LABORATOR nr.

5 - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ - ANUL I - AMG

ARBORELE CIRCULATOR (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic)

În alcătuirea arborelui circulator identificăm două trasee:
 Mica circulație – pulmonară
Vd – artere pulmonare – plămâni – vene pulmonare - As
 Marea circulație – sistemică
Vs – artera aortă – celule – vene cave superioară și inferioară - Ad
VASELE DE SÂNGE
A. Arterele
- vase prin care circulă sângele de la inimă spre organe şi ţesuturi
- au punct dublu de plecare  VS pentru aortă
 VD pentru artera pulmonară.
a. ARTERA AORTĂ
- are 3 componente:  aorta ascendentă
 cârja aortică (arcul aortic)
 aorta descendentă cu 2 segmente – toracic și abdominal, care se bifurcă în arterele
iliace – dreaptă şi stângă.
1. Ramurile aortei ascendente sunt arterele coronare – dreaptă şi stânga.
2. Arcul aortic are 3 ramuri:  trunchiul brahio-cefalic care se bifurcă în : - artera carotidă comună dreaptă
- artera subclavie dreaptă
 artera carotidă comună stângă
 artera subclavie stângă
Artera carotidă comună (dreaptă şi stângă): formează mănunchiul vasculo - nervos al gâtului alături de vena
jugulară internă şi nervul vag. Se bifurcă la nivelul cartilajului tiroid în:
- artera carotidă externă ce vascularizează: tiroida, laringele, limba, buzele, faringele, tegumentul feţei, gâtului şi
capului, musculatura cefei şi duramater
- artera carotidă internă ce vascularizează: ochii, glanda lacrimală, porţiunea laterală şi anterioară a encefalului.
Artera subclavie (dreaptă şi stângă) irigă: centura scapulară, extremitatea superioară a toracelui, parţial gâtul şi
capul, esofagul, traheea, muşchii trapez şi ai coloanei vertebrale.
Artera axilară, continuă artera subclavie şi irigă: musculatura toracelui, glanda mamară, muşchiul scapulei şi
deltoid, articulaţia scapulo-humerală.
Artera brahială, continuă artera axilară până la linia de flexie a cotului, unde se bifurcă în artera radială şi
ulnară, care formează cele 2 arcade palmare superficială şi profundă din care se formează arterele digitale palmare.
3. Aorta descendentă:
- toracală din ea se desprind arterele esofagiene, pericardice, bronşice şi intercostale.
- abdominală - dă ramuri parietale diafragm, muşchii spatelui şi abdomenului
viscerale:
a. Trunchiul celiac (ramură scurtă şi groasă, care ia naştere de pe faţa anterioară a aortei, imediat sub
diafragm), care după un scurt traiect, se împarte în 3 artere, artera gastrică stângă (mica curbură a stomacului) artera
splenică (marea curbură a stomacului, splina, corpul şi coada pancreasului) şi artera hepatică (ficatul), din ea se
desprinde artera gastro-duodenală (marea curbură a stomacului, duodenul şi capul pancreasului) şi artera gastrică
dreapta (mica curbură a stomacului).
b. Artera mezenterică superioară (duoden, jejuno-ileon, cecul,

1
LABORATOR nr. 5 - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ - ANUL I - AMG
pendicele, colonul ascendent şi ½ dreaptă a colonului transvers).
c. Artera suprarenală stângă şi dreaptă.
d. Artera renală dreaptă şi stângă.
e. Artera testiculară (ovariană.).
f. Artera mezenterică inferioară (½ stângă a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoid şi 1/3
superioară a rectului).
La nivelul vertebrei L4, aorta descendentă se bifurcă în arterele iliace comune – dreaptă şi stângă.
Artera iliacă comună se bifurcă la rândul ei, în dreptul articulaţiei sacroiliace în:
 internă (hipogastrică) ce dă ramuri:
 viscerale: vezica urinară, rect, organe genitale interne
 parietale: muşchii adductori ai coapsei, fesieri, abdominali profunzi
 externă - trece pe sub ligamentul inghinal şi se continuă cu artera femurală.
Artera femurală - se continuă de la nivelul regiunii poplitee cu artera poplitee
- străbate faţa antero-mediană a coapsei printr -un spaţiu muscular numit canal femural,
împreună cu vena şi nervul femural.
- vascularizează: ţesutul subcutanat al abdomenului inferior, scrotu, labiile, ganglionii inghinali,
articulaţia coxo-femurală, muşchii posteriori şi anteriori ai coapsei, articulaţia genunchiului.
Artera poplitee vascularizează gamba şi piciorul şi se continuă cu arterele tibiale şi fibulare care formează
arcadele plantare din care se desprind arterele digitale.
b. ARTERA PULMONARĂ - componentă arterială a circulaţiei mici
Este format din trunchiul arterei pulmonare care pleacă din ventriculul stâng şi din ramurile lui.
Artera pulmonară stângă are un traiect orizontal şi o lungime de circa 3 cm. După ce pătrunde în plămân
ea se împarte în două ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. Acestea, la rândul lor, se divid în ramuri din ce
în ce mai mici, terminându-se în reţeaua capilară din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonară stângă este legată
de aortă prin ligamentul arterial.
Artera pulmonară dreaptă are un traiect aproape orizontal şi o lungime de circa 5-6 cm. După ce
pătrunde în plămân, ea dă trei ramuri pentru cei trei lobi pulmonari.
B. CAPILARELE
- după ce sângele a străbătut arterele mari şi mici, ajunge într-o vastă reţea de vase cu calibrul foarte mic 4-12µ,
numită reţea capilară.
- structură: endoteliu: format din celule endoteliale care au proprietatea de a-şi modifica forma permițând
trecerea proteinelor plasmatice şi a elementelor figurate ale sângelui
membrana bazilară: foarte subţire şi aderentă la celulele endoteliale, cărora le dă rezistenţa
necesară.
periteliu: strat de celule ramificate, cu proprietatea de a-şi modifica forma, luând parte la
procesul de permeabilitate capilară.
C. VENELE
- vase prin care sângele se întoarce de la ţesuturi la inimă, calibrul lor creşte progresiv spre inimă
Cele care trebuie să învingă forţa gravitaţională (membrele superioare şi inferioare, venele iliace) sunt
prevăzute cu valvule, care se deschid spre direcţia de propagare a sângelui, spre centru, împiedicând întoarcerea
acestuia.
Venele marii circulaţii - sângele din marea circulaţie e colectat de vene care merg paralel cu arterele,
având acelaşi nume, fiind conduse în final în 2 mari trunchiuri colectoare:
2
LABORATOR nr. 5 - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ - ANUL I - AMG
a. VENA CAVĂ SUPERIOARĂ - rezultă prin unirea celor două trunchiuri brahio-cefalice, drept şi stâng.
Trunchiurile brahiocefalice se formează prin confluenţa venelor jugulare interne (drenează sângele venos
din cap şi gât) cu venele subclaviculare (colectează sângele ce a irigat membrele superioare).
b. VENA CAVĂ INFERIOARĂ - colectează sângele pereţilor şi organelor din abdomen, bazin şi
membrele inferioare. Se formează prin unirea celor două vene iliace interne (micul bazin), cu venele iliace externe
(membrul inferior). În traiectul său ascendent, vena cavă inferioarăprimeşte venele testiculară (ovariană), venele
renale, venele hepatice, diafragmatice şi lombare. Venele hepatice drenează sângele care a irigat ficatul, unde a fost
adus prin vena portă, formată prin unirea venelor: splenică, mezenterică superioară şi inferioară (care colectează
sângele venos din tubul digestiv, glandele anexe şi splină).
Venele micii circulaţii
- sângele din teritoriul pulmonar e colectat de venele lobare care confluează formând venele pulmonare, câte 2
pentru fiecare plămân şi se varsă în AS.

3
LABORATOR nr. 5 - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ - ANUL I - AMG

A. Sistemul arterial: 1. artera occipitala; 2. carotida interna; 3. carotida externa; 4. carotida comuna dreapta; 5. vertebr
dreapta; 6. subclaviculara dreapta; 7. trunchi brahiocefalic; 8, crosa aortica; 9. coronara; aorta; 11. iliaca comuna;
iliaca interna; 13. iliaca externa; 14. femurala; 15. poplitee; 16. tibiala anterioara; 17. fibulara; 18. tibiala posterioara;
carotida comuna stanga; 20. subclaviculara stanga; 21. axilara; 22. pulmonara; 23. brahiala; 24. radiala; 25. ulnara;
trunchi celiac; 27. mezenterice; 28. renale.
B. Sistemul venos: 1,2. sinusuri venoase; 3. jugulara externa; 4. jugulara interna; 5. subclaviculara dreapta; 6.trunc
brahiocefalic drept; 7. cava superioara; 8. bronsice; 9. coronare; cava inferioara; 11. vena porta; 12. mezente
superioara; 13. iliaca comuna; 14. iliaca interna; 15. iliaca externa;
16. femurala; 17. safena mare; 18. poplitee; 19. tibiala anterioara; 20. fibulara; 21. tibiala posterioara; 22. jugulara
interna stanga; 23. subclaviculara stanga; 24. trunchi brahiocefalic stang; 25. cefalica; 26. axilara; 27. bazilica;
28.brahiala; 29. splenica; 30. mezenterica inferioara; 31. suprahepatica; 32. renale.

Sistemul limfatic
1. Limfa: - originea în lichidul interstiţial, fluxul limfatic 2-4 l/ 24h
- lichid transparent, uşor gălbui, care conţine în special limfocite şi e bogat în lipide de unde aspectul lăptos
- readuce în circulaţie proteine extravazate (limfa hepatică şi intestinală)
- transportă acizii graşi cu lanţ lung şi colesterolul
- constituie o cale auxiliară de întoarcere a lichidului extracelular în sistemul venos. Blocajul căilor limfatice determină
apariţia edemelor.

Sistemul limfatic se deosebeşte de sistemul circulator sanguin prin 2 caracteristici: 1. este adaptat la
funcţia de drenare a ţesuturilor, din care cauză capilarele sale formează reţele terminale, spre deosebire de capilarele
sangvine care ocupă o poziţie intermediară între sistemul arterial şi cel venos; 2. pereţii vaselor sunt mai subţiri
SL o cale derivată a aparatului cardio-vascular, care, printr-un sistem de vase şi ganglioni limfatici,
transportă limfa spre venele marii circulaţii, alcătuit dintr-o reţea închisă de capilare limfatice, care se continuă cu
vasele limfatice (cu valve semilunare), care în traiectul lor spre cord străbat unul sau mai mulţi ganglioni limfatici, în
final colectându-se în două trunchiuri limfatice:
 canalul toracic – cel mai mare colector limfatic şi începe printr-o dilataţie numită cisterna chili, situată în faţa
vertebrei L2. Urcă anterior de coloana vertebrală, înapoia aortei, străbate diafragma şi pătrunde în torace,
deschizându-se în unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din stânga cu vena subclaviculară
stângă; are o lungime de 25-30 cm, fiind prevăzut cu valve în interior. Strânge limfa din jumătatea inferioară şi
din pătrimea superioară stângă a corpului.
 vena limfatică dreaptă (1-2 cm) şi colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă. Se deschide la
confluenţa dintre vena jugulară internă din dreapta şi vena subclaviculară dreaptă.
În fiecare minut se filtrează, la nivelul capilarelor arteriale 16ml apă, din care 15 ml se resorb în sânge, la
capătul venos al capilarelor, volumul restant de apă nu stagnează în ţesuturi, ci ia calea capilarelor limfatice.
2.Ganglionii limfatici - formaţiuni mici, ovalare situate pe traiectul vaselor limfatice în anumite regiuni
formând grupuri (axilar, latero-cervical, mediastinal, abdominal, inghinali, pericranieni)
- alte organe limfoide: amigdalele, foliculii solitari din peretele intestinului, timusul, pulpa albă a splinei
- rol: - produc limfocite, anticorpi, enzime
- apărare
- opresc substanţele străine pătrunse în corp (pulberi, cărbune)
- barieră împotriva infecţiilor
- opresc celulele canceroase plecate din focarul neoplazic

4
LABORATOR nr. 5 - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ - ANUL I - AMG

3. Splina
- organ abdominal intraperitoneal, nepereche, care aparţine funcţional şi structural sistemului circulator sangvin,
de culoare roşie, cu o consistenţă friabilă, 160g, forma unui bob de cafea
- e situată în loja splenică: - sub diafragm (vine în contact cu pleura şi plămânul stâng)
- posterior de stomac
- superior de unghiul colic stâng (splenic)
- rol: - alături de ficat intervine în distrugerea hematiilor şi metabolismul Hb
- produce limfocite
- rezervor de sânge (200-300g), care în anumite situaţii poate fi pus în circulaţie prin contracţia splinei.
- structură: - la exterior capsulă fibro-elastică cu numeroase fibre musculare netede ce-i permit să se contracte
- din capsulă pleacă septuri care formează o reţea în ochiurile căreia se găseşte parenchimul format
din  ţesut limfoid (pulpa albă)
 hematii (pulpa roşie)
- vascularizaţie:  artera splenică
 vena splenică ce se varsă în vena portă