Sunteți pe pagina 1din 1

4.

Prezentați problematica divorțului, căsătoriei, violenței domestice, precum și perspectiva


feministă asupra familiei.

Familia a constituit de-a lungul timpului un reper de stabilitate în vieţile oamenilor. Ȋn


societăţile tradiţonale căsătoria era instituţia care asigura securitatea economică a indivizilor.
Datorită diviziunii muncii pe sexe ce crea o interdependenţă economică, căsătoria era considerată
benefică pentru ambii parteneri. Ȋn ultimele decenii ȋnsă, valorile familiale au suferit profunde
transformări sub toate aspectele. Căsătoria nu mai este considerată necesară pentru viaţa de cuplu.
Tot mai mulţi tineri aleg să trăiască ȋn uniuni consensuale ori să amâne mulţi ani legalizarea
relaţiei. Diversitatea de opţiuni precum şi conflictele dintre ele, fac tot mai dificil un parteneriat pe
viaţă ȋntre indivizii zilelor noastre. Atitudinea faţă de sexualitate, aceasta devenind una dintre
condiţiile esenţiale pentru funcţionarea cuplului, creşterea independenţei economice a femeii,
dorinţa realizării profesionale sunt doar câteva dintre cauzele care au determinata schimbare
atitudinii ȋn privinţa căsătoriei. Toate aceste aspecte caracterizează ceea ce se numeşte
emanciparea femeii, care afectând dependenţa economică şi diviziunea muncilor ȋn gospodărie, se
pare că a redus şi avantajele căsătoriei şi a crescut rata divorţurilor.
Una dintre teoriile care explică divorţul este teoria schimbului social, care postulează că
divorţurile au loc atunci când unul sau ambii parteneri nu mai găsesc satisfăcătoare recompensele
din interiorul familiei în comparaţie cu cele pe care le-ar putea dobândi în afara familiei. Pentru
asta indivzii fac două tipuri de comparaţii: cu ceilalţi, comparându-şi beneficiile pe care le au
ceilalţi cu cele pe care le au ei din căsătorie, şi cu alternativele posibile, comparând beneficiile şi
costurile divorţului.
Perspectiva feministă a contribuit semnficativ la schimbarea atitudinii faţă de familie şi la
rolurile de gen. Feminismul scoate în evidenţă discriminările cauzate de rolurile sociale de gen şi
solicită o redefinire a lor. Distribuţia inegală a sarcinilor domestice ȋn defavoarea femeii,
recompensele mai mari de care beneficiază bărbaţii, relaţiile de putere dintre soţi ȋn care bărbatul
domină sunt principalele aspecte pe care feminismul le-a adus ȋn vedere. Se militează astfel pentru
o familie caracterizată de cooperarea, scopurile comune, ȋmpărţirea sarcinilor, iubire şi respect.
O problemă serioasă ce priveşte viaţa de familie este cea a violenţei domestice, definită ca
fiind orice tip de violenţă emoţională,verbală, fizică sau sexuală săvârşită de un membru al familiei
asupra unui alt membru al familiei. Deşi oricare membru al familiei poate fi agresorul, cele mai
des ȋntâlnite sunt actele de violenţa comise de soţ/partener asupra soţiei/partenerei şi cele provocate
de părinţi copiilor. Studiile au dovedit că există o asociere pozitivă ȋntre nivelul mare al
inegalităţilor de gen şi frecvenţa situaţiilor de violenţă ȋn familie. De asemenea, se pare că incidenţa
cazurilor de violenţă asupra femeii sunt mai numeroase ȋn cuplurile cu un grad scăzut de educaţie
sau ȋn clasele sociale de jos. Un alt factor care poate spori şansele unui individ de a deveni agresor
este chiar experienţa trecută cu astfel de acte, ȋn propria familie.

Bibliografie:

Popescu, R. (2009), Introducere ȋn sociologia familiei: familia românească ȋn societatea


contemporană, Polirom, Iaşi.

Note de curs Unitatea de ȋnvăţare 4: Familia