UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 17

ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE – Adăposturi pen-

tru taurine (III) – Adăposturi pentru vaci cu lapte cu
întreţinere în stabulaţie liberă

Cuvinte cheie: adăposturi pentru animale, adăposturi pentru vaci cu lapte,

stabulaţie liberă

Rezumat: În această unitate de învățare sunt prezentate cunoștințele nece-

sare inginerilor zootehniști privind principalele soluții constructive
folosite pentru întreținerea vacilor cu lapte în stabulație liberă.

Durata medie de parcurgere a unității de studiu este de 2 ore

5.1.3.1.2. Adăposturi pentru vaci de lapte cu

întreţinere în stabulaţie liberă

Întreţinerea în stabulaţie liberă presupune lotizarea vacilor în grupe teh-

nologice, de maxim 50 de animale, omogene în ceea ce priveşte: stadiul ges-
taţiei, producţia de lapte şi aptitudinile pentru muls. Fermele cu întreţinerea
dezlegată a vacilor trebuie dotate cu un grup de muls centralizat.
Într-un adăpost de vaci cu lapte cu întreţinere liberă se pot identifica
următoarele zone în care au acces animalele:
 zone de odihnă;
 zone de circulaţie;
 zone de furajare.

Pentru zona de odihnă pot fi adoptate două soluţii:

 zonă colectivă de odihnă, soluţie care presupune folosirea aşternu-
tului adânc din paie. Suprafaţa acestei zone se stabileşte ţinându-se cont că
unui animal trebuie să i se aloce 4,00 … 5,00 m2. În figura 5.5 sunt prezentate
schematic trei dintre posibilităţile de amenajare a adăposturilor pentru vaci cu
lapte întreţinute în stabulaţie liberă, cu zonă colectivă de odihnă;
 zonă de odihnă compartimentată în cuşete individuale, cuşete care
au lăţimea de 1,10 … 1,20 m şi lungimea de 2,00 … 2,30 m. Pardoseala cu-
şetelor trebuie să fie de tip cald. Adoptarea acestui sistem permite atât redu-
cerea spaţiului construit, cât şi odihna fiecărei vaci fără a fi deranjată de cele-
lalte animale.
 Zonele de mişcare (de circulaţie) permit deplasarea animalelor din zona
de odihnă spre cele de furajare sau spre padocuri. Lăţimea acestor zone tre-
buie să fie de cel puţin 1,80 m, pentru a permite trecerea a două animale,
97
unul pe lângă altul. În funcţie de sistemul de evacuare a dejecţiilor, pardosea-
la zonelor de circulaţie poate fi realizată fie din beton simplu, la evacuarea cu
lopeţi mecanice sau cu tractorul cu încărcător frontal, fie din grătare de beton
armat, dispuse peste fose pentru evacuare hidraulică. Nivelul zonei de circu-
laţie se situează cu 10 … 15 cm mai jos decât zona de odihnă.

Zonă de mişcare-furajare, la interior

Zonă de mişcare-furajare, la interior

Alee de furajare, la exterior + iesle,

Alee de furajare + iesle, la exterior

Alee de furajare + iesle, la interior
Zonă de odihnă, la interior

Zonă de odihnă, la interior

Zonă de odihnă, la interior

sub un perete longitudinal

Zonă de mişcare-furajare,
la exterior (padoc)
min. 6,00 min. min. min. 6,00 min. Lăţime int.
2,50 3,00 3,00 min. 6,00
Lăţime interioară Lăţime interioară
min. 11,50 m min. 9,00 m

Fig. 5.5 – Moduri de dispunere a zonelor de odihnă şi de mişcare-

furajare, la întreţinerea în stabulaţie liberă a vacilor de lapte

Zona de furajare poate fi considerată tot o zonă de mişcare, dar care

este dispusă adiacent ieslei şi care trebuie să aibă lăţimea de cel puţin 2,50
m, ceea ce permite ca prin spatele vacilor care se furajează să poată circula
alte animale. Pornindu-se de la frontul de furajare de 0,60 … 0,75 m, se poa-
te stabili lungimea ieslei, asigurându-se câte un loc pentru fiecare vacă, la
furajarea restricţionată, sau un loc la 2 … 3 animale, la furajarea ad libitum.

În continuare vor fi descrise câteva tipuri de adăposturi cu întreţinere în

stabulaţie liberă, cu furajare la interior şi cu zona de odihnă organizată în cu-
şete individuale.

În figura 5.6 este prezentat un adăpost pentru vaci cu lapte, cu întreţi-

nere în stabulaţie liberă şi cu alee centrală de furajare. La acest adăpost dis-
punerea cuşetelor individuale de odihnă se face pe două rânduri, de-a lungul
celor doi pereţi longitudinali.
Pe o travee de 6,00 m se pot dispune, pe două rânduri, 10 cuşete cu o
lăţime de 1,20 m fiecare. Lungimea cuşetelor de 1,90 m, care apare în figura
5.6, poate fi folosită numai pentru rasele de vaci cu talia mică, ea trebuind
extinsă la 2,00 … 2,20 m la celelalte rase. Cuşetele se despart între ele prin
intermediul unor separatori, cu înălţimea de 0,90 … 1,20 m, realizaţi din ţea-
vă. Deasupra acestor separatori, la 60 … 80 cm faţă de perete, se montează
o bară opritoare pentru greabăn, care obligă animalul să facă un pas în spate
atunci când se scoală, evitându-se astfel defecarea pe pardoseala cuşetei.
Cuşetele vor fi prevăzute cu pardoseală caldă şi, având în vedere dispunerea
cuşetelor lângă pereţi, trebuie luate măsuri de izolare termică suplimentară a
acestora. În cazul evacuării mecanice a dejecţiilor se poate folosi şi aşternu-
tul subţire din paie.
98
 5

1 2 3 4 3 2 1

6.00
7
6

1.20
1.20
1.90 2.00 80 2.30 80 2.00 1.90

SECŢIUNE ORIZONTALĂ

1.90 2.00 80 2.30 80 2.00 1.90

5
3
7 6 1
4 2

12.00

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ
Fig. 5.6 – Adăpost pentru vaci cu lapte, cu întreţinere în stabulaţie
liberă: 1 – cuşete individuale de odihnă, 1,20 * 1,90 m; 2 – zonă de mişcare şi furajare;
3 – iesle din beton armat; 4 – alee de furajare carosabilă; 5 – adăpătoare cu nivel constant; 6 –
grilaj din ţeavă pentru compartimentarea boxelor; 7 – bară opritoare pentru greabăn

Spaţiul de mişcare-furajare are o lăţime de 2,00 m şi este realizat cu o

pardoseală din beton simplu sclivisit şi rolat. Evacuarea dejecţiilor se poate
face cu ajutorul plugurilor racloare sau cu ajutorul tractoarelor dotate cu în-
cărcător frontal sau cu lamă de buldozer. Pentru accesul tractoarelor, este
necesar ca la capetele adăpostului să fie prevăzute uşi, ale căror dimensiuni
sunt dictate de gabaritul utilajului. Poate fi folosită şi evacuarea hidraulică,
situaţie în care sub întreaga suprafaţă a acestei zone se prevede o fosă,
acoperită cu grătare din beton armat. Barele grătarelor se dispun transversal,
pentru a reduce pericolul de alunecare. În cazul acestui adăpost, frontul de
furajare fiind egal cu lăţimea unei cuşete (1,20 m), este mult mai mare decât
cel impus de lăţimea unei vaci (0,60 … 0,75 m), ceea ce face ca animalele
să poată adopta o poziţie oblică atunci când se furajează, permiţând astfel o
circulaţie normală, chiar dacă lăţimea zonei de furajare este de numai 2,00
m.
Ieslele, care se execută din beton armat, au lăţimea de 0,80 … 0,90 m
şi înălţimea peretelui dinspre animal de 40 … 50 cm. În planul vertical al
acestui perete se prevede un grilaj din ţeavă care să permită accesul anima-
lelor la iesle. Pe acest grilaj se montează adăpătorile cu nivel constant (una
la 15 … 20 de vaci).

99
 Transportul furajelor făcându-se cu remorca, aleea de furajare trebuie:
să fie lată de cel puţin 2,20 m, să fie prevăzută cu o pardoseală din beton ca-
rosabil şi să aibă plasate, la cele două capete, uşi glisante de circa 3,00 x
3,00 m.
Lungimea adăpostului se stabileşte în funcţie de numărul de vaci care
urmează să fie cazate, avându-se în vedere că pe o travee de 6,00 pot fi dis-
puse 10 cuşete individuale şi că trebuie create culoare transversale, late de
2,00 … 2,50 m, care să permită ieşirea animalelor la padocuri. De obicei, se
prevede un culoar, dispus la mijlocul clădirii, la adăposturile în care sunt ca-
zate până la 50 de vaci sau două culoare, la cele care au capacitatea de 50
… 100 animale.
Trebuie făcute două observaţii critice în legătură cu acest tip de adăpost:
 cuşetele sunt dispuse lângă pereţii longitudinali, obligând animalele
să se odihnească în zona cea mai rece a adăpostului;
 lăţimea ocupată de aleea de furajare şi de cele două iesle (aproape
4,00 m) reprezintă circa o treime din lăţimea adăpostului. Această lăţime
poate fi redusă cu circa 1,00 dacă se renunţă la pereţii ieslelor dinspre aleea
de furajare, dar, în acest caz, trebuie ca îngrijitorii, periodic, să apropie de
animale nutreţul împins de către acestea spre mijlocul aleii.

5 4
6

1 2 3 2 1

6.00
1.20
1.20

2.00 2.50 1.20 2.50 2.00

SECŢIUNE ORIZONTALĂ
2.00 2.50 1.20 2.50 2.00
4

6 5 3 2 1

10.50

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ
Fig. 5.7 – Adăpost pentru vaci cu lapte, cu întreţinere în stabulaţie liberă, cu
furajare într-o iesle centrală, alimentată cu o bandă rulantă: 1 – cuşete individuale
de odihnă, 1,20 * 2,00; 2 – zonă de mişcare şi furajare, cu evacuarea dejecţiilor cu un plug
raclor; 3 – iesle din beton armat; 4 – adăpătoare cu nivel constant; 5 – grilaj din ţeavă, pentru
compartimentarea boxelor; 6 – bară opritoare pentru greabăn

100
 Adăpostul pentru vaci cu lapte cu întreţinere în stabulaţie liberă şi fura-
jarea într-o iesle mecanică, centrală, prezentat în figura 5.7, are deschiderea
cu 1,50 m mai mică, în comparaţie cu cea a adăpostului prezentat anterior
(10,50 m, faţă de 12,00 m), oferind şi un confort sporit prin lungimea mai ma-
re a standurilor şi lăţimea sporită a spaţiului de mişcare – furajare.
Alimentarea cu furaje se face cu ajutorul unei benzi transportoare din
cauciuc, montată pe fundul ieslei, sau cu transportoare cu melc, montate
deasupra acesteia. Lăţimea ieslei acestui adăpost, având în vedere că în ea
se depozitează furajele pentru două rânduri de vaci, trebuie să fie mai mare
(cel puţin 1,20 m).
Exceptând sistemul de distribuire a furajelor, toate comentariile făcute
pentru adăpostul cu alee de furajare centrală sunt valabile şi pentru acest
adăpost.

În figura 5.8 este redat modul de organizare a unui adăpost cu întreţine-

rea vacilor în stabulaţie liberă şi cu furajare de pe o alee exterioară, într-o
iesle plasată sub un perete longitudinal.
Zona de odihnă se constituie din două rânduri de cuşete individuale,
dispuse în zona centrală a adăpostului. Având în vedere că vacile se odih-
nesc aşezate cap la cap, între cele două rânduri de cuşete trebuie să fie pre-
văzut un perete plin, înalt de circa 1,20 m şi realizat din scânduri, zidărie din că-
rămidă sau beton armat.
Ieslea se construieşte sub unul dintre pereţii longitudinali, pe toată lungi-
mea lui. Pentru preluarea greutăţii peretelui de deasupra ieslei se prevede, la o
înălţime de circa 60 cm, o grindă din beton armat, care se sprijină pe stâlpii
structurii de rezistenţă. Golurile create în perete pentru amplasarea ieslei se ob-
turează în perioadele reci cu ajutorul unor capace mobile prevăzute cu termoi-
zolaţie.
Lăţimea ieslei se calculează luându-se în considerare grosimea perete-
lui adăpostului şi faptul că ea trebuie să depăşească feţele acestuia cu circa
40 cm, atât la interior, cât şi la exterior. Această iesle asigură un front individual
de furajare de circa 0,70 m.
Pe peretele opus ieslei sunt amplasate adăpătorile şi uşile care permit
accesul la padocuri. Padocurile se situează numai pe o latură a adăpostului,
pe cealaltă latură găsindu-se aleea de furajare carosabilă.
Pentru asigurarea mişcării animalelor în interiorul adăpostului, pe lângă
zonele dispuse longitudinal, trebuie prevăzute şi alei transversale (o alee de
2,00 … 2,50 m pentru fiecare grup de 40 … 50 de vaci).
Faţă de soluţiile precedente, adăpostul cu ieslea plasată sub un perete
longitudinal prezintă o serie de avantaje, cum ar fi:
 cuşetele individuale de odihnă sunt plasate în zona cea mai caldă a
pardoselii adăpostului;

101
 5 6
7
3

2 1 1 2 4

6.00
1.20
1.20
30 2.50 2.05 10 2.05 2.50 30 1.10

SECŢIUNE ORIZONTALĂ
40 30
30 2.50 2.05 10 2.05 2.50 30 40
5 8
3
6
1 7
2 2 4

10.50

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ

Fig. 5.8 – Adăpost pentru vaci cu lapte, cu întreţinere în stabulaţie liberă, cu

iesle sub perete: 1 – cuşete individuale de odihnă, 1,20 * 2,05; 2 – zonă de mişca-
re şi furajare; 3 – iesle din beton armat, dispusă sub un perete longitudinal; 4 – alee
de furajare, exterioară, carosabilă; 5 – adăpătoare cu nivel constant; 6 – grilaj din
ţeavă, pentru compartimentarea boxelor; 7 – bară opritoare pentru greabăn;
8 – panou rabatabil, termoizolat, pentru obturarea golului din perete

 prin plasarea ieslei sub perete şi a aleii de furajare în exterior, se re-

duce semnificativ lăţimea adăpostului. Dacă, la soluţia cu alee de furajare
centrală, aleea şi cele două iesle ocupă circa 4,00 m din lăţimea adăpostului,
la acest adăpost ieslea are la interior numai circa 0,40 m. Se obţine o redu-
cere a suprafeţei construite chiar şi faţă de soluţia cu iesle mecanică, care
are o lăţime de cel puţin 1,20 m;
 prin menţinerea deschisă, în sezonul cald, a obloanelor care pot obtura
ieslea, se creează, la nivelul animalelor, curenţi de aer orizontali care contribuie
substanţial la sporirea confortului.

În figura 5.9 este prezentat un adăpost pentru vaci de lapte întreţinute

în stabulaţie liberă, cu dispunere transversală a şirurilor de cuşete. La ferme
cu un efectiv de până la 100 vaci de lapte, în aceeaşi clădire în care se între-
ţin vacile se pot amplasa şi maternitatea, profilactoriul, grupul de muls şi ate-
lierul pentru prepararea furajelor.

102
 (6 grupuri a câte 8 animale), cu
întreţinere în stabulaţie liberă

5.90
48 vaci în lactaţie

18.00
5.90
4 x 1.20 = 4.80 1.70 75 3.20 75 1.70 4 x 1.20 = 4.80

2.10
1
4 2.10 1.70
2 2 3

1
1.20

80 1.90 1.20
grupul de muls
grup de muls

8 x 60 = 4.80
aşteptare la
(8 locuri)

9
4.00

2.20

1.80 1.20 1.80 2.25 3.00 1.45 4 x 1.40 = 5.60

12.00
2.80

preg. pentru fătare

1.90

şi maternitate 6
2.20

5
4
3.70

lăptărie
90 80

prep. furaje 7
conc. 8

18.00

Fig.5.9 – Adăpost comasat pentru o fermă de vaci cu lapte: 1 – cuşete indivi-

duale de odihnă, 1,20 * 2,10 m; 2 – zonă de mişcare şi furajare, cu pardoseală din
grătare de beton armat peste canale pentru evacuarea hidraulică a dejecţiilor; 3 –
alee de furajare carosabilă + iesle; 4 – adăpătoare cu nivel constant; 5 – standuri cu
aşternut, 1,40 * 2,20 m; 6 – alee de serviciu, flancată de rigole; 7 – iesle; 8 –
alee de furajare; 9 – boxe individuale, 0,60 * 1,20 m, pentru viţei 0 ... 15 zile

103
Întrebări:

1. Care sunt modurile de dispunere a zonelor de odihnă şi de mişcare-

furajare, la întreţinerea în stabulaţie liberă a vacilor de lapte?
2. Studiaţi figura 5.6 şi explicaţi cum este organizat adăpostul pentru vaci cu
lapte, cu întreţinere în stabulaţie liberă şi alee de furajare centrală.
3. Studiaţi figura 5.7 şi explicaţi cum este organizat adăpostul pentru vaci cu lapte,
cu întreţinere în stabulaţie liberă, cu iesle mecanică.
4. Studiaţi figura 5.8 şi explicaţi cum este organizat adăpostul pentru vaci cu lapte,
cu întreţinere în stabulaţie liberă, cu iesle sub perete.
5. Studiaţi figura 5.9 şi explicaţi cum este organizat adăpostul comasat pentru o
fermă de vaci cu lapte.
6. Executaţi cu mâna liberă desenele din planşele care urmează (1 şi 2), in-
troduceţi-le într-un dosar şi prezentaţi-le la examen.

104
 4

2.00
3

2.50
2
5
1
12.00

90 90 90
2

2.50
1.20 1.20 4

2.00

105
SECŢIUNE ORIZONTALĂ

LEGENDĂ

1 – alee de furajare carosabilă;

2 – iesle;
3 – spaţii de mişcare–furajare; 2.00 2.50 90 90 90 2.50 2.00
4 – cuşete individuale de odihnă; 0
5 – adăpători automate.
4 5 4
3 2 1 2 3

Planşa nr. 1
ADĂPOST PENTRU VACI CU
LAPTE– stabulaţie liberă – 12.00
– alee de furajare centrală –
SECŢIUNE TRANSVERSALĂ
 30
5
3

2.50
4

2.10
10.50

1.20 1.20 4

2.10
2.50
3

2
30 1.10

1
SECŢIUNE ORIZONTALĂ

106
LEGENDĂ

1 – alee de furajare, la exterior;

2 – iesle sub perete;
3 – spaţii de mişcare–furajare;
4 – cuşete individuale de odihnă;
5 – adăpători automate; 30 2.50 2.10 2.10 2.50 30 1.10
0
6 – oblon termoizolat rabatabil.
5 6
4 4
3 3 2 1

Planşa nr. 2
ADĂPOST PENTRU VACI CU LAPTE
10.50
– stabulaţie liberă –
– furajare într-o iesle dispusă sub perete – SECŢIUNE TRANSVERSALĂ