceului. parcursul concursului, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data când
concurentul a fost declarat admis în urma selecţiei dosarelor, sub sancţiunea
Profesor diriginte Voinea Maria. Organizatorii impreuna cu cativa neemiterii actului administrativ de numire); adeverinţă care să ateste starea de
sănătate corespunzătoare; declaraţie pe propria răspundere care să ateste că nu a
colegi regasiti se intalnesc in data de vineri, 27 iulie 2017. Doritorii pot desfășurat activităţi de poliţie politică; curriculum vitae.
afla relatii suplimentare la numarul de telefon 076 1967 013.
Sorin Cotescu
Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti,
SC Delta Cart Educational Spitalul de Pneumoftiziologie Sf.Andrei, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.
cu sediul in Comuna Valea Iasului, str.Armand Calinescu nr.5, judetul Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895
ANGAJEAZA Arges organizeaza licitatie publica
cu plic inchis pentru inchirierea unui spatiu cu destinatia comer- Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele
pe perioada nedeterminata
ciala in suprafata totala de 36.80 mp. restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două
AGENTI VANZARE băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane,
CARTE. Licitatia va fi organizata in data de 31.07.2018 orele 11.00 la sediul in-
stitutiei.. Garantia de participare – 2000 de lei
Tel/fax contact: 0248724431,0248724431, email: aprov@spviasului.ro.
gresie, faianţă. Preţ: 72.000 euro. Tel: 0733.945.777.
CV-ul pe adresa de mail deltacart@ Pret minim acceptat: 1000 lei
ymail.com. Pentru detalii - telefon Data limita depunere oferta 30.07.2018 – ora12.00 De vânzare aparatament,
0248222322 Durata contractului 1 an cu posibilitate de prelungire pana la 3 ani. București, Drumul Taberei, în
Interviul se va desfasura in perioada Documentatia de inchiriere impreuna cu caietul de sarcini se achizitio- spatele cinematografului Favorit,
28-29.06.2018 neaza de la sediul unitatii la pretul de 10 lei. etajul 4 din 8, 3 camere semide-
comandat, complet renovat în
2015, tâmplărie PVC cu geamuri

CENTRUL
termopan, gresie, faianță, parchet,
ușă metalică, aer condiționat, loc
de parcare, stație RATB la 3 mi-
CULTURAL nute de mers pe jos, și stație Metro
în curând, în apropiere de Mall
Afi Palace și Plaza Romana, piața
PITEȘTI Moghiroș, cele mai bune școli
pentru copii Școala 197 și Liceul

ÎNCHIRIAZĂ
Moisil, zonă verde și loc de joacă.
Tel. 0740.306.618

TEMPORAR Tipografia Editurii Vînd casă comuna Drăganu,

sat Prislop, cap linia 14, suprafaţă
SPAȚII Paralela 45 200 m.p, teren 1630 m.p,
apă curentă, canalizare, cablu tv şi
ÎN COMPLEXUL
EXPOZIȚIONAL
ANGAJEAZĂ internet. Preţ negociabil.
Tel. 0742800773
CASA CĂRȚII. MAŞINIST-
Relatii la tel. 0248/219976 Vând maşină de spălat rufe marca
sau la sediul Centrului Cul- TIPOGRAF LG (5 kg.), pret 760 lei.
Telefon: 0770 923 113
tural Pitești, Tel. 0755.13.77.63
din Municipiul Pitești,
Strada Craiovei nr. 2,
Bl. G1, Jud. Argeș.

ANGAJĂM Vând teren intravilan

4.800 mp, Călinești -
confecţioneri și montatori, Argeș, acces apă, ANGAJEAZĂ
pentru tâmplărie aluminiu, curent electric, stradal, SOFER PE SPRINTER 3,5 TONE
PVC și geam termoizolant. zonă între case. PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATE
Tel. 0728.860.011 Preț negociabil. CV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com
Tel: 0724605599 Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)


Ştafeta Munţilor s-a ţinut în Argeş. La Podu' Dâmboviţei, week-end-ul trecut
Am făcut spre cer o punte,
ca să pot urca pe munte...
 În cifre, 360 de participanți, 17 cluburi, 72 echipe de ștafetă în Muscel,
la rece nta etap ă, orga niza
corturi au raportat organizatorii turis m spor tiv mon tan
în cadrul campionatului național de
Există oameni frumoși și sensibili care
au făcut ceva cu viața lor și care se
încăpățânează să facă ceva aici, în
România și mai ales în Argeș. Există o
Românie a munților și a naturii și despre
această comunitate populată cu oa-
meni speciali vreau să vă vorbesc în con-
tinuare. Ignorați cu grație de autorități
(și poate e mai bine că s-a întâmplat
așa), ei au organizat în week-end-ul
trecut, la Podu' Dâmboviței, etapa a
II-a din Ștafeta Munților, competiție din
calendarul campionatului național de
turism sportiv montan.
Ilustrată cu corturi multicolore
Tabăra de bază s-a instalat încă de vineri la
prânz pe Valea Cheii, la Pensiunea Petruța,
una dintre cele șase unități de cazare angre-
nate în acest eveniment. Unul de anvergură
națională, dacă ținem cont că la el s-au în-
scris 17 cluburi de profil din țară, 72 de echi-
paje de ștafetă, 360 de participanți și s-au
instalat 96 de corturi. Printre participanți,
câțiva tineri din Turcia și unul din China.
Avem chiar o poză de seară cu cele 96 de
corturi instalate în tabăra de bază, care sea-
mănă cu o ilustrată de poveste. Iar această
O zi la extreme şi cu multă adrenalină
La 1888 m, pe Vârful Sântilia
Mare și, la coborâre, pe ploaie,
prin albia râului Ghimbav
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
Jurnal de Argeş - pag 17
tă și 96 de
superbă imagine ce poate fi vândută oriun-
de în lume (foto - Minodor Ionuț Moraru)
nu e de aiurea, din Elveția sau Austria, ci
din Muscelul nostru. La final s-a decernat
Trofeul Zimbrilor, ediția a IX-a, oferit de
Asociația de turism montan ”Zimbrul Car-
patin” (condusă de Ionuț Codrea și Cosmin
Mihăescu) și câștigat de clubul ”Hai pe
munte” din Iași.
Stânga: organizatorii, Cosmin Mihăescu
Doi „Zimbri” care au preluat tradiția și Ionuţ Codrea de la „Zimbrul Carpatin”,
părinților și Emi Chira (foto sus) - pasionat de munte
și student la limba chineză
Câteva cuvinte și despre cei doi argeșeni
de la „Zimbrul Carpatin”, Ionuț Codrea
și Cosmin Mihăescu. Sunt printre cei mai
cunoscuți promotori de turism sportiv mon-
tan la nivel național, mult mai apreciați în Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.
afara granițelor județului decât în Argeș.
Amândoi au preluat o tradiție de familie.
Tații au înființat în urmă cu mai bine de
treizeci de ani, în cadrul Subansamble Auto
Pitești, un club de ștafetă montană, iar fiii
au preluat tradiția începând cu anii 2000.
Acum, „Zimbrul Carpatin”, foarte activă și
pe segmentul de voluntariat, e una dintre
7HUDVčċL*UčGLQč
cele mai cunoscute și medaliate asociații de
turism sportiv montan, cu numeroase titluri
naționale la activ.
AT×TSX]ÔP
\TPSTePaØ
TPUPaØ
Referitor la traseu, mai ales că subsemnatul a
fost unul dintre participanți, la categoria Open,
a avut de toate. Am urcat pe soare, am coborât
pe ploaie. Am traversat păduri mai negre ca-n
”Mistrețul cu colți de argint” al lui Doinaș, am
respirat în luminișuri aproape eminesciene și
m-am cățărat pe stânci mai lacustre ca poezia
lui Bacovia. Ținta de altitudine a fost Vf Sân-
tilia Mare din masivul Leaota, la granița cu
Brașovul, ba chiar cu un picior în Brașov. Am
atins 1888 m la 11.20, după 5 ore de la plecarea
din tabăra de bază. Am avut parte de o zi la ex-
treme. Cu multă adrenalină. La coborâre, pe 14
km din traseul de 18, a plouat și a fulgerat la foc
automat. Pe o porțiune din traseul de întoarcere
am mărșăluit, când pe marginea râului Ghim-
bav, când direct prin el. Ba am gustat și câteva
bobițe din Strugurele Ursului, fără să știu că nu
e tocmai comestibil. Am scăpat.
Una peste alta, în ciuda cumpenelor (sau poate
datorită lor), a fost o zi în care am făcut istorie
personală și am stabilit un nou record. Am ur-
cat și coborât pe un traseu de aproape 30 km
din Munții Leaota. Pentru cunoscători, redau și
traseul în coordonatele lui cât mai exacte. Star-
tul a fost pe ruta Cheia de Mijloc-Cheia Cur-
măturii-Cheile Crovului-Muntele Sântilia, cu
vârfurile Sântilia Mică - 1790 m - și Sântilia Mona Lisa
Mare, cu 1888 m. La întoarcere, am coborât pe Mobilier realizat din fier forjat
vopsit în câmp electrostatic.
Curmătura Fiarelor-Muntele Șecările Mari-Pla- Scaun dim. 52x57x89H cm Lei 668
<PbØa^cd]SØ diam. 100x73H cm Lei 969 ?a^SdbT[T_aTiT]cPcT_^cUXPRWXiXÔX^]PcTPcwcSX]\PVPiX]T[T
iul Andoliei-râul Ghimbav- Bechet-Curmătura B4C#bRPd]T\PbØa^cd]SØLei 3.641 Lei 3.277 <^QTg_TacRwc×X^][X]T_TbXcTd[ fff\^QTg_Taca^
Ghimbavului, cu sosire la Cheia Curmăturii.
Am plecat la 6.20 dimineața și m-am întors în
tabăra de bază la 17.30, după 11 ore și 10 minute 2d\_ØaØ^aXRTbTcR^\_[TcST\^QX[XTa_T]cadcTaPbØ×XVaØSX]Ø×X_aX\T×cX aTSdRTaT
de ștafetă.
Gabriel Grigore MOBEXPERT PITEŞTI - JUPITER CITY SHOPPING CENTER
Jurnal de Argeş - pag 18
Tăieri ilegale de arbori pe bandă
rulantă în comuna Pietroşani
sau „joaca de-a şoarecele şi pisica”
România se confruntă
de prea mult timp cu fe-
nomenul tăierilor ilegale
de arbori. De câțiva ani,
cetățenii satului Gănești din
comuna Pietroșani, județul
Argeș, asistă neputincioși la
defrișări ilegale ce au loc pe
suprafețele proprii de fond
forestier. Sute de copaci
au fost doborâți. Au urmat
intervenții ale jandarmilor,
bănuieli, dar nicio certitu-
dine. Cetățenii au solicitat
autorităților preluarea în
pază a pădurilor, au adresat
și petiții pentru acordare de
sprijin în vederea stopării
defrișărilor ilegale, dar, până
acum, pădurile au rămas...
tot în grija hoților de lemne.
Cetățenii din Gănești trag
un semnal de alarmă.
„Încet, încet, pădurea
satului se va duce”
Iată ce ne-a declarat Ion Pă-
duraru, consilier local Primăria
Pietroșani: „Au fost niște se-
sizări ale cetățenilor: au sunat
la poliție, au încercat să dea în
pază la Ocolul Silvic. Dacă ar fi
fost luate măsuri, s-ar fi ajuns la
stoparea acestui fenomen. Nu e
vorba doar de defrișare, e vorba
de furt. E un fenomen de un an-
doi, dar acum a luat mai mult
amploare. Polițiștii vin la soli-
citările noastre, dar, până vin,
hoții pleacă. Nu știu dacă or fi
făcut vreun dosar penal. Nu pot
să îmi dau seama. Au mai găsit
vreo câțiva, le-au luat lemnele,
unuia i-au luat căruța. Săptă-
mâna trecută, eu am văzut 20
de copaci defrișați. Pe autori îi
cunoaștem din auzite. Problema
e că în acea zonă se ajunge cam
după o oră de la solicitare, iar ei,
în timpul acesta, dispar.”
Ce s-ar putea face? „Dacă ar
vrea să se facă ceva, să facă pa-
trule preventiv, nu la solicitarea
cetățenilor. Ar trebui să monteze
camere video. Încet, încet, pădu-
rea satului se va duce. Vorbim de
2 delicte. În primul rând, e un
delict silvic și, în al doilea rând,
se petrece un furt. Eu am făcut o
sesizare și acum vreo două săptă-
mâni la Domnești. Eu am scris o
listă cu semnăturile cetățenilor,
Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)
am mai fost la Poliție, am făcut
o adresă către Prefectură zilele
acestea. Mi-au semnat vreo 30
de cetățeni”, adaugă Ion Pădu-
raru.
Proprietarii de pădure din
Gănești consideră că hoții de
lemne provin din Jupănești și
Priseaca. „Astăzi taie și recol-
tează peste o săptămână, când
deja frunza e uscată”, spune un
cetățean care vrea să rămână
anonim.
„Hoții urcă de la Jupănești, Pri-
seaca pe o parte, într-o porțiune
ce se numește Dealul Mare, o
poiană foarte mare, care se în-
tinde pe vreo 4-5 km. La ei au
dispărut vreo 200 de hectare de
pădure, mai sunt doar tufe la
Priseaca și la Jupănești. Majori-
tatea au mașini 4x4. Încarcă de
obicei câte un metru-doi și fac
mai multe curse, nu se defrișează
cu tractorul. Am impresia că
nu vând numai cetățenilor, ci și
agenților economici de pe raza
comunei Coșești. E un grup
infracțional format din vreo 30
de persoane care se ocupă numai
cu așa ceva. Și-au învățat și copi-
ii. Sunt copii de 14-15 ani, fără
carnet, care se duc și taie lemne
noaptea. De când s-a terminat
pădurea lor, s-au mutat la noi”,
povestește Ion Păduraru.
Proprietarii de păduri sunt
depășiți de amploarea
fenomenului care s-a
intensificat în ultimii ani
„Un văr de-al meu a numărat
200 de tulpini tăiate în preajma
Crăciunului. Un cetățean a gă-
sit săptămâna trecută 17 arbori
lipsă. Am încercat să le blocăm
accesul cu un buldozer, dar își
fac loc. De foarte multe ori s-a
ajuns la injurii. Unui vecin i-au
zis că îi dau cu toporul în cap. E
un fenomen perpetuu. Cetățenii
din Gănești nu se mai duc să taie
lemne din pădurea lor din cauza
fricii, le este teamă că li se pune
în spinare ce au luat hoții! Eu am
foarte puțină pădure și s-a dus de
mult (râde). Știu ce mi-au spus
oamenii”, a încheiat Ion Pădu-
raru, consilier local la Primăria
Pietroșani.
Primarul Eugeniu Pătru:
CCineva îi înștiințează. Când i-am prins
ccu lemnele, le-am luat și căruțele, dar
nnu le-a făcut nimeni nimic. Nu e dosar
penal dacă îl prinde cu lemnul în căruță,
îl bagă la transport ilegal de lemne și nu
știu dacă îi dă sau nu amendă.
Primarul comunei
Pietroșani, Eugeniu
Pătru: „Am solicitat ajutor
tuturor”
„Multe măsuri s-au luat, dar
fără finalitate. Nu se știe cine
are răspundere. Am chemat
Garda Forestieră Ploiești, cei de
acolo au zis că nu e treaba dum-
nealor, e treaba Ocolului Silvic
Domnești. Ocolul Silvic zice
că nu o ia în primire pentru că
nu poate face față un pădurar.
Hoții vin câte zece. Cetățenii
din Gănești au încercat să în-
cheie contract cu Ocolul Silvic
Domnești, dar li se cer nu știu
câte cetățenilor, cadastru etc. Se
preface toată lumea că vrea să
facă ceva și nu se face nimic până
la urmă. Am fost cu poliția și ziua
și noaptea, dar îi prindem fără
lemne. Cineva îi înștiințează.
Când i-am prins cu lemnele, le-
am luat și căruțele, dar nu le-a
făcut nimeni nimic. Nu e dosar
penal dacă îl prinde cu lemnul în
căruță, îl bagă la transport ilegal
de lemne și nu știu dacă îi dă sau
nu amendă. Problema e că pe
raza comunei Coșești s-au furat
200 de ha tăiate la ras și acum
Inspector-şef Gheorghe Lup
E și o zonă foarte greu accesibilă.
Este
A
Avem în continuare acțiuni. Ploile aces-
t nu ne permit accesul acolo. Ultima
tea
misiune a avut loc sâmbătă, de la patru
dimineața până seara.
au intrat și la noi. Deja au tăiat
vreo 50 ha, pe sărite, prăpăd!
Acolo unde pădurea nu e tăia-
tă, sunt bornele puse pe copaci.
Dar unde a tăiat, ce să mai fie?
M-am săturat. Dimineața sunt
primar și după-amiaza și noaptea
sunt paznic. Am solicitat ajutor
tuturor. Mulți îmi spun că nu e
treaba mea. Sunt de acord, dar
eu ce le spun oamenilor când vin
la poarta mea, la primărie? Ei nu
m-au ales ca să le spun așa ceva.
Cetățenii din Gănești au pădu-
re ca să le-o fure hoții. Rămân
resturi de lemne în pădurile lor,
pentru că hoții iau doar lemnul
de lucru”, a declarat primarul
comunei Pietroșani, Pătru Eu-
geniu.
Şeful Jandarmeriei Argeş:
„Am avut intervenții, dar
încă nu avem rezultate”
Oamenii legii fac cercetări,
tăierile ilegale de arbori se con-
firmă, iar în ultima vreme s-au
intensificat acțiunile de pază
pentru suprafețele respective.
Cu toate acestea, nimeni nu a
fost tras la răspundere. „Am avut
intervenții, dar încă nu avem
rezultate. Încercăm să le facem
La Câmpulung se propun
măsuri pentru reabilitarea
patrimoniului construit
Este de notorietate faptul că
municipiul Câmpulung este plin
de clădiri protejate datorită valo-
rii istorice sau arhitecturale, dar
în aceeași măsură este cunoscut
dezinteresul manifestat până
acum faţă de protejarea acestora.
Nu mai departe de finalul iernii
am prezentat șocantul caz în care
cei de la ADP-ul municipal au
intervenit cu târnăcopul pentru
a înlătura ancadramentul de la
fereastra unui imobil monument
aflat în proprietate publică.
Mai mult, la doar câteva săp-
tămâni după aceea, acoperișului
Vilei Grant, acum Spital TBC,
a început să-i curgă ţiglele, fiind
nevoie de intervenţia celor de la
Pompieri pentru a se înlătura pe-
ricolul.
escu:
punctual, fără implicarea dom-
nului primar, pentru că nu am
avut rezultate. Probabil au fost
anunțați, nu știu ce se întâmplă.
Ceva îmi scapă. Este și o zonă
foarte greu accesibilă. Avem în
continuare acțiuni. Ploile aces-
tea nu ne permit accesul acolo.
Ultima misiune a avut loc sâm-
bătă, de la patru dimineața până
seara. Având în vedere că noi nu
cunoșteam zona foarte bine, a
trebuit să apelăm la câțiva oa-
meni de acolo. Acum cunoaștem
zona, o să acționăm indepen-
dent. Se vedeau niște urme, nu
au mai tăiat de când au aflat că
suntem în zonă. Avem această
zonă în atenție, au tăiat 200 de
hectare de pădure la ras, dar sun-
tem prezenți. Până nu rezolvăm
problema, nu o să o lăsăm așa”,
asigură inspectorul-șef al Inspec-
toratului de Jandarmi Argeș, col.
Gheorghe Lupescu.
În ciuda întocmirii de dosa-
re penale sau a amenzilor deloc
mici, furtul de material lemnos a
continuat. Vorba unui proprietar
de pădure din comuna Gănești:
„Pe un hoț de buzunare poți să îl
prinzi, dar pe un hoț de lemne,
nu.”
Un semn al aplecării asupra pro-
blemei a fost dat recent de admi-
nistraţia locală, prin propunerea
de aprobare a unui program mul-
tianual privind creșterea calităţii
arhitectural-ambientale a clădiri-
lor din Câmpulung prin reabili-
tarea acestora, însoţit de un re-
gulament de aplicare a acestuia.
Sunt prevăzute măsuri constând
în lucrări de intervenţie având la
bază documentaţii riguroase, iar
în atenţie au intrat, deocamdată,
53 de imobile. Este de precizat
faptul că hârtii cu același scop au
mai existat în municipiul musce-
lean, dar rezultate nu au apărut,
astfel fiind favorizată apariţia si-
tuaţiei care a dus la anunţarea la
112 a lovirii cadrului ferestrei cu
târnăcopul. C.I.B.
 Jurnal de Argeş - pag 19

Explicaţiile conducerii Gărzii Forestiere Ploieşti

Inspectorul-șef
al Gărzii
Forestiere Ploiești,
Viorel Mihălcioiu
La polul opus, autoritățile spun
că își îndeplinesc atribuțiile și că
terenurile nu pot fi preluate în
pază din cauza faptului că pro-
prietarii de pădure nu au delimi-
tată clar suprafața de fond fores-
tier. Iată ce spune inspectorul-șef
al Gărzii Forestiere Ploiești, Vio-
rel Mihălcioiu:
„Am notificat Primăria și
Ocolul Silvic Domnești pentru
preluarea în pază conform arti-
colului 16 din Codul Silvic. Am
făcut acțiuni cu jandarmii și cu
poliția pentru depistarea posibi-
lelor tăieri ilegale și a celor care
comit faptele respective. Princi-
palul motiv pentru care nu sunt
luate în pază suprafețele propri-
etarilor cunoscuți este faptul că
ei nu au delimitată clar suprafața
de fond forestier. În acest caz,
sunt probleme și legea spune că
o condiție esențială pentru a fi
preluată în pază o suprafață este
ca ea să fie bine delimitată. În
continuare, facem acțiuni. Săp-
tămânal, avem un consilier care
merge acolo și se interesează de
soarta acestor suprafețe, pentru
a fi preluate în pază conform ar-
ticolului 16 din Codul Silvic, și
de tăierile ilegale. Este un proces
destul de laborios, greoi, dar o să
preluăm în timp suprafețe mai
mici, o să mergem din aproa-
pe în aproape.” Inspectorul-șef
al Gărzii Forestiere Ploiești,
Viorel Mihălcioiu, mai spu-
ne că nu există caz în care un
cetățean să își fi cunoscut limi-
tele proprietății și căruia să îi fi
fost refuzată preluarea în pază
de către Ocolul Silvic: „Dacă e
vreun caz în care sunt cunoscu-
te clar limitele proprietății, iar
Ocolul Silvic a refuzat să-l ia
în pază, vă rog să îmi spuneți”,
a spus, pentru Jurnal de Argeș,
Viorel Mihălcioiu.
După o perioada de trei săptă-
mâni de la primele discuții avute
cu persoanele de mai sus, în care
am urmărit evoluția situației,
aflăm că s-a ivit o soluție, dar
încă nu a fost pusă în practică:
„Am luat legătura și cu pe-
tentul (reclamantul - n.red.) și
cu primarul ș.a.m.d. Încercăm
să facem o asociație de proprie-
tari acolo. Dacă facem asociație
de proprietari, terenurile vor fi
preluate în bloc și încercăm să
plătim paza cu ajutor de la stat
și să rezolvam mare parte din
problemele acestea. Altă soluție
nu e. Acțiuni se fac, dar hoții
sunt foarte bine informați. E ca
șoarecele și pisica. Când apărem
în zonă, nu se mai întâmplă ni-
mic, după ce plecăm, începe
activitatea. După ce se va face o
asociație de proprietari și se va
lua în pază de ocolul silvic, eu
zic că problemele vor fi mult mai
mici. După aceea, limita unui
bloc fizic cu 50 de proprietari e
mult mai simplă de făcut, adică
se vor reîntregi pe parcele între-
gi și limitele vor fi clare. Altfel
e foarte greu și nu-și asumă ni-
meni și nici nu poți să îi obligi.
Oamenii de acolo sunt de acord
să facă, pentru că este și obligație
legală și singura soluție. Noi nu
putem să eliminăm tăierile ile-
gale, ci doar să le reducem cât
se poate de mult și vor fi reduse.
Printr-o asociație de proprietari,
problemele, zic eu, vor fi reduse
cu 80%. Demersuri se fac, dar e
vorba de lucrul cu oamenii, pe
unii îi găsești, pe alții nu. Unii
nu sunt de acord. Cine știe ce
orgolii se mai nasc începând cu
asta. Lucrurile sunt mai compli-
cate un pic, dar asta este soluția
momentan. Avem promisiune
de la primărie să se facă și ca-
dastru și să se rezolve treaba”,
povestește inspectorul-șef al
Gărzii Forestiere Ploiești, Viorel
Mihălcioiu.
Din toamnă, Lexford Castel
va avea şi şcoală gimnazială
Lexford Castel nu este doar
Grădiniță și Școală Primară, din
această toamnă aici vor putea
învăța și elevii claselor V-VIII.
Începând cu anul școlar 2018-
2019, cadrele didactice împreu-
nă cu managerul unității școlare
Lexford Castel - Cătălin Gherzan
- vor deschide porțile și pentru
elevii de gimnaziu. Școala Gim-
nazială Lexford Castel îi așteaptă
pe elevii clasei a V-a cu materiale
și resurse de calitate, cadre didac-
tice temeinic pregătite și un cli-
mat relaxat. În fiecare an, elevii
vor fi răsplătiți pentru rezultatele
obținute și pentru participarea noscută și apreciată de echipa
la diferite concursuri școlare și ARACIP la evaluarea din acest
activități extracurriculare. an, nu doar datorită cadrelor
Lexford Castel reușește să cre- didacțice bine pregătite, ci și da-
eze, încă de la înființarea sa, un torită dotărilor puse la dispoziție.
climat propice formării și dez- „Să înveți pentru tine, dar să
voltării calităților și deprinderi- știi pentru toţi!”, sub acest slogan
lor elevilor, îmbinând metodele funcționează Lexford Castel, care
tradiționale de predare-învățare își propune să ofere o educație de
cu cele moderne, în conformitate calitate pentru dezvoltarea copii-
cu programa emisă de Ministerul lor și adaptarea acestora la schim-
Educației. Noua aripă înființată, bările societății în care trăim.
Școala Gimnazială, a fost recu- M.T.

„La Coşeşti au dispărut 200 ha de pădure şi nimeni

n-a păţit nimic”
Referitor la soluția de mai sus, primarul co-
munei Pietroșani declară: „Se încearcă, dar nu
cred că vor reuși. Să vedem, dar nu asta e pro-
blema. Nu aia e soluția. Trebuie luată în pază pe
total și după aceea toți oamenii care sunt acolo
au posibilitatea să plătească sau să beneficieze de
pază gratuit, dar nu vrea nimeni să o ia în pază.
Documentația cadastrală o facem noi, am apelat
la o firmă. Unde sunt problemele, sunt vreo 240
de ha. Se lucrează la cadastru. Dacă se va face
anul acesta... E mult de măsurat, se face pe total,
apoi se face pe fiecare proces-verbal. Noi plătim
pentru total și pun și cetățenii o parte din bani,
să vedem la ce înțelegere ajungem cu cei care se
ocupă de așa ceva. (…) Practic, ori că e parcelată,
Cei mai buni absolvenţi de la Liceul
ori că nu e, tot așa o păzesc. Dar nu se vrea. N-
are cine să o păzească, le e frică tuturor pădurari-
lor. În comuna Coșești au dispărut 200 de ha de
pădure, tăiată la ras, și nimeni n-a pățit nimic.
Am dus jandarmii acolo și s-au închinat. Hoții
sunt informați, au oameni pe drum, pe teren. E o
rețea și cred că în spatele ei sunt mai mulți. Eu am
ajuns să mă mut în pădure, de mine le e teamă”,
spune primarul comunei Pietroșani.
În tot acest timp, cât durează joaca de-a șoarecele Tel.: 0248/22.23.22
și pisica, pădurile de pe raza comunei Pietroșani
se reduc. Tăierile ilegale de lemne continuă și ra-
reori sunt pedepsite.
Material realizat de Mari Tudor 
JURNAL DE ARGES C&G
Redactor şef - Gabriel Grigore
gabi.grigore2006@gmail.com
Manager - Cristian Vasile

„Iulia Zamfirescu”, recompensaţi Director economic: Claudia Sima

de Primăria Mioveni cu câte o vacanţă la mare
Absolvenții Liceului Teoretic "Iulia Zamfires-
cu" din Mioveni care au reușit să obțină cele
mai mari note la examenul de bacalaureat din
această sesiune au fost recompensați, în semn
de apreciere pentru meritele lor și pentru efortul
depus.
Este vorba de cele cinci eleve cu medii cuprinse între
10.00 și 9.70, respectiv Ilinca Ionela-Nicoleta (media
10), Andreea Deaconescu (media 9.95), Cîrstea Ele-
na-Adriana (media 9.88), Bălășescu Elena-Mădălina
(media 9.85) și Ciontoiu Ana (media 9.71).
Inițiativa a aparținut Asociației de Părinți a liceu-
lui, care le-a recompensat pe cele cinci eleve fruntașe
cu premii în bani, iar din partea Consiliului Local și
a Primăriei Mioveni fiecare a primit câtre o vacanță
de o săptămână la mare, în stațiunea Eforie Sud.
Felicitări acestor copii minunați, care sunt o mân-
drie pentru comunitatea locală, aceleași felicitări
transmiţându-le totodată profesorilor și familiilor
care au reușit să le fie alături într-un efort de durată
și, sperăm noi, care se va prelungi astfel încât aceste
fete să devină reprezentante de elită în învăţământul
universitar.
În Mioveni, după contestații, gradul de promovare
a examenului de bacalaureat este de 83% la Liceul
Teoretic “Iulia Zamfirescu” și 44,62% la Liceul Teh-
nologic Construcții de Mașini Mioveni. D.G.
Redactor-şef adjunct: Denis Grigorescu
Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici,
Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu,
Cătălin Ion Butoiu
Grafică: Bogdan Pintilie
DTP şi procesare imagine: Cristian Radu
Pentru sugestii şi reclamaţii, 0348/ 807 923
sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com
Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181.
Tel: 0248.221774, 0348.807.923, 0374 020 100 Fax: 0248.223271
e-mail: jurnalarges@rdslink.ro / jurnaldearges@gmail.com
Nr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138
Tipărit la tipografia Editurii Paralela 45
Editat de SC JURNAL C&G SRL
“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel,
prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt
inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”
(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform
Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă
Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografiile şi caricaturile din acest ziar
vor fi considerate pamflete
Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 20

Domnișoarele Pitzi din stânga mea sunt generația 20-20

a PSD Argeș ! În sarcina lor rămâne să facă autostrada Pitești-Sibiu
sau măcar trotuarele...
Dezamăgit de oameni,
ÎPS Calinic s-a ataşat
de animale
A împlinit 74 de ani, însă
încă din tinerețe arhiereul iu-
bea animalele. Cei apropiați
spun că, după ce i-a murit un
câine, nu a mâncat cinci zile de
tristețe, iar acum s-a apropiat și
mai mult de ele. Într-o predică
pe care a ținut-o recent l-a dat
ca exemplu pe Sf. Maxim Măr-
turisitorul care, vorbind despre
sufletul animalelor, spune așa:
„Sufletul are trei puteri: prima
este cea prin care se hrănește și
crește. A doua, cea a imagina-
ţiei și a instinctelor, iar a treia
este cea a inteligenţei și raţi-
unii. Plantele se împărtășesc
numai din prima din aceste
puteri, animalele din prime-
le două, iar oamenii din toate
trei”. Așa se face că ÎPS Ca-
linic are, la reședința mona-
hală din Corbeni, două pisici,
un câine din rasa Shar-Pei, un
cal și un păun. Sătenii din fru-
moasa localitate de munte s-au
obișnuit să îl vadă pe Calinic
Argeșeanul îmbrăcat în haine-
le sale cernite, însă colindând
călare dealurile în timp ce
hăulește.
Arhiepiscopul obișnuiește să
doneze hrană pentru anima-
le și are în grijă și câțiva câini
fără stăpân. Dezamăgit de oa-
Veorica și fetele: o imagine de coșmar pentru județul nostru. meni (măcar de o parte dintre
ei), arhiepiscopul nostru s-a
atașat mai mult de anima-
le. Mare dreptate aveți, Înalt
Preasfințite! A.C. Ce trio superb! Calinic, Rafi și Feli

LA MULŢI ANI!
Douăsprezece personalități argeșene își serbea-
ză ziua de naștere în săptămâna 11-17 iulie 2018.
Primii sărbătoriți, pe 11 iulie, sunt avocatul Liviu
Stancu și jurnalistul Ionuţ Stanciu. Pe 12 iulie
vor închina o cupă de șampanie profesorul Cornel
Constantinescu de la Universitatea Pitești, omul de
afaceri Marian Tolea și directorul Dumitru Șovar
de la Euroguard Security. Pe 14 iulie vor primi feli- Cornel Constantinescu
citările cuvenite avocatul Eugen Chelaru, directorul
Octavian Sachelarie de la Biblioteca Județeană „Di-
nicu Golescu” Argeș și directorul Marius Jurubiţă
de la OJPDRP Argeș. Pe 15 iulie se vor afla în cen-
trul atenției Constantin Neguţ, senior editor la Cu-
rierul Zilei, și Marius Manea, șef serviciu comuni-
care internă Dacia. Pe 16 iulie va da de băut Cristian
Mihalcea, șeful Poliției Mioveni, iar pe 17 iulie va
sărbători Liviu Mușat, directorul ADR Sud Munte-
nia. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urea-
ză La Mulți Ani! Cristian Mihalcea

Iubi al meu mi-a spus că examenul

de director la AFIR e o probă soli-
tară. Și de atunci mă tot pregătesc,
jucând Solitaire pe laptop...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată

cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt
obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și Diana Eftene, șefa tinerilor PSD Argeș, la un masaj
pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei. de Resurse Umane pentru sesiunea de toamnă.

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)