LUCRAREA nr.

DETERMINAREA CURBEI PRESIUNII

DE VAPORIZARE PENTRU APA

1. Principiul lucrarii
Lucrarea urmareste stabilirea pe cale experimentala a dependentei dintre temperatura
si presiunea de vaporizare în cazul apei, pe baza valorilor obtinute experimental. Aceasta
dependenta univoca p s = f ( t ) se numeste curba presiunii de vaporizare, si exprima conditia
de echilibru a celor doua faze, lichida si de vapori, în timpul procesului de vaporizare.
Daca vaporizarea (fierberea) unui lichid se face la diferite presiuni variaza si
temperatura de vaporizare. Prin urmare, temperatura de fierbere a unei substante pure este
determinata univoc de presiunea la care se face fierberea. Cu cresterea presiunii de vaporizare,
temperatura va creste si invers, cu scaderea presiunii de vaporizare, temperatura va scadea.
Starea de echilibru a celor doua faze se numeste stare de saturatie. Unei presiuni la
starea de saturatie îi corespunde o singura valoare pentru temperatura de saturatie.
Un corp omogen din punct de vedere fizic care reprezinta o parte a unui sistem
eterogen, se numeste faza. Acestea sunt delimitate între ele prin suprafete de separatie pe care
anumite proprietati fizice, respectiv parametrii de stare, variaza în salturi.
Partea dintr-un sistem a carui continut nu depinde de continutul celorlalte parti poarta
numele de component. Trecerea unui component dintr-o faza în alta se numeste transformare
de faza. Toate transformarile de faza sunt însotite de absorbtie sau cedare de caldura.
Echilibrul de faza, se stabileste între doua sau mai multe faze ale aceleasi substante
aflate simultan în contact, în aceleasi conditii de presiune si temperatura, astfel încât masa
fiecarei faze sa ramâna constanta în timp.

2. Schema instalatiei experimentale si modul de lucru

Fig. 1. Instalatia experimentala.
1 – pompa de vid; 2 – electromotor; 3 – curea;
4 – vacuummetru pentru masurarea depresiunii; 5 – clopot
din sticla; 6 – vas pentru apa; 7 – termometru din sticla cu
mercur; 8 – robinet; 9 – întrerupator.
Se efectueaza urmatoarele operatii:
• se verifica instalatia din punct de
vedere functional;
• se citeste presiunea atmosferica;
• în prealabil, se încalzeste apa într-
un vas metalic si se citeste valoarea
temperaturii de fierbere la un
termometru;
• se toarna apa din vasul metalic în
vasul din sticla 6 pâna la reperul
indicat; se aseaza vasul din sticla pe
platanul pompei de vid;
• se citeste valoarea temperaturii cu
ajutorul termometrului 7 care se asea-
za în pozitie verticala si se agita pen-
tru uniformizarea temperaturii în vas
si pentru o micsorare a timpului de
raspuns;

23
• se acopera vasul din sticla, cu clopotul 5, se închide robinetul 8 care face legatura între
mediul de sub clopot si mediul ambiant si se pune în functiune instalatia cu ajutorul
electromotorului 2, prin intermediul întrerupatorului 9;
• simultan, se urmaresc starea apei din vasul aflat sub clopot si presiunea vacuummetrica
indicata de vacuummetru;
• în momentul formarii primelor bule de vapori, se opreste pompa cu ajutorul
întrerupatorului 9 si se citeste valoarea presiunii vacuummetrice;
• se deschide robinetul 8, se ridica clopotul din sticla si se citeste din nou valoarea
temperaturii, dupa care se repeta operatiile anterioare;
• se efectueaza cel putin 10 determinari la diferite temperaturi, centralizându-se apoi toate
datele.

3. Tabel cu date experimentale

Tab. 1.
Nr.
crt. Presiunea atmosferica Temperatura Presiunea vacuummetrica
p0 [mmHg] t [ºC] pv [kgf / cm2 ]
1.
2.
…
10.

4. Prelucrarea datelor experimentale

Cu ajutorul marimilor masurate cuprinse în tabelul 1 se calculeaza presiunea absoluta
cu relatia:
p = 133.32 ⋅ p − 9.81⋅ 10 4 ⋅ p [N/m2 ] (1)
0 v
Valorile calculate ale presiunii absolute corespunzatoare fiecarei valori a temperaturii
masurate se vor trece în tabelul 2.
Pe baza perechilor de valori p si t obtinute, se reprezinta grafic pe hârtie milimetrica
curba presiunii de vaporizare, aspectul acestei dependente fiind prezentat în figura 2.
p
[N/m2 ]
Tab. 2.
Nr.
crt. Temperatura Presiunea
t [ºC] absoluta
δpx

p [N/m2 ]
px
1.
2.
…
10.
tx t [º C]

Fig. 2. Curba presiunii de

vaporizare
Ecuatia curbei presiunii de vaporizare se poate determina utilizând o ecuatie
exponentiala de forma:
p = a ⋅ e b⋅t (2)

24
unde constantele a si b se determina cu relatiile:
n   n 2  n  n 
 ∑ ln pi  ⋅  ∑ ti  −  ∑ t i ln pi  ⋅  ∑ t i 
 i =1   i=1   i=1   i =1 
a = exp 2 (3)
 n 2  n 
n ⋅  ∑ ti  −  ∑ ti 
 i=1   i =1 

n   n  n 
n ⋅  ∑ ti ln pi  −  ∑ ti  ∑ ln pi 
 i= 1   i =1  i =1 
b= 2 (4)
 n 2  n 
n ⋅  ∑ ti  −  ∑ ti 
 i =1   i =1 
în care: n este numarul de masuratori, ti - temperaturile citite la termometru si pi - presiunile
absolute.
Relatia (2) asigura un coeficient de corelatie satisfacator care poate fi calculat cu relatia:
n ⋅  ∑ ti ln pi  −  ∑ ti  ∑ ln pi 
n n n

 i =1   i =1  i =1   0 ≤ r ≥ 1
r( t , p ) = ,   (5)
2 2
 r → 1 
 2   
n ⋅  ∑ ti  −  ∑ t i  ⋅ n ⋅ ∑ (ln pi ) −  ∑ ln pi 
n n n 2 n 
 i=1   i=1  i= 1  i= 1 
Marimile care intervin în relatiile (3), (4) si (5) se vor trece în tabelul 3.
Tab.3.
n 2 n n 2 n n
 n  ∑ ti 2 ∑ ln pi  ∑  ∑ (ln pi )2 ∑ ti ln pi
n
∑ ti  ∑ t i  ln p 
n i =1 i =1 i =1  i i =1 i =1 a b r
 i =1   i =1 

Cu ajutorul relatiei (2) se vor determina valorile presiunii de vaporizare p , pentru

valorile de temperatura t în domeniul în care s-au efectuat masuratorile si se vor trece în
tabelul 4
Pe acelasi grafic al curbei presiunii
Tab. 4.
de vaporizare construita cu ajutorul
Nr.
t [ºC] p [bar] valorilor experimentale se va construi si
crt.
curba obtinuta cu ajutorul perechilor de
1. valori t si p rezultate din calcul si
2.
cuprinse în tabelul 4.
…
10.

5. Calculul erorilor si interpretarea rezultatelor

5.1 Calculul erorilor

Erorile de determinare ale presiunii si temperaturii echilibrului de faza lichid (apa) -
vapori de apa, provin din erorile de masurare a temperaturii, presiunii vacuummetrice si a
celei atmosferice.

25
 Dupa reprezentarea grafica a perechilor de valori p si t , se traseaza curba presiunii de
vaporizare prin si printre puncte si se stabileste o temperatura oarecare t x respectiv o presiune
p x (vezi figura 2).
Tinând seama de aceste date, se determina eroarea absoluta a temperaturii ∆t x si a
presiunii ∆p x pentru o temperatura oarecare t x , conform relatiilor:
∆t x = ∆t1 + ∆t 2 + ∆t 3 + ∆t 4 (6)
în care: ∆t1 [grd ] este eroarea de masurare a temperaturii, ∆t 2 [grd ] - eroarea de reprezentare
∆p
[ ]
a temperaturii pe axa Ox, ∆t 3 = 3 [grd ] unde: ∆p 3 N/m 2 este eroarea de determinare a
mx
presiunii de vaporizare datorata erorilor de citire la barometru si vacuummetru:
∆p 3 = 133.32 ⋅ ∆p0 + 9.81 ⋅ 10 ⋅ ∆pv , în care:
4

∆p 0 [mmHg ] - eroarea de citire a presiunii atmosferice;

[ ]
∆p v kgf/cm 2 - eroarea de citire a presiunii vacuummetrice;
δp x  N 
mx =   - coeficientul unghiular al tangentei la curba presiunii de vaporizare în
δt x  m2 ⋅ grd 
punctul de coordonate (t x , p x ) .
∆p
[ ]
∆t 4 = 4 [grd ] unde ∆p4 N/m 2 este eroarea de reprezentare a presiunii de vaporizare pe
mx
axa Oy.
Eroarea absoluta a presiunii, ∆p x , se determina cu relatia:
∆p = m ⋅ ∆t N/m 2
x x x [ ] (7)
Erorile relative de determinare a temperaturii t x si a presiunii p x cu ajutorul curbei
presiunii de vaporizare, se calculeaza conform relatiilor:
∆t (8)
∆ r t x = x ⋅100 [%]
tx
∆p x (9)
∆ r px = ⋅ 100 [%]
px

5.2 Interpretarea rezultatelor

Se compara rezultatele obtinute cu valorile din tabelele de vapori pentru apa cuprinse
între 50º si 100º C (tabelul 5), apoi se compara rezultatele obtinute la calculul erorilor relative
(∆ r tx ) si (∆ r p x ) cu erorile relative acceptate în tehnica (2K 3)%
Tabelul 5. Presiunea si temperatura apei la saturatie
t [ºC] p [bar] t [ºC] t [ºC] p [bar] p [bar]
58 0,18146 72 0,3396 86 0,6011
60 0,19917 74 0,3696 88 0,6495
62 0,2184 76 0,4019 90 0,7011
64 0,2391 78 0,4365 92 0,7560
66 0,2615 80 0,4736 94 0,8145
68 0,2856 82 0,5133 96 0,8767
70 0,3117 84 0,5558 98 0,9429

26