Capitolul 11

Grupul Băncii Mondiale

Obiective: Prezentarea componentelor grupului Băncii Mondiale, a modului de

organizare şi funcţionare a Băncii Internaţionale pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare. Prezentarea modului de formare a
resurselor băncii şi de acordare a creditelor.

Noţiuni cheie: Banca Mondială, BIRD, IDA, IFC, MIGA, cotă de participare,
reclasare, creditare

Grupul Băncii Mondiale este format din Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare, Corporaţia Financiar Internaţională, Asociaţia
Internaţională pentru Dezvoltare, Agenţia Multilaterală de Garantare a
Investiţiilor, Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Litigiilor privind
Investiţiile.

11.1 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

La Bretton-Woods în iulie 1944 s-a decis crearea unei instituţii autorizate

să acorde ţărilor interesate credite pe termen lung pentru investiţii şi să
garanteze creditele cu aceeaşi destinaţie pe care ţările membre le-ar obţine din
alte surse. Participanţii la această conferinţă au avut în vedere experienţa
primului război mondial şi au anticipat faptul că la sfârşitul celui de-al doilea
război mondial vor exista nevoi presante de capital pentru refacerea economiilor
afectate de război. S-a considerat că ţările respective vor obţine greu
împrumuturi din surse private fără ca să li se ceară garanţii guvernamentale.
Acesta a fost motivul creării acestei bănci.
Condiţia pentru ca o ţară să fie membră a băncii a fost ca mai întâi să fi
devenit membră a F.M.I.
Statutul BIRD a fost ratificat la 27 decembrie 1947 fiind semnat de 27 de
ţări, din acelaşi an devenind instituţie specializată a ONU. Este organizată ca şi
o societate pe acţiuni şi are personalitate juridică. Sediul său se află pe aceeaşi
stradă din Washington D.C. ca şi sediul FMI.
 Conform articolului 1 din statut obiectivele creerii băncii este:
 să contribuie la reconstrucţia şi dezvoltarea ţărilor membre înlesnind
investiţiile de capital în scop productiv
 să încurajeze investiţiile străine, particulare, prin intermediul
garanţiilor pe care banca le acordă sau prin participarea băncii la respectivele
împrumuturi
 să încurajeze dezvoltarea echilibrată şi de lungă durată a comerţului
internaţional
 să coordoneze împrumuturile acordate sau garantate cu împrumuturile
internaţionale contractate de ţările membre din alte surse astfel încât să fie luate
în considerare cele mai urgente şi eficiente proiecte şi programe, indiferent de
dimensiunea lor
 să ajute trecerea de la economia de război la economia de pace a
ţărilor membre.

Dintre funcţiile băncii:

 acordarea sau garantarea de împrumuturi pe termen lung ţărilor
membre pentru reconstrucţie şi dezvoltarea economico-socială
 coordonarea ajutorului internaţional pentru dezvoltare acordat de ţările
dezvoltate celor în curs de dezvoltare
 acordarea de asistenţă tehnică prin realizarea de analize tehnico-
economice cu privire la proiectele de investiţii pentru dezvoltare
 pregătirea de cadre superioare din ţările în curs de dezvoltare prin
intermediul institutului pentru dezvoltare economică.

11.1.2 Conducerea BIRD

Conducerea este realizată prin, consiliul guvernatorilor, consiliul de

administraţie, consiliul consultativ, consiliul pentru împrumut, preşedinte

Consiliul guvernatorilor este format din câte un guvernator numit de

fiecare ţară de regulă fiind preşedintele băncii centrale, a băncii naţionale sau a
băncii de emisune şi un supleant. Numirea se face pe 5 ani.
Dintre atribuţiile acestuia:
- aprobă sporirea/diminuarea capitalului băncii,
- încheie aranjamente în vederea cooperării cu alte organizaţii
internaţionale,
- determină modul de distribuire a venitului net,
- adoptă regulile şi regulamentele de funcţionare,
- aprobă acordarea sau retragerea calităţii de membru al băncii
 - determină condiţiile de admitere ca membru al băncii
- deleagă administratorii.
Se întruneşte ori de câte ori este necesar dar minim o dată pe an. De
asemenea se va întruni dacă o cer cel puţin 5 membrii sau membrii care deţin
împreună un sfert din numărul total de voturi.
Fiecare guvernator dispune de un număr de voturi echivalent cu mărimea
cotei subscrise la capitalul social de către ţara sa.

Consiliul de Administraţie sau Consiliul Directorilor Executivi, este

format din 22 de membri numiţi sau aleşi pe o perioadă de 2 ani. Fiecare
administrator numeşte câte un supleant. Din cei 22, 5 sunt numiţi de ţările cu
cele mai mari părţi subscrise la capitalul social: SUA, Japonia, Marea Britanie,
Germania şi Franţa. Restul reprezintă câte un grup de ţări şi fiecare
administrator întruneşte un număr de voturi egal cu suma voturilor ce revine
fiecărei ţări din grup. Administratorii se întâlnesc la sediul central al băncii ori
de câte ori e necesar.

Preşedintele este ales de către Consiliul de Administraţie pe o perioadă

de 5 ani. Prin tradiţie acesta este american. Are drept de vot doar în cazul în care
se ajunge la egalitate. Dintre atribuţii:
- conduce operaţiunile curente ale băncii;
- numeşte personalul bănci;
- răspunde de organizarea activităţii personalului.
- Urmăreşte asigurarea standardelor de competenţă în selectarea
personalului şi promovarea criteriului geografic astfel încât toate
regiunile globului să fie reprezentate.

Consiliul de Supraveghere este format din 7 consilieri desemnaţi de

către Consiliul Guvernatorilor din rândul unor persoane reprezentative din
cercurile bancare, industriale, comerciale, agricole, etc. Aceştia sunt aleşi pe doi
ani. Consiliul se reuneşte anual şi asigură asistenţă şi consiliere în problemele
de politică generală.

Comitetele de Credit sunt formate din experţi din ţările membre şi

tehnicieni din partea BIRD-ului. Sarcina acestor comitete este de a analiza
proiectele propuse de solicitanţii de împrumuturi şi de a elabora rapoarte prin
care proiectele aprobate sunt propuse în continuare pentru a fi realizate. În
cadrul fiecărui comitet expertul este ales de către guvernatorul care reprezintă
ţara pe teritoriul căreia urmează să fie realizat proiectul, iar personalul tehnic
este desemnat de angajaţii băncii.
 Comitetul dezvoltării analizează nivelul de dezvoltare a statelor membre
şi urmăreşte modul de realizare a transferului de resurse spre ţările în curs de
dezvoltare.

Comitetul de Politică Financiară colaborează cu FMI în rezolvarea

problemelor de politică financiară urmărind îmbunătăţirea politicii de creditare.

Banca poate să înfiinţeze agenţii sau oficii regionale pe teritoriul oricărui

stat membru.
Fiecare ţară trebuie să desemneze banca centrală sau bancă de emisiune
(dacă banca centrală nu are drept de emisiune) drept depozitar al
disponibilităţilor ţării respective la BIRD.

Dintre avantajele pe care le dobândeşte o ţară membră a băncii:

 Contractarea de împrumuturi pentru investiţii în vederea realizării
unor proiecte economice strict necesare ţării.
 Nivelul împrumuturilor nu e condiţionat de cota de participare a ţării
respective la capitalul băncii şi împrumuturile se acordă în valută convertibilă
pe termen lung (maxim 20 ani)
 Participarea la licitaţiile internaţionale organizate de către bancă
pentru adjudecarea lucrărilor finanţate de aceasta.

11.1.2 Resursele BIRD

Resursele BIRD sunt formate din:

- resurse proprii: capital social, venituri nete realizate de bancă
- resurse atrase: împrumuturi obligatare

Resursele proprii
Ca şi în cazul FMI capitalul social al BIRD este constituit din
contribuţiile statelor membre. Capitalul iniţial a fost de 10 miliarde USD
împărţit în 100000 de acţiuni. Aceste acţiuni au putut fi subscrise de statele
membre.
Suma subscrisă se varsă de către fiecare membru după următoarea
schemă:
- 20% se varsă în momentul subscrierii pentru ca banca să îşi poată
derula activitatea. Din cei 20%, 2% se cerea a fi vărsat în aur sau
dolari americani iar restul de 18% în moneda naţională a statului
respectiv.
 - 80% se varsă numai atunci când acest lucru este solicitat de către
bancă. Această parte este păstrată în cont la Banca Centrală a statului
respectiv pentru a servi la garantarea creditelor.
Acţiunile astfel dobândite nu pot fi negociate pe pieţe bursiere singura
instituţie care le poate răscumpăra fiind BIRD, nu pot fi constituite ca şi
garanţii.
Marea majoritate a acţiunilor au fost subscrise de SUA, Japonia,
Germania, Anglia, Franţa, Canada şi Italia.
România a devenit membră a BIRD în anul 1972. În prezent deţine un
număr de 4011 acţiuni ale BIRD, iar valoarea subscripţiei vărsate se ridică la
30,5 milioane USD.

Veniturile nete realizate de către BIRD provin din diferenţa dintre

veniturile obţinute din plasamente, veniturile obţinute din împrumuturi,
dobânzile şi comisioanele încasate din care se suport cheltuielile ce privesc
dobânzile plătite la împrumuturile contractate de către bancă, cheltuielile
generate de emisiunile de titluri şi cheltuielile administrative.

Resursele atrase
O altă parte a resurselor băncii provin împrumuturi. BIRD poate mobiliza
capital de pe pieţele internaţionale de capital prin emiterea de obligaţiuni.
Împrumuturile deţin poziţia prioritară în formarea resurselor de creditare
ale băncii ceea ce generează cel puţin două efecte:
1. Creditele acordate de BIRD reprezintă pentru ţările beneficiare
ajutoare destul de costisitoare deoarece dobânda la care acestea sunt acordate
este aproape egală cu cea pe care banca o plăteşte la creditele pe care le
contractează la rândul său
2. Acordând credite din fondurile împrumutate banca nu intră niciodată
în lipsă de fonduri. Cuantumul împrumuturilor contractate de BIRD de pe piaţa
financiară internaţională e în funcţie de mai multe elemente: ritmul în care au
loc plăţile în contul creditelor aprobate, suma propriilor împrumuturi ajunse la
scadenţă, nivelul resurselor în numerar şi a altor lichidităţi pe care banca doreşte
să şi le menţină.
În funcţie de scadenţă, împrumuturile contractate de bancă sunt:
 împrumut pe termen mediu şi lung: cele a căror scadenţă este mai
mare de 1 an sau care are caracter perpetuu; apar sub forma emisiunilor de
obligaţiuni, respectiv a swap-rilor de monede
 împrumut pe termen scurt: au apărut prin efectuarea a 2 emisiuni de
titluri de credit pe termen scurt: emisiune de bonuri cu primă de rambursare,
emisiune de bonuri renumerate
 11.2 Utilizarea resurselor băncii pentru creditarea ţărilor membre

BIRD are ca funcţie principală asigurarea de asistenţă tehnică şi

financiară ţărilor în curs de dezvoltare cu scopul de a încuraja dezvoltarea
economică a acestora.

Asistenţa tehnică reprezintă un transfer de cunoştinţe tehnice şi de

specialitate la care accesul ţărilor slab dezvoltate este limitat. Ea se asigură, de
regulă, prin deplasarea specialiştilor. Cele mai frecvente forme de asistenţă
tehnică:
1. Finanţarea pregătirii proiectelor de dezvoltare economico-socială a ţărilor în
curs de dezvoltare utilizată pentru proiectele care urmează să fie creditate de
către bancă. A fost creată în 1975.
2. Furnizarea serviciului de agent de execuţie pentru proiectele finanţate de
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
3. Asistenţă tehnică rambursabilă care apare atunci când programul anual
necesită mai mult de 1 om muncă pe an din partea băncii

Asistenţa financiară îmbracă următoarele forme1:

1. Acordarea împrumuturilor directe (creditele): Creditele reprezintă forma

prin care banca asigură asistenţă financiară. Iniţial banca a fost considerată ca o
instituţie de garantare a împrumuturilor private destinate programelor de
investiţii. Practica a pus în evidenţă faptul că nevoia urgentă era de a răspunde
nevoilor de reconstrucţie a ţărilor afectate de război. Astfel, în 1948 banca
acordă primele împrumuturi în acest scop Franţei, Olandei şi Luxemburgului.
Din 1948 încoace banca îşi concentrează activitatea spre finanţarea dezvoltării,
creditele fiind acordate în special dezvoltării agriculturii, industriei,
trensporturilor, comunicaţiilor, planningului familial, etc.
Pentru a beneficia de credite trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
- potenţialul debitor să fie considerat de bancă solvabil
- obiectivul creditat să fie justificat din punct de vedere economic
- obiectivul creditat să fie prioritar pentru dezvoltarea ţării care solicită creditul
- ţara respectivă să nu aibă altă resursă mai convenabilă de finanţare

1
Drăgoescu E., Relaţii valutare, financiare şi de Credit internaţionale, Ed. Dimitrie Cantemir, Târgu – Mureş,
2000, pp.265
 Banca ia drept criteriu de apreciere a nivelului de dezvoltare al unei ţări
produsul naţional brut pe locuitor, stabilind un plafon până la care o ţară poate
beneficia de credite BIRD. Acest nivel de dezvoltare se modifică permanent,
banca trebuie să urmărească acest indicator şi să regrupeze ţările care pot
beneficia de credite, această practică numindu-se reclasare. Declaraţia
referitoare la reclasarea ţărilor membre a fost adoptată de Consiliul de
Administraţie la 11 septembrie 1984.
Pentru ca o ţară să primească credite, obiectivul finanţat trebuie să fie
obiectiv guvernamental sau dacă creditul este acordat unei întreprinderi
particulare banca pune condiţia ca acel credit să fie garantat de statul respectiv
prin instituţiile sale financiare. Dintre creditele la dispoziţia ţărilor membre:
 Credite pentru proiecte de investiţii bine definite sau specifice:
suma creditului este condiţionată doar de dimensiunea obiectivului şi de
posibilitatea economică de a suporta sarcina financiară (rambursare credit +
plata dobânzii)
 Credite pe bază de program – condiţii: existenţa programului de
dezvoltare şi iniţierea de măsuri financiare şi economice care să justifice
acordarea ajutorului extern
 Mecanismul de finanţare intermediară denumit al 3-lea ghişeu prin
care banca poate furniza un ajutor suplimentar pentru dezvoltare în condiţiile în
care ţara se află într-o situaţie intermediară între condiţiile practicate de BIRD
(prea dure) şi condiţiile facile ale IDA.

2. Garantând împrumuturile. BIRD garantează în întregime sau parţial

creditele acordate de creditori obişnuiţi pe canalele obişnuite de realizare a
creditării.

Scadenţa creditelor şi durata perioadei de graţie depind de valoarea

creditului şi de situaţia balanţei de plăţi externe a statului care solicită creditul.
Scadenţele sunt cuprinse între 15 şi 25 de ani, iar perioada maximă de graţie
poate ajunge la jumătate din perioada pe care este acordat creditul.

Dat fiind faptul că cea mai mare parte a creditelor sunt acordate din
fondurile atrase prin emisiuni de obligaţiuni dobânzile percupute de BIRD la
creditele acordate sunt destul de mari, fapt ce a alimentat nemulţumirea statelor
mai puţin dezvoltate care fac faţă cu greu acestor costuri. Cu toate acestea ele
continuă să apeleze la creditele BIRD deoarece nu au şanse să obţină acelaşi
credit de pe piaţa internaţională în condiţii mai avantajoase.
În plus dobânda se percepe numai asupra părţii din credit care a fost
efectiv utilizată. Pentru restul sumei se percepe un comision de 0,75% pe an.
 Sumele care pot fi obţinute ca şi credit în principiu nu sunt limitate, dar
BIRD admite că de obicei acestea nu pot depăşi nivelul subscrierii efectuate de
către ţară la capitalul băncii.

11.3 Corporaţia Financiară Internaţională

(IFC – International Financial Corporation)

A fost creată în anul 1956 cu scopul de a veni în completarea activităţii

BIRD. Scopul declarat a fost acela de a susţine activitatea întreprinderilor
private. Astfel, IFC acordă credite fără a solicita garanţii guvernamentale pentru
acestea.
Pentru a fi membru al IFC trebuie ca statul respectiv să fie membru al
BIRD. România este membră din 1990.
Conducerea BIRD asigură şi conducerea IFC.
Capitalul IFC iniţial s-a ridicat la 11 milioane USD acesta putând fi
majorat cu acordul Consiliului Guvernatorilor.
IFC are ca direcţii de acţiune:
- sprijinirea dezvoltării întreprinderilor private din sfera producţiei;
- acordarea de asistenţă tehnică în realizarea planurilor de afaceri, şi
în mobilizarea fondurilor pentru investiţii;
- sprijină procesul de privatizare.
Creditele sunt acordate pentru proiectele de investiţii:
- care contribuie la crearea de noi locuri de muncă;
- care conduc la valorificarea superioară a resurselor naturale;
- care promovează introducerea progresului tehnic;
- care asigură rambursarea sumelor într-un orizont de timp dat.
Creditele sunt acordate pe o perioadă de timp cuprinsă între 7 şi 12 ani, la o
dobândă apropiată de cea de pe piaţă. Pentru sumele neutilizate se percepe un
comision de penalizare de 1%.

11.4 Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare

(IDA –International Development Association)

A fost creată în 1960 ca şi agenţie interguvernamentală cu scopul de a

asigura creditarea statelor mai puţin dezvoltate în condiţii mai avantajoase.
Ţările membre provin din rândul ţărilor dezvoltate - numite ţările din
grupa I - şi din rândul ţărilor mai puţin dezvoltate – ţările din grupa a II-a.
Evident pentru a fi membră a IDA mai întâi ţara trebuie să fie membră a BIRD.
Resursele IDA sunt formate din:
- subscripţiile membrilor săi. Ţările din prima grupă sunt obligate să
efectueze vărsăminte proporţional cu subscripţia la BIRD, în cote
bine definite. Aceasta este principala sursă a IDA. Ţările din grupa
a II-a au oblgaţia de a vărsa doar 10% din cotele stabilite ca şi cote
de participare la IDA. Această parte se utilizează doar pentru
finanţarea proiectelor care se derulează pe teritoriul ţării respective.
Cotele se varsă în aur şi dolari SUA.
- Majorările cotelor de participare a ţărilor din grupa I;
- Transferul de venit net de la BIRD;
- Venitul net realizat de IDA
- Contribuţii voluntare ale unor ţări.

IDA are ca şi obiective:

- lupta împotriva sărăciei;
- protecţia mediului înconjurător;
- susţinerea politicilor macroeconomice şi sectoriale care urmăresc
dezvoltarea producţiei, a infrastructurii, promovarea investiţiilor.

Creditele se acordă pe o perioadă de până la 50 de ani, cu o perioadă de

graţie de 10 ani. După expirarea perioadei de graţie în următorii 10 ani se
rambursează câte 1% din credit în fiecare an, iar în ultimii 30 de ani câte 3%
anual.
Creditele sunt acordate fără dobândă. Se plăteşte numa un comision
anual de 0,75% din suma utilizată.

O ţară poate obţine un asemenea credit dacă:

- PIB pe locuitor este foarte mic, deci nivelul de dezvoltare a ţării
este foarte scăzut;
- se confruntă cu deficit al balanţei de plăţi externe;
- prin politicile economice demonstrează că încearcă să se dezvolte;
- este stabilă din punct de vedere economic, financiar, social şi
politic.

11.5 Centrul Internaţional de Soluţionare a Litigiilor privind Investiţiile

A fost creat în anul 1966. Prin intermediul său are loc soluţionarea
litigiilor care pot să apară în procesul de realizare a investiţiilor străine între
reprezentanţii statelor implicate în procesul de investire. Toate litigiile sunt
soluţionate pe baza ‚Convenţiei asupra rezolvării disputelor privind investiţiile’
promulgată în acelaşi an. Astfel diferende la nivel internaţional se pot soluţiona
de către o instituţie neutră, ea nefiind sub tutela niciunuia dintre statele
implicate în conflict.

11.6 Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor

(MIGA – Multilateral Investment Guarantee Agency)

A fost creată în anul 1988 cu scopul de a încuraja investiţiile străine de

capital, de a completa programele de garantare a investiţiilor existente la nivel
regional şi naţional precum şi pentru promovarea fluxurilor de capital spre ţările
în curs de dezvoltare.
Pot fi membri ai MIGA toţi membrii BIRD. România este membră din
1992.
Capitalul MIGA este de 1 mld DST împărţit în 100000 acţiuni care a
putut fi subscris de către membrii săi. Partea subscrisă a trebuit vărsată în
termen de 90 de zile de la subscriere, 10% în numerar (monede liber utilizabile),
10% în bilete la ordin nenegociabile şi nepurtătoare de dobânzi sau obligaţiuni .
Restul se varsă numai la solicitarea MIGA. Ţările slab dezvoltate pot vărsa până
la 25% din contribuţia lor în monedă naţională.

Investiţiile sunt garantate numai dacă se efectuează pe teritoriul unei ţări

în curs de dezvoltare membră a MIGA. MIGA garantează investiţiile
împotriva unor prejudicii generate de:
- riscul de transfer de valută;
- expropriere sau altă măsură care are acelaşi rezultat ca şi
exproprierea;
- război, acţiuni militare care prejudiciază investiţia;
- suspendarea sau încălcarea de către guvernul ţării gazdă a
contractului cu deţinătorul garanţiei.

Angajamentele asumate de MIGA nu pot depăşi 150% din valoarea

capitalului subscris şi a rezervelor.

MIGA efectuează cercetări cu privire la fluxurile de investiţii şi cu

posibilităţile de realizare a investiţiilor în ţările în curs de dezvoltare.
Testarea cunoştinţelor
1. Care sunt obiectivele BIRD?
2. Ce rol joacă Comitetele de Credit?
3. Ce semnifică politica de reclasare?
4. În ce constă asistenţa financiară acordată de BIRD?
5. Care a fost scopul creerii IDA?
6. Ce fel de proiecte de investiţii sunt creditate de IFC?
7. Din ce sunt formate resursele IDA?
8. Ce garantează MIGA?

Bibliografie
1. Bourguinat Henri, „Finance Internationale”, Ed. PUF, Paris, 1997
2. Drăgoescu Elena: „Relaţii valutare financiare şi de credit internaţionale”,
Ed. Dimitrie Cantemir, Târgu Mureş, 2000
3. Gaftoniuc Simona, “Finanţe Internaţionale”, Ed. Economică, Bucureşti,
2000
4. Gibson Heather, „International Finance”, Ed. Longman, Essex, England,
1996
5. Roman Daniela Lidia, „Finanţe Publice Internaţionale”, Ed. Economică,
Bucureşti, 2006
6. Stiglitz Joseph E., „Globalizarea – Speranţe şi Deziluzii”, Ed.
Economică, Bucureşti, 2005
7. Voinea Gheorghe, “Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare
internaţionale”, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001, 2003
8. www.bnro.ro
9. www.worldbank.org