VOL I – astea + morfologie

Notiuni de dezvoltare a dintelui si a structurilor de suport

Ciclul de viata presupune urmatoarele stadii:
1. Cresterea si dezvoltare
2. Calcifierea
3. Eruptia
4. Atritia

Stadii morfologice – lama dentara, mugure, cupa, clopot, stadiul coronar (form matricei sm si
dentinei)
Debutul odontogenezei – S6 i.u. – cand stomodeumul e captusit de epiteliu primitiv (strat bazal-
cel. Inalte + stat superf – cel. Turtite) ce acopera tes. conj. embrionar adiacent (form. din SF
gelatinoasa si cel. fuziforme – s.n. tes. ectomezenchim).
Lama dentara – cele 2 benzi epit. primit. (potcoava) se dif. in 2 lame *lama vestibulara (din
care se dezv. vestibulul bucal) si
*lama dentara (mugurii
dentari) – simultan cu asta, din ea se dezv. 10 proem. de forma rot/ovoida – mugurii d.t.
- Primii muguri dentari apar in reg. ant. a mandib., intreaga dentitie temp. fiind initiata intre S6 si
S8 a dezv. embrionare.
- Mugurii d.p. se form tot din lama dentara, lingual de predecesorii temportati, din luna 5 de viata
i.u. (IC) si se incheie postanal in luna 10 (P). Mugurii M.1P. se form. din extensia distala a lamei
dentale din luna 4 i.u., M2P – in primul an de viata, iar M3-4-5 ani.
Stadiul de cupa (scufie de noapte)- se caract. prin usoara invaginare a supraf. mug. dent. in
cavitatea caruia cel. ectomezench se condens, grupeaza fara a se uni si fara a prod subst extracel.
-incepe prolif. si histodiferent. elem. formatoare ale dintelui si a struct. sale de suport.
-la finele stadiului, deosebim : organul sm.(form sm.), papila dent (din care se form dentina si
pulpa dent), sacul dentar/folicular (inconj. papila si organul sm. si va forma tes. de sup. ale d.:os
alv, ligam period, cement radic). Astea 3 alc. germenul dentar.
-in tp. dezv. organ. sm, se int. niste struct. temp. al caror rol nu se stie:nodul de sm. si cordon de
sm., ce dispar inaintea form sm.
-organul smaltului (organ dentar) intervine in: determ. tiparului coronar (fct. morfogenetica),
initierea dentinogenezei coron si radic (fct de inductie), form. sm, emergenta dint. in cav. buc.
fara sg. in tp misc. sale eruptive, forma jonctiunii dentoging
Stadiul de clopot curpinde histofid, distrug. lamei dent si morfodif
-histodiferentierea – in urma acesteia, organul dentar e alc din cfel. epit. cu forme si roluri dif.
in 4 straturi dif.
-fragmentarea lamei dentare – se face intai prin invazie mezenchimala, port. centrala a lamei e
diviz. intr-o lama laterala si lama dent pr-zisa (din ea, lingual de organul dentar al d.t., se
formeaza mugurele d.p)
-morfodiferentierea – consta in dispunerea spatiala a cel epit dent int in vedere conturarii
urmatoarei JSD, determinand forna si dimens cor viitor dinte
Stadiul coronar – se form. tes. dure dent. prin apozitia matricilor organice si apoi mineraliz lor
ca rez. celular si extracelular al odotobl si amelobl.
-form + mineraliz matricilor org. ale sm si dent are urm. caract. : proc. se desf. progresiv, incep
in anumite zona coresp vf cusp sau marg I si treptat se extinde catre colet, sensul de apozitie e
centripet ptr dentina (de la JSD spre paipila) si centrifug ptr. sm. (JSC spre epit dent ext)
Amelogeneza (sm. e de orig. ectodermica) – are 2 etape: - secretia matricei sm – apozitia
matricei (ce cont prot, apa si urme de lipide) urmata aproape imd. de mineraliz partiala (matricea
va consta in 65% apa, mat. organic – proteine 20%si mat. anorg – hidroxiapatita 15%). In ceasta
faza , sm se miner cam 30% si e moale
-maturarea sm – se pierd prot si apa si
cresc cristalitele, iar sm. devine mai mineraliz dar e inca f poros. Aceasta poroz dispare dat
influxului rapid al ionilor de Ca si fosfat. In final, sm. matur al d. are aproape 97% struct.
minerala si #% organica si apa. Maturarea se face tot de la JSD spre exterior din vf. cusp sau
marg I, ritmul de maturare fiind de 2x mai rapid decat secretia matricei.
-ameloblastele parcurg stadiul : morfogenetic(preameloblaste- for cil si nucleu ovall cu capac
mitotic), de histodif (pierd fct mitotica, se alungesc si schimba polaritatea), de formare, de
mature, de protectie.
Dentinogeneza – incepe in stadiul avansat de clopot, e dat. odontoblastelor si are 2
faze :secretia matr. org si mineralix matricei
Form. radacinii si struct. de suport : -rad incepe sa se dezv. cand dezv cor s-a incheiat (sm. si
dent s-au forma pana la JSC)
- un rol imp il are Teaca Hertwig (de nat epitel) curol inductor ce prefigureaza forma rad si
initiaza form. detinei radic, teaca are 2 zone: diafragmul epitelial (port terminala) si teaca
pr-zisa (port coronara

Structura dt in comp. cu dp
Grosimea sm. + dent. cu aprox 30% < decat dp
Compoz. chimica: la fel ca dp, dar au o cant < de F dat maturarii mai scurte, modif in compoz
minerala a dentinei la dt la care s-a intalat rizaliza (mai pronuntate in dentina radiculara)
Dpdv histologic: -la fel ca dp, dar o parte din sm+dent are o structurare mai buna (dat. dezv i.u);
- mom. nasterii e reprez de linia neonatala (linie larga-perturbare a mineraliz dat.
traumatismului produs de nastere si adapt organismului la viata e.u) care se gas in ½ inf a
cor I.t.,C - la unirea 1/3 I cu 1/3 medie coronara si la M-la baza cusp
Structura smaltului – sm. mai alb, opac, mai permeabil si se abraz mai usor, permeabilit lui
scade dupa inceperea rizalizei
- gros unif si supraf lui e paralel cu JSD
- dpdv clinic, e imp sm aprismatic (30 nm gros, nu react bine la demineraliz acida cand se
fol compozit, de aceea tb un timp de demineraliz mai lung, 2 minute cu acid fosf),
orientarea prismelor de sm – aproape vertical cu vf cusp, marg I si apropae orizont in
zona cervicala (=> nu e neces bizot) si linia neonatala (zona de min rezist)
Structura dentinei – are o gros mai mica => cp a dt pare relativ mai mare decat a dp
- canalic dentinare au diam > spre JSD si se ingust spre cp
- calitatea dentinei mineraliz prenatal > postnatal (asta are asp granular si e mai putin
densa)
- prez linia neonat
Structura cementului – gros subtire, JSC e mai putin sinuoasa
- 60% caz – cement acopera sm, 30% - sm si cem st separate printr-un strat de dentina si
10% sm. acopera cementul
Structura pulpei dentare – aceeasi structura ca dp, dar sufera modific regresive in tp, odata cu
varsta, si st maxime in per de rizaliza avansata
- densitatea inervatiei la dt<dp ( plex odontobl nervos subdezv)
- un nr mai mic de complexe mecano-receptoare si de axoni mineralizati
- din toate astea=>o senzitiv mai scazuta a dt, la carer contribuie si capac lor de a reactiona
usor la stimuli prin form de dentina secund neregulata

Resorbtia fiziologica a dt
- debutul rizalizei coincide cu debutul miscarii eruptive a dp si are loc cu 3-4 ani inainte de
inlocuire sau cu 1-2 ani dupa terminarea formarii dt: I – 4-5 ani, M si C inf – dupa 6 ani,
Csup – dupa 8 ani.
- procesul se face pe baza odontoclastelor (cel mari, multinucleate, cu citop bogata in
organite)
- I+C – incepe pe S Orala dat poz orale ale dp
- M – versantele interioare are radac.
- se desfas. ritmic cu perioate de activ-repaus (in per. de remisiune, pe S resorbite prealabil
se depunde cement de neoformatie in cant mai mica decat tesutul resorb = > clinic - o
refixarea a dt cu scaderea mobilitatii
Mecanism de producere : rol cheie – presiunea exercitata de dp in eruptie, odontoclastele
diferentiindu-se la locurile de presiune, importante acestuie dp fiind subliniata de: a- abs germ de
inloc intarzie/opreste expulzia dt; b-prez unui germen mai mare duce la resorbtia rad a 2 dt
vecini; c- pozitia anormala a germenului dp declanseaza rezorbtia altui dinte
Alti factori in rizaliza: forele mastic cresc=> solicit mai mare a ligam period=>traumatiz lor si
inceperea resorbtiei.
Pulpa dt participa la rizaliza doar cand e sediul unor modificari patologice, si poate accelera sau
incetini rizal sau ii poate modifica tiparul.
Daca dr se exfoliaza in mod natural, fara extractie, sg e min si vindec plagii se face mai rpd decat
in cazul extractiei, exfolierea e simetrica, iar d mandib se pierd inaintea omologilor maxilar, cu
exceptia M2.
La mandib ordinea e ant-post, la max – la fel, doar ca M1 se pierde mai rpd decat C

Comportamentul dt la diferite agresiuni

De la aparitie pana la exfoliere, dt parcurge 3 etape fct imp: - formare/imaturitate,
stabilitate/maturitate, eliminare/resorbtie
Perioada de formare/imaturitate – de la eruptie pana la inchid apex dt, pulpa e caract de
vasculariz + potential celular import => st posibile reparatiile
- la agresiunile prin carie (rar) sau traumatisme (des) la copil sub 3 ani, pulpa rasp:
reparatie cu conservarea vitalit, dentinogeneza anormala cu obstruarea completa a
canalului radicular, mortificarea pulpare adesea asimptomatica exteriorizata dupa luni de
zile printr-o coloratie anorm, reactie cementara+osoasa si realiz unei reparatii prin
anchiloza cu intarzierea (uneori) inlocuirii d. traumatizati
Perioada de stabilitate/maturitate – de la inchid apex pana la debutul resorbt radac dt, interval
de aprox 3a6l
- acum dt ce comporta ca dp, are fct de inducere, formare, nutritie, aparare si reparatie
- dentinogeneza abundenta, mai ales la stimulari lente si regulate (gen abraz fiziol si caria
oprita din evol)
- caria evolutiva, in special Prox, det rapid inflamatia pulpei (dat. gros mici a tes dure dent,
mineraliz mai slaba a dt, permeabilitatea mai mare a dentinei tinere)
- acum dt+parod pot rasp la stimuli prin reparatie (dentina de reactie) ptr vindec lez
pedriod/radic.
Perioada de emilinare/resorbtie – incepe cu debutul rizalizei – pana la exfol dt de pe arc (cam
3-4 ani)
- apar modiv tisulare ce scad capac de aparare + reactie fata de ag agresori
 - pe mas ce rad se resoarbe, tes pulpar inlocuit cu tes de granulatie bogat vascul nu mai e
capabil sa rasp la agresiuni printr-o aparare activa, ci printr-o evolutie spre cronicizare
pulp asimpt.

Vol. II –
Forme clinice de carie la dt
 dpdv Topografic avem : - Carii in st+fos – la niv. M temp, localiz de electie pana la 4-5
ani, mai ales dat. reliefurilor pronuntate si retentive; odata penetrat sm, lez evol in
directie lat cu submin cusp
- pe supraf netede (prox, V si/sau orale in 1/3 de colet)
**supraf prox ale M - cel mai frecv (debut la pct de cont sau imd sub el favoriz de linia neonat,
merge spre pulpa rpd a. i. cand creasta marg e sitrusa,deja pulpa e afectata; se depist greu), dar si
pe S V a M sup
**
 dupa interesarea pulpara : simple (fara interesare pulpara) SAU complicate (cu afect
pulp)
 dupa interesarea tesuturilor dentare: Superficiale (localiz in sm si dentina) SAU
profunde – avem doar 2forme deoarece smaltul e subtire si vit de propag a proc carios e
mare
 dupa viteza de propagare avem: acute - se int la toate tipurile de carii, indif de
topografie, mai frecv intre 4-8 ani (in formele partic, gen caria de biberon, se int chiar si
la 1,8 ani), initial au o deschid limit in sm (sm e sfaramicios, subminat si acopera o cant
mare de dentina moale si umeda), au vit mare de propag (in 2 luni pot ajunge ca cp)
cronice – se int la dt mai frecv dupa 8 ani, debuteaza
printr-o poarta larga de intrare dar cu interesare redusa a dentine, au evol lenta (pot ajunge la
cp dupa 1-2 ani)
Carii particulare:
- carii de biberon
- carii grefate pe hipoplazii de smalt
- carii galopante
- carii dezvoltate la copii cu despicaturi labio-palatine
Carii precoce ale copilariei = formele acute de carie aparute la copilul mic si foarte mic (cf
AAPD)
Carie severa a copilariei (severe early childhood) caries include : - orice semn de carie pe
supraf netede la copilul de pana 3 ani, una sau mai multe supraf netede ale dt ant maxil cariate,
obturate sau care au dus la pierd de subst dentara la copii intre 3 si 5 ani SAU cand indicele
(dmf-s) are val urmat : >= 4 (la 3 ani), >= 5 (4 ani), >= 6 (la 5 ani).
 Caria din santuri si fosete: la niv M temp, pe S Ocl si/sau in sant si fos V/O ale M2temp
- e loc de electie pana la 4-5 ani, fav de relief pronuntat; odata strapunsa smaltul, lez
evolueaza lateral si submin cusp

Caria de pe suprafetele netede: - cel mai frecv pe S proximale (mai ales la M), dar la copii
cu igiena orala proasta se poate grefa si pe S O a Minf sau S V a Msup
- caria aproximala de la nivelul molarilor – debut la pct de cont sau imd sub el (favoriz
de linia neonat ce trece pe la baza cuspiz ), progres spre pulpa a. i., cand e distrusa creasta
marg de sm, proc carios e f profund si pulpa deja afectata
-depist e aprope imposibila clinic dat
evolutiei contactelor dintre M ce devin plate si se realiz pe supraf mare, dar poate fi utila
efect periodica a bite-wing
- cariile prox sunt consecinta unui anumit
mod de viata si reprez tipul de carer ce poate beneficia de masuri profilactice locale
* cf studiului Johnsen, la copii fara carii a reiesit ca : parintii au un niv de instruire
crescut (minim colegiu), familia mai putin numer, parintii se preocupa de sanat dentara,
copiii st adusi la ctrl stoma si aliment e supravegheata
- caria aproximala la nivelul frontalilor – e rara (dar spatierilor fizion) dar cand exista, e
insotita de distructie unghiului I (dat gros mici a tes dure + uzura), are localiz preponderent M
pe IC si mai rar M-I pe IL, la I inf si C (ambele arc) e localiz D.
- e frecventa pe d front in cazul unor forme partic de
caeie (biberon sau rampanta) unde se pot dezv ca atare sau in asociere cu carii pe S netede in 1/3
de colet.
- caria localizata in 1/3 de colet – normal, mai rar o gasim pe S V/O, dar devine frecenta in
cazul formelor particulare de carie; in gen, aceasta localiz e obisnuita la copiii cu igiena orala ne-
ok, de asta se considera ca proc carioasa cu asemenea localiz pot fi prevenite numai prin periaj
dentar
- cu exceptia celor din zone greu accesibile, se obs usor pe F V
la M sup si L la M inf, se face inspectie cu atentie (indep parti moi, spal si uscare, oglinda)
- uneori se poate grefa pe struct hipoplazice (gen S V a C temp)
ptr ca favoriz retentia placii bact.
- CARIA DE BIBERON: -forma severa de carie precoce a dt, primele semne apar la varste fff
mici, la putin tp dupa eruptia dentara; daca persista factorii patogeni,, caria se poate extinde la
toti d erupti si are tendinta de evol rapida in supraf+profunz, cu afect pulpei si distructie coron
rapida
 - in gen, e localiz pe S dent considerate cu risc SCAZUT la carie (V si O,
dar pot fi si Prox), in ordinea eruptiei d, dar cu respectarea grupului frontal inferios (prima oara
st afect I sup, M1, C, M2)
- are evol acuta cu consec loc (tulb de mastic, fonatie, fizionomice,
obiceiuri vicioase gen interpunere lb/buza dup) si generale (copiii cu carie de bib cresc mai lent,
unii sunt subponderali dat dificult de alim date de dureri si distructii coronare)
- terminologie: i se mai spune nursing caries, labial caries, baby bottle carries
- freventa: -in tarile dezc, frecv e de 1-12%, iar la cele in curs de dezv/nedezv – 70%
- la romani, baietii si fetele st afectati la fel (7,23% prescolari din gradi si 32,66 – la
pedodont din Carol Davila), iar la turci baietii st mai afectati (ptr ca parintii st mai indulgenti cu
baietii)
-etiopatogenie: -la nastere, cav buc a copilului e sterila, apoi se contam de la hrana, saliva erc,
primele specii care apar st S. Salivarius (la 18 h dupa nastere); microorg care apar initial in cav
buc au capacitatea sa adere la mucoasele care se descuameaza, dar S. Mutans (principal in
aparitia cariei), nu are, el apare doar pe suf dure, deci odata cu eruptia dt, principala sursa fiind
mama/fratii.
- Cu cat populare S. Mutans se face mai dvrm la I temp, cu atat copilul va avea
carii mai dvrm si mai mari. Nu se stie varsta la care aoare S Mutans, poate 19-31 luni.
- persistenta microflorei orale (rol saprofit SAU patogen) e dependenta de capac
de a obt subrat nutritiv (comp endogene ale salivei si lichidului din sant buc + aport exogen din
alimentatie – carbohidrati si cazeina) si de a se dez in cavit buc
-alim copilului e in princip late : sursa majora de lactoza iar sucroza (ag de
indulcire cel mai frecv utiliz) are rol cheie in metab bact. Laptele e benefic, dar suptul prelungit
fara igiena duce la dezv cariei de biberon prin marirea tp de expunere din carbohidr fermentabili
si dinti. Laptele uman are mai putin F, Ca fosfat si prot decat bovinele. La bovine prot dintii dat
cazeinei, lipidelor si ionilor de Casi fosfat, bact nefiind capabile sa util la fel de promp lactoza ca
sursa energ (precum o fac cu sucroza)
- lactoza se degradeaza in glucan (fixare microorg), scade ph placii bact
-obiceiuri incorecte de hranire a copil :- biberon inainte de curcare au glucide naturale sau adaos
– copilul adoarme, nu mai ingereaza laptele, sta acolo si fermenteaza iar salivarea scade – cel
mai frecv afectati st I sup, apoi C si M2. I inf nu st afect dat protectiei date de buza inf, lbsi
glandele saliv subling si submandib, la fel patesc cei care au terapie anti HIV (se admin cu
biberonul indulcit)
- suzete cu glucide (miere, gem) –carii pe Isup si inf,
realizanta o beanta iatrogena ce poate lua forma tetinei (sdr de suzeta)
 - supt la san peste varsta recomandata iar sarcina/nastere cu
pb prez un risc crescut de dezv a cariei de biberon ptr ca se poate produce o hipocalcemie
pasagera (hipoplazie, hipocalcifiere) si creste vulnerabil la carie
- tablou clinic: -primele semne apar la 20-22 luni la I sup fie pe FV sau O in aprop coletului, fie
pe S Prox, marf I fiind neinteresata cel putin la inceput
- initial e doar o modif de cul (sm. mai alb-opac sau chiar maron inchis), daca nu
se corect hranire + alim = >apar carii si pe alti d. (M1, C, M2), singurii neafectati fiind Iinf dar
partilor moi si glandelor; neafectarea lor fiind element de diagnostic diferential cu caria rampanta
- severitatea cariilor variaza cu varsta, tip+mod de alim, tipul carbohidr din lichi
- in general, lez se dezv asimptomatic dar au evol rapida in supraf si profund,
ajungand rpd la rest radic; devin simptomatici cand st complicatii grave (uneori, procesul osteitic
dezc poate eroda tablia osoasa V cu aparitia prin mucoasa a unei parti din radac)
- in gen, parintii aduc copiii la med cand st distructii coron mari sau rest radic si
abcese gingivale (parulis) sau fistule
-diagnostic diferential: - cu caria rampanta (unde lez st sit si pe frontalii inf)
- caria grefata pe hipoplazia smaltului – unde, in primele stadii de evol,
lez au o distributie specific, coresp topografiei defectelor respective, iar anamneza arata afect ale
mamei in tp sarcinii sau ale nou nascutului ce ar fi putut genera defectele respective
- principii de tratament : - instruirea ptr ingrijirea bebe/copil (evit indulcirii biberon/suzeta, nu
se mai alapteaza nocturn bebe dupa 6 luni, copilul sa bea din cana cat mai curand dupa eruptia d
permanenti),, igiena orala, controale stomatologice cu primul dinte aparut
- tratament curativ : corect obiceiuri de ingrijire a bebe, suprimarea
obic incorect de hranire, igiena orale ok, aplic tratament F (reminerali) --->extractie cu
mentinatoare de spatiu (nu sunt musai in zona frontala daca extractia a fost dupa eruptia C, dar
sunt bune pentru a nu interpozitiona lb/buze)

- CARIA RAMPANTA – forma severa precoce, st afectati si Iinf, nu e specif doar dt (se
poate intalni si la dp, mai ales in prima parte a adolescentei)
-e o carie cu debut brusc, interesare pulpara precoce, localiz la d care normal sunt imuni la caria
obisnuita
-se dezv la cei cu susceptibilitate crecuta la un moment dat, mai ales dat modif cantitative si
calitative (vascozit mare = carii a salivei
*disfunctia salivara e generata de: tulb psih/emotionale, afect gen, oreionul in faza acuta, afect
specifice( lues, TBC, actinomicoza, procesele acute supurative inhiba functia gl saliv), miastenia
gravis, afect genetice (displazia edtodermanala), iradiere cap/gat, repoz chir a conductelor
salivare la copii cu scurgere perm de saliva, dif de vit B (in special a ac nicotinic), util de
medicam )clorpromazina)
- abs gl saliv duce la aparitia cariei ramp la ambele dentitii si pierdere precoce a d, iar reducere
fluzului saliv nu induce mereu senz de sete/gura usc (primul simpt poate fi chiar deterior rapida a
d), de aceea e nev de un ex clinic ffff atent ptr a vedea dif daca e rampanta sau doar lipsa igienei
- conduita terapeutica: - trat lez odont (obtur, extractii), sfaturi repetate ptr igiena +alim, trat
preventiv (fluoroprofilax locala si generale + sigilari), combaterea uscaciunii orale cu gume de
mestec fara zahar + spray de saliva artif

- CARIA GREFATA PE HIPOPLAZIA SMALTULUI – se poate confunda cu caria de

biberon
-e fav de linia neonatala din 1/3 de colet a I, 1/3 medie a C si baza cusp M
-nasterea premat/dificila sau afect ale nounasc (paralizia cerebrala, gen) det perturb in form sm
=> defecte hipoplazice ale sm unde gros e mai mica=> leziuni sub forma de mici santuri plasate
pe traiect liniei neonat
- lez hipoplazice respecta tiparul de form al sm = > vor fi paralele cu marg I sau cu S Ocl si vor
avea un tipar circular
-daca mama in sarcina a avut afect care au perturb form d (diabet, afect renale, inf vir/bact), apar
hipocalcif sau hipoplazii dispuse conform tiparului circular. Ca urmare, ele se vor gasi la orice
nivel pe supraf sm, coresp cu gradul de formare in momentul act factorului perturbator, dar
orientate tot paralele cu marg I /S Ocl
- lez sgt dispuse simetric, intereseaza dintii omologi (simetric stg dreapta); cu cat defectul
hipoplazic se prod mai apropae de perioada de debut a form sm., cu atat el e localiz mai aproape
de marg I sau la niv acestei
- se int mai des la Isup decat la inf, iar IC st mai afectati ca IL
- caria grefata pe sm hipo se caracte prin : pe I e localiz la niv marg I sau paralela cu ea si are
forma circulara (in caria de biberon, marg I nu e interesata ce lputin la inceput) SI pe M are
dispoz tot circ, interesand in specl M2

- CARIA LA COPIII CU DESPICATURI LABIO_MAXILO_PALATINE

-nu are un tipar special, dar se dezv cand exista multiple zone de retentie, ceea ce favor aparitia
unor carii cu evol rpd in supraf + profunz
- st afect toate grupele de d, dar mai frecv d din aprop despicaturii si Mtemp
AVEM ASTEA PLUS DIN SCHITE
Caria sp la dt – diagnostic, ex sub si obiectiv, PANA LA TRATAMENT
DIN SCHITE SCRISE
Caria simpla la dt
Examen subiectiv : - simpt abs/min=>copil adus tz, cand caria e fffavans (c.c)
- daca sunt carii multiple, copil prez neliniste inainte sau in tp mese,
inapetenta si repulsie ptr alim ce declans durere, are somn agitt
- la carii Prox, dupa ce creasta marg s-a prabusit, prez durere vie, mai mare
dupa orele de masa dat pres exercit de alim lasate dasupra papilei dentare
Examen obiectiv: -dupa spal + usc, cu iluminare (oglinda)
Inspectie – modif de cul, lipsa de subst, prez dentinei alter (cul galbuie, gri-alb daca e c. acuta si
bruna daca e c. cronica)
- la carii incip pe S V/O – pata alba (lez activ) sau bruna (lez inact)
Palpare – preci intind in supraf + profunz, calit dentinei alter (umeda/ferma) sau exist deschid
cam pulp
Percutia in ax – negativa
Mobilitate dentara – nu e prez in stadiul I si II, e prez in gradul III
Teste de vitalitate – nu prea se fac, copilul poate exagera durerea
Rx – se face cand exista dubii in priv Cs, mai ales ptr carii incip de pe F Prox
Ex partilor moi din vecinatate – caria prox la M (caria D de la M1 si M la M3 - cand caria nu a
intrerupt creasta marg si nu se intinde V/O suf. ptr a fi obs la Insp), papila e inflam (are cul
modif, e marita, sg rpd)
Diagnostic pozitiv Cs: - simptom sub. stearsa, modif de cul (carii incip pe S V/O), lipsa de subst
dura dent, prez dentinei alter, cam pulp inchisa, vitalit dent. in linii normale

Patologia pulpara la dt. Forme clinice de imbolnavire

Aspecte generale – dupa un proces carios profund, proc. inflam. se intal fff rpd la pulpa si se
extinde mai rpd la tes periodontal
- daca deschid cp e accid/prin traumat, pulpa e sanat si poate fi pastrata (daca e
trat ok si rpd)
- daca deschid e prin proc carios, e inflam cronic sau necrotic
 - in stadiul I si II sunt posib de apararae si contracarare crescute, dar in stadiul
III raspunsul pulpar e de tip cronic
Factori etiologici in pulpita + gangrena: flora microb patog (cea mai mare pondere), factori
iatrog si traumatism
Raspunsul complexului pulpar – form. dent de rep, scadere nr +dimens odontob cu modic formei
- invazia de cel rot. in z. libera cel a lui Weil + invazia capil sub
carii profunde
- creste nr de cel. inflamatorii la niv. pulpei sub proc. carios f
profund
- rasp pulpa e mai rapid ca la dp
Diagnostice histologice: 1. pulpa normala (neinflamata)
2. stadiu de tranzitie – pulpa intacta, dar cu cel inflam. imprastiate
3. pulpita cronica part – in pulpa radic lips cel. inflam.
4. pulp. cr. part. cu necroza part/ form. de abces langa lez car/pulpa descoperita
5. pulp cron. tot – proc inflam afect pulpa cor + radic
6. pulp cron. tot cu necr. parti/form de abces, cu modif ca in pulp cr. partiala dar si cu interes.
pulpei radic
7. necroza pulp tot – tot tes pulp e necrotic
8. Modif histo tratabile – pulpa normala/in stadiu de tranz are capac de a se vindeca dupa
trat Cs
9. Modif histo netrat – cuprinde pulp cr tot (cu/fara necr parti/tot) – trat e terapie
pulpectomie/extractie.
10. Modif histo chestionabile – cuprind pulp cr part cu necr parti/abces – pulpotomie

Pulpita la dt – st. mai frecv cele acute purul + toate cele cronice +forme mixte
- pot fi revers/asimpt (durere ce disp la indep excit) sau irevers/simpt (dure
provoc/spont ce nu disp)
Pulpita ireversibila: - dupa evolutie: acuta, subacuta sau cronica
- dupa interesarea pulpara: part sau tot
- dupa infectarea pulp: pulpa sterila sau pulpa infectata
Dpdv clinic, pulpa inflamata poate fi acut (e simpt, are dur spont lozaliz/radiata, intermit/perm)
sau cronic (asimpt, cuprinde pulp. hiperplazica, granul int, calcif pulp)
Elemente de diagnostic
**subiectiv – simptom stearsa: dur de int scazuta, imprecisa, nelocaliz
- pulp ser (dur intensa, 30 min->1 noapte), purul ( dure pulsat, surda, exacerb la
cald), cronice (dur prov de mastic
**obiectiv: - Inspectie – proc. car profund, dent alter si umeda, deschid cp
- d. cu obtur intacta (volum) sau d. cu obtur + CSM
- fract coron (d. front)
- asp parti moi (cul modif, abces, fistula)
- Palpare – consist dent alter, mobilit obtur, orif de deschid a cp
- obs. gradul de sensib pulp + caract secretiei sg/puroi ( sg mare ->
inflam pulp extinsa; daca sg e rosu deschis – p. ser, daca e rosu inchis – p. cronica)
- Percutia – cu bland, nu ajuta f bn la dg
-Mobil dentar – se aprec in comp cu d. omologi
- Teste de vit - dupa 7-10 ani (term. + el) s-a obs. persist dur. dupa t. termice = >
patol pulp irevers
- Rx – in leg cu d: - profun proc cari, rel cu cp , exist obturs si eventuala recidive
de carie, asp. cp (astea au fost legate de pulpa)
- modif cont cp (radiotransp-resorbtii interne sau opacit –
calcifieri); exist lor arata o suf pulp in antec si e indiciu ptr restrangerea posbil de trat- mergem
mai radical
- exist trat endo, nr/forma/dimens/lungime radac
-despre spatiul periodontal: - diment spat period si asp laminei dura
-despre germ de inloc : -grad de dezv si relatia cu dt
- despre osul alv: - asp general al lui, zone de transp – eventual interradic, la
bi-trifurcatii (semn a unei treceri rpd a proc patol spre spatiul interradic prin podeaua cp – dat.
canalelor aberante si porozitatii crescute)

Gangrena la dt: - mortif + infect pulpei, in canalele radic predom flora anaeroba
(Peptostrepto)
-particularitati: - ext. rpd a proc patol spre cp, tendinta de exteriorix in spat. period. si abs.
tendintei de delimit
- La Mt in stadiu 3, infl. se propaga de la niv pulpei coron direct la niv furcatiei dat permeab
+porozit podelei cp, existentei canalelor pulpo-parod (accesorii) ce leaga direct pulpa coron cu z.
furcatiei
- clindamicina determina o rezistenta bacteriana crescuta
Forme clinice – gangrena partiala – simpla – proc. parol la niv pulpei
- complic – depas bariera spre spatiul period/os alv
- gangrena totala
COMPLICATII
 comune dt +dp: - asimpt – parod apic cr (f des), granul periap (rar),
celulita/abces,infectie focar
- simptom – parod apic. acuta
 specifice dt – care au reperc doar asupra dt : - modif tipar+vit de resorbtie radic (in
peretii radic, poceaua cp sau longit), rar, se poate ca resorb sa incet si sa duca la persist d.
pe arcada
- care au reperc si asupa dp : - pot aparea defecte de struct si dezv chisturilor
pericoron la dp
Defecte de struct ale dp de inlocuire – de la hipocalc/def hipoplazic mic pana la modif mari de
vol, cul, forma (dinte Turner)
- infectia cronica a M temp duce la oprirea dezv radacinii
(50%), hipoplaz de sm (12%), dilacerare(4%) sau sechestrarea germenului (3%)
Chisturile pericoronare – format chistice de mar var ce contin cor dp ajuns la maturit, se dat lez
sacului pericoronar prin infectarea dt sau prin traumatism in tp manop endo intempestive sau
M2t cu gangrena; sunt depist mai mereu intampaltor
- semne: - mobilit M2t cu mult tp inainte de data de inloc sau persist unui
Mtemp dupa ce toti ceilati au picat
Diagnostic pozitiv – abs dur, cp deschisa, abs sensib +sg la palp, perc in ax e neg., t. de vit neg,
abs. modif rx
 gang - sp part – sensib + sg la dif nivele PLUS cele de mai sus, de la gang sp tot
- complicata cu parod apicala acuta – dur spont, vie, pulsat, febra, astenie,
inapetenta
Examen obiectiv (la gang sp) – exobucal: celulita, deformare+congestie tegumentara cu localiz
dif, adenopatii
- endobucal: - distr. coron cu proc car netrat/trat neok (obtur fract, picata)
- fract coron (ICS), cp deschisa (sau de deschide la exereza_
 - abs sensib + sg pulp, dur la perc in ax (tb facuta cu blandete)
- mobil dent mare, abs modif rx ( pot fi prez doar in cazul
acutizarii unui proc cronic)
Grangrena complicata cu proc. cronic parodontal – simpt. subiect stearsa/abs, poate fi jena la
mastic (papila d/proc cronic acutizat), sg/sensib abs (sau la dif nivele), percutie neg (pozitiva
doar la acutizari), la rx se va z. de transp interradic/furcatie (M) sau la niv variate pe S radac
monoradic, muc gingiv V are cul modif, poate fi infundata, parulis (proemis de cativa mm, alb-
galbui, acop de epit normal – abces), cp deschisa (distructie coronara netrat/trat prost)

METODE DE TRATAMENT IN INFLAMATIA PULPARA

Factori in alegerea trat: - locali: grad de distr coron, asocierea resorb patol (int/ext) la resorb
radic obisnuita , exist mobilit d grave, distructiva mare a osului alv
- generali: starea de sanat gen, exist accidentelor cardiace/renale, rezist la
inf, calit sist imunitar
- met. de trat se alege dupa fact de mai sus + gradul de inflam pulp, dar cel mai mult dupa ce se
exam direct pulpa
Coafaj indirect – cand pulpa e inflam revers, fara prez dur spont, la un dt aflat in stadiul ½ de
evoll, fara deschid cp, cu pastrarea unei z limit de dentina alter
- stratificarea dentinei in cazul cariei active: 1. strat moale de dent necrot,
puternic infect microb si nedur la stimuli (dent infect), 2. strat de consist ceva mai ferma, cu cont
redus de microorg si dur la stimuli (dent afect), 3. strat de dent dura sanat, usor modif de cul, cu
cont mic microb si dur la dif stimuli
- indep doar dent infect, aplic biostim
Coafajul direct – cand deschid cp e prin traumat/instrum proc carios

Pulpotomia – poate fi vitala sau devitala

 vitala – insensib pulpei e revers (anest loc/locoregion), apoi filetul pulp local e vital,
protej cu un prep medicam care sa ii patreze vit ( + se obs modific pulp ulterioare)
 devitala – insensib pulpei e irevers, filetul e mortif si fixat cu pasta mumifianta, se recom
doar cand copilul e prea mic sau hemofilic (- nu se pot obs modif pulp)
Indicatii pulpotomie: - inflam pulp coron, deschis cp in tp instrum proc carios, esecul
coafajelor,
Inflamatia pulpara coronara se apreciaza dupa: d. asimpt in antec ( in prez simptom sub
stearsa cu durere doar provoc), ex clinic obiect nu arata semne de extindere a procesului
inflamator (mobilit exag, dur la perc in ax, modif de cul a muc ging din vecinar – in spec V, cu
prez unui eventual mic abces ging, nodul sau fistula), ex rc nu indica semne de suferinta
pulpara in antecedente (resorbtii radic int, denticuli) si nici interes spat period la dif nivele, in
special interradic la niv. M, ex. pulpar direct nu arata sg excesiva a filetelor radic. In sinflamatia
pulpara coronara, sangerarea ar tb sa se opreasca la 2-3 min dupa hemostaza

Pulpotomia vitala : A (plex – fara vasoc, ptr a nu masca tabloul imbolnavirii pulpare),
indep partiala a dent alterate, spalarea cav cu apa de la unit, I (diga) +stergerea d + d. vec
cu alcool iodat, indep in totalit a dent alter, indep in tot a tavanului cp (instrum rot – f. cil si
sferice la tur conv), controlul indep tavanului cp (palp cu sonda de la podea spre tavan pe toti
peretii), exam pulpei coron (cul ,consist, asp general), excizia + exereza pulpei (lg black
ascutete, excavator sau f sferice mari cu racire), spalare de resturi de dentina, verificarea
diagnosticului (exam asp sg din pulpa radi – cul, debit, etc), hemostaza (bulete de vata umezite
in solutii nenocive), aplicarea peste bont de pansament medicamentos (Caoh, Zoe,
formocrezol, glutaraldehida, sulfat feric, MTH, preparate de colagen, os liofilizat), aplicarea
peste pansament a obtur de baza + definitive, dispensariza/urmarire in tp.
In cazul unei pulpei cu inflamatie cronica MINIMA – sg tb sa se opreasca la 3-4 min dupa
hemostaza ( daca cont, verif daca s-a indep toata pulpa coron; daca se ob un exsudat purulent, o
pulpa fibroasa sau hemoragia nu poate fi controlata ->pulpectomie)
 pulpoct cu CaOH2 – dupa hemost, aplic Ca de 1 mm pe orificii can, presam usor cu
buleta vata, acop toata furcatia cu 1 mm Ca, punem putin Zoe cu priza lenta, apoi obtur
definit/proviz
 pulpot cu formocrezol – poate fi in 1 sed sau 2 (a doua dupa 7 zile – cand este colectie
purul in cp, dar nu si unde s-a facut amputatia, sau cand exista modif osoase in zona
interradic, durere in antec ssau ingrosari a ligam period))
- dupa hemost, aplic bul de vata umezite cu formocrez in dilutie
de 20% (form. Buckley) intimd pe orificii, dupa 5 min astea devin brun-negre (daca mai exista
sg, control tes pulp rest si reaplicam bul ptr 2-3 min, daca nu e control hemorag, aplic bul cu
form diluat ptr 7 zile), punem formocrez peste toata podeaua, obtur baza si definitiv
 pulpot cu sulfat feric – dupa hemost, peste orif punem o buleta umeda ptr 10-15 sec,
spalam sub izol, uscam, Zoe cu priza rapida, obtur defin
Materiale ptr acoperirea plagii pulpare – netox, antimicrob, antiinfl, sa nu interf cu resorb
radic
Formocrezolul – era cel m ai fol, (formaldehida, crezol si glicerina), se fol ptr a fixa si dezinf
partea coron a filetului radic si conserv vitalit port apicale a pulpei radic.
- dupa expunerea la formoc ptr 7-14 zile, in tes pulpar devin evidente 3 zone
distincte: 1. o zona de ficare larga acidofica in port pulpei radic, 2. o zona atrofica larga color
slab in reg mijl a pulpei radic si 3. o zona larga cu cel inflamatorii ce difuz adanc in tes pulp
normal subiacent fara tendinta la delimitare prin tes fibros sau bariera calcica
- dupa o per de 60 zile pana la 1 an, zona de fixare progrseaza spre a[pel pana
cand intreaga pulpa e complet fixata
 - pulpot cu formocrez nu afect per de ment a Mt indif daca e vb de tehn vit sau
devit, are efecte tox loc si gene, capac carcin si mutag

CaOH2 – rrata de succes e < ca la formocrez, esecul e dat resorb inter dat inflam cronice (nu are
capac de vindecare pe tes pulp inflam cronic) + ca se poate interpune un cheag)
ZOE – induce inflam cronica, resorb int+ necroza (se rec la pulpectomie)
Glutaraldehida – fol ca fixator in microscopia citologica si in steril echip/instrum chir, e mai
putin tox ca formocrez + are prop fixatoare necesare
- are avantaj ca e mai activa dpdv chimic, form leg rapid, nu e f volatil, der mai putine lez.
apicale +necroza, nu stim apar tes de granul periapic, det mai putina calcif pulpara
Sulfatul feric – ag hemostatic, reduce posib de apar a inflam/resorb int a tes pulp restant
MTA – ptr perf radic, induce vindec pulpei si formarea dentinei pe pulpa expusa

Pulpotomia Partiala - ptr trat fract coron penetrante la dp cu rad incomplet formate si e
recomandata in deschid accid a cp (pulpa e sanat) say in deschis cp prin proc carios si existenta
unei pulpite cronice prti
- metoda e indic cand plaga pulp e proaspata si cand la locul deschiderii se obs modificari
proliferative indif de dimens lez/interv dintre traumatism si mom aplicarii tratamt/maturit
radic
- se face excizia unei parti superf din pulpa coron, 1-2 mm si se acopera zona cu Ca, apoi
obtur
- avantake : pastram o parte din pulpa coron (posib mai bune de reparatie_. mentine capac
de apozitie fiziol in z cervic )rezist peretilor dentinare), ment cul+transp nat a d, st
posibile t. de vit, nu necesita trat endo ulterior.
Tehnica : A, I (diga), Exereza, indep 1-2 mm din pulpa coron (in dreptul orif de deschis a cp – cu
f sferica la tur inalte si racire cu ser fiziol), Hemost (spal cu ser, usc cu bul sterila, bagam Ca;
daca sg persista, indep mai mult tes sau schimbam tehnica), aplic prep medicam (suspensie de Ca
sauCis fotopol), Zoe cu priza lenta, obtur
Tehnica lui Barreiro – pastreaza intact tavanul cp, pulpa e indep prin per prox ( e posibil ptr ca
multe carii de pe Mtemp st loc pe FProx), sacrif de tes dur e redus=>risc fract mic
- resturile de pulpa coron ce nu pot fi indep cu f. sferice/excavator st fixate cu formocrezol
- in cp se pune ameste de Zoe + formoc, iar ca baza se fol cim oxifosfat

Tehnici hemostatice nefarmacologice – ptr prot filetelor radic restante dupa pulpotomia vitala
Electrochirurgia – pulpot prin electrochir la dt e mai efic dat vitezei de executie si tp consumat
+ ca e relativ lipsita de complicatii postoperat
- A loc profunda, I hemiarc(diga), reducerea ocluzala a h coroanei cu o freza
de turbina, exereza cu f sferica mare la vit mica, indep tavanului cp cu f la turatie inalta,
amputarea pulpei coron cu instrum de manasi/sau f sferica mare la tur joasa, hemost tempor
(bulete sterile cu diam mare), indep rapida a buletelor si aplic imd a electrodului dentar cu
electrofulguratie (aplicat usor la 1-2 mm deasupra tes primului orificiu ptr o secunda, apoi o
pauza de 5 sec – acest procedeu se e repetat de max 3 ori. dupa fiecare aplicare, peste orif
urmator se aplica o bul sterila mare ptr a abs sg/secretii, apoi peste ea punem Zoe
chitos,modelam, frezam, apoi cor de invelis metalica
Laser Nd:YAG - util in trat endo, are efecr bactericid
- incep pulpei coron cu exacv ascutit steri, se introduce acest laser ptr
hemostaza, peste plaga se aplica IRM si se reface coronar cu compozit/coroana de otel unox
- duce la calcifieri inrerradic

Pulpotomia devitala – are avantaj ca e mai acceptata de copil (nu exista anestezie), iar
sedintele st mai scurte (dar mai multe)
Preparate pentru devitalizare: - arsenic – fibre, pasta, granule, are ca avantaj ca are act sigura si
prompta, iar campul operator nu mai sangereaza (dezavantaj – poate difuza dincolo de apex, de
aia se fol ½ din doza ptradult)
- inlocuitoare de arsenic – preparate in special pe baza de
paraformaldehida (Novatrix, Toxavit, CAustinerf), au actiune mai lenta (7-10-15 zile), nu difuz
prin dentien (=nec o deschid mai mare a cp), dupa indep pot lasa sensib+sg. Aplicarea lor e
uneori dureroasa, de aceea se asociaza cu un anest de contact). Se inactiveaza in tp destul de
repede. In cazul pulpitelor cronice deschise, pentru insensib se mai poate fol si sol Walkhoff si
tricrezolformatina
TEHNICA: Sed 1. I, aplic devitaliz iar in Sed 2 se face pulpotomia propriu zisa.

PULPECTOMIA – ptr d. cu inflamatie pulpara pe toata pulpa sau in cazul esecului celorlalte
met de trat (la d. la care resorbtia nu a inceput sau e limitata)
- se indep toata pulpa, pastrandu-se oar 1-2 mm in zona apicala
- se poate face anestezie (la pulpect vitala) sau se folos subst chimice (pulpect
devitala
TEHNICA pulpectomiei vitale – e laborioasa ce necesita izolare, cronofaga => obtur de canal se
poate realiza in sedinta urmatoare
 - uneori, la pulp purul/forma mixta (pulpa vie pe un canal si mortif pe altul), e nec sa se
aplice un pansam intermediar medicam cu un antiseptic sau antibiotic
- respecta timpii operatori de la pulpotomia vitala PLUS
- dupa indep tav cp si a pulpei coron, spalam (ser fiziol, apa distil), reperarea orif (ace
tirrenerf; daca canalele st inguste indep pulpa cu Kfile), pregat can rad (ptr obtur de
canal, se face trat chemo-mec cu ace K 15,20,25 pana la 1-2 mm de zona apicala),
hemostaza, uscare canal, obtur de canal

TEHNICE pulpectomiei devitale : - are avantajul ca poata fi fractionat in mai multe sedinte de
trat, tb mereeu IZOLARE de la inceput
- in Sed 1 aplicam ag devitaliz ptr 24-48 h sau 7-10-14 zile
- in Sed 2: I + indep obtur prov, indep in totalitate a tavan cp , indep pulpeu coron,
reper orif, indep pulpei radic (ca la pulpect vitala), pregat sumara a can radic prin
trat mecanic bland, toaleta canal, obtur canal, refacere distructiei coron
- daca in Sed 2 pulpa mai are sg+sensib, aplicam iar ag devitaliz (inloc de arsenic/solutie
Walkhoff) ptr o per mai scurta de tp
-