DEPI, Seminar 5.

Decizii 2015, II C

Seminar 5. Decizii

5.1. Definiţii
• O ipoteză este o presupunere despre realizarea particulară a unei v.a. Dacă v.a. X ia valoarea
x1 , adică X = x1 , atunci avem ipoteza H1 . Analog, presupunerea că X = x2 reprezintă
ipoteza H 2 , ş.a.m.d. Probabilitatea unei ipoteze H i este egală cu probabilitatea cu care v.a. X
ia valoarea xi , P( H i ) = P( X = xi ) = P( xi ) .
• Testarea ipotezelor este un proces prin care se decide dacă o ipoteză este adevărată sau nu.
• Luarea deciziei Di ne arată faptul că se acceptă ca fiind adevărată ipoteza H i .
• Probabilitatea de decizie corectă P( Di | H i ) = P( xˆi | xi ) reprezintă probabilitatea cu care se
ia decizia Di condiţionată de emiterea ipotezei H i .
• Probabilitatea de decizie eronată P ( Di | H j ) = P ( xˆi | x j ), i ≠ j , reprezintă probabilitatea cu
care se ia decizia Di condiţionată de ipoteza H j , i ≠ j .

5.2. Decizii M-are

Presupunem sistemul de transmisiune M-ară cu decizii din Fig. 1, Seminarul 4, în care sursa
emite simbolurile x1 , x2 , … , xM cu probabilităţile P( x1 ), P( x2 ), … , P( xM ) . Modulatorul va asocia
acestor simboluri semnalele x1 (t ), x2 (t ), … , xM (t ) sau vectorii semnal N-dimensionali
x1 , x 2 , … , x M , unde xi =  xi ,1 xi ,2 … xi , N  .
Canalul de transmisiune este cu zgomot aditiv gaussian alb (ZAGA), de medie µ1, N = 0 şi
dispersie σ2N . Semnalul recepţionat este y (t ) = xi (t ) + n(t ) sau sub formă vectorială y = xi + n , unde
vectorul y = [ y1 y2 … yN ] are N componente.
Deciziile pot fi luate în:
• spaţiul raportului de plauzibilitate, dacă dispunem doar de o descriere statistică asupra
canalului;
• spaţiul observaţiilor, dacă ştim observaţiile de la ieşirea canalului.
Blocul de decizie din receptorul optimal poate fi implementat pe baza următoarelor criterii de
decizie, scrise sub formă vectorială:
• Criteriul de decizie: Maximizarea probabilităţii APosteriori (MAP)
Regula de decizie optimă este:
Alegem xˆ i = xi dacă f.d.p. p (x j | y ) are valoare maximă pentru j = i ,
adică:
xˆ i = arg max p(xi | y ) . (5.1)
xi

• Criteriul de decizie: Maximizarea funcţiei de Plauzibilitate (MP)

Dacă simbolurile xi sunt echiprobabile, P( xi ) = 1/ M , atunci regula de decizie optimă este:

Alegem xˆ i = xi , dacă f.d.p. p (y | x j ) are valoare maximă pentru j = i ,

adică:
xˆ i = arg max p(y | xi ) . (5.2)
xi

1
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

• Criteriul de decizie: Alegerea semnalului cel mai apropiat. Regula de decizie optimă este
regula Distanţei Minime (Dmin):
Alegem xˆ i = xi , dacă vectorul de observare y se află în regiunea de decizie Di ,
sau dacă distanţa euclidiană d E (y , x j ) = y − x j este minimă pentru j = i ,

adică:
xˆ i = arg min d E (y , xi ) = arg min y − xi . (5.3)
xi xi

În cazul canalului ZAGA, regula de decizie Dmin coincide cu regula MAP.

5.3. Decizii binare

Pentru o transmisiune binară ( M = 2 ), simbolurilor binare x0 = 0 şi x1 = 1 , având probabilităţile
de apariţie P( x0 ) şi P( x1 ) , le atribuim semnalele x0 (t ) şi x1 (t ) , respectiv vectorii semnal x0 şi x1 .
La ieşirea din canalul ZAGA vectorul semnal recepţionat (observat) este y.
Criteriile şi regulile de decizie se pot particulariza în:
• spaţiul raportului de plauzibilitate definit de:
p (y | x1 )
λ(y ) = . (5.4)
p (y | x 0 )
o Criteriul MAP are regula MAP:
D1
>
λ(y ) kMAP , (5.5)
<
D0

iar termenul din dreapta inegalităţii reprezintă pragul testului:

P( x0 )
k MAP = . (5.6)
P( x1 )
Decizia D0 ( D1 ) reprezintă decizia luată, adică “s-a transmis bitul 0 (bitul 1)”.
o Criteriul MP. Pentru simboluri echiprobabile, P( x0 ) = P( x1 ) = 0.5 , pragul testului
este:
kMP = 1 , (5.7)
iar regula MAP se transformă în regula MP:
D1
>
λ(y ) 1. (5.8)
<
D0

o Criteriul minimizarea riscului (costurilor). Definim costurile de decizie corectă

C00 , C11 şi costurile de decizie eronată C01 , C10 , unde Cij reprezintă costul luării
deciziei Di condiţionată de ipoteza H j . Costul mediu (denumit şi risc) este:
C = C00 P( D0 , H 0 ) + C01P( D0 , H1 ) + C10 P( D1 , H 0 ) + C11 P( D1 , H1 )
= C00 P( D0 | H 0 ) P( H 0 ) + C01 P( D0 | H1 ) P( H1 ) + (5.9)
+ C10 P( D1 | H 0 ) P( H 0 ) + C11 P( D1 | H1 ) P( H1 ),
iar regula de decizie care duce la un cost mediu minim este regula Bayes:
D1
>
λ(y ) k Bayes , (5.10)
<
D0

unde pragul testului Bayes este:

2
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

P( x0 ) C10 − C00
k Bayes = ⋅ . (5.11)
P( x1 ) C01 − C11
În general, presupunem că C10 > C00 şi C01 > C11 , deoarece costul luării unei decizii
eronate este mai mare decât costul unei decizii corecte.
• spaţiul raportului de plauzibilitate logaritmic definit de:
Λ (y ) = ln λ(y ) , (5.12)
dacă f.d.p. care apar în regulile de decizie sunt de forma unor exponenţiale (distribuţie
gaussiană, Rayleigh, etc.). Astfel, se preferă logaritmarea relaţiilor (5.5), (5.8) şi (5.10),
rezultând regulile de decizie:
D1
>
o Regula MAP: ln λ (y ) ln kMAP ; (5.13)
<
D0
D1
>
o Regula MP: ln λ (y ) ln kMP = ln1 = 0 ; (5.14)
<
D0
D1
>
o Regula Bayes: ln λ (y ) ln k Bayes . (5.15)
<
D0

• spaţiul observaţiilor. Pentru canale ZAGA, receptorul optimal se poate implementa mai
simplu în acest spaţiu, în care se pot deduce regulile de decizie:
D1
> 1
σ2N ln k MAP +  x1 − x0  ,
2 2
o Regula MAP: y, x1 − x0 (5.16)
< 2  
D0
D1
> 1 2
x1 − x0  ,
2
o Regula MP: y, x1 − x0 (5.17)
< 2  
D0
D1
> 1
σ 2N ln k Bayes +  x1 − x0  .
2 2
o Regula Bayes: y, x1 − x0 (5.18)
< 2  
D0

În aceste relaţii, pragul testului este termenul din dreapta inegalităţii şi nu constanta k.

Produsul scalar şi norma se pot particulariza pentru:

• observaţii continue, caz în care semnalul recepţionat se aplică direct blocului de decizie din
receptorul optimal:
T
y , x1 − x 0 = ∫ y (t ) ( x1 (t ) − x0 (t ) ) dt , (5.19)
0
T
= ∫ xi2 (t )dt ,
2
xi (5.20)
0

• N observaţii discrete, caz în care semnalul recepţionat se aplică mai întâi blocului de
discretizare şi apoi blocului de decizie din receptorul optimal:
N
y, x1 − x 0 = ∑ y j ( x1 j − x0 j ) , (5.21)
j =1
N
= ∑ xij2 .
2
xi (5.22)
j =1

3
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

5.4. Canal Q-ar

În cazul unui canal Q-ar, alfabetul de ieşire este discret, Y = { y1 , y2 ,… , yQ } , iar canalul este
caracterizat de probabilităţile de tranziţie P( y j | xi ) , unde i = 1, M şi j = 1, Q sau de matricea de
tranziţii P(Y | X ) .
Regulile de decizie scrise anterior rămân valabile şi în acest caz, numai că în loc de f.d.p.
p(y | xi ) scriem P ( y j | xi ) .
Matricea strategiei de decizie a receptorului optimal se defineşte ca:
 P ( xˆ1 | y1 ) P( xˆ2 | y1 ) ⋯ P( xˆM | y1 ) 
 P( xˆ | y ) P( xˆ | y ) P( xˆM | y2 ) 
D = P( Xˆ | Y ) =  1 2 2 2
. (5.23)
 ⋮ ⋱ ⋮ 
 
 P( xˆ1 | yN ) P( xˆ2 | yN ) ⋯ P( xˆ2 | y1 ) 
Matricea de zgomot a canalului echivalent (canalul de comunicaţie propriu-zis înseriat cu
receptorul optimal) este:
P( Xˆ | X ) = P(Y | X )P( Xˆ | Y ) = P(Y | X )D . (5.24)

5.5. Probleme rezolvate

1. Sursă binară, canal Q-ar, regula MAP, regula MP, regula Bayes, spaţiul raportului de
plauzibilitate, matricea strategiei de decizie, canal echivalent, eroarea medie.
Fie un canal Q-ar, cu Q = 4 , caracterizat de matricea de zgomot:
0.4 0.3 0.2 0.1
P(Y | X ) =  .
 0.1 0.2 0.3 0.4
La intrarea canalului se aplică simbolurile binare x0 = 0 şi x1 = 1 , cu probabilităţile P( x0 ) = 2 / 3
şi P( x1 ) = 1/ 3 . Decizia se ia în spaţiul raportului de plauzibilitate.
a) Să se ia decizia conform regulii MAP;
b) Să se ia decizia conform regulii MP, dacă presupunem P( x0 ) = P( x1 ) = 0.5 ;
c) Să se ia decizia conform regulii Bayes, dacă presupunem matricea de costuri
C C10   0.2 0.4
C =  00 = ;
 C01 C11   0.8 0 
d) Să se ilustreze grafic luarea deciziilor în spaţiul raportului de plauzibilitate;
e) Să se calculeze matricea de zgomot echivalentă şi să se reprezinte grafic canalul echivalent;
f) Să se evalueze probabilitatea medie de decizie eronată.

Rezolvare
a) Regula de decizie MAP se poate scrie în spaţiul raportului de plauzibilitate:
D1
P ( y j | x1 ) > P( x0 )
λ( y j ) = = kMAP .
P( y j | x0 ) < P( x1 )
D0

Mai întâi trebuie să calculăm rapoartele de plauzibilitate λ( y j ) , j = 1, Q , pentru toate

simbolurile y j posibil a fi recepţionate, aflate la ieşirea canalului Q-ar, unde P ( y j | xi ) sunt
probabilităţile de tranziţie condiţionate ale canalului Q-ar, date de matricea de zgomot
P(Y | X ) . Pentru canalul Q-ar, cu Q = 4 , cele 4 rapoarte de plauzibilitate sunt:

4
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

P ( y1 | x1 ) 0.1
λ( y1 ) = = = 0.25 ;
P ( y1 | x0 ) 0.4
P ( y2 | x1 ) 0.2
λ ( y2 ) = = = 0.66 ;
P ( y2 | x0 ) 0.3
P ( y3 | x1 ) 0.3
λ( y3 ) = = = 1.5 ;
P ( y3 | x0 ) 0.2
P ( y4 | x1 ) 0.4
λ ( y4 ) = = =4.
P ( y4 | x0 ) 0.1
Pentru regula de decizie MAP pragul testului este:
P ( x0 ) 2 / 3
k MAP = = = 2.
P ( x1 ) 1/ 3
Deciziile luate conform regulii MAP sunt:
λ( y1 ) = 0.25 < 2 = kMAP ⇒ se ia decizia D0 ;
λ( y2 ) = 0.66 < 2 = k MAP ⇒ se ia decizia D0 ;
λ( y3 ) = 1.5 < 2 = kMAP ⇒ se ia decizia D0 ;
λ ( y4 ) = 4 > 2 = k MAP ⇒ se ia decizia D1 .
Luarea deciziei D0 înseamnă că se decide cu probabilitatea 1 că s-a transmis simbolul x0 .
Analog pentru decizia D1 , care înseamnă că se decide că s-a transmis simbolul x1 . Pentru
fiecare din cele patru simboluri posibil a fi recepţionate, decizia conform regulii MAP este:
• dacă se recepţionează y1 , y2 sau y3 atunci se decide că s-a transmis x0 ,
• dacă se recepţionează y4 atunci se decide că s-a transmis x1 .
În aceste condiţii, matricea strategiei de decizie a simbolului xˆi când s-a recepţionat y j , ce
conţine probabilităţile P ( xˆi | y j ) , se scrie:
 P( xˆ0 | y1 ) P( xˆ1 | y1 )  1
0
 P( xˆ | y ) P( xˆ | y )  1
0
DMAP = 0 2 1
.2 
=
 P( xˆ0 | y3 ) P ( xˆ1 | y3 )  1
0
   
 P( xˆ0 | y4 ) P( xˆ1 | y4 )   0
1
b) Pentru regula de decizie MP rapoartele de plauzibilitate λ( y j ) rămân aceleaşi, iar pragul
testului este kMP = 1 . Deciziile luate conform regulii MP şi matricea strategiei de decizie
sunt:
λ( y1 ) = 0.25 < 1 = kMP ⇒ se ia decizia D0 1 0 
λ( y2 ) = 0.66 < 1 = kMP ⇒ se ia decizia D0 1 0 
⇒ DMP =  .
λ( y3 ) = 1.5 > 1 = k MP ⇒ se ia decizia D1 0 1 
 
λ ( y4 ) = 4 > 1 = kMP ⇒ se ia decizia D1 0 1 
Astfel, dacă se recepţionează y1 atunci se decide cu probabilitatea 1 că s-a transmis x0 , iar
dacă se recepţionează y2 , y3 sau y4 atunci se decide că s-a transmis x1 .
c) Pentru regula de decizie Bayes pragul testului este:
P ( x0 ) C10 − C00 2 ⋅ 3 ⋅ (0.4 − 0.2)
k Bayes = ⋅ = = 0.5 .
P ( x1 ) C01 − C11 3 ⋅1 ⋅ 0.8
Deciziile luate conform regulii Bayes şi matricea strategiei de decizie sunt:

5
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

λ( y1 ) = 0.25 < 0.5 = k Bayes ⇒ se ia decizia D0 0 1

λ( y2 ) = 0.66 > 0.5 = k Bayes ⇒ se ia decizia D1 1  0
⇒ D Bayes . =
λ( y3 ) = 1.5 > 0.5 = k Bayes ⇒ se ia decizia D1 1 0
 
λ ( y4 ) = 4 > 0.5 = k Bayes ⇒ se ia decizia D1 1 0
Astfel, dacă se recepţionează y1 atunci se decide că s-a transmis x0 , iar dacă se
recepţionează y2 , y3 sau y4 atunci se decide că s-a transmis x1 .
d) În Tabelul 5.1 sunt ilustrate comparativ deciziile pentru simbolurile de la ieşirea canalului
cuaternar, decizii luate conform regulilor MAP, MP şi Bayes.

Tabelul 5.1. Deciziile luate conform regulilor MAP, MP şi Bayes pentru canalul cuaternar.

MAP MP Bayes
Raportul de
plauzibilitate Pragul Decizia Pragul Decizia Pragul Decizia
testului, kMAP luată, Di testului, kMP luată, Di testului, kBayes luată, Di
λ( y1 ) = 0.25 D0 D0 D0
λ( y2 ) = 0.66 D0 D0 D1
2 1 0.5
λ( y3 ) = 1.50 D0 D1 D1
λ( y4 ) = 4.00 D1 D1 D1

Dependenţa raportului de plauzibilitate funcţie de simbolurile recepţionate este ilustrată în

Fig. 1. Pentru regulile de decizie MAP, MP şi Bayes mai este ilustrat şi pragul testului, astfel
că deciziile luate vor fi diferite în funcţie de regula de decizie aleasă. Astfel, decizia luată
este D0 dacă raportul de plauzibilitate este sub pragul de decizie şi D1 dacă este deasupra.

λ(y)

3
Prag decizie kMAP = 2
2
Prag decizie kMP = 1
1 Prag decizie k Bayes = 0.5
y
y1 y2 y3 y4

D0 D0 D0 D1 Regula MAP

D0 D0 D1 D1 Regula MP

D0 D1 D1 D1 Regula Bayes
Fig. 5.1. Ilustrarea deciziei în spaţiul raportului de plauzibilitate.

e) Matricile de tranziţii ale canalului echivalent (canal de comunicaţie + bloc decizie), în cazul
aplicării regulilor de decizie MAP, MP şi Bayes, sunt:

6
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

1
0
0  0.9 0.1
ˆ 0.4 0.3 0.2 0.1 1
PMAP ( X | X ) = P(Y | X ) ⋅ DMAP =  = ,
0  0.6 0.4 
 0.1 0.2 0.3 0.4  1
 
0
1
1 0
 
ˆ 0.4 0.3 0.2 0.1 1 0 0.7 0.3 
PMP ( X | X ) = P(Y | X ) ⋅ DMP =   = ,
 0.1 0.2 0.3 0.4  0 1   0.3 0.7 
 
0 1
1 0 
 
ˆ 0.4 0.3 0.2 0.1 0 1  0.4 0.6 
PBayes ( X | X ) = P(Y | X ) ⋅ DBayes =   = ,
 0.1 0.2 0.3 0.4 0 1   0.1 0.9 
 
0 1 
Grafurile de tranziţii ale canalelor de comunicaţie şi a blocurilor de decizie precum şi
grafurile de tranziţii ale canalelor echivalente sunt desenate în Fig. 2.a. şi 2.b.

y1
a) Regula de decizie MAP
1
0.4
x0 0.3 y2 1 x̂0 x0 0.9 x̂0
0.2
0.1 0.1
1
0.1 y3
0.2 0.6
x1 0.3 x̂1 x1 0.4 x̂1
1
0.4 y4

y1 b) Regula de decizie MP
1
0.4
x0 x0 0.7 x̂0
0.3 y2 1 x̂0
0.2 0.3
0.1
0.1 y3 0.3
0.2 1 0.7
x1 0.3 x̂1 x1 x̂1
1
0.4 y4

y1 c) Regula de decizie Bayes

1
0.4
x0 x0 0.4 x̂0
0.3 y2 x̂0
0.2 0.6
0.1
1
0.1 y3 0.1
0.2 1 0.9
x1 0.3 x̂1 x1 x̂1
1
0.4 y4

Fig. 5.2. Graful de tranziţii al canalului Q-ar şi al blocului de decizie şi graful de tranziţii al canalului
echivalent, în cazul utilizări regulilor de decizie MAP, MP şi Bayes.

7
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

f) Probabilitatea medie de decizie eronată este definită ca

Pe = P( x0 ) P( xˆ1 | x0 ) + P( x1 ) P( xˆ0 | x1 ) .
Pentru cele trei reguli de decizie obţinem:
2 1 8
PeMAP = ⋅ 0.1 + ⋅ 0.6 = ,
3 3 30
1 1 9
PeMP = ⋅ 0.3 + ⋅ 0.3 = ,
2 2 30
2 1 13
PeBayes = ⋅ 0.6 + ⋅ 0.1 = ,
3 3 30
În cazul datelor problemei noastre, cea mai mică probabilitate de eroare se obţine pentru
regula MAP, aceasta fiind cea mai bună.

2. Sursă ternară, canal ZAGA, regula MAP, spaţiul raportului de plauzibilitate.

Fie o sursă ternară de informaţii care emite simbolurile x1 , x2 şi x3 cu probabilităţile
P( x1 ) = 0.2 , P( x2 ) = 0.3 şi P( x3 ) = 0.5 . Acestea se transmit printr-un canal cu perturbaţii
aditive, la ieşire obţinând simbolul y = xi + n , unde n este un eşantion de zgomot. La recepţie se
iau decizii conform regulii MAP.
a) Determinaţi pragurile de decizie;
b) Ilustraţi regiunile de decizie în spaţiul rapoartelor de plauzibilitate.

Rezolvare
a) În general, pentru a lua decizia între două simboluri transmise xi şi x j , regula de decizie
MAP se poate scrie în spaţiul rapoartelor de plauzibilitate sub forma:
Di
p ( y | xi ) > P( x j )
λ ij ( y ) = = kij ,
p( y | x j ) < P( xi )
Dj

unde λij ( y ) este raportul de plauzibilitate pentru simbolul recepţionat y, kij este pragul de
decizie pentru simbolurile transmise xi şi x j , iar Di , respectiv D j , reprezintă decizia că s-a
transmis simbolul xi , respectiv x j . Astfel, pentru cele trei simboluri transmise vom avea trei
relaţii de decizie:
D1
p ( y | x1 ) > P( x2 ) 3
λ12 ( y ) = = = k12 , (5.25)
p ( y | x2 ) < P( x1 ) 2
D2
D1
p ( y | x1 ) > P ( x3 ) 5
λ13 ( y ) = = = k13 , (5.26)
p ( y | x3 ) < P( x1 ) 2
D3
D2
p ( y | x2 ) > P ( x3 ) 5
λ 23 ( y ) = = = k23 . (5.27)
p ( y | x3 ) < P( x2 ) 3
D3

Se observă că decizia se va lua funcţie de pragurile kij , praguri ce delimitează regiunile de

decizie atribuite simbolurilor x1 , x2 şi x3 .
b) Pentru ilustrarea regiunilor de decizie trebuie să reprezentăm spaţiul rapoartelor de
plauzibilitate. Partiţionarea optimă a spaţiului este ambiguă şi poate fi reprezentată într-un
spaţiu bidimensional, chiar dacă avem 3 semnale transmise, deoarece a treia operaţie de luare

8
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

a deciziilor, vezi ecuaţia (5.27), depinde de celelalte două decizii luate anterior, decizii ce
sunt independente între ele şi care pot forma o bază pentru reprezentarea spaţiului de decizie.
Această dependenţă se poate scrie sub forma:
D2
λ ( y) > k13
λ 23 ( y ) = 13 = k23 .
λ12 ( y ) < k12
D3
Spaţiul de decizie, ilustrat în Fig. 3, este complet determinat de rapoartele de plauzibilitate
λ12 ( y ) şi λ13 ( y ) .
Pe axele λ12 şi λ13 sunt marcate pragurile de decizie k12 şi k13 ce împart spaţiul în două
regiuni R1 şi R2 ∪ R3 . După prima decizie în funcţie de pragul k12 , vezi ecuaţia (5.25), va
rezulta că y ∈ R1 sau y ∈ R2 . După a doua decizie în funcţie de pragul k13 , vezi ecuaţia
(5.26), va rezulta y ∈ R1 sau y ∈ R3 . A treia decizie, vezi relaţia (5.27), va împărţi spaţiul
R2 ∪ R3 în regiunile R2 şi R3 , pragul de decizie fiind o dreaptă cu originea în punctul de
1 k 3
intersecţie a dreptelor k12 şi k13 şi de pantă = 12 = .
k23 k13 5
λ12

R1
k12 = 3 / 2

R2
λ13
k13 = 5 / 2
k
λ12 = 12 λ13 R3
k13

Fig. 3. Regiunile de decizie din spaţiul rapoartelor de plauzibilitate.

În cazul general a M semnale, se poate arăta că dimensiunea minimă a spaţiului rapoartelor

de plauzibilitate este M − 1 .

3. Trecerea de la spaţiul raportului de plauzibilitate la spaţiul observaţiilor

Pentru regula de decizie MAP, demonstraţi cum se poate obţine regula de decizie în spaţiul
observaţiilor, relaţia (5.16), pornind de la regula de decizie scrisă în spaţiul raportului de
plauzibilitate, relaţia (5.5).

Rezolvare
În spaţiul raportului de plauzibilitate, regula de decizie MAP se poate scrie în cazul binar:
D1
p(y | x1 ) > P( x0 )
λ(y ) = = k MAP ,
p(y | x0 ) < P( x1 )
D0

unde termenul din stânga λ(y ) este raportul de plauzibilitate, iar termenul din dreapta k MAP este
pragul testului MAP în spaţiul raportului de plauzibilitate.
În spaţiul observaţiilor, receptorul optimal se poate implementa mult mai simplu dacă în
regula MAP scrisă anterior înlocuim funcţiile densitate de probabilitate. Acestea sunt de fapt
distribuţii N-dimensionale:
9
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

N
p (y | xi ) = ∏ p ( y j | xi , j ) ,
j =1

unde pentru un canal cu zgomot aditiv gaussian de medie 0 şi dispersie σ2N , putem scrie:
 −( y j − xi , j ) 2 
1
p( y j | xi , j ) = exp   .
2πσ2N  2σ2N
 

Reprezentare grafica raport plauzibilitate

Raportul de plauzibilitate logaritmic (LLR-ul) se va scrie:

N
1  −( y j − x1, j ) 2   N −( y j − x1, j ) 2 
∏ 2πσ 2N
exp
 2σ2N  exp  ∑
 j =1 2σ2N

p(y | x1 ) j =1    
Λ (y ) = ln = ln = ln
p(y | x0 ) N
1  −( y j − x0, j ) 2   N −( y j − x0, j ) 2 
∏ exp   exp  ∑ 
j =1 2πσ 2N  2σ2N   j =1 2σ2N 
N ( y j − x0, j )2 N ( y j − x1, j ) 2
=∑ −∑
j =1 2σ2N j =1 2σ2N
1 N 1 N
1 N

2 ∑ j ∑x ∑x
= y ( x1, j − x0, j ) − 2 2
1, j + 2
0, j
σ N j =1 2σ N j =1 2σ 2N j =1

Regula de decizie se va scrie:

D1
1 N
1 N
1 N
>
σ2N
∑
j =1
y j ( x1, j − x0, j ) − 2
2σ N
∑
j =1
x + 22

2σ N
1, j ∑x
j =1
2
0, j
<
ln kMAP .
D0

Deoarece a doua şi a treia sumă nu depind de semnalul recepţionat, le trecem în dreapta

inegalităţii şi apoi înmulţim cu σ2N , obţinând regula MAP pentru observaţii discrete:
D1
N
> 1 N 2 1 N 2
∑ y j ( x1, j − x0, j )
j =1 <
σ 2N ln kMAP + ∑ x1, j − 2 ∑
2 j =1 j =1
x0, j .
D0

Pragul testului în spaţiul observaţiilor este tot termenul din dreapta inegalităţii de mai sus şi
nu doar constanta k MAP , care era pragul testului în spaţiul raportului de plauzibilitate.
Regula MAP generalizată se poate scrie:
D1
> 1 2 1 2
y, x1 − x0 σ2N ln k MAP + x1 − x0 ,
< 2 2
D0

unde prima sumă este produsul scalar (corelaţia) dintre vectorul semnal recepţionat y şi
diferenţa dintre vectorii semnal transmişi x1 şi x0 , iar a doua şi a treia sumă reprezintă
normele (energiile) vectorilor semnal transmişi x1 şi x0 .
Dacă efectuăm observaţii continue, atunci produsul scalar şi norma se pot particulariza:
T T
y , x1 − x 0 = ∫ y (t ) ( x1 (t ) − x0 (t ) ) dt , = ∫ xi2 (t )dt ,
2
xi
0 0

şi putem scrie regula MAP pentru observaţii continue:

D1
T
> 1 1
T T

∫ y (t ) ( x (t ) − x (t ) ) dt σ ln kMAP + ∫ x12 (t )dt − ∫ x02 (t )dt .

2
1 0 N
0 < 20 20
D0

10
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

4. Sursă binară, canal ZAGA, regula Bayes, spaţiul observaţiilor, receptor optimal,
probabilitate de decizie eronată, observaţii discrete.
O sursă binară de informaţii emite semnalele echiprobabile x0 (t ) = A şi x1 (t ) = − A , de durată T.

x0 (t ) x1 (t )
A A

t t
0 T 0 T
-A Fig. 5.x.

Transmisia se face printr-un canal cu zgomot aditiv gaussian alb (ZAGA), de medie 0 şi
dispersie σ2N . La recepţie, se realizează observaţii discrete şi se aplică regula de decizie Bayes,
pentru care costurile de decizie eronată şi costurile de decizie corectă sunt egale.
a) Să se determine numărul suficient de observaţii pentru luarea deciziei în spaţiul observaţiilor;
b) Să se implementeze receptorul optimal folosind corelatoare;
c) Să se determine probabilitatea de decizie eronată a receptorului;
d) Ce se întâmplă dacă la recepţie se fac N observaţii discrete?

Rezolvare
a) Din observarea semnalelor x0 (t ) şi x1 (t ) constante pe intervalul [0, T ] , putem spune că,
pentru a diferenţia cele două semnale, este suficient să ştim un singur eşantion observat la
momentul de timp tes = T / 2 , numărul de observaţii suficiente fiind N = 1 , vezi Fig. 4. Celor
două semnale le vom asocia eşantioanele x0 = A şi x1 = − A . În acest caz, semnalul y(t) este
şi el eşantionat la momentul de timp tes = T / 2 , rezultând eşantionul semnal y. Funcţia de
bază utilizată în procesul de eşantionare este:
 2π   2π 
ϕ(t ) = sinc  (t − tes )  = sinc  ( t − T / 2 )  .
T  T 
x0 (t ) x1 (t )
A

t t
0 T 0 T
-A
Fig. 4. Semnalele eşantionate la momentul T/2.

b) Pentru implementarea receptorului optimal, aplicăm regula de decizie Bayes în spaţiul

observaţiilor:
D1
> 1 2 1 2
y, x1 − x0 σ 2N ln kBayes + x1 − x0 . (5.28)
< 2 2
D0

La punctul anterior am arătat că numărul de observaţii suficiente este N = 1 , deci regula de

decizie se poate reduce de la vectori N-dimensionali la scalari:
D1
> 1 2 1 2
y ( x1 − x0 ) σ2N ln kBayes + x1 − x0 .
< 2 2
D0

11
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Din ipoteză ştim că semnalele sunt echiprobabile, iar costurile de decizie eronată şi costurile
de decizie corectă sunt egale ( C10 = C01 , C00 = C11 ), astfel că pragul testului Bayes în spaţiul
raportului de plauzibilitate este:
P ( x0 ) C10 − C00
k Bayes = ⋅ = 1,
P ( x1 ) C01 − C11
iar în spaţiul observaţiilor rezultă σ2N ln k Bayes = 0 . Astfel, regula de decizie Bayes se scrie:
D1
> x12 − x02
y ( x1 − x0 ) , (5.29)
< 2
D0

ce poate fi implementată ca în Fig. 5 pentru orice eşantioane de semnal x0 şi x1 necunoscute.

y(t) T y Comparator
∫ 0
dt
prag
xˆi

 2π  x1-x0 x12 − x02

ϕ(t ) = sinc  ( t − T / 2 )  k=
T  2

Bloc discretizare, 1 observaţie Bloc decizie

Fig. 5. Schema generală a receptorului optimal implementat după relaţia (5.29).

Pentru semnalele x0 (t ) = + A şi x1 (t ) = − A , de durată T, respectiv pentru eşantioanele de

semnal x0 = + A şi x1 = − A , regula de decizie din relaţia (5.29) se poate simplifica:
D1 D0
> >
−2 Ay 0 ⇒ y 0, (5.30)
< <
D0 D1

x12 − x02 A2 − A2
unde termenul k = = = 0 din dreapta inegalităţii reprezintă pragul testului în
2 2
spaţiul observaţiilor. Astfel, operaţia de decizie se reduce la o simplă comparaţie faţă de zero,
schema simplificată a receptorului optimal fiind ilustrată în Fig. 6.

y(t) T
y Comparator xˆi
∫ 0
dt
prag

 2π  k =0
ϕ(t ) = sinc  ( t − T / 2 ) 
T 

Fig. 6. Schema simplificată a receptorului optimal implementat după relaţia (5.30).

c) Pentru un canal ZAGA discret în timp, putem scrie relaţia:

y = xi + n, i = {0,1} . (5.31)

12
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Presupunând canalul liniar şi fără memorie, putem scrie f.d.p. a simbolului y condiţionată de
transmiterea simbolului xi , i = {0,1} :
 n2  1 1  ( y − xi ) 2 
p ( y | xi ) = p ( y − xi ) = p (n) = exp  − 2  = exp  −  , (5.32)
2πσ2n  2σ n  2πσ2n  2σ2n 
unde n = y − xi . În Fig. 7 sunt ilustrate f.d.p. p ( y | x0 ) şi p ( y | x1 ) pentru cazul particular al
eşantioanelor de semnal x0 = + A şi x1 = − A .

p(y)
p( y | x1) p( y | x0)

pragul de decizie k = 0

y
x1 0 x0

Fig. 7. F.d.p. a semnalului recepţionat.

În acest caz, conform relaţiei de decizie (5.30) pragul de decizie este k = 0 , iar deciziile sunt:
• dacă y > 0 atunci se ia decizia D0 , adică s-a transmis x0 (t ) ;
• dacă y < 0 atunci se ia decizia D1 , adică s-a transmis x1 (t ) .
Probabilitatea medie de decizie eronată, incluzând şi blocul de decizie, este:
Pe = P( H 0 ) P( D1 | H 0 ) + P( H1 ) P( D0 | H1 )
= P( x0 ) P ( D1 | x0 ) + P( x1 ) P( D0 | x1 ),
unde probabilitatea de decizie eronată P( D0 | x1 ) se poate calcula astfel:
+∞ +∞
1  ( y − x1 ) 2 
P( D0 | x1 ) = P( y > 0 | x1 ) = ∫
0
p( y | x1 )dy = ∫
0 2πσ2n
exp  −
 2σ2n 
 dy.

y − x1
Făcând schimbarea de variabilă = u , rezultă că dy = 2σ 2n du şi:
2σ 2
n

1
+∞
1  −x  1  A 
P( D0 | x1 ) =
π
∫x exp(−u 2 )du = erfc 
2
1
 = erfc 
 2σ2  2  2σ 2
.

− 1  n   n 
2 σn2

Analog, putem calcula şi probabilitatea de decizie eronată P( D1 | x0 ) :

− x0
2 σn2
0 0
1  ( y − x0 )  2
2σ 2

P( D1 | x0 ) = P( y < 0 | x0 ) = ∫ p( y | x )dy = ∫ exp  − = ∫ exp(−u 2 )du.

n
0  dy
−∞ −∞ 2πσn2  2σn2  2πσn2 −∞

Deoarece funcţia exp(−u ) este o funcţie pară, putem scrie:

2

1
+∞
1  x  1  A 
P( D1 | x0 ) =
π
∫ exp(−u 2 )du = erfc  0
2  2σ 2
 = erfc 
 2  2σ 2
.

x0
 n   n 
2 σn2

13
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Se poate observa că cele două probabilităţi de decizie eronată sunt egale. Acest lucru se putea
prezice şi din observarea f.d.p. din Fig. 7, care sunt simetrice faţă de pragul 0. Deci,
probabilitatea medie de decizie eronată în transmisia binară, incluzând şi deciziile, este:
Pe = P( x0 ) P( D1 | x0 ) + P( x1 ) P( D0 | x1 )

1 1  A  1 1  A  1  A 
= ⋅ erfc   + ⋅ erfc   = erfc  .
 2σ 2  2 2  2σ 2   
 2σ n
2 2 2 2
 n   n  

d) La recepţie, dacă în loc de o observaţie se fac N observaţii, atunci regula de decizie Bayes:
D1
> 1
σn2 ln kBayes +  x1 − x0  ,
2 2
y, x1 − x0
< 2 
D0

se particularizează:
D1
N
> 1 N N

∑ y (x j 1j − x0 j )
<
σ 2n ln kBayes +  ∑ x12j − ∑ x02 j  .
2  j =1
j =1
D0
j =1 
Pentru k Bayes = 1 rezultă σ ln k Bayes = 0 , iar regula de decizie se scrie:
2
n
D1
> 1 2 1
x1 − x0  = [ E1 − E0 ] ,
2
y, x1 − x0
< 2   2
D0

sau dacă trecem totul în partea stângă a inegalităţii:

D1
1 >
y, x1 − x0 − [ E1 − E0 ] 0,
2 <
D0

pragul testului devenind zero. Se preferă o astfel de scriere pentru că implementarea unui
comparator cu prag zero este mai simplă. Schema receptorului optimal din Fig. 6, se
modifică ca în Fig. 8, unde funcţiile de bază φj(t) pentru calculul eşantioanelor y j sunt de
tipul sinc() .

T y1
∫ dt
0

y(t) φ1(t) M
y y, x1 − x0 Comparator xˆi
U
X prag

T
yN 1
∫ dt x1-x0 − [ E1 − E0 ] 0
0 2
φN(t)

bloc discretizare bloc decizie

Fig. 8. Schema bloc a receptorului optimal Bayes, cu N observaţii discrete.

14
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Pentru semnalele x0 (t ) = + A şi x1 (t ) = − A , de durată T, energiile lor vor fi E0 = E1 = A2T ,

deci termenul − [ E1 − E0 ] / 2 din schemă va fi zero, iar sumatorul se poate elimina.
Calculul produsului scalar y, x1 − x0 se face în funcţie de modul de transmitere
(multiplexare) a coeficienţilor vectorului semnal y. Pentru o transmisie serială se utilizează
schema din Fig. 9.a, unde ACC este un registru de memorie cu acumulare (adunare) internă.
Pentru o transmisie paralelă se utilizează schema din Fig. 9.b.

y1

x11 − x01

y, x1 − x0 y2
yj
ACC y, x1 − x0
x12 − x02

x1 j − x0 j

a) yN

x1N − x0 N b)

Fig. 9. Schema de implementare a produsului scalar în cazul unei transmisii

seriale (a) sau paralele (b) a coeficienţilor.

Pentru calculul probabilităţii de decizie eronată relaţia (5.31) se va scrie sub formă
vectorială:
y = xi + n, i = {0,1} ,
iar f.d.p. condiţionate din relaţia (5.32) se vor scrie:
N
p(y | xi ) = p(y − xi ) = p(n) = ∏ p(n j )
j =1

 N 2 
 ∑ ( y j − xij ) 
N
N
1  n 2
 N 1  (y − x ) 2
  1 
=∏ exp  − j
 = ∏ exp  − j 2 ij  =   exp  − j =1 .
 
 2σ 2σn   2πσn   2σ2n 
2
j =1 2πσ2n n  j =1 2πσn
2

2
  
 

5. Sursă binară, canal ZAGA, regula MP, spaţiul observaţiilor, decizie, receptor optimal,
observaţii continue, observaţii discrete.
O sursă binară de informaţie emite semnalele echiprobabile x0 (t ) şi x1 (t ) din figură.

x0 (t ) x1 (t )
A A

t t
0 T 0 T
-A

15
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Transmisia se face printr-un canal cu zgomot aditiv gaussian alb (ZAGA) de medie 0 şi dispersie
N 0 / 2 . Din cauza zgomotului aditiv, se recepţionează semnalul y (t ) . Receptorul ia decizii
conform regulii Maxim de Plauzibilitate (MP) în spaţiul observaţiilor.
a) Ce decizie se ia dacă semnalul recepţionat y (t ) este observat în mod continuu?
b) Ce decizie se ia dacă semnalul recepţionat y (t ) este observat (eşantionat) la N = 6 momente
discrete de timp?
c) Pentru cazurile de mai sus, să se implementeze receptorul optimal folosind corelatoare.

y(t)
2A

t
0 T/6 T/3 T/2 2T/3 5T/6 T
-A

-2A

Rezolvare
a) Regula de decizie MP în spaţiul observaţiilor este:
D1
> 1 2
x1 − x0  ,
2
y, x1 − x0 (5.33)
< 2  
D0

relaţie care pentru observaţii continue se scrie:

D1
> 1 2 
T T T

∫ y (t ) ( x (t ) − x (t ) ) dt  ∫ x1 (t )dt − ∫ x0 (t )dt  .
2
1 0 (5.34)
0 < 2 0 0 
D0

Termenul din stânga inegalităţii (5.34) reprezintă corelaţia semnalului recepţionat y (t ) cu

semnalul diferenţă x1 (t ) − x0 (t ) :
T
y , x1 − x 0 = ∫ y (t ) ( x1 (t ) − x0 (t ) ) dt
0
T /6 T /3 T /2
= ∫ 0
2 A ⋅ ( A − A)dt +
T /6
∫ A ⋅ ( A − A)dt + ∫ 0 ⋅ ( A − A)dt +
T /3
2T / 3 5T / 6 T
+ ∫
T /2
(− A) ⋅ (− A − A)dt + ∫
2T / 3
(−2 A) ⋅ (− A − A)dt + ∫
5T / 6
2 A ⋅ (− A − A)dt

T T T A2T
= 0 + 0 + 0 + 2 A2
+ 4 A2 − 4 A2 = .
6 6 6 3
Termenii din dreapta inegalităţii (5.34) reprezintă energiile celor două semnale posibil a fi
emise:
T T /2 T
T T
E1 = x1 = ∫ x12 (t )dt = ∫ A2 dt + ∫ (− A) 2 dt = A2 + A2 = A2T ,
2

0 0 T /2
2 2
T T
= ∫ x (t )dt = ∫ A2 dt = A2T .
2
E0 = x 0 2
0
0 0

16
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Astfel, cele două semnale sunt de energie egală, iar pragul testului este zero. Regula de
decizie MP se va scrie:
D1
A2T >
0.
3 <
D0

Deoarece A > 0 şi T > 0 rezultă că se ia decizia D1 , adică semnalul recepţionat y (t )

2

provine din semnalul transmis x1 (t ) .

b) În cazul observaţiilor discrete, regula de decizie MP din relaţia (5.33) se scrie:
D1
N
> 1 N 2 N 2 
∑ y (x j 1j − x0 j )
<
 ∑ x1 j − ∑ x0 j  .
2  j =1
(5.35)
j =1
D0
j =1 
Dacă semnalele sunt eşantionate la N = 6 momente de timp, de exemplu T /12 , 3T /12 ,
5T /12 , 7T /12 , 9T /12 şi 11T /12 , obţinem următorii vectori semnal:
x 0 = [ A A A A A A] ,
x1 = [ A A A − A − A − A] ,
y = [ 2 A A 0 − A −2 A 2 A] .
Regula de decizie MP se va scrie:
D1
> 1
2A( A − A) + A( A − A) + 0 ⋅ ( A − A) − A(− A − A) − 2A(− A − A) + 2 A(− A − A) 6A2 − 6 A2  , (5.36)
< 2
D0

adică:
D1

2 >
2A 0, (5.37)
<
D0

şi cum A > 0 se ia decizia D1 , adică s-a transmis semnalul x1 (t ) .

2

c) În cazul observaţiilor continue, pentru implementarea receptorului optimal utilizăm relaţia

(5.34) în care pragul testului dat de diferenţa E1 − E0 este zero, rezultând schema din Fig. 10.

y(t) T y, x1 − x0 Comparator xˆi

∫ 0
dt
prag

x1 (t ) − x0 (t ) 0

Fig. 10. Schema receptorului optimal cu observaţii continue.

Pentru N = 6 observaţii discrete la momentele T/12, 3T/12, 5T/12, ..., 11T/12, caracterizate
de funcţiile de bază:
π T   π  3T    π  5T  
ϕ1 (t ) = sinc   t −   , ϕ2 (t ) = sinc   t −  , ϕ3 (t ) = sinc   t −  ,
 
T 12   T  12    T  12  
 π  7T    π  9T    π  11T  
ϕ4 (t ) = sinc   t −  , ϕ5 (t ) = sinc   t −  , ϕ6 (t ) = sinc   t −  ,
 T  12    T  12   T  12  
schema receptorului optimal este ilustrată în Fig 11.
Observaţie: Pe intervalul de timp (0, T / 2) forma semnalului recepţionat y (t ) nu
influenţează procesul de luare a deciziilor, deoarece pe acest interval semnalele x0 (t ) şi x1 (t )
sunt identice. În acest caz, în loc de 6 observaţii discrete pe tot intervalul (0,T) se pot utiliza

17
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

doar 3 observaţii în intervalul (T/2, T), ceea ce duce la o scădere la jumătate a numărului de
corelatoare (înmulţire, integrare) din blocul de discretizare a receptorului optimal.

T
y1
∫ dt
0

y(t) φ1(t) x11 − x01 y, x1 − x0 Comparator xˆi

T
y2 prag
∫ dt
0
1
φ2(t) x12 − x02 [ E1 − E0 ]
2

T
y6
∫ dt
0

φ6(t) x16 − x06

bloc discretizare bloc decizie

Fig. 11. Schema receptorului optimal, cu 6 observaţii discrete.

6. Probleme propuse

6. Sursă cuaternară, canal ZAGA, regula MP, observaţii discrete, receptor optimal.
Se consideră o sursă cuaternară, care emite semnalele echiprobabile x1 (t ) , x2 (t ) , x3 (t ) şi x4 (t ) .

x1(t) x2(t) x3(t) x4(t)

A A A

t 0 T/2 T t t 0 T t
0 T 0 T/2 T
-A -A -A

Transmisia se face printr-un canal cu zgomot aditiv gaussian (ZAGA) de medie şi dispersie
cunoscută. Din cauza zgomotului aditiv, se recepţionează semnalul y (t ) :

y(t)
A

t
0 T/2 T
-A

Receptorul ia decizii în spaţiul observaţiilor conform regulii Maxim de Plauzibilitate (MP), pe

baza observaţiilor discrete.

18
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

a) Ce decizie se ia pentru semnalul recepţionat y (t ) ?

b) Să se implementeze receptorul optimal folosind corelatoare.

7. Canal Q-ar, Q=4, regula MAP, canal echivalent, eroare medie cu / fără decizie.
La intrarea unui canal de transmisiune caracterizat de matricea de zgomot:
1/ 2 1/ 8 1/ 4 1/ 8
P(Y | X ) =  ,
1/ 4 1/ 8 1/ 2 1/ 8
se aplică simbolurile x0 şi x1 , cu probabilităţile P( x0 ) = 1/ 4 şi P( x1 ) = 3 / 4 .
a) Folosind criteriul de minimizare a probabilităţii de eroare, să se ia decizia în spaţiul
raportului de plauzibilitate, precizând matricea strategiei de decizie;
b) Să se ilustreze grafic luarea deciziei;
c) Să se ilustreze grafic canalul echivalent şi să se precizeze matricea de zgomot;
d) Să se evalueze eroarea medie, înainte şi după decizie.

8. Canal binar, regula Bayes, canal echivalent.

La intrarea unui canal binar având matricea de tranziţie de forma:
0.7 0.3
P(Y | X ) =  ,
 0.4 0.6 
se aplică simbolurile x0 şi x1 cu probabilităţile P( x0 ) = 1/ 3 şi P( x1 ) = 2 / 3 .
a) Să se calculeze matricea strategiei de decizie, pe baza aplicării criteriului riscului minim,
dacă matricea de costuri este:
 0.1 0.9 
C= ;
 0.8 0.2 
b) Să se ilustreze grafic luarea deciziei.

9. Regiuni decizie, spaţiul observaţiilor, regula MAP.

Fie un canal de comunicaţii discret în timp, la intrarea căruia se pot aplica simbolurile x1 , x2 şi
x3 cu probabilităţile P( x1 ) = 1/ 6 , P( x2 ) = 2 / 6 şi P( x3 ) = 3 / 6 . Canalul este caracterizat de
funcţiile densitate de probabilitate condiţionate:
p ( y | x1 ) = 2 exp(−2 y ) ⋅ u( y ) ,
p ( y | x2 ) = 3exp(−3 y ) ⋅ u( y ) ,
p ( y | x3 ) = 4 exp(−4 y ) ⋅ u( y ) ,
unde u( y ) este funcţia treaptă unitate.
a) Determinaţi regiunile de decizie în spaţiul raportului de plauzibilitate, dacă utilizăm regula de
decizie MAP;
b) Partiţionaţi spaţiul observaţiilor, precizând strategia de decizie.

10. Regula Bayes, probabilitatea de eroare Pe

O sursă generează semnalele echiprobabile x0 (t ) şi x1 (t ) :
x0(t) x1(t) y1(t) y2(t)

A A A A
t t t t
0 T 0 T/2 T 0 T/2 T 0 3T/4 T
-A -A -A

Canalul de transmisiune este cu zgomot aditiv, Gaussian, alb, de medie 0 şi d.s.p. N 0 / 2 .

19
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Receptorul înregistrează două realizări particulare y1 (t ) şi y2 (t ) şi trebuie să ia deciziile

conform criteriului riscului minim. Se presupun costuri de decizie eronată egale.
a) Ce decizii ia receptorul?
b) Să se implementeze schema receptorului;
c) Să se determine probabilitatea de eroare e receptorului;

11. Probabilitatea de decizie eronată, modulaţie BPSK, canal AWGN.

Evaluaţi probabilitatea de decizie eronată, Pde , a semnalului modulat BPSK, dacă acesta are
energia per bit Eb iar canalul de comunicaţie este modelat ca un canal AWGN, pentru care
varianţa zgomotului este σ 2n = N 0 / 2 .

12. Regula MAP, regula Dmin, M vectori semnal N-dimensionali.

Fie vectorii semnal N-dimensionali xi = ( xi1 , xi 2 ,… , xiN ) , cu i = 1, M , caracterizaţi de
probabilităţile apriori Pi = P(xi ) , care se aplică la intrarea unui canal cu zgomot aditiv, modelat
ca un vector aleator n = (n1 , n2 ,… , nN ) , cu componente i.i.d., de medie zero şi dispersie σ 2n .
F.d.p. condiţionată a canalului este:
 N 2 
 ∑ ( y j − xij ) 
N
N  1 
p (y | xi ) = ∏ p ( y j | xij ) =   exp  − j =1 .
 2 πσ 2   2 σ 2

j =1
 n 

n

 
Arătaţi că regula de decizie MAP este echivalentă cu regula de decizie pe baza distanţei minime,
ce presupune că se alege acel vector semnal x k , care asigură o distanţă minimă între vectorul xi
şi y :
d (x k , y ) = min d (xi , y ) ,
i
2
unde d (xi , y ) = xi − y − 2σ 2n ln Pi este cunoscută ca o funcţie discriminant.

13. Regula MAP, M vectori semnal N-dimensionali.

În problema anterioară, presupunem că semnalele xi sunt echiprobabile Pi = 1 M , i = 1, M şi de
2
energie egală Ei = xi = E , i = 1, M . Arătaţi că regula MAP este echivalentă cu a alege
semnalul x k dacă:
y T x k ≥ y T xi , ∀i = 1, M .

14. Regula Bayes, decizii binare, f.d.p. condiţionate cunoscute.

Intr-un sistem de comunicatii binar se considera la receptie functiile densitate de probabilitate
1
conditionate p ( y | x0 ) = exp(− y ) şi p( y | x1 ) = exp(− 2 y ) . Decizia se ia conform regulii
2
Bayes, pentru care costurile de decizie corecta sunt C00 = C11 = 0 , iar costurile de decizie eronata
sunt C01 = 2 si C10 = 1 . Presupunand probabilitatile simbolurilor P( x0 ) = 2 / 3 si P( x1 ) = 1/ 3 :
a) sa se determine relatia de decizie in spatiul raportului de plauzibilitate, precizand pragul de
test;
b) sa se determine relatia de decizie in spatiul observatiilor, precizand pragul de test;
c) sa se determine si sa se reprezinte grafic regiunile de decizie, pentru cazurile a) si b);
d) sa se determine probabilitatea de decizie eronata daca se transmite x0 .

20
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

15. Regula Bayes, decizii binare, semnale sinusoidale cunoscute.

Se da un sistem de transmisiune in care semnalele asociate simbolurilor x0 si x1 sunt x0(t) = cos t
si s1(t) = sin t, cu t ∈ [0, π] . Semnalele sunt transmise pe un canal perturbat de zgomot aditiv,
gaussian, alb, de putere 10 mW/Hz. Decizia de la receptie se ia conform criteriului Bayes, cu
costuri egale pentru deciziile corecte si respectiv eronate.
a) Sa se scrie forma cea mai simpla a regulii de decizie pentru N = 5 observatii discrete ale
semnalului receptionat;
b) Ce decizie se va lua pentru vectorii receptionati (1/2, 1/2, 0, -1/2, -1/2) si (-2, 1/ 2 , 0,
−1/ 2 , -1) ?

IV. Bibliografie

[Spă83] Al. Spătaru, „Teoria Transmisiunii Informaţiei”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1983.
[Mur98] A. T. Murgan, „Principiile Teoriei Informaţiei în Ingineria Informaţiei şi a
Comunicaţiilor”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998.
[MSG83]A. T. Murgan, I. Spânu, I. Gavăt, I. Sztojanov, V. E. Neagoe, A. Vlad, „Teoria
Transmisiunii Informaţiei – probleme”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
[VGS99] C. Vertan, I. Gavăt, R. Stoian, „Variabile şi Procese Aleatoare: principii şi aplicaţii”,
Editura Printech, Bucureşti, 1999.
[MDC95] A. T. Murgan, R. Dogaru, C. Comăniciu, „Teoria transmisiunii informaţiei. Detecţia,
estimarea şi filtrarea semnalelor aleatoare. Lucrări practice”, Editura Politehnica,
Bucureşti, 1995.
[VFM02] A. Vlad, M. Ferecatu, M. Mitrea, “Teoria Transmisiunii Informaţiei II – Elemente
teoretice ilustrate în MathCAD”, Editura Paideia, Bucureşti, 2002.
[Sto] R. Stoian, “Decizie şi Estimare în Prelucrarea Informaţiilor”, Note de curs.
[Per] L. A. Perişoară, “Decizie şi Estimare în Prelucrarea Informaţiilor”, Note de seminar.

21
DEPI, Seminar 5. Decizii 2015, II C

Anexa 1. Funcţia Q( ). Funcţia erfc().

2
∞ −t
1
• Funcţia Q(x) defineşte aria de sub clopotul Gaussian: Q( x ) = ∫e 2 dt
2π x

x Q(x) x Q(x) x Q(x) x Q(x)

0.0 5.00·10-1 1.3 9.68·10-2 2.6 4.66·10-3 3.9 4.81·10-5
0.1 4.60·10-1 1.4 8.08·10-2 2.7 3.47·10-3 4.0 3.17·10-5
0.2 4.21·10-1 1.5 6.68·10-2 2.8 2.56·10-3 4.5 3.40·10-6
0.3 3.82·10-1 1.6 5.48·10-2 2.9 1.87·10-3 5.0 2.87·10-7
0.4 3.45·10-1 1.7 4.46·10-2 3.0 1.35·10-3 5.5 1.90·10-8
0.5 3.09·10-1 1.8 3.59·10-2 3.1 9.68·10-4 6.0 9.87·10-10
0.6 2.74·10-1 1.9 2.87·10-2 3.2 6.87·10-4 6.5 4.02·10-11
0.7 2.42·10-1 2.0 2.28·10-2 3.3 4.83·10-4 7.0 1.28·10-12
0.8 2.12·10-1 2.1 1.79·10-2 3.4 3.37·10-4 7.5 3.19·10-14
0.9 1.84·10-1 2.2 1.39·10-2 3.5 2.33·10-4 8.0 6.22·10-16
1.0 1.59·10-1 2.3 1.07·10-2 3.6 1.59·10-4 8.5 9.48·10-18
1.1 1.36·10-1 2.4 8.20·10-3 3.7 1.08·10-4 9.0 1.13·10-19
1.2 1.15·10-1 2.5 6.21·10-3 3.8 7.24·10-5 9.5 1.05·10-21
10.0 7.62·10-24

0 2 4 6 8 10 12 x
1
0.01
0.0001
1E-06
1E-08
1E-10
1E-12
1E-14
1E-16
1E-18
1E-20
1E-22
1E-24
Q(x)

• Funcţia de repartiţie pentru o distribuţie normală N(µ,σ2) se poate scrie:

x −m
(u − m )2 σ t2
 x−m
x −
1 1 − not.
F (x ) = ∫e 2σ 2
du = ∫ e 2
dt = 1 − Q .
σ 2π −∞ t=
x −m
σ
2π −∞  σ 
π
0
 x 
• Legătura cu alte funcţii: erfc( x) = 2 Q ( )
2x , Q( x) =
1
2
erfc 
 2
. ∫ exp(−u
−∞
2
/ 2)du =
2

22