a.,contractglui.

,in cazul oontractglor

"oriilagirulg,.prlntr.o,'adapiare
sipalagmaticg, ln dreptul.9omuo1lr)\!.,sG1fepe distincfi4 lntre obligafii::maiore
qi minore sau intre neexecut[[i,majorg, ori minefe ale obligafiilor contrap-
iuale. De altfel, nici iii dreptul c.omeroial nu,e4iqtd un criteriu jUrldiq,pentru
asemqnqp distilc.tii. Nq este, mai pqtin 4dev[ratr'1ns[, c[ .ppqraliunile' coll]or:
cia]g, iq ,cgmplexitatea.lo4 f4pticX, eyide-y\iqVb' neexgcutbri de obligali'i eu
efe'Ctg tdhniqg;ecgiromice,ma!, p,erynf figafive, p1gcum. qi Sltgr leexecut[ri, mai
pUfin dfapptic,g a19 c[ror, cqps,gCinig:nU au un impagt. i4pjo1 asupru gaazei
mediate a eoffiactului, -a{.ic..{1a0upr4:i.$copului eco4omr9, de,atins,in fiRal.

laiitudipea-p[4i191 gi, in ultimH instanf,{,,it1 cap de.dispu"t4 judec[torilo/arbi;

trilor..in,imprejur.qea c{ ele.pot fi,f[cutg gf,oqtiv; neexecuffirile Lnllore-rnuVor
 36 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

justifica rezolufiunea ci vor impune readaptarea contractului

sensual[ sau judecXtoreascX./arbitral[,
- p. cale con- P
{up5 chz'- in funcfie de noul context li
ap5rut ca urmare a acelor neexecutdri. in-fe1ul acesta contractul este
salvat. C
Aparent, o'astfel de solufie este in defavoarea creditorului obligaliei
neexecutate.'findnd seama, 1ns5, de faptul cI intr-un contract p
sinalagiratic p
ambele pfufi sunt, in acelagi timp gi tn caau aceluiaqi raport,
u
nevoia comparlrii intereselor in concurs ale'tuturor pe4itor. "rraituri]up*"
e utc.ptu
rezolutriunea. contractului pentru neexecutarea unei oUtgalii v
.u
' economice reduse in bilantul s[u general, ar insemna s[ il'privezi"ons..inge tt
pe debi_
torul acelei obligalii ln caliiatea ruide .r.jibr, d;;;oJfi.ur.u rnorir"ptori
11
cu impact major asupra respectivului bilanf. Deqi in planul
,"t
lp.rtro o "r.*"ri-iri
juridic clasic este paradoxal, r6spunderea contraituale rl
neexecuthie p
gulin important[ ca efect economic) duce, in dreptul come4ului internalional,
e
la consolidarea drepturitor pe care debitorul iir le are in calitate de cre-
ditor in contractul-sinalagniatic dat. Mai mult, "rtpe I
ai.uito*i ;;;;t;;; tr
drer-tut de a cere adaptarea contractului,:drept c[ruia ii
corespunoe ouftgafia a
corelativd a creditorului mai pufin afectat ie rezolufiune
de a colabora la d
amintita adagtare. Acesta din urm[ are doar avantajui c0teodatd
retic de a fi singurul ln mlsur[ sd sesizeze instantra atunci
- doar teo- I
;
tantul s[u nu-coopercazd cu bunh-credinfd la gtriirla sotutulor
c6nd'coeontrac- c
ae aOaptare, c
De ast[-datd, exigenfele comerfului internafionil introd*
nuanfe care acordd C
c0gtig de cauzd, creditorului cu interese (qi, deci, riscuri
;ilfut;;il;
cu toate cr este culpabil, in defavoarea creditorului cu interese I
:asumate) r$i, oeci, (
lscyl, mai mici, in ciuda faptului .e mtr ailig"nt qi'ino."ri.
Realitatea economic[ se ridicx,. astfer, impotriva rogicii jriri;d-;',[|i;; T

spre a genera o calitatejuridic[ nou[.

h) obligarea creditorului care pretinde daune-interese
de a dovedi ci
a luat toate mdsurile spre a-gi migcora paguba ,.;i;;;d
ruitigation). In dreptul comun' dovada'intindiliilgJ.i A;d;
ruferite prin fnc6r-
carga-ynui drept conducg la obligarea celui in outpe-a"
a acoperi respectivul
prejudiciu, in baza-principiiloi gi regulilor care circumslriu
r[spunderii delictuale gi contractuale. .6eqi, uqu .r*
inrtitriiil.
,- i afitat anterior, in
dreptul comergului internafional, existx o *ui .n*" airp"*-uiuEi.';;;L';
determina intinderea obiectiv[ a daunelor-interese
la dimensiuni c6t mai
extinse, aceast6 disponibilitate favorabil[ creditorului
esie
n1n rigori superioare cu privire ta atitudinea subiectivd u u."*tri." "oot.Uufuorute
o uo-roru
golufie este impus[ tocmai de relafia specific[ pe care dreptul come4ului
internafional o face intre credit (incredire) qi risc,
Riscur include un ere-
ment de necunoscut, de incertitudine qi, p0nr la urmx de
neprev[zut.
 37
Constantele dreptului come rlului inte rna1ional

Protecfia creditorului. gi a creditului impun ca

prejudiciul s[fie acoperit pfrnh
prev[zute qipreintaqninate'
ia limiiele lui maxime care nu au putut fi, ins[,
redevine, dac6 se
Creditorul special de drept al comerqului internafional
poate spune aga, urcreditor obiqnuit de drept comun de
indat[ ce a $tiut c[
i
pi.:raiii"f s[u, chiarg catzatde fapta altuia, putea atinge anumite dimensi-
ffird a-qi asuma
uni"gi, cu toate c[ putea face ceva spre a-l diminua, a aqteptat
sunt protejati debi
vreun risc, creqter.u puguU"i sate.iar in dreptul comun
torii, nu creditorii.
Mai mult inc[, tot protecfia creditului (increderii) in. dreptul comer'lului
internafional face ca pi4ilor ia rapornri juridice s[ li
se impun[ diligen{e.pe
qi de interven{ie, caracteristic[
*ar*u.upacit[liiloi]superioare d" pt"rid"re
pflrfilor-' care
profesioniqtilor. De aici s-a n[scut o obligafie d9 cqoqeryrea
expres[ la e,V'
Lste implicit[ atunci c6nd dreptul pozitiv nu facc trimitere
fi".ur" aintre p[r[i este credit&ul irnei asemenea obligalii 9i 11- aceastaprintre 3a]i
tate fiecare debitor este indrept[tit s[ a$tepte de la creditorul s5u,
qi/sau
altele, depunerea tuturor diligenlelor pentru limitarea. ryduc9r9.a
iurn.to, p. .ur" le-ar putea tit ii ca umare a faptei sale (a debitorului)'
Dac[ este vorba despre un fapt de comerf, creditorul obligaliilor
ilvqffe-f1
prejudiciului
contextul r[spunderii delictuale trebuie s5 limiteze intinderea
comerf, creditorul
consecutiv delictului. Dacd-este,vorba despre un act de
trebuie sd
obligaliilor .ur" ,unt efect al actului qi cali nu au f6st: exeoutate
creditorului
limiteze intinderea Jaunelor genefate de nee1eoutare' Protec{ia
s[ nu poat[ recupera acea
obligaliei de cooperare va face ca partea'p[gubitd
prrtJ, p*judiciului pe care' cu toate c[ o putea evitl nr1 a evitat-o'
american a fost
Prin luarea in considerafie a unor aremenea idei, in dreptul
dezvoltat[ o intreag[, doctrina numit[,doctrina mitigation" {yi!!s11io:t
I

insemn6nd, in limbl englezil,diminuare,'micqorare, limifare

cantitativ[)' In I

esenl[ aceast[ doctrin[ afirm[ c[ nici un crdditor al obligafiei

la repar-area I

unei daune nu iqi poate valorifica dreptul decfrt'ln limitele

eforturilor sale de I

a micqora povara debitorului respectivei obligafii' Cu alte cuvinte c.el

lare
de c[tre
sufer[un piejudiciu ca urmare alnc6lc[rii unei obligalii contractuale
El este
cocontractantul sdu nu poate r[mdne pasiv ln aqteptarea desp[gubirii'
ilJ.6,4il i; dbsp[gubirea integral6 numai dacd, af[cut tot ceea ce ii este ln

prtirie spre a-qimiiqo6 puguba. tn acest sens exist[ o obligalie de coope-

i*" qi tntre creditorul-p[gubit gi debitorul s6u care'l-a plgubit prin
"tri*
nerespeotarea lndatoririlor sale contractuale.'Deqi' necunoscut[
in dreptul
gdndirea practicii judi-
continental europeart doctrina rnitigation a irifluenfat
asociate
ciare din f.6ri1e de traditie romanist[, ln multe'cazuri ra[kinamen1el9
in common law doctinei mitigation au fost,preluate de juriqtii de traditie
 38 Elemente fundamentare de drept al comerfului.,internalional

romanist[ fiind.agezate pe temeiul conceptului de bund-credinf[,

de care ne data
vom ocupa-m4i jos. pe asemeneabazeJurisprudenfa
a statuat cd, intr:un mar
contract de lung[ duratH gi cu prestafii ,u.."rir",
nu se pot acorda penalitlfi sp{.e-
de.intdrziere dincolo de data la care creditorul gi-a
putut da seama cx livrX
serviciile la care era finut debitorul nu vor mai fi prestate
qi cd relalia lor eSed.
contractual[ era definitiv comprod.$. a fi agteptat'dincolo
de data r"rpr.- finar
tivd fldrl sI recurgd la clauza de reziliere qi a'fi
iemt rl curgtr in continuare aflga
penalittrfile la care ar fi urmat s[ fie condamnat
debitorul, a Iost upr."iulu n t'thctr
o ine[lcare a obligafiei creditorului de a-qi micqora
neexecutarea contractului de cdtre debitor. ' Ifaguua provocattr de resp(
Ip
i) Practicarea unor clauze specifice pentru menfinerea
echilibrului (ex.
contractual - incrusiv recunoagterea pe scari tot
mai targi u,t"iiii eptg-"
inpreviziunii, N.e.referim aici, in primuliand, ta
ctauzete stabiliie a. pirrii- dem
cienii comerfului internafional pe iemeiul princi;iui;;bert[1ii
contractuale, la m,
clatze prin care se incearcd diminuarea riscuril;r-;il;;";;;;;i;i
p[strarea echilibrului intre ele. Consecinlele indif
periculoase ale increderii sunt, coml
astfel, moderate qi, prin aceasta angajarea pe
bazaincreaerii ,rt, ir.rru:ut-i. difer',
Sub acest aspect se poate vorbi des[ri o.ro.'1gea
creditu]ui, simgrt4 cu stimu_ proc(
la1e3'qel9-rit6tii' in conrext avem in vedere
gi"r*,.d_u:.*bifrffti; C
S.,!g?-q_?"T.:_ip::!y_Ui, precum ei cele ae aaaffi=re atntrachrrui ta flucru_
_ 994e mgdiutui i1il@gri ln.dQ
in cge i9i tr6ieqid.eiiStengri:,"-, _-* .-*_,_--"_-_ _ _

respe
contractele de comerf internatrional se incheie pi
sE executi.lnft-un context optez
fluctuant din punct de vedere economic poriiic.
+i rurui ut", rn,cazul con- C]
tractelor pe termen rung, p[rfile pot fi rurpiinrc
or ,rtiirueriluo ;ffi;rd ,;; la uri
caracter deosebit de obligaliilor rdr qi iistiug .r'r,1iu*r juridico-eco-
nomic dintre ele. in ^oneros in mi
procerrl inte.rpunerii in ihimb, marfa poate
cump[rat[ intr-o monedd, prelucrat[ cu costuri fi autor
exprimate in urta *in"Ja
revdndutfl la un pref de incaiat intr-o
u t11l *oneaa. este, de asemenea posibir
ii pnn
pre{u
ca pretul contractual al mdrfii i[ se stabileasctr
intr-o monedr qi ,a nJ pi[iit ori Ia
in alta. valoarea relativ[ a iuturor acestor mone
de vuiazd,in tfmp sub influ- dem
en{a unei multitudini de factori, rn sensuri
qi cu o amplour" ud"r.u greu, dacl CJ
m imposibil, de anticipat. tn asemenea cazuri,proteclia
creditului inseamnl al co
@
I!9rUg9I94 9 g hi. --[ bru I ui v al ori c av ut in-rze d.r" la, nAffi
toatr durata mm#ffi"fi# numi
-d; exec"ui8fri *:r.,_&r i;i-*rrr11;;';;;;rnfii au recurs ra ajusti
fi;1g1a*y1g$- prir

g;,i;ffi,
clddt;
;Siilsr,didona"alz i'iffirriiffiifii'an -.ur. executarea ob1ig31i9! ggguniare
prrorabgit Ei sta-
clauz

g;#;ffimfr tractr
(clau:
n'renfindG6-gfolt'urdi ogeiurui riit.-ffi?ilil;# m cea estimati ra
Pc
un at

I
 Constantele dreptului qotaerlului
iot"ool@ 39

formlrii consim![maluuh4; $i clauz'e' pxiviud prelul este fie ridicat

esc'{ad-are4-.pre{ului
dam
;i'hfiffiHhiffi3",i;;*rrci1io1, r, virtutea crroran.'*u,tauilr
spsd a u.on",.,liib#"*ril;i;; J;;;.dugtie
sltea *'T:g:l
vorbi mai exact despre prevenlrea
livr6rii, fie coborAt Gn ^".tt "az se pbate un efort
ffiffifri pi"ur-rl spre a nu impgne clebitoruiui pl[Jii pretului
atgnci c-And s-a
financiar exoruitani ffi c9!p9 yarg"a'inteles s[ si-l asume
ia, tiirA vorba despre con-
aigpjat.Deqi ne-am i"foit fi,i.bitori este evident
de fapt, creditorul: creditorul pre[ului Ei'
tihcte sinalugrnuti.", ."i ocrotit este,
,"rp""tiu, cieditorul livrlrii'
cazul clauzelor de consolidgg,,ynlrJat4;e
tntIffi
stabileqts o ;43I11!-?--f ::ll
; ;111ri. i i i ai s e rap orte azd v alut a' in.
c are
("*1 *#uffi ;g$l'i;i
ii "
este stabilit p1p[ui #]ilCi: liia eigle'zh),'iiiinand"ca la scaden!6 cantitatea
.rri""a de monedr de cont care arezultat
h"*,#i; Jgiid r[ti; adia., ia moneda d".::1:
la momentur irin referirea monedei de plat6
"ontr*iarii intre timp, uneori claoza este mar
indiferent o. uuriuliii. detschimb produse
complex[,pr".iranau-se,depild['clsevaprocedalareevaluarenumaidac[
de cont depdEeqte un anumit prag
diferenfa dintre rno*ou ie plata moneda
qi

,'%"#l;e crgclitorului fie s4 aleagYalocul

opfir,rpg, -v.?hlpl.tp.g?re,permite
,J#;)dlt*;i;1" il.1,^t'i'd;i'?tt va pl6ti in moneda rrrii
prtplui fie s[
rdspective ,uportuii ru *"i34; O,t*'exprimare
u
::i:11tjii1'
op1'"r. p.rtru ptuta in una din mai
multe monede convenite anteflor'
p,etrutui funclionea zd'pebaza recurgerii
C|auzade recalculare (escalada,e; a
raport de varia[iile acestui etaloh'
la un etalon p.nt i lnOa*'ur.u preluiui ifin
intervine' de regul[
in m[sura in care ele depHqesc anumite limitJconvenite,
ip&xaseg3:easta se poate face
automat, rectificaieliltJi'i caiptl'"gte
la marfa contractat[ sau la
prin raportare la ;il;l"l;'de pref at" proauJliei
manopera' produ.se.de baz[' utilaje etc')
pre{urile piefii in g.r",a lmateJi prime'
orilaprelurileunuiprodusdereferinl[,(ex.unanumitutilajsauunanumegrup
de m[rfuri) a" r.guia avdnd o anumit[
leg6tur[ cu natura mdrfii contractate'
globai
C-1cuaq1..-4,e d.fi;; contractut-ui tiria ta asigu{area-ului'e-qhilibqr
pe piaf[ - iqr nu
al contracrufri -t:"friit:ipazrttei p6rgitor 99"!ti"1on1e acest tip urmdresc
ft#i'i;"i"6r*taiea pretrului contractual.'Unele,..c)tyye deofertei concurente,
ajustdrea urto*ute utcomponentelor operaliunii-(clauza
altele permit revizuirea con-
clalzaclientului cel mai favotizat), lniimp ce
prin intervenlia arbitrajului
tractului prin negocieri purtate intre p6(i sau
(clauza de /tards/tiP)
Potrivit clauzei ofertei concurente una dintre
p[(i (nimic nu se opune.la
s[u conditriile
un angajament mutuai) se oblig[ s[ acorde cocontractantului
 40 Elemente fundamentale de drept al come4ului internafional

mai avantajoase oferite acestuia pe parcursul execut[rii contractului, de c6tre

un terf in consideralia unei opsrafiuni comerciale similare. Atunci cand
clauza confine un angajament ferm discufiile dintre pd(i asupra reamenaj6rii
raporturilor obligafionale poartd numai asupra aspecteloi tehnice, dac5
includerea condiliilor mai bune din oferta concurentx nu poate avea 1oc
automat. In alte situafii, crauza con{ine doar obligafia pentru promitent de a
analiza situafia qi a opta intr-un anumit interval de timp fie pentru conti-
nuarea execut5rii contractului in condifiile ofertei concurente fie pentru
liberarea cocontractantului din raportul contractual initrial spre a-i permite
intrarea intr-altul mai avantajos, cu terful ofertant.
Clauza clientului cel mai favorizat se deosebeqte de clauza precedent6
prin aceea cI proiedura nu este declangat[ de oferta unui te4 ci de oferta con-
tractantului promitent insuqi, care apropus unui te4, intr-o opera;iune simi-
lar[, condifii mai bune. Prin clauza clientului cel mai favoiiatpromitentul
se obligd sd extindl avantajele acordate unui client/cocontractant
te( ulterior
incheierii contractului in care s-a inserat clauza respectiv[, qi urupru
cocontractantului din acest contract. o asemenea extindere poate opera,
potrivit cu acordul p5(ilor, numai pentru viitor sau pentru trecut.
Ei
clauza de hardship (dificurtate) este o clauzd.*i ird."ptdfeqte pe ori-
T.;din pE tile qlui-d;dact (in *oa roi*di;-;;;";;;ilffi;;*.) r;
rwi2uifea s,i readaptarea contractului dacf se schimb[ ciicumstanqple
:,"*1-
iniliale in raport de care s-a incheiat contractul, iar aceste *
s.t i*Uari ;..-
turla Srlv^ echilibrul contractului astfel inc6t una din pa[i ar suporta con_
sgcinlg defavorabile importante. o astfel de clauzx stabileite, p.
d" o parte,
natura cauzelor care pot jgqliflca revizuirea (ex. devalorizlri monetare,'cres-
tEil?e-preq Ia mateiii p;i;ii ii
lur"t ,un, evenimenre exrerioare vointei
p6r,tilor, pe care ele, in rnod rezonibil, nu re pua;iu pierlaea qi
c:are afecteaad,
demanier[ substanfialE echilibrur contractual initial; pe de alt[ parte,
clauza
definegte natura efectelor negative la care tiebuie s[ conducr
aceste impre_
jur[ri ulterioare incheierii contractului (costuri de producfie mai
mar{, pial[
pentru revdnzaream[rfii contractate mai micd, impoibilitatea tivrf,rii
]a tefinen
etc.); qi, in sfArgit, indic[ tipul remediilor care sI ducl la refacerea
echilibrului
dintre p[rfi prin reamenajarea contractului.'Atunci c0nd p[4ile
nu pot con-
veni asupra m[surilor concrete de reamenajare ele pot cddea de
acord cu
terminarea contractului stabilind, dupd, caz,acordarea unor despd_eubiri
pentru
compensarea pierderilor celui afectat de o asemenea solugie.l

I Vezi V. Babiuc,
Dreptul conterfului utetnaTional,Note de curs, Bucr:re$u- !9*{- p- g9-93.

,!
 41
Constante le dreptului **"/otni iot"oolioonl

Ceseintimpld,ins6,incazulincarep[4ilenureculglaasemeneac|auze? c[ suportul cel

Care este poziqtaar"ptufri
pozitiv? in u."rit"ns trebuii spus
Jecurgdnd din clauzele menfionate
mai serios penrru universul
c ^;;;#r;;tgatrii1e
;;;;; hardskp)
-J. ca f[c6nJparte automat din
mai sus (in special in dreptul de
.i
obligafional al contr-Jffii .o*.rt in6*utional, il reg[sim
uir" uauptat exigen[elor.comertrului' In
con-
common-law cate.r,. ii ..r *ui
a
naJ.u, institufia frustration 9i
texrul gdndirii :rriii..'^0. ,g**ooru*"-i
a
institu(i1 fo4ei maj ore' (D" /
teoria-imprgyfaUn'j,l-"-ggt[-dpg4'In'acestsistemdedrepti-arecursla)
ffiia tio nigg$qAi aldi6l9. "'a'"gf"**tut[
tii'cr'i io**on-/a1u set .::-Td[ redactlle-1 \
aCeea. in contracte";t"p'#;#"p*
i""igrr, in t1m! c"9 l' :?ilTtele supuse
unet I
il:fti'*#-,il;riud ia tl4a
J
,
aparlrnano srslYrlllrrur uv Lr*ur*v -"-^-
regi'apaiqinuro::dirv,{i+*iil:i:91""liiiT'litf
unli crauai!!
;'Jf X'-::ffi
iiioo indicq o atingere negativ[

":'-olltilt:-1:11^t'tT::iffi#
i#H:'**:?*,lJilii-:id+[ffi ii-'-f i:1':"':"','"f ifl :i:,,:;;:.i::::-
ffi i*Hsfi ifr
;Hr;.".ffi
zintf,,"il
:lfi un TJJ#lffi
evenlment
ill.#sairpw{e#g{:;::li,"yr""rTi;fl
lluPrEvrzru'i
$^itt*;Ir*tbil
ilii[i pfoduUe.ii justifica
fuil:
\.":^.,-;,- -.- p"'
---1.^^ Y':,
:*"i.
::i ll,':I31:
(dac6 ar putea fi surmontat evenl-
r:

neexecutare, ,)r"i acfiuni) f[c6nd imposi-

- mentul nu ar mai ",""ite
biI ,:::f
r execut*"^ u*i' oiile"1ii, *' ai' pvlg',-1?'-l:*11 #il: ::'::t#uff tl
:'ff i#J'd:'ffi iil;pJ'[fi *,,oapli4psacslsrgtiiie;1i'
"iiWr*::;x**#k;l';*tltf.t#13:l$l*ffi
I
",lit
ffffiil:i;if;{fiig;m
rleDtror,qryg111t*u*'11-;=*"'ta;*=h-d;[;-m;rr"i;ii conirq6tulnt tryltf{;
Y#;;:trffiaffi aiate"gpl.;;"#q.j;;-i4spuqo"1,eaJ:nJ*neexecutareci

ffiffi,r (de unde qi ..teoria impre'

H:ilffi;;,;n, 1 ffi;;;;ill il;lii;'"r,rt.ilj9;i,1;0";il1ryi**-lt:
;i;rienimenturui
viziirnii,,).ror"o"ot#tffi
gil"i);l|1i,f i:Tiff r'1""i..1tffin":5it#fii,#[erro"i'*'"
'vvler vv.';=':' --
ce iit
maten
ie iu statuat din
$i doctrina in . .-- ^: --.a:-
Lgnrfl constaut sir DPrv 4'w squr --,i*ptt'i'iuil fiind suficient ca in
important dac[ evenimentul era absolut
- dar este
mod rezonuuif proao"#"il;i{*i:"ttlieSta ca improbabil' -
il;dr*bil nedep[p.!t)
ca el sb fie absolut de ,
d" ***on4awteona imprevi-
sub impulsr, u, t*ritait u.iil;;iai,,-
-ane"tei ulott uAoptat[ de praetica qi
ziunii (ca qi ctauz uiJiiiariUcare o
docfiina sistemelor de fiaditre romanist[,
eu]ti"O.**a frecvent fundamentat6
;;fi;;.;ptul mai general al bunei-credinte'
42 Elemente furidamentale de drept al comerfului internafional

lncheiern acest paragraf cu observafia"leneral[ potrivit c[reia, idiferent cX

ne situ[m pb'terenul clauzelor de menfinere qi readaptare a eehilibrului
contractual sau pe cel al teorieiimpreviziunii, rolul:arbitrilor $i judec[torilor
es_te
foarte important attrnoi c0nd este vorba.despre tfaqpunerea ideilor de
prineipiui'fundamentate de ele in termeni .on.rr;i. unrltare,rol, acceptat
expidg tn;tinele legislafii (ex. dieptui'g0rmhn) qi privir cti rOticenp in'61iele
(ex. dieptul francez);'este totdeauna indispensabit qi reprezintd unlalt element
de spe^cificitate in dreptul comerfultri internafional.
 j) Completarea qi/sau corectarea sferei,obligafiilor prrn ca un
rlp,flrtare la''uzanfele comerciale gi la standhrdele bunei-credin{e gi juridi
bunelor moravuri (teoria bunei.credinfe). Intrarea in'negocieri gi apoi ?n toate
laporturi ionfracfuale comport[ o serie de riscuri. Atdt nego-ierea, c6t qi apoi spre
lncheierea, interpretalea qi executarea contractelor se realizeazd,in condiliile caPbr
unui adevHrat concurs de'inteligenfd, perspicacitate, competenf[, ribilitate. la ra'
Deqi regulile morale pot fi qi sunt chemate sE guverneze un astfel.de concurs, blul
acestea nir;sunt regulile moralei cregtine bgzatg, pe rnilalci regulile moralbi actu.
capitalului bazate pe ideea profitului rcaizatprin merit. Meritul, constand in tnse;
asr,lrnarea rapid[ a riscului de a acfiona intr-un mediu cu evolufii greu predic- drep
tibile,'poate fi, ins5, surprins gi subminat de'ace.ia care degi ar"au cunogtinld este
lespre mer'sulrespectivelor.evolufii'sau avriau"capacrtatea de a le influenfa
I
decisiv,,au-omis, fie'din,neglijenf[fie,din imprudentrEfiedin lips[ de loiali- drel
tate fie din intenlie malign6,'sd ti averiizeze;pd'cei'inteireshli. Xn aserneRea exp
iirrprejurdri, principiul ocrotirii celui ce se anga.leaiil-:'adicd.:a eelui care $ic
asordd increderea.sa unei situafii'pe care aparJnfeleli.o:iirdicNarept sigur[ bur
dar care in realitate con{ine oapcane evitate dar nerelevate de cei cerle cuiosc del
- impune completarea sau corectarea, dup[ caz, asferei obiigaliilor contrac- sisl
tuale; o astfel de completare qi/sau coreclare se irnpune qi:alunci cen:d toate cre
-sinceiitate
p54il? la. raportul juridic au dovedit loialitate qi dar impactui cre
negativ al unei realit[1i surprinz[toare a schirnbat echilibrul dintre ele de o pe
manier[ inacceptabil[ atdt pentru sentimentul de dreptate c6t qi, mai ales, alt
pentru securitatea dinamic[ a creditului. in atari siiualli, in lipsa.unor clauze rdl
contractuale care s[ rezolve problema, 'solutria ieambnajdrii:eo,plraetului se a(
gdsegte in uzanfele comerciale 'intetnafiona,le,t' ruo tn *rcurgrr.u tu tir
disp.ozigiile dreptului pozitiv fHchnd referire 14,standardele buneilcredinle ca
sau bunelor moravuri
Recunoaqterea social[ a drepturilor qi obligafiilor corelative care constituie
confinutul diferitelor categorii de raporturi juridice nu poate fi intdmplEtoa-re. R]
B.
I Pen[u o plezentare c]etaliatl
a problernaticii uzangelor comerciale internafona]e r-ezi ilin-a p. 87- l0,i
 43
Consruntele drePrului'l*t'f'l'i i'tu*'ti
neVoi
qi evaluareu utot-oi interese'
Ea trebuie s[ se lnteme iezepeaprTlerT este
#I*"ifir,rJsubiectii ia raportut supus reglement[rii
si astept,ri pe care
firescsrreaibrf 4i:;il;;q"YTt'*::i,'::,l"li:"**#tri1,ffi".T1;
;'iul' g"n"ale {inand' tn
ffi:,t hlJt"ltiffi;lffiliilH:;;;";il'O. ffiffi; Oinu'iita a creditului'
dreprut comerfului'iffi;rcnuf, cat qi
Necesitatea acester t;;;;ili;tto*a -#ffi
;"ttp;t1i'1 1'aitidual6
de completare
in srera or.pn rri unot factori u
sociall, impune irooir-;;a creainF - care aclioneazil
si a unor factori de corectare -
a$a.;;;;;na
caunliantceumplespafiilererys99.9.1r.t'n''oit"ritelerelaliireglementate a se strecura rn
care este' tn acelttllT* Pen:tla9il -f,?lP -
iuridiceqte,liant
pentnr u urigrri.iasticitatea
edificiului - qi durabil
ioate golurile -, flexibil - internafional
sore a-i conferi tirfiiit"i".
ir" u."uix^J'f" areptut come4ului dintre pdr{ile
pentru #;g,;;il;;sul retatiitor
cao[t6 voca[ie integratoare atat in ansam-
Jate cdt Ei p.1tru comrinitatea'comerciantilor
la raporturi SuriOicJ
aouc";;;;i&te a ln[elesului literal al
blul ei. Aqadar, u'i"-t'"ainp de drept 9i
actutui de come4, ,p*;;bii intindeia-ilifi.firi"t subiectuluiriecarei pr'ti
inseamnr,,otoauti,'u;'*" ;;;iiI ;;;;{''jryi :jl]tbui
(facior economic) dar qi cu ceeace
dreptul s[u rn u"or'i;""ii;;;;;;irilib*
i*p, qi bine (factor psiho-moral)'1 oiirirun relativ margiL{e ln drepiul
civil'
"ti"Dintr-un."rr#;i;ir"i* * g.r,"ii, iloi*ttiaint[ un concept in
.
dreptut
"o*"4#'il#;;; t;;L;;t;'
expansiune. rn .u'oiu;tili;;;;t
ttY tnte+reaz|$i uzanlele
tn matena
qi cutumele .o*"r.ii": B;. creoinla'are dplicafiuni importante
atdt' pe teren
p.rroun"iii;;;"4t t ior si ihiar mai mult decdt
bunurilor, spune c[ toate
" priveqte preparativel" p#ilactuale. se poate
c6t
delictual,
de origine .9..1nir-t-a"ti prott3"u'a pi oottto*, de bund
sistemele de drept
br#il rrioU'if" qitu.ifit*e rir"uprrn"u,goiesorului de bun[-
credirif[ d t" u consiruit cu bun[ credinl[
credinl[ al imobiiiior';;;"'*"i' "ii;""i u1111t]
oe terenur altuia sau pe cer
carecul;fiffi;e.r"aiue rylctete
imobiliare cu titlu oneros nu
se
in acelaqi timp, nulitatea instrf,in[rii
uttoiu.
d;;;;;t din{[, ceea co atest[ grija de
r[sfrange asupra ,rilituanaitorului
l

tn int""oi"t"it&ii aingice t fitt'it't* comercial - peiespec-

a ocroti - pe
r*i
*rrtati care este extrinsec[ actului
tivul subdob6ndiior^t"p.l,Jr'r tncheiat de
De as^emenea ele acopera nulitatea contractului
eare l.a incheiat.i

echiilrii in sfera dreptului

Vezi A. M. Naschitz,l cliuneaprinciplllui di a dreptutui'
1

RRD nr. 6tts'12, n' ti ii{"ii,;;' i""i'";';:i;;;;;;iii'ir ""o"

",
i'#rriilr, igo9,'1i rio.ie" s"'"'in' op' cit"
tezd' p' 57 '
iivit at Romaniei asapra nulltdYii
2 vezi rr. Ionagcu, E, A. Barasch , c*opfi'Toptntui
$i
actuluiiuridic,ln SCJ nr' 21L962'
 Elenlente fundamentale de drept al comerturui
internafionar

bun[ credinfl.u yl incapabil qi stabilesc condifii

mai convenabile pentru propl
falimentul debitorilor debunI credin{6. pornind
de aici au fost fEcute apli- termi
cafii ale bunei':credinfe in materia ,intermedierii
comerciale; ln dreptul nedE
efeitelor de comerf (cu privire ra efectere,specifice,cambiei,
ra gir qi avar, ra ruptu
circulalia ce,curilor etc.) qi in domeniur transmiterii
rn dreptul come4urui.internafionar,se admite
.ffi.lor. exist
de maniera genelard c[ buna claur
credinf[ nu intervine numai in stadiul interpreterii
a$a cum ar l6sa s[ se lnfeleag[ forma
iir*lutarii contractelor, susc(
literaid u rno, texte din .uOurii" .irii, dacI
ci,-pi ln perioada precontractual[.
s-a admis ce, oegi periouou pr."ontractual[ bene
estb guvErnatd de principiul libert[1ii'de pren
a contracta sau de a nu contracta,
acest principiu trebuie temperat, pe
fu.t?, de obrigati. a" u*i .r.Ji"ra
de o exec
care incumb[ p[rtilor in faryt preparatorie disp
responsabilitatii
si, pe o. iltl- purte, de regulile
derictuare. (in dreptur german Ihering drep
vrrat[ culpa in contraltendo pe.*r noi o socotim vorbea despre o ade_ gatii
rinJutx pe ideea bunei
credinfe.) in cazul egecului n"go.i..ilor, proba cont
unei curpe in conduita cerui
:*,3p. intem.pesriv n"go.ierirr a fundamenr.r"iiirrJi ae aezaeundri cu apal
condifia ca vicrima
sau care sH d6note Tr1rtl
se slfi ab1iry de,ra orice.;*fiffi;ffi# ocrc
(
ripstr'de seriozitate'"ri,a; ag"r;J;- fost
aqadar, o obligafie de a nogoci,l
identificat6, rolu
cu bup6:sredinr;;;;'iiln;;*ii libertatea de a ince
nu confr acta. De asemenea, s
(uneori asemenea solu;ii au fostinte*riut
_
a deci s cd oferta
ffi ;;[ il;"#;
pe conceptui4a9 abuzde drept.)
;ffi fi ,1 dar
Buna credinf5 este prezent[ in momentor uns
ro.*arii-;oilr.rrrui dincoro de poa
regulile-specifice proteiald consiml[mertut
(ex' dolul). Rerativ mai recent s-a
h;;tri;
Jii-,ruti1o,.are il viciaz, lasE
iezvortuio 3urirp*i*fd care.,pune rn ima
sarcina viitoareror px(i contr actante
o obrigal"ie de informare reciprocd teat
potrivit c[reia, spre a fi de bun[ credinf[
partenerului slu - desigur, in rimite
;";;;";i'trJri"
sd furnizeze der
a;i timnyi consimfdmairrl
rezonabilJ- rri"r"r.ri-il;;;;;ffi;; uni
ulterioard a celeilalte p[g de I" tuncfie de aceasta;;iil;;..iatd qi cererea tab:
a se'jebarasa ae sa conrractuarl dec
invocdnd eroarea ca viciu 'carc i-aafectarconsimftrmAntur "brili;
gi prob6nd, astfel, aI[i
caracterul scuzabil al respectivei erori.2 OU,
In materia execut[rii contractelor-instanfele intt
refuz[ fiecvent reclamantului
rezolufiunea contractului sau atibuirea
Je daune irteda;;
nu,qi-=a executat
int
I D. Tallon, lll,lt
op. Cit.,p. g; A. Severin, op. Cit,, tezd.
2
D' Gobert' r'e prinupe c/e..borute/bi
da)l' hformatiort rlu conlra/, itt Droit de /,/tyont:::'igte (ra
et des ndliconts,96/4, Bruxelres,
ts"9o, p i-ii, D. Talton, Le concepl
franpais du contrut, Roma, 1994, p. 7; Curtea a" de botne.riti;,; iroil
Aff. G6ndrale de Banque v. Srarr Trading,
ap.l din Liege (Belgia), a 7-a Car.:_. ;ir:a cr€
I S. i iJ SsO. aC(

I
 45
Constante le drepaki'omt'lylluii'ot"onlig
priveqte
De asemenea: 1n ceea ce
propriile obligafii cu bun[- credinffl' i de mandat cu durat[
terminarea contractului ia decis tn .urlitlnituttof
comune'
c6nd este vorba d.espte interese
nedetermin atd,,, cd, i;.r* ,r*"t ce implic[ qi
rupru{.a unitateraH utrie ;a ii; operat[ i" [una .t.ainle, ceea
existen{aunulmouvlegitim..CevamairecentS.a.metspfula.acolotnctt
fu t-t:T,t- j::' considerat[ ca
claazade rezoluliune de
plin drept Plqq :
;p*[;;;',rfti a posteriori spre a se vedea
susceptibil de a fi iudiciar
pusl i1 ;f;ti cu rea.credint[' (De exemplu'
dac[ respec ttva clauzdnu a fost
penoadei de vacanf[ pentru a cere
antre-
beneficiaruI a aqteptat ineeperea
execute anumite fo.rati.ii uttf"t ,a ii p.una in tnt^rziere la
orenorului,s[
urt"rior, mult..inttan[e au luat
Lxecutare.l tn mJ,"-a;";; ."., 7r\tii qi
privina ex""otur"u obligaliilor exercitarea
dispozifiile ain ,oirJi" .irii. unei obli-
p". o uu'e p""t'u fundamnetarea
drepturilorco uuniltiinte' "u
gafii generale de ,G;;;;; pa4itor i" iii. .rpectele qi fazele execut[rii
contractelor de come4 internafioanl.
f"tout" u"eie aplicaliuni buna credinf[
impuse de cerinfa
aDare ca uq prin.ipir'a";;.d qi or, rtunJu.o a" conduitl
&tflil,Tiilif;* pe care a primit-o in drepnrl comer[utui
internafional'
di, dreptul pozitiv rlmdne
rolul bunei credin[e potrivit ,"gt.*rni[ritor conceptului care ii face forfa
incert. Explicafia faptului ,tll,
u*uiguiiut"u
dar qi principala ,iafi"iurr.. oin
puni ae vedere tehnic, buna credinfd este
nu
c[rui confinut
un standard:uriOit
"tJ"i"*i'ai
(aOicA o' regul[ qeXeralX
I altcarea sa
poate fi stabitit d#;i; ;;.ret, de tiraiiu "u'i'In judecatorilor/arbitrilor'
consecintd

1as6 loc imaginafiei partilol si

in celean urm[, a
Rflrntne loc, astfel, pentru
imaginafie .*. *"prr',Ju'9aa,J,.,,f.aAexcese1or. prad[ tenta[iei
teama.c[ unii 3uaec'etori qi mai
ates,,rnii*Oioi u, prt.u cldea
sub cuvant,ra p'o*o' eazlhunatt*ll+..l*":t*i
de.a reface contractql
unii autori tprin# J*p-nt'"ry1t}*i
consider[ buna:credint[ :t !: :::
^: care'
dirl eontract $1
gbliealiile
tabiH.oblieuti" ir"'piiEif tut"ia"Ut"azdlqate
lffii;#f;ilIigw.*"rg,?su'ra**u*blolridreptuluicqntract,.l,lntimpce
pentru ceea ce p[rtlle
alli autori socotesc;a.*Af*alir..toutGoiulre-spectul de drept'
qi p.ni;"t hoicile tradfiibnde '(abuz
au convenit de manier[ explicit[
a-limita comportamentele neloiale'
interpretare tefeofogice .t..) *rrit" e.Astfel,
rnclusiv,ruu'Jp--"eii;r*t;;i;;i.i"i*rr"i"aito1.ag3ptdraFf
T#'fiff*::#^*tr;i,:iffi:3:Kf obiectiv al
:;xtr^W
':#:{K;f
conceptului'
qi care u u"..n*u laracterul
echitate) par-e
Gatiune refractar la aplicarea bunei-
De principio, ir"pt"t qg "o^**iilr, "*t" prin concepfia general[ a
credinfe ,turdird3uriaic. eceasta-.e explicl qi
"u
acestui sisrem dil;"il;; iiaurJuiimul atrs pe rafiunea economic[
 46 Elemente'fundamentale de drept al come(ului' internafional

formalism decat pe subiectivismul conceptelor,morale. Cu,;toate acestea

buna-credinf[ s-a insinuat qiin common-taiype culoarul normelor de equi!, dat
(doctrina estoplel interzice, astfel, probele cire s-ar putea face:in favoaiea
Bl,
celui :care a acfionat cu rea crediril[; ori cwe s-dr baza pi acearea eredinf[ ori ar in
ignora-o).'oareeum mai recent, buna credinf[ a sedus, ins6,, pe jurigtii,ame-
cel
ricani care{au reglementat-o expres in codur comercial uninormial suA
tel
ddndu-i'o deschisd qi forfa unui reper general gi,universal aplicabil.
LTunoa$terq mt
In familiri sistemelor de,tradi.tie romanista areptut german (BGB),q,i oel
an
,".elvetian'(codul civil) aloc[ un spafiu larg bunei credinje; ele acceptand inolusiv Di
intervenfia judecdtorilor,pentru reamenajarea conttactelorin hlmina'acesfui
SA
standard. Noul cod civil olandez (intrat in vigoare in 1993) merge, pe aceeagi
a1
'linie, atat de departe inc?t permite judecltorilor s6 refuze aplicLea,regulilor
oalg synt ,,inacceptabile porivit criteriului bunei credinle,, (ralirinii gi SA

echit[tii). Dispozilii cuprinzdtoare acoperind momentele nagterii; executfuii ,rf

qi stingerii obligaliilor, se regdsesc in recenrul cod civil din st
ai euebec (intrat
in vigoare in 1994). Formule similare se,afl['in,?rincipiile dreptului euro- st
pean al contractelo. (ry. 1. 106), precum gi in dreptul uniform,,respectiv
in
ri
Convenlia Nafiunilor Unite privind vdnzwea internalional[ de m[rfuri (art. c(
principiile privind contractele de'comer{ si
J2 ry_io internafional elaborate de
' ,,
UMDROIT (art. 1.7). '., '
a
Dreptul franoez se situeaz[ pe o ,pozifid de mijloc intre reticenfele
tjld.1fionalg ale common-law-ulaigi entuziasmul codurilor olandez,
german sau american antecitate. chiar dtic[ qi in ,Franla-,conueptul,este
.lr"ii;;, d
ln e
expansiune,'la el se face referire cu o oarecare prudonfl. Mriitales,in.domer c
niul interpret[rii'contractelor pAnI ln'prezent'tribunaleie au ufi*uttr"*iunt c
preeminenfa forfei obligatorii a, con'tiactelor, faf I de exigenfele,
bunei rruoini, C

(refuzdnd, de exemplu, s[ desfiinf eze clauzele penale I

elcesive ori ,e u...pie
invocarea relei crbdinle'impotriva,cererii creditorului :de fi distrus
tot iceealce (
s-a.f[cut lmpotriva'prevederilor anlajamentului contractual)., De,aie;;;;; (

jurispruden lei franceze estel ince, mare in rr.u .. pJuli; t,"p;;_

1":1y:rt,
vlzlunea. ln acest sens nu este recunoscut dreptul judec[torilor
l

de a revizui
contractele devenite excesiv de'oneroase pentru uni dintre p6(i
ca urmare a
unorevenimenteimprevizibile. , ',..
in ciuda tuturor diiferentrelor de atitudine menfionate, se poate tofugi con-
stata c[ in dreptui comer'fului interna{ional, tendinfa g"rrruti
- confirmatd de
dreptul uniform qi de reglementlrile nafionale *ui n6i este favorabi-l[
- cres-
terii rolului bunei credinfe qi a conceptelor asociate ei.r

I Vezi gi Beatrice Jaluzot, La bonne

foi dans /e,r cottttuts. Etrrde compattri:i ;i, iroi/
frangais, a//etnand et japonais, Paiis, 2001, p. 39i gi unn,
 47
Constantele drepnlui iomerlulai inte rnalional

k) Aprecierea ti validarea actelor de comerf prin raportare la stan'

darie nederteminate cum ar fi standardul ,,tatilui de familie 'grijuliu",
uirr"o*.."iantului profesionist6''qi aI'rrcump5rdtorului mediu neatent("
con'
i, ;i;;rrl rfu regulaior,,dreptul se'vede constrans a ingloba o serie de
,.pt ., semnifi;afe axiologic[ care ii devin intinseci qi care ltmitaazilacfiunea
sau o adapteaz[
tehnicii juridice, in m[suri in care aceasta devine abuzivd,
la scopul mai indeplratat (final) care constituie ra{iunea ins69i-
a
;;[# internatrional)'
angajarii lntr-un raport juridic (lntr-o operatiune de comerf
pii acest punct de ved# ,,un piocedeuluridic nu tr?bu-ie considerat ,,bun"
sub acest raport el arg
sau ,,r[u., irin raportare la scopul imediaiurm[rit, c[ci
a fi socotit numai ca ,,apt" Sau ,,inapti! de a atir\ge
rezultu[ol voit 9i ca ,,adecvat"
,uu ,,inrd.cvat,, tehni.ii Oin .*ifu.. parte. Un procedeu p{! ,,bun" sa11
mai ridicat, qAndil
,,r[ull uton.i cdnd fl raportdm la un scop mai,deplrtat;
,rp,rn"*, adic[, unei judecdti de. yaloare."l Dintr.o atare,lperspectiv[ s-a
r$tirrt c[ ,,cu c6t drepiul atinge prin fermitatea conceptelor scopul de secu-
de scopul
ritate care ii es.te proprir, cu alat mai mult risc[ s[ se indgtrdfieze
*
r"*un rno.uiur justilia. O regul[ juridic[ riscb cu atit mai pufin
."-i
"*
,6 uiol.r, justitria cu cat supletea formulei qale li pelmife o mai exacta
adaotare
-- lacana|particular; dar atunci ea ofer:[ cu at6t mai pu{in[ $9ouritate.i.2
justi{ie are
fn .""u ce privegte dreptul comerfului internafional ideea de
drept confinut, tn primul i6nd, echifibrul prestaliilol iar ir,r al dqilea
rand,
echilibruf intre riscul asumat de fiecare,dintre P64i,Pe bazainqederii in
garantat[
cealalt[ gi in.aparen{ele care guvernqazd consiryf[mAntul, incredere
securitate. De
de loialiiatea lir reciproc[. Un atare echilibru inseamn[ tocmai
qi
aici apare urmarea ci ln dreptul co;ne4glui internaqional ,justilia" ,,secu-
iffi;:Sunt mai apropiate tn confinut qi sunt m.ai pugin conflictuale' Aceasta
explica de ce in arepiut comerfului internafional se recurgg fleyent 11tju1,
OarOe menite a infrOduce in mecanismul silogismului
juridic gnit[ti de
m[surd a loialit[{ii gi, pe cale de consecinl[, a gradului tn care increder'e,3.Be
stpn-
reflectd in gi este r[spl[tiffi de echilibrul riscurilor asumate. Asenlenea
aarOe sunt juridic" -in sensul c[ sunt stabilite 9i recunoscute de itg: - li ne;
determinate - ln sensul c[ detaliile confinutului lor se definesc numai in
concret
iil;;fi; ;t, ;;;;.ore" flexibilitatea lor dar qi caracterul for- inceg,
)Jt;;;;"dtrt[", ,priceperea comercianmlui profesionist', ,,reasonable may"'
I M. I. Manoilescu, Pia fraus, fit ldei noi in problema tehnicii juridice, Rev. Dreptul
(nundr festiv). Bucureqti, 1944, p. 1 5.
2 G. Renard, Ic procOs rlu conceptualinne juridique, in vo/. Le Droit, la Logique et le Bon
Sens, Pais, 1946, P.79 '
 48 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

,,reasonablet time", ;,Hasofiable care((; ,,relsonablgness o/ ordna,ry lnenK cu

etc. nu sunt'abstracfiuni ci standarde ale dreptului comerfului internafional fel
care se apreciazd,in'concretl,determin0nd efeotejuridice speci.fice, Incidgnfa SA
1or in dreptul comerfului intemafional este cu atdt mai ampl[ cu c6t se aqteaptl (c
ca acela'cue osto,4ng1snat ln,comerf sau care realizeazd, o operafiune de p(
speculafie - comerciantul profesionist, deci - s6 aibd alte curioqtinfe qi alt
. comportament decdt particularul care este strdin de come4 gi nu face,specu- c1
'"lafii. in mdsura in care unele standarde existd qi in dreptul civil ele vor fiapli- gi
cate in mod diferit in considerafia faptului c[ una,din pdrfile raportului
juridic invocat este comerciant sau in,consideralia faptului c[ esle vorba d
despre o operafiune de speculafie sau de credit interes0nd come4ul.l o
Standardele juridice nedetenninate funcfion eazd ca,,instrument de cali- c
ficare" a conduitei debitorului sau ca ,jnstrument de diferenfiere,, a produ- n
c6torilor qi produselor (m[rfrrrilor, bunuri-lor). Astfel, atunci c6nd se afeleazd f
la standardul ,,comerciantului profesionist" sau la'cel al ,,grijii rezonabile,, C

ceea ce se urm[re$te este protejarea creditorului dintr-un raport juridic deter- a

minat prin aprecierea modului de executare,a obligaliei dibitorului sdu, pe a

calea compardrii acdstuia cu compoitamenful-tip validat in timp de masa l

comercianfilor dintr-o anumit[ ramur[ de comerf. Atunci cflnd corectitudinea l

executlrii trezegte dubii ea va fi consideratd ca suficientd in mdsura in care

corespunde.standardului. ,,Grija rezonabil[ a comerciairtilui profesionist', va
fi definit[, ins[, oarecum tot pe caz, stabilindu-se ce insearnh[ ea cu adev[rat
intr-un anumit domeniu al comerfului, tntr.un anumit.loc qi timp, intr-o anu-
mit[ conjuncturd. '] 'i ],

cdnd se apeleaz[ la standardul,,cumpErdtorului mediu neatent,, ceea ce se

urm[reqte este protec(ia unei intregi categorii de creditori (ex. cumpdrdtorii
cu amdnuntul al bunurilor de.consum sau titularii dreptului subiectiv la con-
curenfd loiald) crrora trebuie s6 li se dea qansa reronabiH ae a diriring;
bunuri qi intre ofertanlii care sunt qi produc[tbrii acestora. Un ur"*"nea stan-
irt*
dard se utilizeazd, in domeniut drepturilor de proprietate industrial[ qi mai
exact ln legdtur[ cu protecfia drepturilor urupro i.*elor diitinctive ale *Xmi
(mfuci, desene qi modele industliare, apeialiuni de origine
9i indicagii de
provenienf5). De asemenea, standardui respectiv este=uti1,;ip..ulifi"*.a
caziurilor de concurenfd neloiald. Astfel, in situalia in care p.iin moau ae
prezentare pe pia{[ dou[ m[rfuri se pot diferenfia obiectiv prin anumite
semne dar acestea sunt insuficiente spie a-i affage atenfia ,au a-l ilmuri pe

I A. Berger, Enq,61eOr6,
Dictionary ofRotnan Law,philadelphia, 1953, p,1l- :: ,_--_
 it't:-oli"ql 49
Constantgle dreptalai come rlului

medie carc analizeaz[ produselg

cump[r[torul de inteligent[ qi informa{ie
n.i r"
fflr, o atenfie ,p..iuie,'ut c[ este vorba despre contrafacere
:ot"Th"prima ipotezd este ocrotitfl clientela
sau, dup[ caz, de.oi.rr"ntu ne1oia16.,1n
(comunitatea comercianfilor de
(consumatorii) ; in rrr o, .ii.i1*,.onrur*[a
pe o piald).
juridice nedeterminate, dincolo de ocrotirea
Prin recurgerea la standardele
pentru_definirea confinutului obli-
creditului, se evit[ r.g".i.rL oe ourate
ga{iilor contractuale .oresp*nde nevoii de celeritate a comer[ului'
.!.ui"
in conditiile incre'
t) Vatidar., u"i.ili--a" cou1e4 viciate, incheiate Problema pe care
aparenfei)'
derii sincer. int -oiii"u1i" upui.nt5,(teoria
t"r*u
Ia urm[toarea interogafie: Pot
o ridic[ aparenta in drept se poate
conta subiecfii d" d;"p;; ."tu.t au
f[cut cu increderea sincer6 intr-o anu-
care sunt terfi' sau vor
mit[ situalie,juti{ic[-ieiurgind din raportuti lut}.l"pe care nu au putut-o
;;-; upri.anao-ri-1" g^r:ulitate diferit[
"a"u
cunoaqte in toate semnificaliile ei?
Cu alte cuvinte' Pot conta terfii pe ceea
ce
diferentrei dintre
au f[cut uuna-.r.antx sau vor risca s[ suporte conseci$ele
"o
aparentapecares.aubazatqirealitateaascunsdlnspateleeiqipecarenuau pdgubitoare
putut-o cunoa$te *i
no ar ii putut-o cunoaqte fdr6 investigatii

oricbrei aparenfe ingel6-

Logica stricq[ ..i. ,u realitatea .q b,..lleacdtiUaiqtea ins[' ca
roare. Echitatea, s;ilil; fanzac{ilor qi'celeritatea,afacerilor cer'
aparenfe ]oafe a tnwft'
realitatea s[ fie sacrificat[ in folosul unei ':lu^'l']
ceea ce s-a
iliffi;a;^r1.;;*rr' comandaq,rgpte contradietorii formeazd
a rapor-
numit in drep! te*iu uputqnlei' Nevgia
Oe
3t{it]tu:-t- l
:"t"itate
turilor de credit reclierii ff.i". qi'ii'haq,prioritate
spre a 4goperi
-"impuri'
p.
;il;lr;;;r*
-- .i.i rrr.itrr s o ci ale, " fondu*. nteazd, ul *_
:_1111' : : -..,
^ ^-
'unul con-
i. a" vor putea bazatefiiipe un inscris care atest[ manifestarea 1n care
simgmant, in ,itoutia i; ;;semndtura era fals[, adic[.in situalia
cr nu a fost
*'11mt]mdntul d-qpalitatea aratd
ffi;;[i;r.rirotit+,t falsificat[ va fi eL totuqi''obligat
consim{[mantr cfa ce.oii"*at1i6 a fost
I*e A;rtii .ur", * u"na grq$in1[, s-au bazat pe,lnqcrisul
ce,confine acea
manifestarii de'voint'6 utl6 T
semn[turh? ii. Daci int.titot,ioqslltator al
alte mgdafitdti de pJat6 decdt cele
;;i#ffi rntini'aecat cel re'al sau arat[coro:cu
;;;;il ., ua"raiui.rrir" perE,'te,4ii lgn6'credinf[ s-au baza!' pe
;;:Jdil; ;; ';;;ilt*u r'i astfel up**tr' vor avea ei posibilitatea sr bene-
ficiezede prevedefii" ,"rp."tive cum le-au cunoscut qi ln ce condi{ii?

I
I G. Ripert, La rlgle morale dans les obligations civiles,Paris, 1925, p'275' i
l
I
I
I

!
 50 ElementE furrdh'irienthle dE drepf al dome4ultri
internafional

iii' Dac[ inscrisul constatator'hlmanifestlrii de vointr[ indic[ o

cauzdmincinoastr
in spatele cdreia se ascunde o cauzd'ilegall sau/gi imorau,
adic[,i, id.;; -luct
in care actul a:fost voit dhr nu potrivit cu iiormeie iJgii, i"rtii te4r
care,,,cu.,bund
credinf[, s-au bazat pe acest inscris fdr[ s[ qtie cd
'latd, vor suferi ineficacitatea
apiienta;rrr;ltl-ri** exis
rui? iv. Se vor vedea lil;ri o" ben
terfii
-care,
"uiig.tiii;l;
cu'buriH credinfr,,au contat'g[i puftdtorul.n;A iecipisiwarrant,
treb
unei filiere sau unui condsament este cu adev[rat prrrouri.*.
cere sd i se livreze marfa incorporat[ in titlul
* ar.ptoi:, con
respectiv? Dar cei care au contat actr
pp ceea ce era inscris in documentere (titlurilej
respecti* qi,in ;;;te; txti.
au efectuat pl[fi aferente unei cantitalii]de"^uiediferita
de cantitatea tivrati tuh
cu adev[rat? v. vor putea terlii care, cu bun[
credintd;au-contat cr debitorul sur
lor este proprietarur unui fond de come4,-rx-9i uuioriii.":.."arir,
acestui fond deqi in realitate acel debitor nu era
;il; dec
dec6t un proprietar de com- jurj
glezlnta? v_i. Vor putea terfii care, cu bun6 credinf[,
interferat[ in gestiunea ungi societdli in comanditd
;r;Jrd;;;;;;; un(
simpl[ sau in comandit[ ant
pe acfiuni, est6 un'comanditat, s6
fin[ nelimitat raspun#io*" ur"u persoand
deqi, in realitate,. ea era un comanditar?.rvii.
vor
credinf[, au contractat cu o persoan[ ce se]cbmportuiutea
i"4ii .*.,
cu bund jur
.u un veritabil mandatar teo
(mandatul aparent), s6.uyfueasc, pe pr.rrpurri*.rO.rt
acesta fie c[ nu avea nici r1n fel oeiaporturi juridicb
O.$i, i, ;;;ii;; ln
cu ui*rotor mandatar riti
fie avea raporturi'cu un alt obiect sau alt conlinut
dr.ir;il;;;ffi:fr m,
R[spunsul globar Ia toate aceste intreb5ri
raporturilor juridice, degpotriv[, ca qi spiritul
*t
;";rprdionnqi securitatea m(
au cunoscut viciile manifest[rii de voini[
a.
"cr,iiate;;fa
#.fi;';;;; sa
luat-o 1n considerare, cer ca, ln anumite
sau ale situafiei.iurioi., pr';; ;; diI
caztJrt,aparenfa s6 precumpanbasc[
asupra realitdgii. sau ,,s[ fie interzis' a SA
c5uta .""u put", fi.;;;i
,rb
aparenfaformeijuridice,,,l ,, , "r]* :
dn
La prima vedere are loc o sacrificare a moralei
$i a,logicii,juridice tn:folosul a'.
economicului. in rearitate, nu.este decat
o imbinare'd?monl-ousa,a acestora
prin intermediur unui.coneepr su_pru cdci
care au crezut cu adevhrat ln ea;rdeci
eb,i*il;;ffifilI;;, ;il; 1n
1n
care qi-aii,asumat ais.uri. rotoauta pri-n
aplicarea teoriei aparenfei.se opereazdo f.a
ir.lrp irt , in"tllrrt, iu,concurs nt
ale participanfilor ra circuitur eomercial.'n
dinamicd a creditutui p.
Iinia ioltit,p;iil; ;;#;; pr
:1rg
care prin riscur rapid
dreprut trruui"te o
dar nu
fiil;;;-;r;;
nejusrificar;rilil-i-prrsioneazr
p1";lr'ai dt
i::1,
economicd ,
viap 1e

t lbiden,
loc. cit.
 Co ns ta n te le drep tu I u i co me rlu t a i ille rn a I i o n a! 51

de damno
Sub rezerva aplic[rii principiului'certat
obtgagiei'de coopelare
l:::::-d:
a pH4ilor, pentru ca
'']f?'
lucruru captandoqi u"br.ru[rif s[
pe aparen16, 6unu"u.t din[[ trebuie
te4ul se poat[ contain mod legitim
existe in momentuf formarii u.irlri
incriminat. (Spre pi1d6, pentru a conserva
contfagtat CU O SOcietate apargnt[
beneficiul actului s[ui'o persoan['carri'a legal
ffebuie cain *o*errilt lJntraotarii
s[ ficrezrit cdtratreazdcu o societate
non nocet).]De asemenea, p[rtile la
constituite; c\ci malafides supervenient
de'efectele acesteia' (Ex': socie'
actul creatcir a" upiln+a6 p* beneficia
subiectul pasiv al rapor-
iefri. rp*"rr" rr;;;il;Jr"J..r*g irrtre asocia{i;
efectului excepfiile care li
tului e,ainbial'poate opune purt[t6ru1ui
numai tntre terti' in fine' spre
sunt personate'etc9'l'aiXtt"f*i1"ia""iitr*t anularea actului
deosebire de erotire eare'oonStituie' un"vieiu'pennildnd
credinp dreptul de opli-
juridic, tnciedeieail;p*;rle oterl ter,futuide bun6
i'iciat - care este astfel consolidat -
qi
une intre menlinerea,Ji..t"ftt actului
anularea acestuia.l
extelglq?r9 neconfbrml reattafii, a ctpdtatvaloare
,

, ,
,Aparenqa, ln seir'Sul'de
a ceeace s-a numit
juridic[ ca urmare .Jr[**uei jurispruJenfale. La baza
circuitului civiVcomercial'
teoria aparenfei in drept a stat ra[iun.";;;il;tiii
cu aceea a'cele-
in general -'u rr.A-ttiiui,'in speiial - t"ltft'.a' naradgxal,
aparenta se contureaz[
ritdtii. Generat[ Oe;es"*rned:priorit[1i qi exigenle,particip[ la circuitul co-
mai mult .u o';,SutuiuiA'*.t"ia"tiv[" a celo'1*
care"99}teqte subiectul de drept
mercial, acordat[in,-rir.r*rtunfe speciale 1i
s 6 fac[ investigalii;;;il;t;ii
na"ieon snscep.tp e' a paruttza gau ilcetilt
mai mult
;".*t"';;rp"tt ir,lt jurii'ice'',,Aparlnta bste' leci' un eveniment mult sau mai pufin fortuit c[ruia
sau riiai,putin votunl#;;;;#;.rdmai
;il_ifr
' ;#;;;ffdi*i;*;fapt
iJ;i;;9; t cauzatil^1-11i:l::ffi:
juridic{sensulstrictaltermenului."2
'spie aeoseuiie Jelu'una crearnte
de drept, aparerifa corespunoe
a irnaginii reattefli ip conpiin{a subiectului
rntotdeauna iup *rilria'real,'cdre rndreptdtJqte subiectul s[ creadd
,rri
intr-o situafie juridii[ fictiv[. n..urte Siui" a"
fatlui e acrediteaze lolciirz.ii
atdteaefecte practice tncfltjui{$ii
false se i*pun. c, ,*n nr[.tJiip1"Or..
nu,au putu, r"p.arifu-.i ii i-uo dat posibililatea de a
,n*#rlilriti#il
qi canil'ar{1paiiut". Eficacitatea juridic[ a aparenfei
este'
;l#.'*f.i*.a practiie le-du impus qi
deci, uritil aint . el""L=iJ:juridice pe care nebesit[1iIe
le-au dbdus din st[ri de faPt' 'li '

I Vezi A. Sevein, oP cit.

Bordeaux,1939'p' t'49'
2 R. Vouin, In bonnefoi. Nonon et r6le acnuls en droitpnvlfatqais,tez\
 52 Elemente fundamentalg de
{rept,Al come4qlui internapional

Din aceast[ origine predominant jurisprudenfiar[ pot

consecinfe importante pr.ivind teoria aparenfei
fi deduse doud ca
gi incidenla ei in dreptul rit
comerfului internafio-nal. pe de o parte, este
vorba despre caracterul relativ la
uniform al solutriilor in variate sisteme de
drept. Sub imieriul unor necesitdti ce
economice comune, juriqti apa(inand unor
au operat, pornind de la concepte qi institutrii
familii juridice de iltilif.*; os
diferite, o adecvar" u or.ptutui
pe direc{ia convergentei. pe de altd parte,
este vorba despre caracterul eroziv
al aplicaliilor aparenfei pentru instiiutriile ql ju
principiile Jturi". ale dreptului.
Deaici decurge, uneori, ripsa de sistem a teoriei la
aparen{ei in cadrul anumitor
al
,-gcoli de gandire juridicd. DupE ce au beneficiat de aportur s[u regulator,
juriqti nu au mai vdzut util sd continue unii a(
cu elaborarea unei teorii generale care
ar fi accentuat rerativizarea unor principii Si
considerate .*r".
sistematizatd sau nu,_teoria aparenlei
bulverseazr, intr-adevir principiile
tt
fundamentale ale dreptului civil. Astfel, ri
unere p..rour" ,, pot vedea impli_
cate in raporturi juridice ra naqterea
clrora nu au participat qi nu au consimgit
(ex' persoana care este (inutr de contractur e
incheiat cu un ter.[ de crtre
mandatarul sdu aparent), ceea ce pe d1o fl
q*g, incarcd principiul libeftafii
contractuale iar pe.de artdparte, pL
acera al rerativitEliiaitetor juidice (res
inter alios acta alii,r orqiu ,or)r, neqae prodesse
i
S
potesr). De asemenea,
validdnd transmiterea unor drepturi (
de c[tre-un non d)minus (ex,cazur drep_
turilor transmise de c[tre o ro.i"tut" aparent[ f
sau cer al trasurui care trans_
mite cambia prin.gir degi nu-gi executasl c
obHgagia prin.ipura fald de trdg[tor),
teoria aparen{ei lezeazd, principiur
,,nemo plus }uri,r'ad alium transferre
potest qaam inse halet'r.if (
iils, grig ?p+.,.a.19u lg9.{r.r-rp*"n[ei se uSun!. .u
ac!-e
lule s[ producd ?tecr,r j[rrdi.. *ruuii. (.i. .uiui:mandataruiui caie
\
baza unui mandat lovit a. nurita;-*,
lljlye..lrain
transmire proprietatea obfinut[ p
;;i;iuarreto*rui care
ebaz:arr;i;;;-ir*, ,ril, ..". ce conrraiine
oryrir,,* ,,qo)) nuilu* ev nullumproducit e1fuctum,,.1
In ciuda acesror r3Tarci, te*iu up*.nil
vedere, o ,,teorie dizident[". Ea
;;#,,hin pur.rul nostru de
se iazeazd,pe o interpretare subtild
ra{ionamenie qi instituiii juridice a unor
(cum sunt institugia bunei credinge,
a simulaliei,. a culpei, a glstiunii de "il;;
afaceri, a erorii legitime sau in common
/aw, institugia agency-r/tn necesirarc)
care caplt[ consecinfe speciare intr_un
domeniu special - cel al comerEurui
inlernationar. Dreptul comerlurui inter_
nafional este acela care apermis,
cu titlu de generalirur., .u ie4ii sa
numai de ceea ce au vizui,si sE ignore fie tinufi
.".u ." nu au putut cerceta. pe aceastd
I D. Gherasim,
Buna credinTd ln raporturileluridice
civik,Bucuregti, l9gi, p. la,:.
 53
Constantele drep ului **"1!to''iot' *olioool
cdci secu-
inseparabile: aceea.a creditului'
cale el a satisfhcut cele dou[ nevoi ii imyinse pe subiecti ''
ritatea dinamic[ oferita prin apiicatgl,S"ti"i.unarenteiap3renlei permite redu-
la acfiune; precum ;i'[; rrJ"ritatii ,'cdciLoria
cereainvestigaliilorlaobservarea,pontune-4,'giprofesionist6-arealit[1ii
:

ostensibile. qi caraoteriZat de alte trxsHturi

ale raportului
Lipsit de asemenea deziderate
juridic(raporturile,u*lionu..dejuslivilesuntsuficientdestabilesprea
l[sacontractanfilortimpulsprea-decolarealitateaascunsllnspatele
ajunge, pe un alt plan' la
aparenfei inqel[toare i* i"r*.iismul lor accentuat a con-
rezultat.,;;;;arenlei f5sandu-o inutil[), dreptul comun'
acelaqi
sacrat aparenlei ,oioi *uriinal
pe .*" i-*.rnor.ri in dreptul roman, limi-
tdndu-seladoarcdtevaipotezedeexcepliec[rora}sePoateaplicacutntreaga.
,igou.. adagiul,'eFror communis facit'iuf"'
 tallde a ciror
executare constituie, tn condi{iile date, un abuz
de'ome4 dren!.lly[9*:.Lt
reprezint[ exercitarea unu! $1ep1 4e peg..JitYlSgl 3""'Hi4'inng0$ffifl.tr
eiilffifii'a1};ftde- ugiig"tgie ?se"l}.r -dq,P-1,"{H3.***":? .p-o.gI l9gll,g
"9*uirp:rit4;,a
slirj'cnfartofifit'i;E'ffiiiJ*infJresetor unullgg]-9g|C1e;-uulssqgn]msjgnt'
d,faf An'tlexercitarea unui'dreDt valabil se
ia#m;r*iifr ti*i::'m*lrii;;SffiwuIryffiry{i*i11rp#
cinsidffi Ias1toru-o*u"sitrt:#p-ii;ii[qF'lieeiil1es'E:**
-*il,iei-ffii#i"et.illiii#"*;;:ffiffiffi4'I6ii,iiitfi arept. reoria abuzului
jurisprudeirlei, la prima
de drept qi aplicaliile sale sunt ciealii ale doctrinei 9i
profundd,
,"4"r" r"nriuit" ia'presiunea regulilor morale dar la o anliz[ mai
prbocupate sE serviasc[ o finalitate econQmic6; anume aceea 'abuzului a garant[rii
de
iecuritilii dinarriice"a circuituiui comercial. La sancfioiarca
drept s-a ajuns; agadar;'rrr[]modificalea normelor legale ci pe caleh,
unei
inteipretlri, vizdnd dezvoltdri complementare cu rostul 1or inilial' In acest l,

,rr, ,-u apelat la teoria'cauzei ddndu-i-se o aligalie mlilarg[ decdt c9a,s1ric1 ..(l ,

tiiteA" io**"a contractelor.'Astfel s-a ajuns ca Cglcetliea scopului avut

in-vedere la exercitarea unui:drept (,,cauza exercit[rii") s[ capete o impor-
tantd Simikir['cu cea'a scopului urmerit 1a manifestarea voiniei u91o]I-9 de
drepturi kauza consimtdmdntului). O atare abordare a fost completit[ cu
;;;;fii i; rh" irsiitWii:.om ar fi rdspiinderea civi16, gestiunea da afacei,
repetifia indebitului qi chiar actiunea in revendicare. Ideea fundamental[ este

I J. Calais-Aul oy,Izs applicalioru l'aparance en droil commercialfangais,Paris, 1985, p'19'

c/e
2 C, Cunescu, Dic/ionar juridic de cotner/ exletzbr, Bucureqti, 1986, p' 10'
 54 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

cd persoana care se angajeaz[iliitr"un raport de drept nu trebuie s[ se vadd

surprins6 de exercitarea dreptului corelativ obligaliei pe care
$i-a asumat-o,
intr-o manierd de natur[ a-i provoca o pagubd in mod legitim neavut[ in
vedere la data angajamentului qi inacceptabild la data producerii efectelor
acestuia. Chiar dac6 de astd dat[ nu este vorba despre eiercitarea unui drept
infectat de. vicii ci dsspls un drept perfect valabil,:titularul.acestuia vah
lmpiedicat s5 ilvalorifice ln m[sura lnrcare proced0nd astfel stric[ echilibrul
economic dintre el qi debitorul sdu; c6ci ,,dreptul lnceteaz[ acolo,unde,incepe
abuzul'..l Debitorul pare a fi, in acest caz, celprotejat. in realitate protejate
I .,,._ sunt echilibrul economic qi,increderea celui care s-a angajat in relagii de
I
comerf internafional cu speranfa legitimd cE va cdqtiga gi irwingAnd teama cl
va pierde. Dacd , in anumite cazun, condiliile carJ fac aplicabite anumite {
x
institujii (tehnice) ale dreptului nu sunt intrunite, cel care caut[ a se imbog[fi a

profit0nd de o asemenea situagie, nt,poate fi sprijinit in demersul sru qlnu T

pgate scXpa de reslituire4 nejustificatei qale frnUogaliri atunci cdnd

I
7

aceasta s-a
produs, ploceda altfel ar insep4a sd sp,qdmitE abuzul de o situafie cu *
{
aparenfa lesalit[lii;irr cgnse,cinffl: abuzul.dg o situafie favorabil[ va fi
condamnat,? Sancliunea constd in aptitudinea recunoscutd debitorului
ofligatiei cor,elative dreptului de carq se ,abuze:azil,,d" a r. debarasa de acea
obligafie. Dg asemenea, ,,s[v0rqipea abuzului de dlept atrage rlspunderea
civild a persoanei ce- a pus ln miqcare abuziv dreptul sai, cu obligalia tgz
repar6rii daunelor ce le-a cauzat, in temeiul principiu,lni c6 executarea-unui
$
drept n-u poate lezape altul.,,3 *
In dreptul Come4ului internafional aprecierea abuzului se ,va face prin
recurge{e la-standardele qi cutumele care c:aruc,rurtzeazfl,profesia de $
g
corirer_
ciant, regulile artei in materie. De aceea aplicarea teoriei aiuzului de r
drept tn
domeniul comer{ului internafionar este, in acetaqi timp, mai extins[ qi
mai
riguroasd. Lipsite de-posibilitatea referirii,la'rqgulile #ei, raporturile
civile
cunosc cu mai mare dificultate exercit[ri abuzive de drepturi.
De aceea tehni-
caya avea,in cazul 1gg, prigrfute'fafi pe de alrd,parti,i, or.pi"r
Eeintenfie.
:omun abuzul va fisiabilit in funotig o" plecrpte morale vugi, in ti*p ,, in
dreptul comerfului interna{ionar el va prtuu fi identific.t p"J" ,"p";; i;
uzanle formate in'timp oi ia
]umina unor comandamEnie dil;"bgi;;;:
nomice bine conturat; ;i chiar cilrifi.rbii;:"$;ri;iffiffi ;;;il;i;
Yezi, inclusiv penhu o pozi{ie criticd la adresa teoriei abuzului
,-.1 de drept, M, planol, rraitd
d/4nrcntaire de droit civil, paris, 1941], vol. II, ru.. g71.
2 G, Ripert, op. cit., p.236.
3
C. Cunescr.r, op. qi loc, cit.
 Constantele dreptului comerlului internalional 55

respins teoria abuzului de drept.ica; de,altfel, 9i pe aceea a bunei credinfe -

ori au incercat s[-i limiteze:]apliearea,'peitbmeiul respectului des[vdrqit fald
de ,principiul autonomiei di, voinl[/libertdlii contractuale. in dreptul
comerlului internafional, posibilitatea referfuii la uzanfele comerciale (,,regu-
lile artei) qi la exigenfele obiective,ale comerfului,deschide,calea sus{inerii
c[ abuzul constituie tnc6lcarea unor nofine (nescrise) pe bare cornercianfiile-au
cunoscut ori puteau qi trebuiau s[ le ounoasc[, 9i pe,safs le-au,presupus a.fi inte-
grate in raportul 1or.
Recurgerea la teoria abuzulgi de drept are loc fie in mod complementar cu
unele,t.o"'ii.difefficumulativqi,eventua1,ininter-
relafie cu, altele (cum,ar,fi teoria.improviziunii sau cea a bunei' credinfe) fie
in locul acestora, suplinindq.le absenta ln sistemele de drept unde nu sunt
agre?te de instan{e.rAstfel, dreptul fiancez rdmdne,,tnc[,rsub semnul marii
dezbatei doctrinale de la sftrgitul secolului al XIX-leacare a l[sat in umbr[
buna credinf[ spre a promova - cu prudenf[, totu$i - abuzul de drept (nu lipsit
de leglturE cu buna credin[6), mai int0i in,domeniul dreptului de proprietate
iar apgi itr toqte domeniile,'inclupiy,cel al contractului, (De pild[ abuzul de
drept iqlprmi4area_uqgi contract $e.rU4ndat revocabil ad nutun; sau idega cd
ln cazul transportqlgi dq c[16tori, sp,{e a,nq fi abuziv in exercitarea drepturilqr
sale, c[r[uqul trebuie's[ flne seama c[ lndatoririle lui contractuale ir,nplie[ in
mod necesdr o obliga[ie de securitate - ca obligafie de rezultat - in favoarea
qitatorutui,) lufs.nrujenfa franceTX mai p!?1t[.identificE uneori re€uB cro:
din[[ cu ab,uzul de drept - mai alqs atunCi chnd exprim[ o concepfie larg[
asupra dcestuia dAndu-i sensul de exercitriu al unui drept ftir[ un interes serios
sau legitim.'Exercifiul abuziv al dreptului qi reaua credinfi sunt invocate, adesea,
in mod nediferenfiat (de exemplu in cazul rezolufiunil de plin drept).
Conduidnd la ceicetarea ihtentiei care st[ in spatele exercitXrii drepturilor
Ei caractdirifliii'finatitdlii'reaie a acestei exercitiri, tggg-qbf?ului dL itrept
a
implic[ un anume sacrificiu al principiului'celerit[1ii. DEId66:ItffiIT[, in
concursiil diio-cTdiffiGt:iHtfi;ffi 'pdre a primi' intAietate.
Nu este mai pufin adevfliat, iils[; c[ pe un pldn'mai generzil, garanfiile'date
increderii se refleitd ln cregterea rapiditltii cu care actele de comerf se nasc.
n) Extinderea''circulafiei''titlurilor de credit qi inopozhbilltatea
excepfiilor intre definitoriilnesuccesivi ai titlului. Titlurile de credit sunt
docuhente'iln baza G[to?ar,titularul (posesorul 'legitim)' are chliiatea sl
exeroite;,la.o,dtit[ deteiminat[;'dreptul'sp.ebificat ln cuprinsiil s[u. Astfel,
posesorul legitim al unei cambii define dreptul.de a incasa suma numeric[
lnscris[ ln textul acesteia, De asemenea,,titularul unui conosament are dreptul
de a primi la destinalie mlrfrrrile pe gare documentul respectiv le menfioneaz[.
 56 Elemelte fundamgntale dq dreryt.al gorne4ului. internalional

Ti.tlurile'de comer.f ca gen, lnglobeazd:treirspecii

de documente gi anume
efectele'de comerf, valorile rmobliuare qi
titlurite reprezentative ale.mlrfii. l
Prinicpalele trasefuri comune tuturor acestora.suuturmHtoarelel,i.
caracterul (
constitutiv ar,documenturui, in sensur ca dieptur
incorporat in:titlu qi nu,exist[ flri aeesta,,astfel il-c[,iil;il;H" I

lncht nu poate fi Exercitat,

modificat, transmis sau, realizat independent,
de documentul:eonstatator; ii.
caracterul literar, in sensul cr intinderea. (volumur:qi
natura) dreptului pe
care il specificd, pl..y_* qi a obligafiei
corerative sunt determinate ln mod
exclusiv'prin'menfiunile din dooument, fdrl.posibilitatrsa,de
a,,fi influenfate
prin dovezi ,extrinseci rui; iii.,carcateruliautbnom,ar,dreptului
sensul' ci posesorul legitim al'acestuia
inscris, in
define calfta4a indiscutabil[ de a
beneficia de dreptur respectiv, f6rd,sd-i fie.opozauitelhi.r
(precum cele de nevaiiditate, termen
,r, J*"-..rtui"
a. g.ul.ii nru*u.uuu* etc;).care pot fi
invocate imporriva unui'posesdr anterior;iv,
Irir.t.ririlr.go.iubl,-in sensul
cr tittul este transmisibil qi, deci, circulE di";;r;;il#*.Jffii;'ii;;
simplarpredare materiard a documenrului
persoane (titlurira purtrtor), fie prin
;; &;"=;;;.sorur regitim artei
gii(titruri ru [iairrl, fie prin cesiune
(titturi'nominative) : (Datoritx acesteilad
;Trr4,i;+w litrrrtr.-A ;r.d;
mai sunt denumite tifluri negociabile sau "
instiirmente ncgociatite.jr
Efectele de comer,t suntdo"cume*.
scurt qi asigur[ prata acesreiu ru ,"uilnii
rriu*ti.;ffi,dH o greanfdpe termen
a;-;;r; i'Iuift, ,..p*] de a primi
plata decurge in mod exclusiv din por"riu
,itrr-rri-"l, ,poui" iiq;#;;;
impotriva oriclrei.,persoane fizice su,
nglroune juridice cale,o,palticipat la
emirerea sau transmitereu ar.9i.
ordin,'c6t qi prin asimii+ry 1u,'suri
q,eo*!rl .irnbia (rratp), bir,q_ ol te
ff.ngu-motive de!rrf;i"i,."cul, de9i agesf4 din
urmd, pldtibil ra vedere iarnu la termen,'"r
Efectele de comed servesc in rera{iile
ir"pil;'e-iistenla il#;i;:
fiind denumite figurativ ,,moneda comercianfilori:,2 :
comerciare ca instrumente :---:- de
Ev pratl
r/'s]s
Creanfele constatate de efectere de
comed qi incoryorate in ele sunt ripsite
de cauzd" S-ar mai putea spune cx.i"
u31 o,c?\z|o,,are, ins[, re estg
intrinseca
si nu extrinsec[ Iriotiv"l'F;l;;;qea qoJuJii,estp,dqbtu:
pe de o parte,
intruq6r ca rirluri negociabile efectele
o. qnm.rt,,ri*i,{,ilt", pu pia(t; spre a
se facitita qi a se, accelera, circulafia
I;;; ;"i";'i" ffi;;; (eqmB[rr); rebuie
EA.fi".seutifi de nqvoia de a cerceta validitatea drEptului,il#;t"U;
ca{ruI raportului originar sau, in,general,
in .uO*l"raporturilor anterioare
I O. Capalana
, Diclionarlut.idic de conrcrl exterion Bucuregti,
2 19g6, p. 351,
lbirlem,p. I6g.
 Constantele dreptului comerlului internalional 57

fa[[ de care,ei sunt te{i; pe de altd:parte, intrucAt'se'doreqte protejarea celor

care au crezut ln aparenta Validitate a dreptului transmis prin titlurgi'incor-
porat in el, qi, in consecinfX, l-au acceptat caplatdliberatorie pentru debitorii 1or.
Impusd de atari exigenfe obiective, s-aidegajat regula inopozabilitlfii
excepfiilor intre,definitorii riesuccesiviai titlurilor negociabile. (in acest
context s-au ftlcut gi foarte importante aplicafii ale teoriei aparenfeir):,
Dreptul englez clasic,a mers cel mai departe pe{inia accepter,ii unei astfel
de inopozabilitdtri. Pentru rafiuni ?n special economice lindnd rde ocrotirea
creditului (cel care, de exemplu, pred[ mar.fa,contra unei cambii il qediteazd"
pe debitorul prefului:pAn[ la data pl[fii efectiye), qi stimularea,circulaliei
titlurilor (dar qi a,mflrfurilor,pldtite,prin utilizarca loi), juriqtii englezi s.au
ardtat favorabili tezei potrivit c[reia terfii se, pot prevala de regularitatea
aparentd a dreptglui transmis chiar dae[ au cuRescut,g[ realitatea eta diferit[,
cu singura condifie oa s[ nu fi participat la qaportul.carnbial intr-un scop
fraudulos.l Pe de alt[ parte, doctrina francez[ gi german[, in majoritatea 1or,
urmate de jurisprudenfil,z au susfinut, in mod tradifibnal, principiul,c[, spre
a beneficia de,inopozabilitatea'excepfiilor,, purtltorul'trebuie s[;fi ignofat
viciul care:infeeta angajarnentul, debitorului. Astfel, trasul ar putea opune
purt[torului excepfia de joc cu condifia,de a.dovedi c[ acest purtltor qtia c[
efectul fusese,acceptat in reglementarea;.unei datorii provenind din practi-
carea jocurilor,de,noroc.interzise'de lege. S.a spus,atunci c[ ,,principiul
inopozabilit[fii este o permisiune:de ignbranll.ft3' ,.':

Din aceast[ confruntare,.'drepttil: uniform (legile uniforune privind cambia

qi cectrl'de la Geneva - 1935)'a ajuns la o solufie de compromis: purt[toruI
poate beneficia de aparent[ chiar dacfl a cuhoscut iregularitatea fondului, cu
condilia s[ nu fi avut cunoqtinfd; atunci chnd a, dob6ndit efectul de comerf,
c[, procedand astfel, acfioneaz6tn detrirnentuldebitoiului. Astfel, un:vanz[i
tor de m[r.trri trage or.trate asupra cumpdrItorului,,ln contul pre{ului; tratd,pe
care cumpfudtorulo aecept[;rrndrfurile dovedindu-se necorespuflzttcjarc cali-
tativ, cump[rdtorul 'are,facultatea rds,a,opune'vdni[torului exceptio non
adimpleti contrattus)',iar,terfulpurt[tor cunoa$te.aoeast[ situa[i'e; excepfia ii
va fi, totuqi, inopozabil[ daefl;'dobandindi 6fectul, ter{iil a avut motive sd ,I
cread[ c[ intreaga,problem[ se va aranja amiabil qi c[ acceptantul cumpdrdtor

1
I. Friedel, Le prhzcipe de l'inopposabilird rles exceplions, tezd, paris, 1949, nr. 104.
2 A. Mater, De la bonnefoi ndcessaire chez le porleur d'an elfet de conilnetce, tn Revue de
droit bancaire, Paris, 1925, nr. 385.
3 A. Pichon, De I'inopposabilitd
rles exception.r au porteut'cl'un titre a or.dre, tez\, Paris,
1904, p.159.

Irl
58 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

nu'va suferi nici un prejudiciu. Trebuie spus, ins[, cd,aceast[, conqtiinf[ de, a
ac{iona;in:detrimentul debitorului,nu estqilegat6 in,mod necesar.de fraud6.
trrauda:presupune intenfia culpabil[,a debitorului;,Or;,,,,potltru,,a fi rsustras
benefioiuluioaparenfei, este, suficient ca.pu-rt5torul;,s[,:fi, avuticunoqtinffl;de
prejudiciul suferitrde debitpr dar nu estq.neceser.cerel s[,fi.4c{ionatintentionat
in scopul:de,a produce,acest prejudiciu."l Pe,de altk,t'xte,,esterde observat
cd:ln exemplul dat, nemaifiind vorba de ignorarea realitdfii, no se poate'vorbi
de o aparenfd.propriu-zis[. Nu realitatea substanfial[.este ignoratfl,ci sem-
nificafia qi consecinfele acestei realit[1i qi:dac[ atare,ignoranld,, baizatd" pe
fapte sau concepfii rezonabile intrdnd in sfera uzanfelor comerciale, este
legitim6, atunci terful in eroare, tergul de,bunl credinf[ trebuie's[,qi vadl
validat cdqtigul pe care a contat.Z
Valorile mobiliare sunt titluri de credit care constatd o creanfl pe termen
lung, rambursabild eqalonat, sau'un aport in numerar ori ln'bunuri, fiind sus-
ceptibil[ sd aduc[ un venit periodie,,titularului pAn[ la reahzarea final[ a
dreptuflor, sale,decurgdnd.,din document (ex. dividende etc.).,Din aceastE
cafegorie:fac parte,ac[iunile, pffile.de fondator.qi,obligaflile emise de socie-
tlfile comerciale,:precum qi bonurile,,saui.titlurile,.{g::imprumut de stat.3
(Aoliunile confer[ titularului gi,drepturi,speciale precurnrcel de aparticipa la
adun[rile generale ale ac{ionarilor societdfii. comeroiale,respeetive.) Naqterea
qi circulafia acestor,titluri este supus[ intotdeauna unor,regulir speciale care
marcheazd, diferenfa lor in raport,cu bunurile obigntrite, Fiind:vorba de bunuri
incorporale, abstracte a c6ror.valoare poate fi influenfat[ de jocuri:;spoG.ul4-
tive qi.de fluctuafia increderii in realitatqa economicl foarte complex[ pe
care o rgprezint[ 9i,o incorporeaz[ simbolic, migcarealot este consideratfi ca
fiind de interes public iar regimirl lor este guvernat,de legi de;ordine public[.
Intr-o atare abordarg (care include, printre,altg]e,rriguroase obligafii privind
publicitatea, garantarca transparenfei cu privire la situatria econornico-finan-
ciub, a debitorului - societatea comerciald pldtitoare de dividende
-, accesul
publicului la informalii privind administrarea intern[ a ac;iunilor.,acelui
debitor, precum gi trinerea la dispozilia publicl a datelor referitoare la circu-
lafia s,i valoarea de piaf[ a titlurilor.ln cauz[) este urm[rit6 oreEterea vitezei
dq circulalie (ruobilitelii) a capitalurilor prin gi in, condifiile consoliddrii qi
protecfiei increderii in insemnele care simbolizea zd v alorea acestora.

lvezi J. Calais-Auloy qi autorii citali de el (Ripert, Toujas, carry, perceron si Bc'.:teron,

Vouin) in op. cit., p.267-268.
2 A. Severin, op. ci/,,p, ll2.
3 O. CXpalana, op. cit.,p. 370.
 Constantele dreptului comzrlului inte rnc4ional 59

Tigurile reprezentative, ale mlrfii sunt titluri de credit care conferI

titularului un drept de proprietate sau de gaj asupra unui bun corporal depo-
pe o
zitat ln magazii ispecializate, (docuri, :antrepozite'etc,) sau imbarcate
nav[ tn vedgrea transpor.tului. Droptul,decufge tn mod exclusiv din
posesia

titlului gi poate fi exJrcitat impotriva depbzitarului, c[r[uqului (transporta-

torului) sau agentilor.acestora. (Djn aceast[ oategorie de titluri de eredit fac
parte conosarieniul, scrisoatea de tr[sur[, rrcipisele de depozit negociabile
gi warantul.)l. tn toate aceste cazuriceea ce se remarc[ este formalismul carc
Aqa se explic[ impreju-
iuverneazd tntocmirea qi eircuiafia documentelor.
iarea c[ viciile titlurilor reprezentative ale mdrfii, vicii constdnd din inserarea
tn document a unor menliuni incorecte (neconforme realitdtii) trec inairrtea
adev[rului faptic qi, in consecinlfi, Sr1ilt acelea caro produc consecinfe
juridice. Astfel, |n materie de conosament, Convenlia de la B1:xelles'din
'tgz4,sub
influenla legislatriilor de tip germanic ai de common'law, a stabiiit
c[ transportatorul este obligat fa[[ de ter{ul purt[tor de bun[ credinf[, s[
livreze marfa inscrisd in titlu chiar dac6 marfa incdrcat[ ln:realitate este in
cantitate mai mic[. Evident, tn tipsa mdrfii clr[uqul va pi[ti purt[torului o
indemnizafie egal[ cu diferenfa de',valoare urmand a se regresa lmpotriva
furnizorului pentru recuperarea acesteia; Pe o astfel de cale creditorul (pUrt6-
tonrl de bpnl credinld) va,fi protejat iar cft[uqul v1 fi scutit de investigafii
care i-ar i4tfuzia afacerile. (in acest context s-a admis c[ 'purt[torul poaig
cere marfa tnscris[ tn titlu chiar dac[ ea dep[qegte capacitateatotalb,a navei.)
in ceea ce privegte, lns[,.recipisele-waffant gi filierele, concepfia peTg-
nalist[ fran cezd a avut mai mare putere de influen(are qi astfel purt[torul de
bun[ credinf[ nu vh putea cere depozitarului o valoqre supedoar[ aceleia a
mdrfii cu adevbrat depozitate decAt dac[ se va dovedi cd depozitarui era in
m[surd, printr-un examen sumar al m[rfii,,sd lgi dea seama de inexactilatea
mentriunilor cuprinse ln titlu, Principiul ceierlt[1ii comerfului il va opri, in
schimb, pe purt[tor s[ ceard magazinelor gendrale o cercetare detaliat[ a
m[rfii pe care o primesc sp,re depozitarc,2
 80 Elemente fundamentale de drept al comerfului internagional Untfonniza,

Normele
comerciale
capitotut 2. unrnonmrzAREA KDCmMENTARILOR convenfiei i
situaliei dat
ArucnrrLn RApoRTURILoR DE care a fost i
CoprtrnT InrnnnnrroNAL chemat a gu
convenfia li
Necesitatea asigur[rii unui grad sporit de certitudine cu privire la confi- ziliile sale s
gurafia cadrului juridic ai actelor 5i taptelor de comerf internafional, a evitdrii cabil5. De
complicafiilor pe cale le implicd frecvenr soluqionarea conflictelor de legi, a drept unifot
simplificErii gi standardizlrii instrumentelor contractuale, a asigurdrii unui au adoptat i

sistem juridic egal pentru toti participanlii la comeriul internafionall qi a rea- internafionu
liz[rii unei armonizdri superioare inrre practica contractual6 qi legislalia Alte catt
comerciald, pl'ecum pi intre ocrotirea intereselor statale 5i a celor apa(inand cafiune re1
fiecdrui comerciant, au determinat clezvoltarea unui proces cle uniformizare comerciale
a reglement[rilor aplicabile relaliilor economice internalionale. comune. I
Cartagena 1
S ecliu n ea I: (/n ifo nn izare a .ep
rfi tulu i c o m e rc ia I mit[ Pactul
la n i v el stata l/leg is la ti v alegerea te
Ecuador, C
O primd cale de uniformizare a fost aceea a convenirii unor tratate inter-
de informar
na{ionale avAnd ca pdr{i statele in calitatea Ior de de;in5toare ale suveranit6lii
alt exemplr
6i deci de subiecte de drept internafional public,
,,Codul Bu
I. clasificarea normelor de drcpt uniform in func(ie de sfera lor de priveEte [5r
aplicare. Astfel, pot fi identificate norme de drept material nniform de Din cate
aplicafiune general5, av6nd ca obiect raporturi comerciale stabilite intre social-econ
parteneri din diferite 1[ri indiferent de sisternul social-economic pe care acestea Convenliir i
l-au imbr51iqat.2 Aceste norme au fost adoptate in cadrul unor convenfii lelor indus
internafionale la care apoi statele au aderat. Unele state, cleqi nu au aderat la cadrul rapo
asemenea conven{ii sau nu le-au ratificat, au adoptat legi interne care au Convenlia
consacrat dispozitriile convenliilor respective in ordinea inter-n5 de clrept. drept civil
qtiinIific6( I
acestui org
I I. Rtrcdreantt, Dreptu/ conerTtt/tri intetua/icnal, Dicfionar
Juridic de Cotuer[ Exterior, fost posibil
BucureSti, 1986, p. 162.
2 Pot
pe echilibn
Ii citrite in acest context: legile unilbrrne de la Geneva asupra canibiilor gi biletelor la
ordin din 7 ittnie 193o Ei cecului din 19 martie 1931; Conveniiile de la Berna din lg52 privitoare de menlion
la tt'ansporturile pe cdile f'erate; Convenlia de ta Varqovia din 1929 pentru unifrciirea anumitor baza sisten
reguli privind transporttrl interna{ional aerian; Convenfia Uniunii de la Paris privind protectia enfarea rap
proprietdlii industriale, reviziutd ultima datd la stockholru in 1967 etc. integrare li
 Unfonnigrea reglernenldrilor aplicabile raporrttrilor de cotnell interuaTional 87

Normele de drept material uniform pot fi uneori aplicate qi in raporturile

comerciale in care una din pfu-fi nu este resortisant al unui stat semnatar al
convenfiei intemafionale respective. Se int0mpli astfel atunci cAnd aplicabil6
situaliei date este o reglementare national5 decurg6nd din dreptul uniform,
care a fost introdus[ in ordinea internl a statului al cbrui sistem de drept este
chemat a guverrra opera{iunea, cu titiu de ordine public6, sau cAnd, racordAnd
convenfia la sistemul s[u de drept intern, statul ratificant a decis ca dispo-
i- zitriile sale sd se aplice ori de cAte ori acest sistem este desemnat ca lege apli-
ii cabil6. De asemenea, rlsp6ndirea gi utilizarea consecventl a normelor de
A,A drept uniform face posibild aplicarea lor qi resoftisanfilor din statele care nu
d au adoptat acele norme, insd. de aeeastd dat6, cu titlu de uzante comeroiale
t-
internafionale.
a
Alte categodi de norme de drept material uniform sunt cele avAnd apli-
d
cafiune regionall ori ceie care au ca obiect reglementarea raporturilor
comerciale stabilite intre parteneri din fdri cu sisteme social-econornice
comune. Din plima categorie fac parle tratate cum at' fi Acordul de la
Cartagena prin care s-a constituit organiza{ia economicd subregionald denu-
mitd Pactul andin. in baza acestui acord au fost stabilite criteriile privind
alegerea tehnologiilor ce urmeazd, a ti importate in ![rile pactului (Peru,
Ecuador, Columbia. \/enezuela, Bolivia, Uruguay), instituirea unor sisterne
de informare in materie de transfer de tehnologie etc. ln acelagi context, un
alt exemplu este Conventia de la Havana (1928) cunoscutd Si sub numele de
,,Codul Bustamante". care unificd regimul efectelor de comerf in ceea ce
privegte fdrile Americii Latine (cu exceptria Braziliei).
Din categoria conventiilor incheiate in considerafia comunitIlii de sistem
social-economic. in trecutui nu foarte indep6rtat erau date ca exemple tipice
Convenfia de ]a Moscova referitoare la proteclia juridicd a inven;iilor, mode-
lelor industriale, modelelor de utilitate qi rndrcilor de fabric6 realizate in
cadrul raporturilor de colaborare economicd $i tehnico-stiinfific[ (1973) sau
Convenfia de la Moscova privind rezolvarea pe cale arbitral[ a litigiilor de
drept civil decurgind din raporturile de colaborare economicd gi tehnico-
qtiinfificd(1972), ambele incheiate in cadrul CAER, intre statele membre ale
acestui organism. Aparilia unor asemenea reglementlri de drept uniform a
fost posibild tn condiliile existenlei sistemului mondial bipolar, sistem bazat
pe echilibrul a doud blocuri de state cu ideologii opuse. tn acest context este
de menfionat faptul cd, organizarea internd a rnembrilor blocului sovietic pe
baza sistemului de partid unic ryi a economiei de comand[, dincolo de influ-
enfarea raportului mondial de forfe, a determinat qi a pernris o mai accentuat6
integrare la nivel de alianf[. Aga se explicd de ce, in ciuda imprejur[rii c[
 82 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional Unifo,

raporturile comerciale transfrontaliere dintre agenfii economici functrion6nd asupfa

in statele respective au evoluat din ce in ce mai mult c[tre acceptarea meca; reflectl
nismelor piefii, cadrul normativ uniform s-a dezvoltat de manier[ mult mai cu con
spectaculoasX decdt in interiorul blocului capitalist occidental. In cazul acestuia adopta
din urm6, diversitatea de interese dar, mai ales, capacitatea lor de a se exprima cltre s
liber qi de a se autopromova, au determinat un progres mai modest gi mai ezi- dere a
tant - deqi nu lipsit de semnificafie - cAt priveqte dreptul uniform. o ,,IJn
Normele de drept uniform adoptate in caclrul fostului bloc sovietic sunt raportt
astazi fie abrogate fte cdzute in desuetudine. Motivul principal nu se g5septe taturi <

in victoria blocului capitalist impotrii,a celui sovietic, ci in avansul procesului sau ref
de globalizare. o piald globaltr cere norme uniforme sau cel pufin compati-
,,Critet
bile. Pe de alt[ parte, o asenlenea piat[ poate sta sub semnul influen[elor lizare,
exercitate de un centru de putere dar nu poate fi guvernatX discrelionar dintr-un
pentru
singur centru, in aceste condilii uniiormizaiea 5i armonizarca clreptului
stat, dr
comercial la scard mondial[ pe baza unor principii comune este o necesitate
circum
absoluth qi un proces in evolu{ie,
Cu toate acestea, se pune, totugi, intrebarea: este oare exclus[, de aici 2.(
inainte, uniformizarea dreptului comercial pe bazele gi in iumina comunit[1ii adoptr
de valori politice? Apreciem cH, pentru o lungr cluratd de timp, rEspunsul tre- form a

buie sd r6mdnd pozitiv. Argumentul principal pentru un asi*"n.a rEspuns nafionr

std deopotrivE in.marea diversitate culturalE a lumii qi in profundele dispari- interne
t[fi economico-sociale dintre statele pi regiunile lumii, Pi6buqirea bipolraris- reptez(
mului ;i dispari{ia blocului sovietic nu au conclus nioi la disparilia dictaturii Prir
ca sistem de organizare a societ[fii (spre exemplu toate stateli arabe sunt dic- in parz
taturi mai mult sau mai pu{in severe) si nici la disparifia sdr[ciei ca fenomen i93l p

de imporlan!5 global[. Doar fapttrr c6 raportul ai ro4e (militar, economic, Unt

tehnologic gi probabil cultural) este favorabil democraliei politice eco- ale un<
6i
nomice (economiei de pia1il) face situa{ia mai pulin dramaticd. chiar cu coi
Ei in
conditriile in care principalii actori globali imping cu aparent succes piala Internr
internalional[ spre mondializare gi spre o o,gorizare qi o reglementare uni- putut i

formd, inc6 mai sunt de aEteptat, la nivel regional, reaclii tiniancl spre regle- reguld
mentari inspirate de irrtercse, de sisteme de organizare societald de vaiori
9i
fi: Cor
locale. bunuri
Dintr-o asemenea perspectivd, exemplul lJniunii Europene de'ine mai portul
relevant decAt in trecut. se 6tie c[ in cadrul comunitdlii Economice interne
Europe,e fuseserH lncheiate, pe lingfl Tratatul de la paris (rqirl rratatele
5i inf
de la Roma (1957) - acte de na$tere ale organiza{iilor comunit5fii - o con- organe
venfie privind recunoa$terea rnutuald a societa6lor comerciale, o conven[ie Astfel
privind recunoa$terea qi executarea hotdrarilor judec5toresti. o convenfie sportuJ
 83
(/nforntizarea reglernenldrilor aTtlicabile rutporltrrilor le c(nnerl internafional

puJ:au fi privite ca
I asupra brevetelor etc. Aceste norme cle drept uniform
i reflecthnd o conceplie de organizare socio-economica
specific[ prin contrast
blocului sovietic'
i cu conceptia blocului opus (-sovietic). DupS clezmembrarea
qii a ecouomiei de pia[[ de
t adoptarea modelului to.i"taui deschise ii libere
I c6trl statele Europei Centraie qi Orientale 5i inceperea procesultti de extin-
dere a uniunii Europene, s-a putut constatA, ins6, c[
uniunea Europeanfl este
o ,,uniune de valori" din care clecurg 9i normele sale privind ordonarea
og vechile dic-
I raporturltur comerciale gi care sunt specifice nu doar in raport
gans-atlaptice ori cu cele noi
taiuri comuniste ci gi cu actuaiele ciemocrafii
adoptate aqa numitele
i sau restaurate din est Ei sud. ASa se face c[ au fost
lume aparent cuprins[ cle globa-
,,Criterii cle la copenhaga" prin care. intr-o
li;rzarc, au fost staUitite"standarde specifice
(at0t politice cAt qi ecotiomice)
pentm admiterea de noi membri in uniune. cum uE nu este,
inc[, un supef-
'stat, drept uniform
dreptul comunitar trebuie privit ca o formd sui generi,r de
circumscris de anumite valori politice comulle'
2.Clasiticareanornle}ordedreptuniforminfuncfiedetelrnicacle
de drept uni-
adoptare. Potrivit acestui criteriu distingem dup[ cum normele
unor conventrii inter-
form au fost consacrate prin semnarea cle c[tre state a
ale organistnelor
na(ionale, prin adoptarea ca legi interne a unor recomandlri
unor reguli Ia nivel dep_artamental intre
interna;ionale qi prin convenirea
aclministratiei de stat interesate'
repr"r"rtanlii fegal tnrputenticili ai organelor
qi ar[tate
Prima categorie este ilustrat[ de convenliiie, tratatele acordurile
in paragraful lrecedent, cu exceptia Convenliilor de la Geneva din 1930
qi

1931 privind drePtul cambial'

nembre
Unele norrne de drept uniform au fost acloptate cle cltre staiele
acestora. A';a este cazul
ale unor organizalii internationale, la recomandarea
cu conffibuliile comisiei Naliunilor unite penftLl Dreptul comercial
statele an
Interna{ional. Pe baza proiectelor elaborate de aceastd comisie,
putut imbog[1i, prin ratificare sau aderare, clreptul material uniform,
de
cu reglement[ri cum ar
iegul[ la recomandarea Adun6rii Generale a ONU,
fiiConvenlia referitoare la prescripfia in materie cle vfinzare internalionalH cle
la trzrns-
bunuri mobile corporale (New-Yorkv 1974), Convenfia ref'eritoare
portul de mflrfuri pe mare (Hamburg 1978), Convenfia privind vanzarea
internalional[ de m[rfuri (Viena 1980).
in fine, unele uniformizdri au ap5rut qi ca urmare a celor convenite intre
organe cle specialitate ale aclmilistraliei de stat din mai multe ldri
intefesate'
esUef este iazul Convenfiei referitoare la condiliile genelale privind tran-
sportul m[rfurilor pe Dun[re (Bratislava 1955), care a fost semnatd
inifial la
84 Elemente fundamentale de drept al cometlului internafional Uni,

nivelul intreprinderilor de naviga{ie din statele socialiste riverane, ulterior direc

alfltur6ndu-se gi intreprinderile de naviga{ie fluvialE din Iugoslavia, Austria inter
q;i R.F,Germania, Asemenea convenfii nu sunt ratificate de parlamente qi nici tate
nu sunt racordate la sistemul legislativ intern printr-o lege specialI. Cu toate exec
acestea socotirn c[, in m[sura in care nu contravin reglementlrilor interne in legis
vigoare, conventriile respective angajeazd. r6spunderea interna{ional6 a o
statelor cf,rora le aparlirr organele administrative semnatare. Se intdmpl6 astfel con\
irrtrucdt semntrtarii, pe de o parte, au competenla de a organiza cu putere ticip
obiigatorie activit5tri econornice la nivel nafional, iar pe de alt6 parte, au fenJ
primit imputerniciri in vederea angaj6rii ln convenfii internafionale de la mod
t'oruri de stat cu puteri legislative ori in virtutea atribufiilor acestora conferite P
de legisiativ. sem
3. Clasificarea norrnelor de drept uniform in funcfie de numirul pre\
participanfilor la adoptarea lor. Potrivit acestui criteriu se poate distinge priv
tntre conven[iile, tratatele ;i acordurile multilaterale qi cele bilaterale. Deqi I
mai putrin numerozlse, conven[iile multilaterale au o importan[5 mai mare juri,
intmc6t ele contribuie la uniformizarea dreptului pe o scarh mai largd, abor- clat
d0nd de regu16 probleme principiale, reglementdnd pe baze doctrlnale mai largi. t
Conven{iile bilaterale relative la comer{ul interna{ional sunt foarte folo
numeroase. De regul[, ele realizeazd. mai pu{in o reglementare general[ uni- str5
formir, axdnclu-se in special pe rezolvarea unor probleme concrete in spiritul T

echilibrLrlui intre nevoile reciproce ale celor doul state contractante. des
4. Clasificarea normelor de drept uniform in funcfie de obiectul lor. desl
(
Din acest punct de vedere se pot distinge conven[iile care au ca obiect sta-
bilirea unui regim .iuridic uniform destinat anumitor opera{iuni de comerf mer
internalional - reglementlri de drept material uniform - (ex. Conventia der
del<
refelitoale la legea uniforrnd asupra cambiilor li biletelor la ordin - Geneva
cial
1930) li conven{iile care au ca obiect stabilirea regulilor uniforme utilizate
real
in scopLrl identific[rii legii nalionale aplicabile anumitor operafiuni de comerf
pefl
iutemaliontil - reglementlri de drept conflictual uniform - (ex. Conven{ia
pentrLi solnlionarea unor conflicte de legi in materie de cambii qi bilete la $it
stat
ordin - Geneva 1930).
rdsl
5. Unele tehnici folosite in regelmentlrile de drept uniform, FIr[ pre- fflOr
tenfia cle a epuiza tehnicile folosite, socotim necesar a enumera pe scufi c6teva pen
dintre ele spre a da o imagine minimd at8t asupra con{inutului reglemen-
tiiriior respective, clit gi asupra modului in care ele pot fi convenite qi pot s[
firnctrioneze. Astfel, prima gi cea rnai dezirabilS tehnicd este aceea a stabilirii
unor dispozifii autosuficiente, adic[ a unor dispozilii care sE dea in mod 9i 2l
 [/n ifo rm i zarea o S t, *, o'

of directrezolvareproblemelorivite,inlocuindnormeleexistenteindrepttrl
:ia intern(selfexecuringTlrovi,rions).Acestenormesuntsusceptibileafiexecu-
care le consact[, () asemenea
ici tate imediat in statele membre ale tratatului
rte executareimpunindu.sedeplindreptcaurmarearecepfion[riilnsistemul
i
p-rin ratificare'
in legislaqiei interne al respectivelor- state'
este aceea a reglemenfflrii indir.cte,
potrivit c[reia statele
a o alt[ tehnic[
atins, conventia l[sand par-
:el convin asupra unui rezultat anume care trebuie la
de folosit spre a ajgnge
1'e ticipanlilor posibilitaiea de a alege mijloacele
sd introduc[ in legislatia lor
Iu rezultatul cu pricina. Frecvent staiele se oblig[
la modific[rile necesare atingerii rezultatului convenit' statelor
te pe de alt[ p*rt., *"i" ieglement[ri de drept uniform las[ deschis
de a face rez€rve la anumite
semnatare, ratificante ,uu idt'u'te dreptul
ul prevederisaudeadeclarac[inlelegcaacesteas[nuseapliceinceeacele rezefve.
\e prir"+* Nu mai pulin alte dispozilii sunt excluse de la asemenea reginutlui
asiruilarea
Ei Relativ indirectl sunt qi reglementdrile stabilind
re juridic al strdinilo, ,u ,'ri al re.rortisantrilor, trtrinc'ipiul wt'iprocitdTii 'rau
r- c'lauza nasiunii c'elei rnaifavorizate' r , ,

in ceea ce priveqte, in special, convenfiile bilaterale, tehnicile principale

comercial5 al
folosite sunt doud: stabiiirea regimului de activitate
1i.
le
i- strlinilor qi acordul de comerf'
investitriilor strline' form[rii
rl Prima tehnic[ ar. in u"dere regimul aclmiterii
de societali comerciale cu capital strdin,
al autoriz[rii activitd{ilor comerciale
capitalurilor Si beneficiilor'
r. desf[qurate de catre strai* li at garant[rii repatrierii
clauze dintle care
t- cea de a doua tehnic5 se iazeazra pe utilizarea unor
listele de coutingente
( merit[ evidenliate: ituuiuna[iunii celeimai favorizate;
(cu precizarea.eventual5 a perioa-
de mErfuri ce urmeazd a se livra reciproc
.a de contracte comer-
delor de livrare); clauza privind necesitatea incheierii pentru
ciale directe intre sociitalile comerciale din f[rile semnatare
a
:e clauza privind recunoagterea
renlizareafiecfrei operatii prev[zute de acord;
rt in statele semnatare' plecum
p"rsonafitatii julidiie a societ[1ilor resortisante
cu capital de
qi principiut raspunJe.ii pat imoniale personale societ[lilor
a
a
contracte comerciale, f[rh a fi antrenat[
a
;i.i;;ffi oUUgatiite u*r*ut" prinpeltry fapteJg societ6lii; cratze privind
;&ffi;;;, .tlt"ior respective de calitate
t- *Liufitatif" ae funaum"ritu." u preplui qi s[abilire a standardelor intre statele
a ;;r;.; produsele fu" oUiectui schimburilor comerciale
"*
Ft
(Spetele 20159
IA se vedea ln acest sens hottrririle Cu4ii de Justitie a CEE din 15,07.196o
:i
ei 25159).
J
 L
86 Elemente fundamentale de drept al comerfului internatrional

semnatare; clauze privind facilitarea eliber[rii autorizafiilor/licenfelor de

export/import; clauie privind modalit[[i qi rnonede de plat[ ce urmeazfl a
fi
foiosite in cadrul sihimburilor comerciale intre resortisanfii statelor
rer
semnatare; clauze privincl posibilitXlile qi regimul reexportului mlrfurilor rit
provenind din statele semnatate.
cii
6. Aplicabilitatea in timp a tratatelor comerciale. Care este influenfa op
tratatelor comerciale asupra actelor de comerf ndscute inainte de incheierea
ge
lor sau n[scute in timpuf valabilit[fii 1or dar executate dup[ expirarea aces-
teia? Contractele comerciale incheiate irrainte de intrarea in vigoare a unor pr
tratate internafiolale r6rnAn valabile gi ir5i produc efectele pe t<lat[ durata de NC

validitate a acestora. co
ln mdsura in care tratatele respective contin dispozilii imperative de ime- lar
diat6 aplicare, f[cincl abatere de li principiul nefetroactivit[tii - qi este vorba, fii
in spec-^ial, de stipulalii cu naturd administratir'f,, vamal6, financiarl - ele vor lei
influentra Ei coniractele in curs de execulie. Uneori ins[, p[4ile insepi au
interesul s[ intre sub incidentra <lispoziliilor urtui tratat convenit ulterior
incheierii contractului lor, dac[ ele ]e sunt mai favorabile. Socotim c[ fiind u2

in cliscutrie reglementf,ri de domeniul dreptului public, o asemenea retroac- CC

tivitate este admisibil[ dacb statele semnatare nu au exclus-o in mod expres. tir
Pentru transpunerea ei in via!6, dupd caz, va fi necesard modificarea vechilor
licentre de import/export sau a altor documente similare. g(
in ceea ce priveqte et'ectele contractuale produse dup6 expirmea acor- dz
durilor'/ratatelor internafionale, de regul6 acestea r[m6n sub incidenla n(
normelor de drept uniform expirate (care astfel ultraactiveazb) in m6sura in UI
care statele convin ca toate contractele incheiate pe timpul duratei de vala-
C3
bilitate a tratatelor s[ fie guvernate de acestea pAnh la executarea tuturor
obliga{iilor contractuale. i
l\|,

dz
7. Natura reglementtlrilor rle drept unifbrm care viz,eazI comertul OF

interna{ional. Analiza de conlinut a tratatelor internafionale aratd c6, de re-

io
gu16, ceie multilaterale cuprind mai multe norme de drept privat influent6nd
dt
iegimul contractelor comerciale intema[ionale, decAt tratatele bilaterale'
Acestea clin urmX cuprind, mai ales, prevederi vizAnd coordonarea/armo- p(
nizatea regimului administrativ-economic-fiscal-financiar de derulare a al
come4ului, cu rezultatul c5 regirmrl contractelor comerciale internaqionale p(
rflmdne itr continuare sub incidenfa reglementlrilor nafionale (lex connacrus).z di
c(
lIt
I V, Babiuc, Gr. Florescu, lnplicationr of inlernational cornntercia/ agreenenrs on the juridi'
cal regim of intetnational conntercial conlracil', in Revue Iloumaine d'Etudes lnternationales
nr.4(66)/1983, p. 382-383.
? lbir/ent,
 Unfortnizarea ,ngt''"!.'A''ilo'nPti -Y
Secliurlea2:[/niJbrmizareadreptahticotnorcialpecalecontructuald
i
Uniformizarearegimuluirapofiurilordeclreptcomercialintemaliorrals.a al
I ten'reiul principiului fundame,tal
realizatqi pe cale contractuai[, ,,itt
r
libert[liicontractuale,consacratdetoatesistenrelededr:ept'practicacomel*
contractual unitorm pentfu diferite
cial[ internafionala a creat un cadru condilii
concretizat in contracte model,
operaliuni de .o**ri internalional
a
a
generaledelivrarepentrudiferiteproduse'uzanfecomerciale...lToateirceste eco-
i-
constant aplicate in raporturile
rf practici comerciale $;^;;;riide cond,it[ la circuitul
,e nomice internalionale s]uo impus
in conEtiinla participanfilor
comercial ca adevArai" nor*,
.onr"rroul*'st banielese care fie completeazfi
lacunelelegii-afldndu.selntr-unlaportdecomplernentadtatecllaceast?r- cdnd
cle voinid ale p[4ilor, atunci
a)
fie suplines" tu"un.i" din manifestxiite ei'
)r legea le permite u""rioru s[
convin[ clauzederogatorii de la prevederi]e
au irnptts
tu
1". Motivafia obiectivfi a
aparifiei uzanfelor' Cauzete care
lor o
or interna[ionai sunt numeroase' Esenfa
uzanfele pi cutumele in come4ul obiec-
ca6rului juridic la acfiunea legit[tilor
rd
,c- constituie, inra, n"u-niu uooprarii
)s. tivealecomerfului:celeritateaqiincrederea(securitatea).Absen(adin
.or -ini"no1iona1'
cuprinsullegislaliilornationaleaunorllormecaresd[in6seamadeexi. statale
genlele come(ului
evolulia lent6 a -reglementdrilor
fat[ de adoptarea unor dispozilii
)r- datoratl ezit'rii$i p;;;;rti; tegiuitorilor
lia rapide tt p'ottuc pe piald' eqecul crearii
noi, concordante cJ;oaiiicxrite '"
ln unuidreptuniformlegiferat,coerent..ctlprinzator-gicomprehensiv,auf6cut activit6tii
1a-
ca practicienii sd-si fiureascd
propriile iguii, elaborate in cadr:ul
ei. un atare proces a fost posibil qi
curente Ei in sincro;;; .; exigentele
ror
internafionale sunt implicafi'
in
datorita faprului c6 in relatriile comerciale
'ful respectiv- cate'
.animaii .a3 ]"::1"-*I
genere, profesionisti ai domeniului
rg.^ fonne,s6vArqescn.,"'"uacelaqitipdeacteEifaptedecomer[intr-omaruera, principale:
ilnd
de la un moment clat, constantfl. De
aici decurg dou[ consecin{e
baza pe
ale. cr.eaziareputalia c[ acestea s-ar
pe de o purt", ,"p"tu'ea procedeelor
no- piofesioni'tilor care ie practic6;
ca anumite reguli uo*l* tu.it de comunitatea
sunt nitte initiati, se fun-
pe de altl parre, i;;;;at f.or"rlnniqtii comerlului
rale
damenteaz[ prezumtia cb au cunoscut 5i
in tf,celea -1or au acceptat sl
Li.2
contractezepebazaregulilor.u,.,u,u.,"ttz'eazdprocecleeleuzualefoiosite
ln cadrul comunitblii cdreia ii apartin'
ridi-
nales
I 1. Ruc[r'eanu, op, cit.,P, 163'
BB Elemente fundamentale de drept al comerfului internalional
Unifon;

Folosul apelului la uzante const[, in egal[ mlsur[, in creqterea celeritEfii Uzar

gi a seculitiilii. fntr-adevitr, utilizarea unor conttacte tip, a unor termeni de contracr
cocl, zr unor mani{'estXri cu semnificalie predetenninatd, a unor documente contracl
tipizate etc. simplificX procesul negocierilor 6i aceelereazb incheierea con- fie spre
tractelol comerciale. De asemeuea, incertitudinile decurgdnd din caracterul interpre
polisernantic al unor formule sau rnanifestlri sunt inl[turate atunci c6nd punereu
confinutul gi electele lor au fost clariflcate de practica anterioard qi cu un aprecia
in(eles unitar sunt definite linipecle in uzanfele comerciale. in fine, uzanfele ca fiin,
colnerciale stabilesc reguli petrtru proceduri de tehniod comercialfi (ex. ele- neindel
rnente cle tehnicl bancarfl) pe care numai ni$te tehnocrafi ai comerfului ar fi c'-itor
;tint cum s[ 1e reglementeze. obliga{
2. I,]xrnarea gi clasificarea uzanfelor. Din punctul de vedere al partici- Uza
pan{ilor ctlrora li se aplicd tlebuie distins intre obignuin{ele comerciale normat
(c'r.tu'.se ('dealing) - aclic6 practici ori ciauze urmate ?n rnod constant in formI
raporturile dintre anurnili parteneri de afaceri, astfel incat devin sub6nfelese obiEnur
si in contractele in care ei omit sd le stipuleze expres - ;i uzan{ele comer- o conf
ciale (u.vtge,r of trude) - adic[ practici ori reguli obiective formate la nivelul care o
unei ?ntregi ramuri a comer{ului internafional qi cu privire la tofi cei ce prac-
a uzur
dreptu
ticir nn ascmenea comertr.l
astdzi
,,intr-adevlr, la inceput uzurile au fost simple practici stabilite intre p[r{ile atare c
contractante 5i Ie obligau numai pe acestea. Dar, pe m6sur[ ce practica f6rd v:
respecl.ivzl s-a generalizat la nivelnl unei piefe, avAnd, in aceste limite, un car- comer
acter general, ea a devenit o uzanfd cu caracter general pentru pia(a respec- Der
tiv[."2 Tot astfel s-a intdrnplat cu unele stipulafii particulare, prevdzute in uzanv.
mod expres de cltrc unii comercianfi, in scopul de a introduce in relaliile lor sate al

o nouit practicd, refedtoare la un nou ambalaj ori la transmiterea riscurilor ori 31I
la alte asemenea operatii. Aceste clauze s-au generalizat qi au devenit clauze mitI
semnt
cle stil, pcntru ca apoi sir fie subanfelese in toate contractele cle acelaqi tip?3
duie,
mod z

IL Rtrcit'eartL't, (/irn/e cotnerciale interualionale, in Diclionar juridic de come4 exterior, qi nu

Bucrrrcsti, I986, p. 3(r7. echivr
2 tl. A. Wortley, .L'intytorlance det pruticlues, u,eages el coalumes poilr /'ittterprltation des
u)tI||dl.r t.ltntnet Citttt.l:, Roma, I976,
3'l'.R. Popesctr, (fttu'ile hz conerptl hilemaTional, in Instituqii de drept conrercial inter- IV
nalitual, Iiucureiiti, 1982, vol. II, p. 131 ; A. Bolaffio, Materia di contmercio e u.ri mercanri/i, r.10, 21,
citat de T.ll. Popescr.r it o1t. c'it, p,152, p.349
 [/nifonnizarea ogk*

;ii UzanfeleconstituieunadevEratcaclrujuridicsubsidiarinmateria
obtigafiilor
fie in leg[tur'[ cu na$terea
le contractelgr cgmerci;le, ele interyenind
echivalancl cu consimf[manflrl)'
te contractuale (de pildd o anumitl atitudine
pilcl[ pentru a completa satt
n- fie spre a determina contrinutul obligatriilor'(de
moclalit[1ile de executare (de ex.
ul interpreta voinla p64ilor), fie spre u n*1
rd punerea in intarziere, a debitorului prin
simpl[ scrisoare misivx)' fie spre a
m aprecia modul de executare (de pilil
calificarea unei atitutli,i a debitorului
le cafiindsuficientdediligerrtflsprea-Iexonerade'rlspundefeapentrtl
pentr.u a oferi unele sancfiurri otiginale
neindeplinifea unor outigatrii;, fie
contractului' refacerea raportului
fi creditorului nesatisfacut (de ex. revizuifea
in bursd)'l
obligalional, inlocuirea mdrfii, executarea
rl- Uzan[elecomercialestaulaorigirreacutumelorcomerciale(uzantelor
care le'au creat se trans-
le normative) rn mesura in care vointrele individuale
juriclica, deta96ud, astfel,
tn form[ intr.un sentiment general de necesitate
,pr" a-i conf'eri o autonomie $i
obiqnuinla de intentria subiJctiv[ a indivizilor,
ie sthtatoare, similara forlei pe
r- o configuragie proprii, cu o autoritate de sine
- in special lrln;ons.acrarea repetat[
care o are legea' Se realizeaz[ astfel Ei
ul
a uzurilor de c[tre instanfe - o trecele
din iomeniul faptelor ill domeni*l
la contttl curent s[ fie aplicate
dreptului. Aga s-a uirni.u'uruntrele referitoare
ast[zi in mod automat qi obligatoriu cu
titlu cle cuttttnd, dup[ cum tot pe o
le atare cale ,-uo .r.ri .uiumele"prinerii i, intArziere a debitor*l.i cotnerciant
)a fdr[vreoformalitatespecial[sauceaarfsilunderiisolidareadebitorilor
T- comercianfi fat[ de creditorul lor'2 in timp ce
Deosebirea esentiald ciintre uzan[e $i cutume este aceca cir
aplicare numai dtrc[ pirrqile intele-
IR uzanta are caracter'i*of,uiir, gflsindu-qi
)r' Sateaucunoscut-o;iauaccpetat.o(acceptarecare,decelernairtrttlteori,
comercianlilor in cattz'd ltt o anu-
,fi este implicit[, decurgand din apartenenfa
^in
mit[ comunitate pri-fesional[ sflnui cflreia s-a creat Llzanta' sau diu
rc
semnareau,uianurnecontract-tip),iarlegeaaplicabil[contlactuluioingd-
J se impune p[rfilor in
duie, curuma fine a"-Oro.niuf flgii iriconiecintrZr
qi
nu au cunosctlt-o
chiar dac6 ele
mocl automat, ca orice reglementaie 1ega16,
gi nu s-au referit ru L, f"*"pt"s sau tacit). Rezulth
c[ ttza,fa propriu-zis[ este
)f, de a interpreta conlinutul
echivalent6 cu ins6qi roiniu p[4ilor, avdnd funclia
bs

I Vezi qi T.R. PoPescu, oP, cil', P'136'

Revue Trirnestriellc cle Droit Civil' Paris' 1953'
0, ? J, Derrida, De la solida)iM connte,ciale,in
p. 349 qi urm'
 90 Elemente fundamentale de drept al comerfului
internafional t
acesteia atunci cand eJ este ambiguu (uzanfe
interpretative), in timp ce ori
cutuma este echivarentr regii, av6nd o funclil
,or*utiu[ supretivfl (uzanle cir
normative),
Pentru ca o cutumr sH nu se aprice este necesar refuzur
expricit ar pdrfilor na
cont'actante. De aceea se afir:m[ cE o cutumd
este o uzanfr normativ5 e;
facultativ5, spre cleosebire de uzanfele normativc
imperative (legislative). fo
Acestea din urm, sunt uzanlere ieceplionate
de t.!" ,rr, artfel spus, la sti
care legea face trimiterc spre a ciefinitiva
conlinutur propriei sale reguri (ex.: in
dispozitriile legale care statiliesc imperativ
cai'durata unei anumite opera{iuni fa
va fi aceea carc rez-urt5 din uzantelsportului
in care op"*iirn*u are roc; dis- fo
poziliile care stabilesc cd o rnarfd va trebui
sE aib[ .uriiui"u consfintritb de ut
uzanfele clin {ara proclucEtonrl*i etc. ). De
la aceste uzan{e, evident, nu se
poate deroga in mdsura in care dispozilia
legala care face iri*it.,," la ele are su
caracter imperatir,.
Pentru ca o uzantrd la
fo4a juridicir a cutumei. adicd sX fie echiva-
sE capete
le,t5 legii, increobqte se cere s[ ?ntruneascr dr
mai murte condilii gi anume: o
longevitate - adicd. s[ constea intr-o practic[
repetatE un tirnp suficient de ra
indelungat spre a. intra in conqtiinfa'cornun[; jtubititut.
rcpetat[ sd tie in fiecare caz identicr astfer
- adic6 practica qi
incat *a ,. .rri, odce confuzii cu
privire la confinutul,zan{ei; ge,eralitate- dt
adictr urrrlu-ra poati fi exp'i_
mat[ printr-o regulr cu caracter suficient
de cuprinzdr* ,p* a putea regle_
menta o categorie determinatd de cazuri
parti"rtu.", f#, febui s6 se c(
recu.gr la anarogii forfate; credibilitate - " comunitdpii ul
adicd in conptiintra
comercianlilor s[ existe credinfa c6 si
acea uzan[dqi nu o aita exprimd regura
adecvatr care s-a cristalizat.fn cadrur practicii ni
anterioare; comprementari-
tate - adic[ uzanfa ?n cauzzi s5 fie opta
u umpre torun"i" ."grementIrilor pr
legale in vigoare, iar nu s6 se suprapulr[ ul
peste regrement[ri existente desti_
nate indubirabil a solu{iona or.t*n$i problemei.rrrfoiinilitate ui
_ adicl
uzanta sx nu fie tn contradiclie cu nornie
irnperaiiv. ,oi, ., p.incipiile f.un_ p
damentale ale sistemurui cre ctrept pe
care vine sd il compreteze in s6nul 11
clruia se integreaztr. ;i
Dacir distinc[ia i,tre uzanfe qi cutu,r[
se face pe criteriur naturii gi fo.fei
lor ju,idice, incd o clistinctie se'poate
iu.. p. criteriul aprica;iunii teritoriare d
a uzarilero., Astfer disti,gem intre uzanle nafionare cr
nafionale, primele p.ut6ncl ii imptrrqite, 5i uzanfe inter-
la r^ndul l;;, i;;;d;;& _';;.i:
cabile i,tr-o anumiid regiune, pirr,'.i..--
^
gi uzanfe generare - apricabiie pe
intregul teritoriu al uneillri,
In fine, deosebim intre necodificate qi uzan(ere codificate,
adicd cele stranse in curegeri.uzanfere
tematice prln gri;a unor comercianrr
sau a unor B
 (.lnfonniZarca rug|ernentdrilot'aplk:abile ruporturi/ttr de comer1 intema1iona| 9I

organisme cu preocuplri in clomeniu, care |e-au lansat in aceast[ forml in

circuitul comercial.
Asemenea uzanle inteniationale sunt INCO'rERMS ($egulile inter-
gomerciali), cpdificate de
nafionale uzuale privind interpretarea termoiliior
tlr.tu de Come( InternalionalX de la Paris qi care dau o interpretare uni-
formd drepturilor 9i obligaliilor fornifind conlinutul condiliilor de livrare
qi
stipulate in contracte; Regulile uniforlne privincl creditul documentar
incasso-ul, codificate cle aielaSi organism 9i care dau un confinut unitar
raporturilor juridice in materie de pl[[i internafionale etc. Alte codificflri au
f*t O" CBEIONU cu privire la uzanlele referitoare la exportul de
"luborui
utilaje complexe, citrice. cartoti. cereale etc.
Rolul pxacticii comerciale internafiopale uniforme nu trebuie ins[
supraestimat. Deqi foarte. importantfi, o asemenea practic[ nu a putut conduce
la crearea unui cadnr juridic internatrional propriu-zis, elaborat independent
de legislatriile nalionali. de citre comunitatea internafional6 a cotnercianfilor'
O asJmenea evolutie este improbabilfi .1i in viitor deoarece nu poate fi igno-
rat adevfuul fundamental cI ,,libertatea contractualfl nu existd dec0t ?n baza
qi limitete legislaliei unui anumit stat od a dreptului material urriform adoptat
de cdtre state."l
3. Pozi{ia legislafiei fafi de uniformizarea contractualf, a dreptului
comercial. Conceplia juriclic5 a statel.or diferd in ceea ce priveqte acceptarea
uniformizflrii pe cale contractual[ a dreptului comercial. Astfel, uneie
sisteme juridice nationale (cle regulfl cele ale statelor cu inclinalii
protecfio-
niste, dirijisre ti intenenfioniste in economie od ale celor avand fie sisteme
politice autoritare fie democrafii noi cle tip revolu[ionar) cousacr[ teza
uzantrelor comerciale conven[ionale, facultative, interpretative dar resping
uzantele comerciale legale sau legislative. ln virtutea acestei pozilii, care
pleacd de la principiul funclamental cH urricul izvor de drept al oric[rei regle-
mentdri esta legea, eficacitatea juridic[ a uzanfelor i$i gaseqte suporlul tn
voin{a - expres6 sau tacitfi - a p[rfilor contractante.
Dimpotriv[, alte sistcme juridice (de r.egulx cele ale statelor cu economie
de piatr[ funcfional6 qi cu democratrie liberal[ consolidatfl) admit qi existenfa
cutumelor (uzuanfelor legale) ca izvor al dreptului.
Dispoziliile dreptului pozitiv cu sprijinul jurisprudenfei, vin s[ nunafeze
aceste pozilii de PrinciPiu.

I I.Rucdreanu, Dreytnl cone4ului iutenruliona/,ln Dicfionar juridic de come4 extelior,

Bucureqti, 1986, p, 163.
 92 Elemente fundamentale de clrcpt al
comerfului internalional a
Legislagia, jurisprudenfa qi doctrina
din fdrile care sunt mai rezervate in
ceea ce priveEte rolul gi forla juridic[
a uzanfelor comerciale subliniaztr, tan
rcgul5, c[ acestea nu constituie un izvor de
de irept, ci nurnai o regr.mentare exl
contractualr pe care pdrfire sunt prezumate
a fi iri"nlionuisd o incorporeze coI
in contractul pe care 1-au incheiai. De
ac""a, in conflictul dintre o uzanfd gi
o clauz,d expres6 prioritate va avea obl
cea dinunn6.
Pe de alt[ parte, in u,ere state sunt
ruate in consideralie numai uzanfele
profesionare, adicx cele specifice pol
unei anumite
nafional. in cazur comunitfitriro, profesionare
,;;i;';"me4urui inter_ da:
pentru specificur profesionarismului
mai bine org*Lut" qi mai reputate nal
ror. uzanleror decurgand din practica
acestora Ii se poate acorda o recunoa$tere se
mai facil6. Este, astfel , cazul,
condifiilor generale practicate de binci. 98
de instiruriil. J" u.igur*", de societr_
lile de contror sau de consignalie, oe intrepnnaerite sur
oe rranffiruu de expedifle.
uzanlere nationale p.ezumate a fi mai pulin cunoscute niz
plan internalionar, suntfa,*."srgnale,
ruatJ in cons'idetare numai dacr p[4,e
pe
Cc
exprcs la ere' i,tr-adevdr, s-au referit
fir.r. .u o ,run1x intematrionalS de branq[ s5 fie esl
".t* care
cunoscntr de to{i comercianfii ap:
ac{ion eazdino""u u.rnrre dar este
de crczut ca o uzanld locald mai greu
sE poute n *noscut[ de un
comerciant str6in, aa
In lumina acerorasi con."ptrii resrricrive,
drcpt, uzanfele se aplicd nr*ri
in ur"i" ;i,;;, na;ionare de
i, *arrru l, care confinutul rapor.turiror con_ drr
tractuate nu esre intregit in suficienr[
m[surd d. di.;;;i;it" t.gut. impera_ ex
tive si uneori chiar supretive, fn
.rrur Jin ur*a, pi=ia"riiu o"rrr.ror supre_ nu
tive asupra uzantreroi cornerciare p"rr"
funcfiona numai dac6 existE o UZ
dispozifie legarx expricit[ i, u."ri
nu mai pufi,, o sorufie juricricd
.Jrllo ur.*"rea dispozilie va consacra, scl
surprin ziltoarefatr[ de imprejurarea co
normal, fiind idenrificate cu ugintu cd, in mod
pxrtritor, ,i*t"r*^J, tJui s5 al
deauna considerate ca derogincr fie ?ntot-
,urut,-i" Ia asemenea norme.
sub presiurrea exigenfero-r grobarizarii,
qi ,tut.r. ..ii.Lnte in privinfa hz
"triar
:l'.}::i'a'iid.epturiri."orn"riioi
sa accepre, atat ra niver doct'inar
il;;j; conrracruarI au fbst, ins[, nevoite de
pi jurisprudenfiar .at iu ,iuel
cr uzanfele care ,ri legisrativ, CU
s-alr impus r, .i;.;ii;i;omerciar
internatrionar trebuie 1uare
in considerare Ia incheierea qi execuru,*
in mrsura i, care uti contravi, dispozitriiior comerciale internafionale iar
"onoucteror
imperative ale regii. (Ceea ce, de
altfel, este firesc in Pr
lumina ori.xr"r--rlora[ri juridice.)
paftenerii at'ibuie semnificafii in icest sens. dacd pe
deosebite termenilor utilizafi in
va da p,ioritat* u"r,,i ini.les conr'act, s_a da
{mis 11s1
comerciai. Dac[ nu se poate
care este statornicir de obiceiul
stabili un ur.*rn.a inferes sau
la consecinfe de nedorit, dacr e] ar conduce
n, ,"--fJrJ admite cd ar fi putur fi umrrr.ite
pd4i, atunci contractur se "r."
consider, J in"rr.iu, ftr6 stipuratria de
nal
in crisputd.
 Unformizarea ruglementdrilor aplicabile raporturilor de conzerl intematrbrul 93

.n in m[sura in care uzanfelor nu li se recunoa$te putere de lege, o impor-

tan[[ deosebit[ este ata$at[ fie obligatriei ca in contract sd se fac[ ret'erire
e oxpresfl la ele, fie obligaliei aceluia care le invoci de a dovedi c[ partenerul
contractual le-a cunoscut ;i nu le-a contestat cu promptitudine, fie ambelor
i obligalii reunite.
In dreptul romAn rolul uzanfelor comerciale se deduce din art, 970 c. civ.
potrivit c[ruia convenfiile ,,oblig6 nu numai la ceea ce este expres intr-insele,
dar la toate urmdrile ce echitatea, obiceiul sau legea conferd obliga(iunii dup6
natura sa". in acelaqi sens, a.rt. 980 c.civ. prevede cd ,,dispozitriile indoioase
se interpreteaz[ dup[ obiceiul locului unde s-a incheiat contractnl", iar afi.
98i c. civ. c[ ,,sttpula7iile obisnuite fntr-un contract se subAnfeleg de;i nu
sunt exprese intr-insul", De asemenea art.38 din Regularnentul privind orga-
nizarca qi funclionarea Cu4ii de Arbitraj Comercial de pe l6ng[ Carner.a de
Comerf gi Industrie a Rom6nieil dispune c5ln solulionarea litigiilor cu care
este sesizat, completul arbitral se va baza pe ,,normele dreptului filaterial
aplicabil, conducandu-se dup[ prevederile contractului si yirtrind ,vearua de
uzansele comerc'iald'.
tn dreptul francez reglement6rile (art. t 135 c.civ.) sunt similare celor din
dreptul roman, antecitate, in timp ce in dreptul italian uzurile sunt in rlod
expres desemnate ca izvoare de drept (art,l c.civ.it), aplic6ncllr-se, ins6,
numai in mdsura in care legea face refeiire la ele (art.8c,civ.it.), Totoclatx
uzurile sunt acceptate ca ducind la completarea st-erei obligalionale circum-
scrise de contract (art.1374 c,cir,.it.) $iin acest sens se considsr;iintroduse in
contract cu titlul de clauze implicite. dac[ nu rezult[ altfel din voinfa expres[
a p[4ilor (art.1340 c.cit.it.).
codul comercial uniform al suA reglementeazd,, cle asemenea, at6t uti-
lizxea practicilor stabilite de pdrti anterior contractului in cauz[ (counre of
dealing), cdt gi a uzurilor comerciale (aruges of trade). DAnd un caracter fa-
cultativ uzanfelor, legea american[ prevede cX in caz de contrazicere clauzele
exprese prevaleazd fafd de modalitdlile'de executare obiqnuit[ a contractului,
iar aceste modalitf,fi, la rOndul 1or, prevaleazd,fald rle practicile dintre p[r[i.
Prin urmare vzan\a este mai puternic[ dec6t simplele indicii de interpretare
pe care le constituie practicile dintre pd4i (in special cele antecontractllale
dar pi corespondenfa qi/sau manifest[rile postcontractuale din cazul clat,

I Texte similare se glsesc in multe dintre regulamentele CurJilor cle arbitraj cornercial inter-
natrional care funcfioneazX in prezent pe l0ng6 Camerele de Comer{ din RornAnia r;i din intreaga [ume.
94 Elernente fundamentale de drept al comertrului internatrional

S
asirnilate lor), dar ea este cov6qit[ de voinfa p[rfilor exprimat[ neechivoc in
clauze explicite. Apelul la o uzanld se poate face, potrivit dreptului american, n
nurnai dacd partea care o invocX a notificat-o celeilalte pdrfi in condi;ii care
sE poat[ fi cortsiderate suficiente spl'e a evita surprinderea neloiald a acesteia.
Socotim totuqi, cfi dac6 ambele pdr{i lac pafie din aceeaqi ramur6 profesional[
notificarea vzanlei nu ar mai fi necesard. I
tn dreptul englez rolul uzanlelor ca sursd de reguli juridice (norme de I
drept) impune unele prccizdri speciale. Autorii englezi afirm5 uneori cE dreptul I
englez este uu drept cutumiar. intrucit cormon-/aw-u/ sebazeazd,pe ,,cutuma l

general[ imemorial[ a Regatului". Aceastd ,,clrtumd general5 imemoriald" I

este, insX, ?n realitate. o pur[ fictiune. Este adevirat cd dreptul e;nglez s-a dez-
voltat pleciind de la o celul[ indigend - cutumele locale - qi prin utilizarea
unor niijloace indigene - opinia judecdtonlor. Judec[torii itineranli, recrutafi
din efectivele curlii regale de Ia Westminster li trimiSi s6 judece anumite
pricini importante in divelse p[r[i ale regatuiui. au putut cunoa$te
nenumS.ratele outume locale. (Asemenea judecltori au inceput sI funcfioneze
incl din secolul al Xl-lea sub domnia lui William Cuceritonrl, iar din a doua
jumltate a sec. al XII-lea sub domnia lui Henric al Il-lea, s-a organizat un
adevlrat sistem de justilie itinerant[ - Magna Charta Libertottun din 1215
garanteazf, organizarea a patru circuite pe care se deplaseaz[ judec[torii -
care continud sh existe qi ast[zi.) Ca reprezentanfi ai unui guvern central in
c6utarea unifonnithlii in adrninistra{ie, ei au cdutat sE interpreteze acele
cutume potrivit tendinfelor qi moravurilor epocii, unificdndu-le qi com-
pletAndu-le lacunele conform simfului lor de dreptate. tn acest sens, insd,
dreptul englez nu mai cuprinde nimic din vechile cutume, fiind, practic, in
totalitate, o creafie a judec[torilor. Dac6, a$a cum am v6zut, in general prin
cutumx se in{elege o regull de drept a cfuei forff, obligatorie se sprijin[ pe
imprejurarea c[ ea este in mod unanirn qi de multr vreme acceptat[ qi apli-
cat6 de subiec{ii c1e clrept justitriabili, cornrnon-layy-ul ne apare ca o culumii (t
ludecdtnrilor iar rtu alu,rtiyiabili/or.latva de ce cutuma, in inlelesul pe care
noi 1-am utilizat in prezentul capitol, nu joacH aproape nici un rol in dreptul
englez. Pentru ca in sistemul englez o cutum[ sd poatd da totu$i nasiere unui
drept, potrivit unei legi (stcttate) din 1275, inc[ aflatx in vigoale. trebuie ca
ea s[ tie,,imemoria15", adic[, precizeazd legea, s[ dateze dinainte de 1189,
tn practicd nu este necesar a se rlovecli o asemenea vechirne, fiind suficient
sd se stabileasch c[ o anumitx cutumd este foarte veche, cr.r conclitia sr nu se
probeze cb ea nu a plrtut existain 1189. ln atari condilii. singurele cutume
care mai au o anumitl importanfI in prezent sunt uzan{ele comerciale.
 cane rl inte rnalional 95
Utfo rrnixarua reglernentdrilot' apticabik raporturilor cle

Se admite c[ fie imemoriale, fiind considerate ca ele-

acestea nu trebuie s5
)c in
mente ale common-law-uluicle indat6 ce este dovedit[ existenfa
1or'1
ican,
Dreptul comercial uniform legiferat a luat pozifie, ia randul s5u, fa$ de
care
teia. valoarea juridic[ a uzanfelor.
,nal5 Legea uniforma asupra vanzarii intemafionale de obiecte
mobile corpo-
prin uzurile
rale (fraga 1964) prevede in acest context: ,,1. P[4ile sunt legate
legate
:de la care s-au referit in mod expres sau tacit. 12.Ele sunt, de asemenea,
rptul prin uzurile pe care persoane rezonabile de ac.eeaqi calitate, aflate in situa{ia
uma lor, Ie considerb ca nonnal aplicabile contractului 1or. i1 caz de contradicfie
ald'^ cu Drezenta lege, aceste uzuri Yor prevala, afar[ dac5 plrfile au convenit
lez- attfit, lf. in ciut folosirii de c'.1auze sau formuie utilizate in comerf, inter-
pretarea lor se face clupd sensul pe cale cercurile comerciale interesate
au
nrea
Irafi obiqnuinfa sb-l acorde' "(art.9).
nite in u.etuqi spirit Conventia europeanf asttpra arbitrajului comercial inter-
nafional (Geneva 1961) stipuieazd c[ arbitrii vor trebui s[ trin6 seama in
pro-
lqte
cesul solutrionflrii litigiilor. in afara preveclerilor contractuale Ei a dreptului
IQZA

oua aplicabil, inclusiv cie uzurile comerciale (art'7 alin' 1)'

ull 4. Forfa juridicE a normelor de drept comercial uniform elaborate pe
zL5 cale contractualf. Consideraliile care preced ;i t1 special analza compara-
ii- tivd a legislaliilor nationale, perrnit sintetizarea concluziilor generale
lin privincl uJour"u jundicl a uzanfelor (interpretative $i normative) ln comerful
rele intemafional,
lm- A. Atunci cdnd legislagiile natrionale se refer[ la uzanfe in completarea
rsI, propriilor dispozilii - curl este cazul in dreptul romdn, francez, italian,
in iugoslav, elvetian etc. - deci cAnd ne afl[m in prezen{a unor uzan{e norma-
tiv-e imperative, valoarea acestora va fi identicfl cu valoarea dispoziliei
rin care
pe o ,"..piion. azd, avdndacelaqi regim juridic cu ea, in consecin{a, dach
norma
r li- ce integreaz6 uzanta este imperativ[, p[4ile nu se vor putea abate de la dis-
ia pozitriile ei. Dimpotriv6, dac[ norma legald va fi dispozitiv[, p54ile vor avea
l.re facultatea <le a deroga de la uzanf[ dar numai printr-o stipulalie explicitl'
tul Practic, se poate Spune c[ asemenea uzanfe nu numai c[ au valoarea unei
rui norme legale, dar sunt chiar norme legale. Ele fac parte din legea pe care o
ca completeazd, fiindu-i insepar.abile.2 Legea va {brma, deci, corp comun cu
i9.
rnt
SE
I vezi R, Kirkpatrick, lniriarion au droil anglad, Brtrxelles, 1967,p,48-49 oi p. 158'159;
lle R. David, Introrluition dan.r le droitprivdr/'Angleterrc, Paris, 1948, p. 156-157 qi p. 175.
2 P. Armin;on, Precis de droit prhtd c'onntercia/rYatis, 1948' p.15'
le.
 Unifor,
96 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

reprezl
uzanfele normative corespunzatoale, aplicdndu-se impreuna, in bloc,
avea pl
contractului de comerf internalional.
1

F.T
B. tntre o uzan{6 normativb facultativfl (cutum[) qi o clauza contractuall minanl
expresa prevaleaza aceasta din urm[, a$a cum prin voinfa lor p[4ile se
pot
Uni
dep[rta de la dispoziliile unei norme supletive.2 cA ,,o i
C. La fel stau lucrurile atunci cAnd in concurs intr6 o \zan\dinterpretativfl confor
qi o clauzfl contractualh. ,,tn conflictul posibil lntre o clauzl contractual[
ca atat
precisd qi neechivocd qi o uzanlx comerciald prevaleaz[ prima.'.3 De altfel, Sot
'ioate legislaliile narionale consacrfl pozilia subordonatd a uzan\ei fatr[ de
intr-o
termenii contractului, iar doctrina este unanim[ in acelaqi sens'4 Practica al acel
arbitralE a urmat qi ea aceeaqi cale. Astfel CAB a stabilit prin decizia forma
nr.7/16.o2.1973, cd.,,asemellea uzante nu pot fi luate in considerare, chiar unei u
clac[ ele ar exista, atunci c6nd sunt contrazise, ca in spet[, de clauzele a intd
contractuale...Uzanfele comerciale pot cel mult s[ intregeasc[ acordul de lipsa
voinffl al pdr(ilor iar nu s[-l infirme." G.
tntmcdt uzanlele interpretative constituie prezumtii de voin{[ a plrtilor, referi
fundamentul obligativit6fii lor stAnd tocmai in aceastd voin15 prezumatE, respe
atunci cAnd acceptarea lor este tacitd (ex' in cazul ln care ambele p[rfi fiind Ul
profesioniste, nr a mai fost nevoie sd se fac6 o referire expresd la uzantele
supu,
pertinente) ele lncd mai pot fi tnldturate dacd se face proba c[ in realitate nu
(/ex ,

s-a dorit aplicarea lor sau c6 existenfa lor a fost, in fapt, ignorat[.5
detet
D. Unanimitatea practicii qi a doctrinei s-a realizat Ei in privinla raportului
D
intre uzanle/cutume qi normele legale imperative' In acest sens nonna impera-
obie,
tivd va oov0rqi intotdeauna uzanta/cutuma, a$a cum intotdeauna voinfa pdr- culti
filor/norma supletiv[ este inl[turat[ de clispoziliile legale obligatorii/prohibitive. pon(
E. Opiniile r[mAn divergente, insd, in privin(a raportului dintre uzante $i inch
normele legale supletive. Noi socotim c[ intrucflt norma legal[ supletivd com
constituie o clispozilie subsidial[ exprimfind solufia pe caro legiuitorul litig:
in[elege s[ o promoveze exclusiv atunci cfind p[4ile tac, ln timp ce uzanla

I O. C[pe1anx, Brinduga Stefdnescu, op. cit., p. 164. '

Supr
2 Pentru o opinie contrarb potrivit cdreia cutuma poate fi nu numai dispozitivl sau supletivtr, pentt
ci qi imperativl sau prohibitivfi, vezi L Ruc[reanu, op.cit.' p. 117. 2
3I. Rncdreanu, Cunr de rlrept Elemente de drept ch,il,ri comercial conqarat, ASE, Cout
Bucuregti, 1980, p.78.
4 Vezi s.N. Lebedev, op,cit,, p. 147;H. Holtzmann, Dispute Res'olutian Procedures in East'
I4/est ?rade, in International Lawyer, nr.211979, p,240. tion
5 L Rucdreanu, op.cit,, p. 80,
 t/nifonnizarea reglementdrilor aplicabile raporturilor de conerS intemaltbnal 97

reprezint[ inslqi voin]a p[4ilor - chiar dac[ numai prezumat[ -, uzanfa va

avea prioritate fafd de reglementarea supletiv['1
F. Este oare indicarea unei uzanfe comerciale nalionale nn criteriu deter-
minant pentru stabilirea legii aplicabile sontractului?
Unii autori dau rlspurrsuri afirmative acestei intrebflri. Astfel s-a susfinut
cE ,,o afacere intema(ionald de cereale fXr[ raport substanfial cu Anglia, dar
conform[ unui contract-tip elaborat de London Corn Trade Association, este
ca atare supusd legii engleze,"2
Socotim c[ semnarea unui contract-tip intocmit de o institufie cu sediul
intr-o anumitd far[ reprezint[ o leg[turd mult prea slabl cu sistemul de drept
al acestei [[ri pentru ca o asemenea imprejurare, singur6, s[ determine trans-
formarea sistemului respectiv in lege aplicabil[ contractului. Desemnarea
unei uzan{e ,,poate constitui cel mult, un element, aldturi de alte criterii, spre
a intdri convingerea instanfei in determinarea legii aplicabile contractului, in
lipsa unei voinle exprese a p[rqilor manifestatI in acest scop."3
G. O altE intrebare se pune in legdturd cu faptul dacd uzanfele la care s-atr
referit p5rfile (eventual cuprinse intr-un contract-tip) pot cirmui contractul
respectiv in totalitate, inldturAnd orice alt6 lege aplicabil[?
Unii autori au afirmat c[ nu este exclusd posibilitatea ,,ca p[rfile s[-qi
supund contractul fie uzanfelor comerciale ale unui anumit port maritim
(lex mercatoria), fte regimului juridic creat prin clauzele unui contract-tip
determinat."4
De asemenea, inr-o spefI in care era vorba despre un contract avdnd ca
obiect efectuarea unei excursii pe Mediterana, intrucdt au int6mpinat difi-
cultSli in determinarea legii aplicabile, din cauza schirnbului mare de cores-
ponden$ - oferte qi contra-oferte - care fdcea incerttr stabilirea locului
incheierii contractului. arbitrii au decis judecarea litigiului dup[ uzurile
comerciale internalionale, fdrd a se referi la vreo lege nafional[. intr-un alt
litigiu opunand o firm[ germanfl unei firme indiene, in contextul unor stipulafii

I Pentru o opinie similartr vezi J. Jacubowski, A.Wisniewski, NotI asupra hotdrdrii Cu4ii
Supreme a Poloniei din 18 mai 1970 in Handbook of Instihrtional Arbitration, 1971, p.158; iar
pentru opinie contrare vezi S. N. Lebedev,op,cit.,p.l47
2 B.
Goldrnan, Les conflits de loit' dans t'arbitrale international cle droit privd,in Recueil de
Cours, Haga,l963, vot.ll, p.447.
3 T,R. Popescu,
op.cit., p. 142
a [. Nestor, O. Capdlin{, Cbonique de jurisptudence
routnairc ri/dlive oa drcil itterna-
tionale privi, in Clunet nr.211968, p. 425.
 98 Elemente fundamentale de drept
al come{ului internafional

contractuare contradictorii
ce nu permiteau identificarea regii
arbitrii au interprerat c.d, de rr"-" apricabile,
nafionale de a'bitraj, ereau inferes
.l faail" .-u, uJ."** iriei institutii inter_
prii,u".ur,u ca litigiur lor str fie sorufionat
exclusiv potrivit clauzelor
interna{ionale' uzanfelor ri "oru"Jtuuj., qi practicilor comerciale
s-a out urtrrr-uzurilor
for{a unui intreg ,,sistem juridic
normal competent.,,l
In ceea ce ne privegte, al,turi de
alti autori, socotim cd uzanfele
nu por fixa inr.egul juridic at unui .*1r", rrou.ii,or.prur singure
nu poate fi dec6t un 'egim aplicabir
sisrem de drepr at unei
ansamblu de principii fundamenrat., ;il;;l6ri
cu intregul sdu
a. qu naturr inc6t,'daca dispozitria
mativd Ia care se refer5 nu ar
fi run.i"nrx, aceasta s6 poatd fi compretat5nor_
principiile fundamentare are cu
drepturui apricabil contracturui.,,2
inc,, pentru ca o completare a .ontru.irrui Mai murt
ca efe*ere manifestlrilor de vointrd
,.rutarJ-Jin-uiunt", sau pentru
ate peaitor pr.r..ir. ll".urr*,
eficacitate juridic6, uzanfele qi sd aibx
de lege (care nu nolle
.,rtr*ri. respective trebuie ,a ri" .".unoscute
desemnarh ca rege aplicabita {i..d;car " l.g" nalionarr). r.rr*ui-n Iege nalionarx
unei-opl?luu,ri .omerciare va putea
o anumita prezumfie a manifestlrii'de spune dacd
voin1a a pd4ilor (uranta) este
completeze voin{a lor exprimat{ apt6 se
expres, sau dacd o anumitd practic[
gara (outuma) poate inderun_
Asemenea recunoaqteri sunt
fi asimitat5 ,;;;;;;*" regate.
inffiisauile [entru cr aurorirEfile chemate
a sprijini p6rfile in executarea
contractelor, garantdnd astfel existenfa Ior in
plan juridic, sunt
finute intotdeauna Jr?rp".turea unei regi nafionare, pdn
pilsrna cdreia iqi vor dcrini
uni.lorm9 de tipul uzanfelo.icutumetor. --
ei atitudine;i;a;;;ilffi:;;,e
comerciare
Rezult[ deci c5 uzanfere/cutu**t"
constirui un sisrem de drepr
n, p.ot.ayea, de principiu, vocalia cre a
,pr*;ii
-'lJo.rrjr.i;* e;;iu'riu'rr unei opera_
fiuni de comer{ exterior - $i;t:,;d; r"riil.r
inrernafio,al esre in mod necesar
legat de regea unui stat.';3 Desigur, io.uiiru..u
contracturui - mai generar a
manifestxrii de voin1, ,:q*{i;;riil;cadrul urui .rirt"i, de drepr pozitiv
::l?"'::':lt 1',Tl'$.licio<latd'
ii"e' i'p"'ibira. u;
,;il nu va putea ;;il
ex pr t,.;, dr *
ici
I Jffi #:,:'J;;ff ij;:, : :, :*.r,:l
",
T
i: ::ffid
,;r]'r"o,i;;ff
,o?r,,'!{lii ,* u,tager du co//t/ne)c.e tnternariona/
devanr te.r jurisdi*ion.r arbi-
p r3r urm' p t3e'
1i" '"*'.,,'i')i,^{.',;;:iltr' 'si

Franfei, hot, din 21.06,1es0

u,rr^lxl",fllif:JJ:ffii' in ruriscrasseur periodique, 1e50
 t)ni/bnniza rua reg lerruentdrilrt' A|"niU'''1o'''"1
se poate vedea, pe
cafe se insereaz[ in caclrul legii care-l guverneazfl. ,,Nu
deasupra, ilin ce autoritate igi va trage un contract
for{a dac6 nu dintr-o lege
pozitiv[ care-i recunoa,;te valoarea qi {[ efecte consimlfimflntului
p[rtrilor'"1..
'"lurispr'denta francez[ gi germanfl s-au pronuntat in sensul supunerii
in scliirnb'
obligatorii a contractului fatd dc un sistem de clrept determinat'2
ti deschis.url cdmp nelimitat aplicbrii uzan{elor
lrriJprua"nla belgian[ pare a juclec[torii fac aplicarea legii
ii ,oinl"i contraJtuale a p[4ilor. apreoiin6contractuale'
cX
in consecin![ legea
,Oair. numai cu titlgl unei recepiionhri
str[infl ar deveni, prin voiir{a pI4ilor, o sirnpl[ clau'zdcontractual['3
generale, precum
Este adevfu.at c[ refeririie freivente la contracte-tip Ei condilii
qi convenirea clauzelor cle arbitraj in echitate (,,amtlable composileur'f').
i*plrg" la ideea aplic[rii unui f'el cle ,,clrept profesional" forutat din uzanfe Ei
A,u)ut"p"Lln sentimettt general cle echitate cornercial[, in special
atunci cdnd
ele sunt tentate
instantele arbitrale suni organisme profesionale specializate,
nevoilor comer-
sd recurg[ la reguli uzuale-. de multe ori mai bine adaptate
sedu;i de avanta-
ciantrilor:clecAt un sistem cle drept 1a{ional. Unii s-au l6sat
jele acestui dr:ept autonom mai suplu, mai ectritabil qi mai adecvat exi-
alli autori5 socotim cd clac[ nu este iutot-
!"ntr"to1. comer[ului,4 Al6turi cle
i"uuro mai echitabil, un asemenea drept este mult mai practic decAt sis-
-'amenzi'
temele nafionale. El dispune in plus de propriile-i sanctriuni originale
boicot, excluderi, liste negre.'asigur[ri - care-i fac ef'ectiv[ aplicarea' Cu
scap[ cenzutii
toale acestea ni se pare c[ iealiz-area unui sistent cle drept care
un remediu insufi-
iegistatiitn, natrionale ,,va fi. indiferent cle rneritele sale,
juridice"'6 De aceea
cient $i aclesea periculos pentru cliversitatea de sisteme
este greu de aclmis ca uit clre;rl uniform contractual creat
pe deasupra fron-
tiereior s6 se substituie sistenielor nalionale care constituie c[r[mizile indis-
pensabile caclrului juridic al activitdfii de cornerl internafional.
5. Consecinfele practice ale distinc{iei intre uzanfele interpretative
qi

uzan{ele normative.
A. Sarcina dovedirii uzanrelor. intmcat uzan[ele normative se aplic[ cu
acelaqi titlu ca qi dispoziliile legii, ele nu mai trebuie dovedite, fiind
considerate

I Y. Laussouarn, J.D.Bredin, oqt, c'ir.' p.602-603.

2 Reichs gerich t, 28.02, 19 1 6, in Cltrnet, 19 66.648,
in Dalloz, 1938'I'57'
3 FIot. Cu{ii cle Casalie betgiene din 24.03.1938,
,rph. Kahn, La vdritd cotnnutct)ale ilttemational, teztr, Dijon, 1961, p. 69 lii urm,
5 Y. Loussouarn, J.D. Bredin, op,ci/,,p,604.
6 lbidetn.
100 Elemente fundamentale de drept al come4ului internafional

ca qtiute de c6tre tofi cei interesa{i, in virtutea prezumfiei de cunoaqtere a j

legii (nemo con.retur ignorare legem). In consecing[, dac5, in fapt, o anumit5 l
cutum[ nu este, totu,si, cunoscutd, instan{a nu va putea obliga pe reclamant I

sd fac[ dovada confinutului acesteia, iar in lipsa unei astfel de dovezi nu va

putea respinge acfiunea. Va trebui, deci, ca judecdtorul sau arbitrul sd intre-
prind5 toate cercet[rile pentru deterrninarea existen{ei ;i con{inutului normei
de drept materiliazatd in uzanfa nonnativd in discufie, iar nu s[ lase proba-
liunea la ini{iativa qi discrelia contractanfilor. Lucrurile stau astfel intrucdt
probaliunea unei uzanle normative (legislative) nu este dovada unui fapt
juridic ci stabilirea existenlei $i continutului unei norme juridice.l
In m[sura in care continutul unei uzanfe normative (cutume) nu va putea
fi, in cele din urmd, dovedit, in ciuda eforturilor instanfei (care, in practicd,
beneficiazl, de reguld, Ei de spi{inul pdrlilor). atunci va trebui socotit cI
uzanfa in cauzd are acelaqi continut cu uzanfele comerciale interna{ionale
pertinente sau, in lipsa acestora, cu uzantele comerciale de la locul judecdtrii,
(Ev^ident, acestea din urmh pot fi mult mai ugor cunoscute).
In ceea ce priveqte uzanfele interpretative, intrucAt se aplicd cu titlul unor
elauze contractuale implicite, ele trebuie doved^ite de parlea contractantd care
le invocH (onus ptobanrli inc'umbit actor). Intocmai cu faptele juridice,
asemenea uzanfe vor fi luate in considera{ie doar in m6sura in cale au fost
invocate qi dovedite de plrfi (,s'ecundum alegata et probata). Ac;iunea baza-
td pe uzanfe interpretative nedovedite de p6rfi va fi, pur qi simplu, respinsd
de justitrie (actore non Ttrobante, reas ab,rc,lvitur). Din acest punct de vedere
apare cI pozitria reclamentului ce se sprijinfl pe o cutumX este mai favorabil[
decAt a aceluia cale se sprijinfl pe o simpld uzanf[ interpretativd.
B. Mijloacele tle probl a uzan,telor. intrucAt finalitatea probafiunii unei
cutume este stabilirea confinutului unei norme de drept, orice mijloc de
probafiune este admisibil: mar"tori, consultaqii ale unor experfi, solufii
jurisprudenfiale anterioare, contracte, inscrisuri de orjce fel, doctrine comer-
ciale, culegeri de uzantre sau certilicate de uzanl[ intocmite de camerele de
comert qi industrie sau de alte organisme asemlnltoare etc. Practic regimul
admisibilit5{ii mijloacelor de prob6, ?n asemenea cazuri, nu este nici ingrddit
qi nici prevdzut in vreo lege.
Dimpotrivd, uzanfele interpretative pot fi probate numai cu mijioacele pe
care legea aplicabild contractului le inglduie in dovedirea faptelor qi actelor juridice,
O problem[ deosebit[ a ridicat-o stabilirea fo(ei probatorii a culegerilor
cvasioficiale de uzanle comerciale nalionale qi internalionale. ,,Practica

I I. Ruclreanu, op.cit p, 118,

,
 de crtmerl itentalional l1L
Unformizyrea reglementc]rilor alslic'ahile raporturilor

judec[toreascb in materie a statomicit regula poffivit-c[reia culegerile

)re de
a
mitI irzante comerciale nu constituie o prezum{ie irefragabil[
a existenfei sau
contrar['
nant conlinutului unei uzanfe legislative, admildndu-se olice _dovad[
uva trag valoarea lor normativ[ din
Dup[ cum s-a spus, *zanlelJ comerciale iEi
ltre- codific6rii' Arbitrajul
elementele lor intrinseci, iar nu din faptul exterior al
rmei
comercial priveqte codificarea uzantelor cu circumspecfie, codificatorii uneoti
oba-
dep6gind utriuuiut identificarii penrru a ad[uga elemente:11:, i, convinge-
'ucet diferitelor uzallte
fapt rile 1or, sunt cle natur[ a perfecliona conlinlltul normativ al
comerciale."l
ute C.Recursulincazulgre5iteiaplicsriauzanlelor.Numaiviolareasau
greqita interpretare a unei irunt" comerciale normative
(cutume) poate forma
ticE,
judiciar, doarece numai
tcd obiectul unui recurs Ia o insta115 suprem[ de control
neavand
nale o atare uzan{[ are valoarea de normx legal[. Uzan[ele interpretative,
decflt eficacitatea juri<lic'f, a clauzelor contractuale, sunt
la aprecierea Suve-
re[ii.
rand a instanfelor de fond.
judiciare unftc
Inor O atare distinctrie este. evident, valabil[ in acele sisteme
temeinicia
care recursul la instanfa supremtr arc ca obiect numai legalitatea iar nu '1i
nu
lice, hotfirarilor pronunfate de instantrele inferioare.2 intrucdt instanfa suprem[
va putea cenzura
fost poate proceda - in atari situatii - la cercetdri de fapt, ea nu
privire la probele din car: se deduce exis-
aza^ ipr".i*rit"judecatorilor de fond cu
supremd (Tribunal Suprem,
insd tenp qi/sau-conlinutul cutumei. in schimb, instan{a
lere Curte'de Casatrie etc.) va putea efectu apebazaconstat5l'ilor;i
evalubrilor f[cute
bile de instanla de fond, corectarea apliclrii cutumei la siruatria
de fapt datl'3
o
in privinla uzanleior interpretative aprecierea instanlei de fond cunoa$te
singuie limitl 6i anume in cazul in care uzatlta ar fi suferit, din
rnei partea
rde inslanpi. o denaturare, aga cum, de alffel, se intdmplfl gi in cazul denatur[rii
tulii^ exis-
unei clauze contractuale. ,,Drept urmale, dacl instanla de fond constat6
ner. tenfa uzului dar, fEr6 a o contesta, d[ uzului o interpertare cu
totul opus[
rde aceieia rezultAnd din conlinutul s[u aparent, aceasta reprezint[ o denaturare
mul
ce deschide calea recursului la instanla suprem["'4
Adit va fi
Rezult[, deci, c[ partea care a c6zut in pretenlii lajudecata de fond
interesattr s[ susfin[ ca uzut invocat in cauza are natura unei cutume, credndu-$i
:pe
lice.
ilor I lbidetr, p. 119.
tica la sittlalia de fapt
2 P.in l"gulitute, in acest context, se in{elegejusta aplicare a normelor legale
fapt'
stabilitl in iuzi iar prin temeinicie se inlelege corecta stabilire a situa{iei de
3 Vezi gi I. Rucdreanu ap.cil', p.120; T. R' Popescu, op'cit^, p' 135'

a T. R. Popesca, op.cit. g\ lac.cit-

 t02 Elemente fundamentale de drcpt al comerlului
internafional
l
astfbl premisere repungrii. i:, disculie a probremei
la instanfa supremtr. u
Interesul p[rfii care a cdptigat judecata de iond
este diametral opus. Ea va
sus{ine cd uzanra invocat[ este interpretativr, c
iar nu normativd.
6. Premisere obiective qi subiective are recurgerii Ia uzanfe. care sunt p
ipotezele care atrag apricarea_uzanferor, adicifac c
Ia normele de drept uniform tle tip tontractual?
n.c.ure recurgerea
$

A. P.emise obiective. sunt situafii in care regea normar o

competentd s6
guverneze o operafiune de comerf exterior
rpur. .iinupta sx-gi indeprineasce rn
rolul, intrucat nu s-aadaptat ra noile exigenie p
ale come4urui. Astfer de pildd,
dezvoltarea co,re4urui internalionar. piecum gi o
dezvoliarea tehnologicr au
pus. dreptul in fafa unor ipotez. o
r*r. nu au purut fi avute in vedere de
legiuitori la rnomentul legisrafiei comerciale. eJe vorua, printre
ldoptxrii
altele, de aparilia tehniciloi ir
bancarJ in materie de garanlii contractuare,
itttroducerea transporturilor containerizate de
sau paletizate, de realizarea tran-
zac[iilot asisrare de carcurator sau av6nd .u
informaticii (in special programe de calculat din domeniur ouir.il;;;;; 11

_ ,ii,,rra.
", juriilc caiel;compl
;#;; sr
imprejurlri uzanfele intervin ca un instrument c
lacunele legii nafionare competente, f[c6ndu-o eteazd
upia ,e u
juridice comerciare specifice.r raporturi
Apricarea uzanferor are,"ar*ururc6
in ipoteza descrisd,
caracter subsidiar, rccurgerea la regrementarca
pe care o conlin intervenind
numai atunci cind legea este insufiiient[.
Aceasta are in vedere atct insuficien{a C
normelor de drept materiar, cdt qi a
regulilor de drept internafional privat. n
o altx ipotezE este aceea a ipricdrii uzan{eror in mod direct, n
complef6rii contracteror.eliptice,-prin inlbturareu cu scopul ll
norn,"i*legale supletive.
Avem in vedere situafi,e iand'r"g"u ;priltd;;;ffi;
spe{ei, dar, aceste no(me.au caracter specifice ;"ir*"
suprltiv iar paaire n,, uiio"rogut expres
de Ia ele. Astfer, de pirdtr, cracl tntr-uii
inclusl clauza FoB fdrr a se face -iri*ir"r" supus Iegii germane a fbst
contract
a-
tu tNcor:pfrMs iar legea 1t
germana confine qi ea o reglementare a condifiei
ae expedi.r" r,oB, ," uu h
considera cl lacuna contractului (const6,d
in'tipsa preJizeJi cu privire la d
conli,utul clauzei FoB) va fi cornpretatx plin
apricarea regimurui prescris de tl
uzanlete TNCOTERMS, inciepend'ent
de oirp"iiiirr rd;"fi,*bile. cu alte Cl
cuvinte ambiguitatea contraciului
cu p,ivire Ia opfiunea intre uzantrere inter- 1i
nafionale qi legea apricabil[ uu .oniiitui
o premistr a referini directe la

rFr. Eiseman, [hages

de la venle cotnnrcrciale infernalionale, pari.r,
/gt]. p.//
Fr Er"retnan, Atbitrale et garanries colilracltul/e,r,in Si unn;
neur. cre l,Arbiraje. n:.1, j ,9:r. p. _i79 qi unn,
[,/ny'brrnizarva rcglementiirilor ap/ic'nbile ruporturilor cle canery intumafirtnal 103

uzantelc inteutafionale, pe motiv cI o1:erafiunea in discufie are calacter

comercial internalional.1
in fine, o a treia premis[ obiectivX o constituie incompatibilitatea otdinii
publice interne cu exigentele orclinii publice internatrionale. in asemenea
cazuri uzanlele comerciale se sulrstituie dispoziliilor legii normal competente
gi creaz[ reguli de ordine public[ internafional[ care le inlocuiesc pe cele de
ordine pr.rblicd internd. Astfel. cle pildfl, rcgula din uzan[ele comerciale care
permite statelor sii incheie un cornpromis este considerat[ ca fiind de ordine
pubiic[ irlternationalX, a;a incAt arbitrii o pot invoca chiar dac[, iu cadrul
ordinii inteme, o lege na[iorralI interzice acest lucru. Uzanfele inldturfl astfel
chiar 6i aplicarea normelor iurperative ale clreptului na{ional normal
competetnt, atunci cAnd aceste rlorme pal' a nu fi avut in vedere otdinea
internafionald qi nu sunt compatibile cu ea.2
I]. Premise subiective. Uzan(ele devin aplicabile ;i ca ulmare a unor
manil'estXri ale participantilor ia circuitul comercial, ori ca o consecintl a
statutului lor persortal (sLrbiectiv). Astfel, o prim6 posibilitate este aceea in
care p[rfile contractante fac referire direct[, in confinutul conh'actului, la o
u'zanld sau la un docuntent cilre o confitte.
O a doua posibilitate const[ in imprejurarea c[ p[r{ile au inserat textul
unor uzante in chiar cuprinsul contractului pe care il incheie.
in flne, o a treia posibilitate este reprezentat5 de apartenellta pirrtrilor la o
corporafie sau la o artumiti comunitiite profesional6, itt a c[rei placticf s-au
n[scut uzante cornerciale. Un atare statut creazd prezumfia cd, in lipsa unei
manifestirri contritre, plir{ile intreleg intotdeauna s[ se comporte potrivit
uzantelor cilrarr[eri.stice comunit[1ii 1or.

7. Aplicarea uzanfelor in tirnp qi in spafiu.

r\,. Aplicarea uzanfelor in timp (conftrictul temporal). in cazul in care
in intervalul cle tinrp scurs de la incheierea contractului qi p6n6 la executarea
lui, uzanfele ia care s-au ref'erit p[rfile s-au schimbat, se pune problerna care
din ele vor fi luate in considerafie: acelea din momentul convenirii contrac-
tului sau acelea din momentul solufion[rii litigiului? Desigur c[ pbrfile
contractante, dac[ s-au referit in oontractul lor la uzuri]e unei anumite loca-
litlqi sau ale unui anumit por1, ele au avut in vedere uzanfele existente la

I '1-. R. Popesc:tt, op.cit,, p. 141 vezi 9i speia CCIP nr. 1"188/19'll in R6vue de I'Arbitraje,
nr,3/1973, p.144.
2 T. R. Popescu, op.gi lor:.cit.; spela CCIP nr,1939/1971, in ibidem, p.145.
 104 Elemente fundamentale de drept al comertrului intemalional
:
epoca inserXrii stipulaliei respective, intrucdt contractul
inseamn[ previzibi-
litate qi gara,fie, inseamnd cx nu va fi posibil ca p[r{ilor s[
li se aplice regle_
mentlri confinute de uzanfe pe care nu le-au putut avea in vedere.l
La fel se
pune problema gi in cazul uzanlelor normative. Dacd dr
Iegea care face trimi-
tere la ele se modificd, legea veche va ultraactiva. ZT

B. Aplicarea uzanferor in spafiu (conflictur spafial). o atare probremd a(

se pune numai cu privire la uzanfele conrerciale care,
nefiind unificate la
scar[ internafional[, au o incidenix teritodarx rirnitatd la o re
fz*6, o piatrI (r
regionalE, un port etc. uzanfele codificate (standardizate)
cu vocafie univer-
sal6, in mdsura in care au fost acceptate d" purti in contractur iri
lor, excrud ci
eventualitatea unei coliziuni.
c(
spre pildr, art. 73 din codul elvelian ar obligaliilor prevede
c[ dobdnzile c(
al c6ror cuantum nu este fixat de contract, cle lege, sau de
uzarlfe vor fi de 5vo vi
pe an. in cazul in care, atunci cand se pune problema
calculrrii dob0nzilor, al
se constat[ cE atAt legea c6t gi contractul tac,
va trebui stabilit dac[ in spefd
N
existd uzanfe pertinente qi care din mai multe]e uzan[e
se va aplica. socotim
cd eventualul concurs va trebui rezolvat prin utilizarea
aceloraqi reguli Ia
s-a fdcut apel in vederea determinErii legii aplicabile
:are contractului. 1I
solufia se b.azeazd pe argumentul c[, at6ta vreire cat
legea face in mod o
expres trimitere la uzanfe, acestea au crp[tat un
caracter noimativ ,si ca atare
fac corp comun cu ea.2
p
DacH incidenfa uzanfelor are loc exclusiv
ca urmale a indicErii lor de cdtre
pe4i, in conditriile absenfei unei interdictrii legale,
s-a apreciat c[ va fi apli_ C,
cabil6 ,,orice uzanf[ despre care partenerii aveau
cuno$t;F sau trebuiau s[ o ri
cunoascd, cu condi{ia ca aceasta si fie larg practicat[
in comerful inter_ d
nalional gi observatd de regul[ in contractele de d
acelaq;i tip,,.: AdIugEm, insd,
observafia c{, fiind vorba despre uzanfe interpretative, c
identificarea ror va
trebui fHcut[ in primur r6nd dup[ regurile de u
interpretare a contracteror
cuprinse in Iegea apricabild. in cazul in care
asemenea reguli lipsesc si nici
nu se poate stabili cu certitudine o uzanf[ pe
care px$le arJ-i trebuit s6 o aibd
in vedere, atunci credem cr vor trebui apricate uzanlere
adecvate in raport de natura operafiunii comerciale
.*" .,uo, cere mai
date.

I T. R. Popescu, d
op.cir., p. 145.
CipIfAnI, Brfnduga $teflnescu, a7z cit.,p.l63-165:
.'O,
^in Jouris J. Stouffler. Cr"tntro/s roilrtrretcieur, si
Classeur periodique, fascicolul qi aO.
-iO-s,
3 /bu/er,. "..'iS
 SoluTionarea litig iilo r de cdtre a rbitral ul come rc ial in te rna lional 369

lar
tre
$ti
tul
capitolut e. Sol,uTloNAKDA Ltnou,oK ED cArRE
ltA Annnnn lul CouERCTAL InrenxnTIoNAL
ile
nci
in Secliunea I :Arbinalal ca procedurd alternatiyd
ale de solufionare a litigiilor'
ate
1. Considerafii generale. Arbitrajul comercial internafional este un sistem
nu jurisdictrional derogator de la dreptul comun (cel aI instanfelor de stat). in
$i, cadrul s[u, in temeiul voinfei p[4ilor, o instanf[ special[ este organizatd, gi
abilitat[ s[ solufioneze un anumit litigiu, care s-a r[r.ut sau care Je ua raqte
in viitor. Voinqa pffilor are asemenea efecte intruc6t legea (statul) recunoaqie
celor implicafi ln comerful interna{ional abilitatea de a recurge ia asemenea
instanfe cu caracterprivat. ' ''
Sistemul arbitrajului comercial internafional este consacrat atAt in legis-
lagiile na{ionale c0t gi in convenfii internafionale. (Astfel este convehfia
european[ asupra arbitralului comercial internalional adoptatl qi deschisd
spre semnare la Geneva, ln 1961.) Puteroa arbitrilor de a solutriona litigiul
este conferit[ de pli{i, care convin^ca litigiul lor sE fie prezentat spre
solufionare unor'persoane particulare. In acest scop p[ifile in'litigiu ii desem-
rteazd. pe arbitri gi se angajeazd,sd, accepte hot[rhrea pe care acegtia o vor
pronunta. O asethenea procedur[ are trei caractete distinctive: arbitral,
comercial qi internafional.
Natura privat[ a jurisdictiei, element care o diferentriaz6 de jurisdic{ia de
drept comun, constituie substanfa caracterului arbitral al acestei proceduri.
Deoarece au puterea,de a soluliona litigiul pronunfAnd o hotlrdre suscepti-
bil.[,de a fi exgoutatfl-pe calo silitL arbitrajul se diferenfiazd, da expertiz[
(care se finalizeazd'lntr=o opinie, aviz, probd.supusE'apreiierii judecdtorului
sau arbitrului), dar se diferenfiazl qi de conoiliereisau tranzactie,,care:sunt
rnetode de solufionare amiabili a unui litigiu' (tranzaclia impundrid qi
renunflri reciproce la drepturi, ceea ce nu este cazul arbitrajului)..
Caracjerul comerciat al arbitrajului este conferit de obiectul slu. Acesta
const[ in soluJionarea lifigiilor nlscute din acte.si fapte ,de comerf inter.-
nalional sau, oum se exprim[ convenfia de la Geneva din 1961, ,,din operafii
decome4international..(art.1,alin.'1lit.a).
Caractefu! interpalional decurgg dinipprejuraxea c[ litigiile pe care le
solufioneaz[ rezultl din acte qi fapte de:comer-t interna{ional; in,primul r6nd
 370
e4ului internalional
din incheierea, executarea_sau
stingerea.unor contracte de
come4 inter-
}; ;;ffiiln
fc
ffiffiffi1.:H#l
connicre de regi si ;l.f:*Tl
ra regxturi;; * :{rr,*;
iliffi*i,fiffiffiijt;rTl;i.ffif
dau naqtere,a ta
caracterul internagiona
este refinut uneori qi dintr-o
it
perspecrivd; anume "L.rur"rjrtui
u orgari2aiii, ;;;;r*i;*.i:,.o*punerii arttr pr
funcfiondrii instanfe-i aruitrare.
"?u.
iii qi a c(
r-r,ur cu4ii ae Arbitraj de pe rdngd
Camera de Comerf,Intern.f."rfIr"-iu " r*ir,
qi
ol
2'Dezvortarea arbitraiurui. E'
Duptr ,]
ultimile decenii se.po1r9 observa
o r*tinoo
di* ;;ild;
fizboimondiar qi mai ales in ta
r€
naJionar. comercianrti comercial inter_
solufionarea litigiilor'a"
;i;ra," *[;;; ;; ffi"ll..o,uu,d pentru
cat irrtlnt.r. o9 .ru*.3^;;
toysti. Aceastd prefefl4gtr " *.
,r;;;;tre rafiuni, din care I,
;
de cere judec[- dr
re
D
- simpritatea procedurii. procedura.in ui
simpt[ dec6t ?n fafa instani;iil;;ilreqti. fafa arbitrajurui este murt mai ta
asemlnare intre cere aoua Deqi exisrd ti mutte etemente
proceo-r", ..., arbitrard.rrouir" de c(
bititate permis,, in speciar,'J; o anumitd flexi_
unor relafii profeqionale
;;;;;;*r rlrrr*r-ffi
---vv--vssr qr qL orddrii qi exi
stenp
et
stabile intrepeai.""r di
a(
.;;:Tl;i:lli,'t;ffi ltiliT:*:f fa
dacd pddite n aore$9.
o"..euii,'"rl;, *rn:;fJXIfl ilffi ;f j::Xl ut
*u,ii;I.;.rl# oe dorinfd.
- Durara de rezorvare a'-ilffiil;i],il0il;;.rli
Ia instanfele judecEto";$ti *", scurttr dec6r
re
te
M;;'.1'inooirr.
maria privind rapiditarea'pr*"a,iriil de faptul cd; in prezent,
afr_ as
pnvegte o considerdm ri_.onro*n,a l"riiialii. rn pr
corect[...in pri.rr ,urJ, .eea ce ne
lntrucdt, hottrr^rea riirq ,."ffia
o.iririua ii'e*rcurorie, esr" .ritute este mai scurtd tit
treptelor de jurisdicgie. murtipricarea te
fn al aoirl ,iro, reducerea
acelor dispozitii procedurar. timpuiui este rezultat al St

solufionarea litigi;rui.
rp..iii;; care limite ure ii'o anumittr pr
in.urur
sd inrormeze secrerariarrr
il;;;". durard este oepagitr, arbitrii
duratr
CE
c*rii;;;;!ilgJ &d::i;ororuu
trajut institufionatizar) ,.*aro-Lu
ffebuie
despre arbi-
ju
cieze justetrea motiveror
r. ,i""rrrlp.;;id;;j;eteia sE se in
g" r*ar*. iira r" u.nra";;i;;;"re. apre_
procedurtr este de natur6
sa efimine intauierile
o asemenea
reducerea timpurui irrrjf".i, al treilea rand,
decurge Pi
trilor de a interveni l".-."rrru"yr"lljrigrrrui
cumdsuri pro."Juiur 9i din aptitudinea arb! Ie
abuzuri de procedurd ale !d-h?orp." u corecta eventuarere
perf,Jir rirrrri "sdv,rgite
- costur,e unui pro..r u.rit"ri.rrt mai cu scopuri dilarorii. :
,,-]'
AS
de'un proces ra o instangnffiiil;ilasc'. redus. a.-.lt cere impricate
gi,asupra acestui,aspect in
sunt m
 So luliona rea Iitig i i lo r de idt re a rb i tra.J u l. come rc ia I inte rn a/ io na I 371

er- formulate, adesea,,unele lndoieli. Ele se intemeiaz[ pe faptul c[, de regul[,

:la taxa de timbru la instanfele judecltoregti este mai micd dec0t taxa arbitral[.
ne. in acest context se poate spune ,gi c[, in,mod,firesc, cosfurile unei proceduri
Itd private avdnd, pe deasupra, un caracter internafional, sunt mai ridicate decdt
a cele.ale unei proceduri de, stat care nu face vreo diferen{d speciald intre intern
ga qi internafional. Pe de alt[ parte, ins[, consumarea procedurii intr-un singur
grad de jurisdiclie, simplificarea g! rapiditateaei, precum gi, mai ales, cali-
tatea actglui jurisdictionpl adaptat exigen{elor comerfului - conduc la o
;
ln
reducere certl a costurilor in,termeni reali.
)r-
- Speciafizarea arbitrilor. Judecltorii sunt specializali in importante
ru
domenii czire intereseazd, cetdleanul qi viafa social[, dar au o specializare mai
a-
restrdns[ in materie cornerciald qi cu prec[dere in comerful internafional.
Dimpotriv[, arbitrii sunt speciali'zaliii acest ultim tip de procese, cunosc
uzanfele comorciale qi infeleg exigenlele comerfuIui. Aceasta le conferd, in
at raport cu judec[torii, un ayantaj pe care p54i1e vor s[-l fructifice. In acest
le context trebuie subliniat cd specializarea arbitnlor marcheazd Si diferenfa
i- esential[ dintre modul in care arlitrii qi judec[torii abordeazd actuljuris-
la dic{ional, Pentru judec[tor este eqenfial5 aplicarea fegii qi asigurarea, pe
aceast[ cale, a unei conformit[ti de comlortainent al subiectrilor de drept in
rt raport cu o norml abstract[ gi gengral[. Pentru arbitru esenfial[ gste stinggrea
it unui litigiu qi'inl[turarea obstaiolului pe care 91 il reprezint[ din calea
relu[rii normale a raporturflor comerciale dintre p[rfi sau ale acestora cu
terfii. Desigur, arbitrul se va str[dui ca, lu0nd legea drept reper, s[ dea solufii
asem[n[toare in cazuri asem[nfltoare. Aceasta, ins[, in primul rdnd, intrucAt
predictibilitatea solufiilor asigurat[ prin consecvenla lor este un avantaj prac-
tic iar nu un principiu teoretic.'in rest, specificul fiecdrei spefe intr-un con-
text particular dat va fi mult mai important pentru arbitru decdt interpretarea
standard a legii. Pentru judecltor legea este mai ales o carte tehnicd zile c[rei
prevederi trebuie aplicate cdt mai strict. Pentru artiitru ea este un ghid..ale
c[rui informafii tl ajut[ s[ se orienteze intr-un]spaliu concret. De aceea, a fi
judec[tor qi a fi arbitru nu este acelagi lucru. Aceasta chiar dac[, tn ultim[
instanf5, amAndoi desf5goar[, dupl cum vom vedea, tot o abtivitate cu
carcafer jurisdicf ional.
- poiibititatea egal[ de informare pentru toate pir{ile din litigiu.
Plrfile,intr-un .litigiu supus solufionfuii pe cale arbitralh pot alege nu numai'
legea aplicabiltr raportului,juridici,;ci,$i cea aplicabil[ procedurii qi chiar
,judec[torii". In cdzul unui prooes la o instan![ judecltoreasc[ nu exist[
asemenea posibilitfii. Astfel este avantajat[ partea din fara respectivei
instanfe, in mod,firesc mai bine informat['asupra legilor sale nafionale ;i a
modului de operare a justiliei din acea lxd,.
 372 Elemente fundamentale de drept.al
comerfului internagional

- Posibiritatellecuno.scutH pirfilor de a"E arege arbiffi. ptr4ileau

aptitudinea de a recurge,la oameni astrel
tompetenii, cuiorffi , pentru ;infggrihlsz
lor moralE qi valoarea profesionar d,.,De
aceea, orggnizarea corespun zdtowe
arbitrajului contribuie ia crarea unui a
lncrederea'creditorilor/investitorilor-$r
meoiu;";F;; dbtenos.consolidAnd
pnn aceasta,,protecfia crediturui. in
cazul procedurii judec,toreqti,
dimpotrivr,
rilor este imposiLiH. a.ry ,r L-n'iile", poate,
ur.g* i[nrparenttr a.judecrto_
care au zgd\?it adeseori jusrifia
a?"" *.rdarurile
-riiln, de corupfie
ain ."L *ui Jif.rit, sunt,caracteris-
tice arbitrajului comerciar international.
(In context, mai trebuie remarcat
Iibertarea plrtilor d: alege pe ;'btrrt ,u ii t*n-r-ior*el"
cl
?-i
Arbitrii sunr numai desemiaf o" pe.u a.egtiu.?n avocali.
spre a .onrtitJ i.iuunatuycompretur
arbitral dar ei nu
ei trebuie s6 rrm,nr :u:l*p."iil"rtiiparetqri ,i int"rrlforp[rfilor. Ca atare
impa4iali , i;;;"u[r#, il;;;i *H o facd, modul de
compretut,ir u*itrura sau ctriar
11Ls.!ftuire.a
contqltgn{eri pe .l::," ne iixii;:e;
"-*'' prin sistemul de
bazeazd, ur.rn"n.u-t ntuiil)
- Fotosirea Iimbilor srr'ine ert iu.iiitut{#1.;rLiT rea ra
udecdtoiC;;i{r;
fatrd ins tanler or j -Iimua arbirraj. rn
se desf iis oarl ih
rorutui' p,4ile nu au, p.dsiuiril;;;;;;;;prt"i} oficiaJtr a thrii
sau inrr-o limb[ nlutrf. $e9i,
Aciraqi lqcru
t u*ou ror,maternr
valabfl'$i pur* avocafii p,rfilor.
De multe ori limba'i, .ur" i"'J"rreqourh3ste
convenitd de p[(i. Aceasta constituie dil;ffi;-a.rbitraltr poate fi
qentru elg un.avantaJ.
- Recurgerea Ia avocafi striini.d..rur;l;;ili:il regurr, in fafa
instanfelor judecdtqr.eqrl.ry
p"ier.a-, o..ra;,;ffi .#r tl. parr.e djn srruc-
turite profesionale i"*ili. Chi;;il.rr,i'r#l i1,o.utii strlini pot
3te ttuii
apdrea in instanfd, de cere *ri;;it;,
o astfel de pra*icd este de naturd er nu pot pune concruziile in
fond.
,e-rrr9w"-:;f#;rui care se anga- .
ieaz[ juridiceqre. in cazul p-.ra-riffi;;d;
la avocatrii pe care n ooresc.
;ir"pr*rA] I,rrf,fe pot,recurge
eg;;rr#;,
{?t*i de aregerea arbitrilor, a rimbii,
ri oe foJ, a,e ?;iuta,.
;l!f,:jfiliedurale " irr"r*ine ut u.tiuituiru
"rr"
- Executarea h.otire-{ror arbitrale.benefici azd detaciiitali care
existi rn materie judecdtorer;a:-i,
cutarea ln strdindtate hottrrarflor
;ffi;#A[i jiior.n,oreqti
,nu
exe_
a pronunfate;lntr:o angmitEitar,ieste,facli_
tatd numai dactr s-au incheiat
materie arbitrald eiista astfel"";;j;;;terstataie urr.L# r,iLrr;ffi:'i;
este posibil tocmai datorit[
a" u*riuri;'##;'#l"titut .ul. Aceasta
caracterului privat ar prooedurii
altd primd de incurajare Oura.rJirufii' gi constituie o
Din motivere arriate mai sus,
Actur-final ar conferinfei de ra Hersinki
1975 sau documente pertinente din
urr o-rr,r.u, (de ex. rezolufia nr. 31/9g
din
 Solulionarea litigiilor de cdtre arbitrajul contercial inlernalional 373

15, decembrie 1976) recolnand[,.arbitraju1 comercial internafional ea' o

modalitate ,prefeqabilfl de solufionare a:litigiilor de comqrf internalional.
Astfet cum s-ar&firfiiat pe buni dreptate,,arbitrajul reprezintl ,,vuitabilul sistem
judiciar al comerfului interna{iona1". I
3. Procedurl alternative gi cvasi-arbitrale. Chiar gi in condifiile avanta-
jelor relevate,raibitiajul comercial rdm6n'e pentni mulli prea costisitor ln timp
qi in efort financiar. De acbea comercianfii lncearc[ str identifice posibile
proceduri alternative'care.sd conduc[ fie {a solufionarea litigiilor fie Ia
ev,.i[areq'exacerblrii lor p0n['la,nivelul la cafe recurgerea la'o'instant[
(udeeltbreasc[ sau arbitral[) devine inevittibilE.'Cdteva'dsemenea4dfidinfe
qi solulii meritdla fi prezentate pe scurt.
A. Procedura de conciliere. Aceast[ procedurd este in unele tdri obliga-
toire cafazd,preliminar[ recurgerii la arbitaj.'Concilierea presupune un efort
de evitare a litigiului in statu nascendi sau de stingere'a lui pe calea unui dia-
log direct intre p[rtri. Ea lqi vddegte utilitatea mai ales tn cazurile in care exitd
neconcordanle intre punctele de vedere ale pfufilor in legdtur[ cu anumite
stfui de fapt. Aceasta se poate rezolva prin aga numite <<punctdje:comune>>.
In mlsura ln care concilierea reuqeqte ea se incheie printr-o fianzaclie.Dacd
nu reugeqte qi este obligatorie, procesul verbal de lncercare a concilierii va fi
prezentat ln fafa instan{ei'arbitrale spre a se dovedi indeplinirea condifiilor
prealabile ineeperii prooedurii arbitrale.
Caracterul obligatoriu al concilierii poate decurge din lege, din regula-
mentele Curfilor de Arbitraj Cornercial sau din convenfia plrfilor.
Obligativitatea concilierii urmfuegte reducerea numdrului de litigii aduse in
fafa instanfelor, cu corolarul lor de costuri, piecum qi dezvoltarea spiritului
de dialog,gi oompromis al comercianfilor. , ,

B. Expertiza pre-arbitrall. Aceast[ procedurtr se regdseqte mai pufin in

legislafie ctt in obiceiurile comerciale tn curs de dezvoltare. Ea constd ln
recurgerea la o expertiz[ pentru dlucidarea unor aspecte tehnice sau/gi con-
tabile in legdturl cu care plrtile nu se infeleg, inainte ca disputa lor sd fie
adus[ tn fafa unei instanfe arbitrale. O asemenea procedur[ este, de regul[,
eonveniti prin contract.:Ea are rolul'de a descrirajafdcurgerea cuprea mare
uqurinli la proceduri contradidtorii. Opinia experfilor nu este obligatorie
pentru pX4i. in consecinf[ ele pot, teoretic, sX se adres eze arbiffajului dup[
ce au primit rezultatele expert)zei, refuzdnd sH se conformeze ei. Pe de altl

I Y. l.oussouarn, J.D. Bredin, op. cit, p.69.

 374 Elemente fundamentale'de drept. dl qomerfului internafional

parte, instanfa arbitrald va putea'privi acea expertiz[ cn pe prob6

o extraju-
qi dispune,in cadrul procosului, efectuarea probei
liciard cu o urteunprrtila.
rlrlile vor putea, instr, sd evitero,asemenea situatrii sonvenind,prin oontrac-
, tullorasupra forfei probatorii a experiizei pre-artitrale,in cadrul,procedurii
,' ,
' arbitrale, ::
' O problem[ deosebit[ se ridic[,in legdturl cu admisibilitateaexperti 7e1tn
chestiuni de drept. iq m6surain o*r uorb4 despre lrmur,irea ,orlin tului
unor uzanfe.care nu au putere de lege,"riu o asemenea expertizd este admisibild.
Ea esje admisibil6..gi atunci,cand Isie,voruu orrpr.'prouJbgit;i;at
aceasta,,este consideratil ln condifiile pe care,le-im, ardtat,
i;
olhestiune " de
fapt. Cdt priveqte expertiza constdnd in,,interprptgre-aunei,lggi.propiu_zise,
considerlm cE aceasta e,ste admisibil[ at6ta timp;96p ea arc
caracte:,extraiu-
digiarsi prin urmarq nu o o,itu pi"iiiit i)';,i;f";;;;";;;,
"*""fli" litigiului lor, o
"rt"in arbitrarea
ribiius. Dacd plrfile insistd isemena"ex pertitzd,va
avea statulul unei' invoceri Aocrrinfg, * *.n1i,1rrgu g[ opi'ni!
purta, dincolo de greutatea prestigiului, aqtoriior
;rp;-;G V.
sdi, gi p. u...u L.urgaoJ
din raprejur*u exprimite i"uur"icu care esre
"I:u'fost "#til;;;;iJ;1,;tt
C., Medierea. Spre deosebire de conoiliele,,medierea presupune.impli_
carea unor ts4i. Sprq Seosebire de,expertizapre_arbrtralL
iolul acestor;41
nu const[ in formularea unei opinii
solutrii "u
ruru.tl, tehnic ci in iautareu qif;;
Il*rg uuei de,,compromis mpnit[ a duce=iu ,tingoa litigiului.
Mediatgli pot cduta ieqirea din irqpas.inclusiv prin reuur*.a,unor
operafiuni
comerciale noi care nu au legltur[ directh cu operatriunea
litigiul sau cu toatepertile in litigiu.
Oin .are-i;;;;
In unele legislalii parcurgerea unei proceduri de mediere
esteiobligatorie
, 1l-?l:.1:, 1":,::. il'1seJa arbitra.l,,iri cele mai *ril il;;i; ilffiffi;
organizaiea unor insrirutii ep"iiurirui" in megierc
lilil,ll^a,lllll:,hs6,
tnstitufii au pd*l t6ngd C419rele de lComerf pe l6ng['cire
f.11T:i""
runctroneazd' qi cu4ile dg,srgit .pe
aj comelcial: gri chiar ru q.,rigii speclafiiate
-r-:E-a*:y
ale acestora din urmd. , "
,,..-
- ,1,t, ..-' ,- ,'.--
legat6 de eapacitatp-g medtptorilor de a fi parre
n,-3;-tllll;1u.fp^-u't"."f1u
o'.ect tmplrcatr in solutia pe care o propun siire
stinggrea ritigiului.'unii
susfin.ch o asmenea posibiiitate ar.treLui-exctusa
intruI dt ea ar afecta qbti-
gagiade irnpartlatilate qlechidisranrr amediarortlsi.
Airiluprrqiu;eiiaJi
ltorul nu gqre un mlndatar ar pdrfilor lceia ce, ori.u*,'a, fiilrd;ffii
tnttcat atu4ci ar rezurta c[ mediato*t, Rira nu*ii ar.r"iJr" p*F,:Gffi;
cu sine lnsu$i). Nereprezent0nd, deci, p54ile
ci fiind,chemrtix ia
"jia*"
 Soluyionarea litig iilo r de cdtre arbitra.J ul come rcial inte rnayional 375

infelege, mediatorul ar,putea contribui personal,nu doar la gdsirea soluliei ci

qi la aplicarea ei in concret.. In mlsura,in care p[4i1e sunt satisflcute de
aceast[ formul5 nimic,nu i se,po&to opune. in oe ne privegte fmp[rt[qim
"""u institufiilor de mediere
opinia din urmd. Pe viitor ea va puteastimula dotarea
cu'faoilit{i speoialei Aceasta ar putea face medierea mai atractiv[ dec0t ea
este in prezent.
D; Forumurile pentru litigii (Dispute Boards); Dacd procedurile alter;
native precedente nu aveau caracter arbitral, aceast[ procedur[ are un caracter
cvasi'arbitral. Procedur'a'de solulionard'a'litigiilor prin forumurile pentru
litigii este una extrem'de noud. Practic ea este in curs de reglementare prin
efortul Camerei Internafionale de Comerf. Punerea sa in miqcare sebazeazd,
pe aceleqi principii juridice'care pbnriit pdrfilor s[ ocoleasc[ instanfele
judec[toreqti spre a acorda competenf[ de solulionare a litigiilor lor arbitrajului.
Asemenea forumuri'sau $tructuri se creazd, in prezent, prin acordur
p[dilorexprim'at odat[ cu gi prinincheierea contiactului tu.*" sei."rerf. s"
aprcleazd,la o astfel'de'piocedurl mai ales'atunci'cdnd este vorba despre.
contracte complexe gi pe termeii lung (ex. contractele db construclii-montaj).
Rolul strucfuriior respective este acela de a urm[ri executarea contractuluiqi
de a interveni - din oficiu sau Ia cerere - spre a aviLacu privire la executare,
sprd'abferi idgi pentru e.vitarea ftigiilor sau chiar spre*a soluliona titigiite
concrete care se nasc in legltur[ cu interpretarea sau executarea ccintractului.

!riu,cyul din urmd,hotlriria,poate avea ii"

fie caracter obligatoriu dar provizoriu. in"aruct.,
definitiv dar neobligato-
mdsura in care dup[ intervinlia
foruinului pentru litigii, aisputa,continu[, p[4ile ie.voi putea uor".u *uit.r-

Forumurile pentru litigii constau din una sau mai multe persoane numite
de pdrfi la inceputul executXrii contractuluiin cauzd gi ca un act de executare
a acestuia. Aceste persoane igi desfhgoar[ activitatea pe toat[ durata de via[[
a contractului. Activitatea lor este suspendat[ numai atunci cAnd o procedur[
arbitrald propriu-zis5 intervine qi numai in legltur[ cu litigiul care face
obiectul acelei proceduri. Membrii forumului au cornpetenfele descrise mai
sus qi in exercitarea lor coopercazdcu pdr{ile contractante.
Forumurile pentru litigii sunt de trei feluri : de adjudecare, de recoman-
dare gi mixte.
376 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

a) Forumurile adjudecative 'sau'cu competen(i 'de adjudecare

(Dispute Adjudication Boara) sunt acelea care la aparifia'unui litigiu - la
sesizarea,pX4ilor - analizeaz[ situalia qi pronuni[ o hotlrArerobligatorie dar
cu caracter provizoriu. De exemplu, dac['intr-un cOntract' de antrepriz[
antreprenorul factureazd, in considerafia unor ore de lucru prestate supli-
mentar, o sum[ mai mare dec6t cea la plata c[reia este dispus'beneficiarul,
forumul va putea decide, pe b4za unei: cercetd,i pritrtg faciq, dac[ suma
respectiv[ va fi pl6tit[ gau nu.,Dag[ p{4ile nu sgnt muliqmite de solu{ie ele
,.p.-, vor adresa arbitrajului dar, lntre. timp,
vor trebui s[ execute hotfuirea
provizorie. In atari situafii arbitrajul nu se constituie fntr-o instanlb de recurs
intruc0t forumul nu hotlr[qte pe criterii de legalitatg ci, in primul rdnd, pe
criterii de oportunitate. De asemenea,.el nu va,intra ?n detaliile litigiului ci se
vabazape elementele aparente ale cauzei, in exemplul dat anterior, forumul
va vedea doar dac[ orele de lucru facturate au fost prestate 9i dac[ antre-
prenorul are cu adevdrat nevoie imediat[ de banii respectivi spte.a-gi continua
activitatea in bune condifii. Rdmdne ca ulterior, arbitrajul s[ constate dac[,
potrivit legii aplicabile, beneficiarul lucrlrilor este obligat s[ pl[teascl orele
de lucru suplimentare efectuate de antreprenor gi in ce condifii anume.
b) Forumurile de recomandare sau, cu competenfi de recomandare
(Dispute Recommandation Boara) sur,rt agelea care la aparitria pericolului
naqterii unui litigiu izvorAt din interpretarea qi executarea unui contract de
comerf internafional sau la nagterea litigiului inguqi, rqQrvin cu recomandlri
pentru evitarea sau stingerea disputei. Hot[rArile confin6nd respectivele
recomanddri nu sunt obligatorii dar in cazul unui viltgr prqees arbitral ele pot
fi folosite ca probe in stabilirea atitudinii plrfilor fa{E de eiecutarea contrac-
tului. in ca:.;rtl forumurilor de rec.omandare interven{ia poate avea loc la
cererea p[rfii interesate sau din oficiu.
c) Forumurile mixte sau cu competen{e combinate (Combined Dispute
Board) asociazd, dup[ imprejurdri, activitatea,tipurilor de forumuri descrise
anterior. :

Recurgerea la forumurile pentru litigii presupune, pe lflngd clauza con-

tractualI (sau contracful) care s[ le confere competen{[ de intervenfie qi un
contract separat, destul de complex, care sd st0bileasc6 $i defineasc[ rapor-
turile dintre pdrtile in contractul principal qi < ionsullanfii > pentru urm[rirea
qi prevenirea sau solutionarea provizotie a litigiilor. In prezent se lucreaz[ qi'
la codifi carea procedurilor standard potrivit tfliora acdgtia opereaz[.
Adoptarea unor asemenea proceduri menife sl dea satisfacfie nevoilor de
celeritate gi suplefe ale comerfului, impreunl cu arbitrajul propriu-zis, creazd
un adev[rat mecanism de solufionare a litgiilor de comerf internafional cu
 SoluTionarea titigiilor de cdtre arbitra.Jul comercial inUrnaTional 377

mai multe viteze. Se agteaptd ca el se r[spund['mai bine nevoilor celor care

sunt sau pot.deveni Pfuti in litigiile de comerf internafional.
4. Caracteristicile arbitrajului comercial internafional. tubitrajul
comercial interna{iohal arb uhele caracteristici proprii, care-l diferen{iaz[ de
instanfele judecltoreqti.
Ciracireutprivat(nestatal). in timp ce instanfele judecdtoreqti sunt insti-
tufii de stat, distribuind justifia tn numele suveranit[fii care le-a creat, arbi-
trajul face acest lucru' iu,caracter privat. De aceea, numai judecltorii se
bucurd de inperiuntqi au posibilitatea de a recurge la consffAngere lmpotriva
p[4ilor pentru aducorea la lndeplinire a unor mdsuri. Arbitrii, dac[ sunt
nevoiti s[ recurgtr la constrdngerc apeleazl la instantele judec[toreqti, inclu-
siv pentru executarea silit[ a hot[rArilor atbitrale.
baracterut yoluntar. Pe cdnd sesizarea instan{ei judec[toreqti se face
liber, independent de pcol{u!,pAritului, sesizarea legal[ a arbitrajului are
nevoie de icordul ambelor'patti, acord care se concretizeaz[ in convenfii
artitrale. Altfel spus, in timp ce dreptul de a sesiza instanfa decurge di1]ege,
dreptul de a sesizi arbitrajut decurge din convenfia p[rtilor. Este de subliniat,
tns[, c[, de principiu, acordul de voinf[ al pdrfilor privind competenfa arbi-
trajului de a solufiona litiliile lor se refer[ la alegerea jurisdictriei iar nu 11
declanqarea acfiunii. in m[iura in care conferirea de competenf[ arbitrajului qi
sesizarea u."rtoiu ln'leg[tuf[ bu solufionarea unui litigiu concret au loc
simultan, aceasta este maimult rodul lntimpldrii 9i, de fapt, se pefrece foarte rar.
De obicei, o parte sesizeaz[ arbitrajul f[r[ acordul celeilalte. Acordul acesteia
- anterior sau ulterior sesiz[rii - sii referd doar la recunoa$terea competenfei
arbitrajului. in lipsa lui, calea^c[tre instanfele judecdtoreqti rdm0ne deschisd.
Competen|a ipeciataatd. in timp ce instanfele judecltoreqti au plenitu-
dine delurirdi4i", inclusiv in domeniul comerfului interna{ional, 'arbitrajul
poate solu(io4a numai anumite categorii de litigii. Aceast[ afirmafie nu se
iefer[ doar la instan{ele,de arbitraj cu o competenf[ limitat[ la anumite".
domenii (de exepplu: arbitrajul de pe lAng[London Corn Trade Association
se limiteaz[ la litigiile,din come4ul cu,cereale; Camera de arbitraj'a bum-
bacului de la Le Havre se octp[ de litigiile,din cqmedul cu bumbac), ci $i la
acel9 insganlg de arbitraj deppre care se spunq,cl,au o gompetenf[,general[,
dar bare, in rg4lifale,,pOt s-olutioga numai o parte,din litigiile,care iau,naqtere
in cpmg{ul inte,f,naliOnal. Dg exemplu,,instanJele pr-bitraler"I,uqu zis6,com-
petent[ general[ nu au, drept_ul s[ l4tervinfl in mate:ie de,falimgn!,(in. acest
domeniu competenfa apar{ine exclusiv instanfelor judec[toreqti) qi' cu at0t
mai pu{in, in litigiile cu caracter civil (de ex. cele privind starea civil[,
succesiunile etc.).
 378 plemente.fundamentale de drept,al comerfului, internafional

Caracterul vrernelnlc al,.instanfeit' Dac[,iristanfa. judeo[toreasod,,desfd-

.
qoar[ activitat]e cuicaraoter,de'continu,italsr$i,poate,ssllfiona.un numfu neli-
mi1aI.d-q,litigii, ,tribunalul ar,b. r11a! pe, cpn$tl_tuig ,pgntru sglufiplarga,gnrri proces
,pi i4qeteap-[ sd,m4l,existe din moryentul prong.ntfiii,ha6r,fuii. Chiar arbitra-
jele institufionalizate (de ex. Curtea de Arbitraj de pe l0ng[ Camera de
Comer.figi Industie a Rom0niei),au caracter de permanentl numai sub aspectul
unei structuri administrative organrzate pentru;,a..acqrda sprijin logistic.in
solufionarea' diferendelor: de eome{ interna{ional. ,Acestei,,structuri pe{.ma-
,n-. osrto plrfile i se pot adresa pentru a constitui unr;tribunal arbitral,c0"fo,s[
'solu(ioneze efectiv eventualul litigiu. Doar elementul administrativ.organ!
zatoic are caracter de per'manenf[. El permite p64ilor s[ desemneze lntr-un
atare cadru tribunalul arbitral.,De aceea s-a.qi spus c6,'in fond, orice arbitraj
comercial interna{ional are caracter ad-hoc:'l
Persoanele care sunt arbitri. in timp ce judec[torii sunt ang ajali aistatului
pe toatd durata funcfiei 1or, arbitrii indeplinesc ocaiional aceastE activitate,
ei exercitdnd, cd caracter de permanenf[ alte profesii: avocatri, profesori,
cercetltori gtiinlifici. La instanfele de judecatl completul se formeaz[ inde-
pendent de;voinfa,pffilor gi ftir5 participarea,lgr,'in timp ce, fobitrii sunt
desemnafi de cele doud pdrti. Tot astfel, salariul judec[iorilor il asigui[ statr.rl
de la buget, pe cdnd arbitrul este pl[tit din taxele de arbitraj la un arbitraj
institutrionalizat sau din onorariul pl[tit de p[rti, la un arbitraj ad-hoc. Nici
una din aceste afirmalii nu poate duce, ins[, la conc-luzia cd arbitrii sunt
reprezentanfii ori angajafii p[4ilor. in limitele iompetentrei conterite de pdrti
ei desfdsoar[ o activitate jurisdicfionald cue irnplio[iindependgn(d fafl;de
p6r[i qi impa(ialitate in raport cu cauza. Aga se,,face a[ intre arbitri qi p[rfi
,nu exist[ nici.un raport contractual'de munc[; nici un raport contractual
comercial sau civil. De asemenea, aetivitatea,de arbitraj,nu.se,poate,confunda
cu vroulta din aga,numitele activit[fi libere (sau'liberale)'care sunt exercitate
de cei care desfiiqoar[ profesii libere (sau liberale). intr-adev[r, activit[jile
libere sunt desfd$urate cu obiectivul realizdrii de profit, de c[tre persoane
care au o anumit[ profesie. Or, arbitrajul nu este o profesie in sine gi calitatea
de arbitru nu implic[ o calificard special[ lnti'-o,profe-sie anume. (De aceea
profesia de arbitru de comerf internafional'nici nu exist[ in nomenclatoarele
de funcfii qi meserii.) Totodat[, arbitrii iqi accept[ qi tqi exercit[ misiunea nu
'in scopul realizdrii de profituri ci in acela de a indepliniuri serviciu de interes

1
Br&rduqa $tefrnescu, I. Rucdreanu, Dreptul comeryului intemayional,Bucureqti, 19g7, p. 129.
 Soluyiona rea titig iilor de cdtre a rbitra.lu I comercia I inte rnalional 379

sfb- public.Indemniza{ia sauonorariul pe care arbitrii,?l primesc acoperd exclusiv

eli- choltuielile lor de rtimp, docurnentare qi efort intelectual necesare solulion[rii
rCeS litigiilor cu care. au fost sesizali. De aceea, in nurneroase flri, indemnizafia de
tra- arbitaj ny este supus,[ imppzitdrii,od se impoziteaadla nivele relativ simbolice.
de
' 5. Natura juridic[ a arbilrajului,,ln leg[turd cu aceast[ problem[ se
rtul confrunth tel teze:rceajurisdictrional[, eea contractualb gi,cea eclecticI (mrxtO.
]ln A. 'Teza jurisdicfionali pornepte de la premisa c6 statul define un
na-
monopol legislativ gi jurisdiolional.in virtutea c[ruia distribuie justifia pe
I SZT
teritoriul 1[rii in orice,litigirr'qi lntre oribe persoane. in consecinte (to0 el are
rni-
capacitatea ile a pormite,pffrfilor ca in,anumite litigii sH recurgl la o alt[
-un
jurisdicfie, respectiv laarbitaj. ArJi.vorba, deci, de o delegare de jurisdicfie
traj
din partea suveranit5lii de stat cltre persoane. private, pentru anumite trpuri
de litigii sau in anumite domenii de activitate. Aceste persoun" nu aclioneaz[
rlui ln numele statului dar tndeplinesc o funcfie de interes public, c[ci ele contri-
lte, buie la promovarea ordinii de drept intr-un domeniu cu relevanf[ public[,
)ri, respectiv th domeniul comerfului.
Je- 'Pentrura.caructeiza arbitajul ca jurisdicgional se.invocE mai multe argu-
unt mente. Un prim argument este acela potrivit clruia arbitrii nu sunt reprezen-
rtul tanfii pddilor ci sunt independenfi qi impa4iali in tndeplinirea atri-butriilor
raj lor, ca orice judecltor. in acest']sens arbitrii nu dau socoteald plrfilor pentru
ici dctul de jurisdicfie pe care il sflvdrqesc. cel'itrult, ln dnele carurt,' pdtiile pot
rnt reclama lipsa de serio'zit,ite iii'discfplin[ a tubikilci! in orgarizaleaactivitxtrii lor.
irti un al doilea'afgument pledc[ dei,la observafia'c[ sentin{a arbitralfl -
de pronunfat6 dupl desfdgurafea unui proces ca in-fa1a'oiicdrei instanfe de jude-
i4i catfl qi avand un confinut similar cu:cel al unei,hot[rari judec[toregti,:- are
ral aceeaqi 'riatur[ juridic[ 'qi aceeagi for[[ ca gi hot[rfuea judec[toreascd.
.da Sentinfa arbitral[ se bucur['de puterea lucrului,judecat gi poate fi executattr
lte silit, ceea ce nu ar fi'posibil dac[ arbitrajul nu ar avea natur[ jurisdictrional6.l
ile un al treilea argument confine i"marca potrivit cireia impotriva
ne sentinfelor arbitrale' se pbt exercita anumite c[i de"atae la instanfa judec[-
'ea toreasc5. Aceasta denot[ carhcterul jurisdiclional:al ambelor caiegorii de
ea instanle (arbitrale qi judecltorbqti). Inti;adevdr, dac[ sentinf a rarbitral[' nu ar
:ie emana de la un for cu atri'btrlii jurisdicfionale recunoscute, instanfele judec[-
nu toieqti nu s-ai'ocupa de tivaliiarea qi cenzurarea lot in conOiliite baracteristice
es clilor de atac aflate la disfozifia plrfilor.

)o I V. Babiuc, op. cit, p.

173.
 380 Elemente fundamentale de drept al comerfului international

Acceptarea tezei jurisdiofionale. faee ca tex fori s[ primeze in domeniul

procedural. Tot rospectiva tezd justific6 interventia instanpi de judecat[,in
iursul procesului arbitral (spre exemplu, pentru,a, desemna,u, *uitu;.
B. Teza'contractualistil analizeazd arbitrajul ca pe un ansamblu de acte
juridicerde natur[ preponderent contractual[. Ea porneqte de la ideea c[
p[4i1e beneficiaz[.de la'lege de'libertatea,de a.gi alege arbitriiqirde a orga-
niza desfdgurarea'procedurif arbitrale. puterea arbitrilor (ca qi modul tor de
operare) ar decurge, agadar, exclusiv din voinfa ptrrfilor.
,. In i'omb.aterea tezei jurisdicfionale,
se .$ustine nurnumai c[ statul nu.are
monopolul justitiei dar c[, in realitate, prin convenfia lor de arbitraj, p4r-file
nu ar sustrage solufionarea vreunui litigiu din sfera acestui monopoi c-i doa,
ar urmfui s[ evite ivirea urlui veritabil litigiu. Pe4ile lnteleg si solutrioneze
ele fnsele, cu caracter profilactic, respectivul litigiu adic6 l.n fazain care
-
acesta este numai virtual,- in incerc,4rea de a nu ajunge s6 apeleze la,ad.e-
vHratul for jurisdiclional care sunt instan{ele judecdffiti,
Un alt argument in favoarea tezei contractualiste se refel[ la faptul c[ in
cazul unei cesiuni a contractului, conven{ia de arbitraj se transmite automat
odatb cu contractul.
*
De asemenea, se afinn[ p[ sentinta arbitrall nu ar"a.g adey,arat[ autofi_
,!ate de lucru judecat. Astfel, ea ar fi revocabiltr in m[sura in care, prin con-
yen{ia,de arQitraj, pirtilp gi-ar manifesta voinfa in acest sens. c6t privegte
fo.rfa executorie, aceasta nu.ar fi,Beapfuat consecinfa gi deci, dgvada
corac.
jurisdiclional al,sentinJei arbitrale, intruc0t sunt gi alte
lerylqi aqte de naturl
indjscutabil contractuald qarg pot fi executorii (de ex.emplu, carnbia).
.Acceptareatezei conttactualiste conduce la acordarea unei largi'aplicatii
ln^fayoare.a legii care c.{yuigrte convenfia arbitraa (tet contractus),
rgstr6n-
gi{rdg;se incidenfa legii forului. Intervenpia justitiei qtatale
ip,procg.dura arbi-
exempJu, p:lJT u degemna un'*Uit*),r",*pU.e'in consecinjd,
31[!ry:
jPnlPrgocuparea statului de a asigura.f,qrfe obHgatorie conve4fiei pa4ilo,r.
c. Teza mixti pleacd de Ia convingerea c6, in realitate, celelalte dou[
teze, sunt criticabile intruc0t incearc[ s[ dea o explicatie unilateraltr
unui
fenomen,cgryplex, nl este acgperit in intregime.nici de mogelul (con-
"::: qi nici de modelul (conceplia) contractualist([).
jurisdiclional(e)
:pflr)
romvlr tezer mrxte, pentru a lqtplege exact natura juridic[ a arbitrajului tre_
buie sd distingem intre iz.vorurputerii arbitrilorqi iuivitaeai
o desfrsoard. or, din acest punct de vedere esie evident .e iruo*i
ri iriii,
arbitrilor se afld in conven[ia de arbitraj, care este un contract, iar ffi,ii
aceista nu
are aceeaqi naturd juridic[ cu activitatea arbitrilor, care este jurisdiclional[.
 Solulionarea litigiilor de cdtre arbitrajul comercial intemalional 381

Altfel spus, izvorul,arbitrajului are,o natur[ contractual[, iar activitatea de

solulionare a lrtigiului gi sentinla pe care o pronunt[ arbitrul au caracterjuris-
'dic1ional,l Ad[uglm la aceasta gi remarca potrivit cu care statul (legiuitorul)
recunoa$te valapilitatea unei asernenea convenfii gi ii reglementeazd, efeptele
,tocmai ln considerafia importan{ei activitElii jurisdicfionale generat[ de ea,
pentru,interesul,public..De aceea; intre sursa contractuald a puterii arbitrilor
qi caracterul jurisdicfional al activit[1ii desf?iqurate de ei nu exist[ nici o con-
tradicfie.
Majbritatea doctrinei susfine teza mixti qi majoritatea jurisprudenfei li
cofl firm[ consecinfele.

6. Clasificarea arbitrajului. Clasific[ri ale arbitrajului se pot face dup[

mai multe criterii.
A. Dupi pgulile urmate in solufionarea litigiului, distingem arbi-
trajul in drept (ex iure) gi arbitrajul in echitate (ex aequo et bono sau
amia b le cornpos ition).
a) Arbitrajul in drept este acela in care, pentru solufionarea litigiului,
arbitul se bazeaz[, exclusiv pe aplicarea normelor legale, at6t in ceea ce
priveqte aspectele procedurale caigi in ceea ce privegie fondul procesului,
indiferent dac[ desemnareS legii aplicabile a fost operatd de inqeqi plrlile in
litigiu sau de cltre tribunalul arbitral.
b) Arbitrajul in echitate'se bazeazdpe libertatea conferitd arbitrilor de,a
statua conduc6ndu-se dup[ imperativele echitljii, adic[ dupb r,-"niimentul lor
asupra a ceea ie ar ?nsemna o solutie echitabild ln c.a7ul dat. ln consecin{[,
arbitrii nu sunt finufi s[ respecte anumite reguli procedurale prestabilite sau
s[ aplice dreptul material competent c6t privegte fondul procesului.
Fundamentarea solufiei pe ideea de echitate o face dependentl de cir-
cumstan{ele de spe[[ care difer[ de la caz la cai. Coerenfa solufiilor qi pre-
dictibilitatea necesar[ a abord[rilor care rezult[ din ea, sunt asigurate de faptul
cx in precizateaa ceea ce cred a fi echitabil arbitrii se orienteaz[ qi dup[
reperele date de principiile fundamentale ale dreptului. (Teoretic, este vorba
despre principiile dreptului, in general, iar nu despre principiile unui anumit

Cu toate acestea, nici din punct de vedere practic ai nici din punct de
vedere psihologic, arbitrii nu se pot situa complet in afara oric[rei legi apli
cabile. Degi nu se bazeazd pe aplicarea strict[ a anumitor nonne de drept,

I V. Babiuc, Ibidem,p, 174.

 382 Elemente,fundamentale de dreptral come4ului intemalioiral

arbitrajul,in echitate,nu se desftrgoartr,tn afara,dreptului,,,nici,.sub

faport
procesual, nici,al'dreptului material. sub
raport,pro,cedural, autoriomia
procesuald este.,limitatI de dou[ principii de,iazd--respegtrirea
dreptului
la apirare (ceea ce insedmn[ comuniearea,acfiunii, a
intiinpiirarii gi atelor-
lalte acte.de'la dosar, procum $ircitarea plrfilor,gi,gagantalea,posibilitdgii,,ea
ele's[,se prezinte la proces; s[,participefa OezUaffiirse,pune
con@luziijroral
qi in scris, in susfinerea punctelor ,ior de
vedere)'qi rispectanea ordinii
publice de drept internafional privat (art. IX tit.'u
ainconvenfia de la
Geneva, 1961 pi art.v par. I 2 din convenfa.de.:ra
9i New,york, r95g). Flr6
respectarea dreptului la apdrare hotlrdrea este
vulnerabild,qi nu va uiung".e
fie $i executatd.
. rn ceea ce priveqte fondul, chiar dacd arbitrii vor trebui
"recunoscutl sr find in primul
r6nd seama de clauzele contractului gi s[ se ghideze
OupA iO..u;t;.'h#;:
ei nu vor putea ignora nici normere de ordin"e'ilublicil''ai.
o*pdlrL.;;:
rial aplicabil. (unii autori susfin c[, de fapt, arbitrii;"; irlu"i
,e une.r.u*u
normgle imperative ale dreprului in mod normar
1i { ,rli*uil. ,i il;;
facultatea de a se dep[rra qi a fi creativi doar
in sf;;t;;r*;il#i;;.;
Aceasta presupune cl incrusiv arbitrii i, ;;hil;";;firt#il#ff1
chiar dac[ tnrr-o marj6 d9 flexibuitare mai rarte
normal ea ya fi tocmai legea cea mai aoec"vatd;;-;
- " Lge .piic;b'fijfi-";
stabili o solutie
echitabil5 In cauzd,. (Legea apricabil[ cea mai
instanfr, legea qu
;ffi;
..r,iiuuiia-*r., i,
"ur" "iuru
Principiile fundament*:, ar
are cere -ui *rG iiil;"rr,Li;-dffi.;
tegi, nonnetg.;;i;ilil#ffd;'
$ylte:
evenrual, chiar dispoziliilg sale irnprrutju" ii"".;rrii;;*, pe arbirru spre a
;i
gdsi drumu1 spre echitate'qi spre solufa
oe ronaioiesfliratou* ei. De re_
gul5, in astfel de imprejur[ri se inl6tur[
solufiile legale ,ii'.*""". r"r*J*,
consecinfele aplic[rii rigide a legii,
.;.*;-r,
tinalau-se" prioritate de
uzanlele comerciale, de standard.r""int"grut
i,o;;;ffi ffi;cr*#;
;;
si de formulere menire sr asigure echi"rfil;
ilor, acce s ul egar ra -bp orroritag
#iliffiilir#.i;"ilri;#
pre s tafi
riscurilor qi a pierderilor.
;ffi;,'i;'fi H :;;##t:Hil';
Arbitrajul in echitate iqi are izvorul nu numai in
convenfia p[rfilor, ci qi in
dispozifiile legale nafiona I e (ex. arr 360. cpr.ci;.
ro; jtarr'ir'.-"ffiiri.
internafionale (arr. vrr.2 din convenfiu'a"'iu
reglementeaz[. -':-' c"ffi.il; n recunosc $i ir

B. Dupr structura organizatorici, distingem intre

(ocazional)
arbitrajur ad-hoc
9i arbitajul permanent (instituflJnrii-0. fibele forme sunt
 Solu/ionareailitig i i lor de cdtre arbitraJu / come rc ial inte malional 383

t Arbitrajul.ad:hoc este acea instanfl constituitfl de,pd4! exclusiv penffu

,,a)
1 solufionarea unui anumit,litigiu si,funcfioneazd numai pdn[ la solufionarea
a
I acestuia. Aceasta inseamn[ c[,arbitrajul, ad-hoc nu are o structur[ orgafiza-
toric[ prestabilit[, p[rfile trebuind sd desemne ze, pe caz,lu doar arbitrii ci qi
modul lor de numire, s[ stabileascd regulile de procedurd gi locul arbitrajului.
Depinzdnd de voinfapffi1or;,toate,aceste elemente care tin de organizarea'gi
modul de funcfionare a arbitrajului difer[ de,la un litigiu la altul. Sarcina
p[rfilor este, ln-s[,u$u(atA de. existen{a unor regular.nente.tip pentru arbitrajul
ad-hoc;.regulamente la care ele pot recurge (de,ex, Regulamentul UNCI"
TRAL din 1976).
b) Arbitrajul,institufionalizat are existenfd permanent[ qi ln aeest'sens
dispune de structuri organizatoriee qi,gdministrative stabile, (sediu qi.secre-
tariat), precum.qi,de reguli de procedurd proprii prestabilite. Uneori arbitra-
jele institufionalizate au qi o listd permanent[ de arbitri din care pdrfile pot
alege gi face nominalizdri,. ^A.ceste liste sunt uneori orientativo, qi, deci,
deschise iar alteori sunt limitative qi, deci, inchise.
.Atunci cdnd se vorbeqte despre arbitrajul institufionalizat tretuie evitatl
confuzia cu tribupalul,(cor4pletul).,Acesta dinurm[este fonnxat, clt ajutorul
structurilor administrativg permanente ale unei institulii arbitrale.date, penfru
solufionarea,gnui anurnit litigiu concret. Dup[ solufionarea litigiului respectiv
tribunalul arbitral se dizolv[, in timp ce institufia arbitral[ (numit[, de
regul[, Curte de Arbitraj Comercial) rdmdne. Altfel spus, caracterul perma-
nent al arbitrajului nu spplitrl[ garacterul vremelnic al tribunalului arbitral. De
aceea se mai afirm[ c[ orice arbitraj este in realitate un arbitraj ad-hoc.
, . C. DupI competenlE, distingem, ralionae materiae, intrq arbitrgjul cu
competenti generald pi ar,bitrajul cu compe{gnfi specializati.. De exemplu,
Curteq de Arbitraj de la Bucuregti are o compotenf[ general[ ea putdnd arbitra
in orice .9?uz?,:9.ar9.; potrivit legii au caracter arbitrabil. Cur.tea,de Arbitiaj
Maritim de la, Mosggyl,a1e g cpmpetgnf6 speci il+z?tl, limitatE la,liligiiJe
.

rezlltate din activitatea-de transport maritim, iar Camera,arbitraldde bumbac

de la Le Havre la litigiile rezu_ltale.din comer-ful cu bumbac. .:
, in r4port de competqplp,telitorialfl (rationie toci) deogebim,: i.,arbitraje
cu caracter bllateral, competente s[ solufionezelitigil interveniteintre pdr{i
din dou[ state anume : astfel 9unl,4g exgmp]u, C.ame:a arbitral[ frorco:gor-
man[ pentru produsele sohilui ori Canadian American Commerpial
Arbitration Commissi6n ;'lii; urbitruje cu iaracter regionii,tcompetente sd
solufioneze litigii intervenite lntre p[r1i dintr-o anume zond. geografic[ - astfel
sunt, de exemplu, Comisia inter-american[ de arbitraj comercial,(competent[
 384 Elemente fundamentale de drept al come4ului internatrional

pentru pdrfi din statele membre ale Organizaytei Statelor A.rnericane),

contrul'soandinav de arbitrai (competent,pentru px4i din
f5rile scandinave,
Finlanda gi'Danemarca); gi iii. arbitraje .ir,cara.t.r universat, co*p"t*t"
sdr solufioneze {itigii':dintre p6rli din indiferent
ce.f[ri ale lumii - ui.
sunt; de,,exemplu, curtea de arbitraj de pe l0ngh camera,:de tome4 "o*
Internafionald de la paris sau Curtea ae arUitraS,de li Bueuregti (de pe.l6ngi
Camera de Comerf gi Industrie.a Romtniei) etc.
Dopd caracterul constituirii gi obiectivelor institufiei arbitrale se
,,,.P.
distinge uneori intreiarbitrajul (institufionalizat) cu caracter
nafional qi
arbitrajul (institufionalizat) cu caracter internafional. De,"guri,.o;iii"
{9 arbitraj organizate pe l6ngr cariierele de Come4 pi Industrie"s;'r;;;
liile profesionale de comercianfi ori producltori,'u, .*r.;.;.-il;;;.
Aceasta lnseamnd ctr'ele,sunt fondate qi-conduse, de persoane,av0nd
-numai na{io-
nalitatea unui singur stat qi lgi desfhgoard activitate'a
pe teritoriul
acelui stat, chiar dac[ se implic[ in solufionarea unor
litigii de come4 inter-
na{iofial, deci cu'elemente de extraneitate; Exemple
de asem,enea institufii
arbitrale'sunt cA,B. sau curtea de arbitra3 maritim de
Ia Moscova; unii
autori apreciazd, cil. sunt institufii arbitrale internalionrl" j;;;;j;;r;;;
'arbitraj care au in iomponenfa compreturui de arbitraj arbitri din
diferite'fHri,
a,u posibilitafea de h supune procedura unor
legi,smeiri, sau de h tin. aeo
baterea'fnrorice loc din lume.l tri ceea ce ne pJ*gt
, considerdm aa rr;ir-
{grea
in completul de judecatr a unor aruitri strei*
$',1n.t11:are
ne pleocup{ aici. ArbitrajeG;;ri;;i;;;*ia "r"rrrr"i;il;;;";
ffi,iu.*l
$i;il
Pe de alt[ parre, arbitrajere ihternafionile pot'ave;
procedurd. tn cazul acestora, ins[; intrucai
$i'dr,fid;i.=r%rili;
i;i;"l"ti",r'arii,tiri*irlui poate
fi 9i ln alt[ parte dec6t la sediu; Iexforipoate.aiferi aeie
instanf[, decisiv pentru distincfia .* ,. ";;1;;;;:i;;ffi;
intereseaz[,'este statutd dtdrept
public al acestor entitlfi qi anume, dacr potrivit
legii locului ,rd.-;;f;:;
lnregistrate ele au
9*u.g.10. ggunir+i. internafion"H
gi obligafiile care decurg
(;;;#ffil#r";
de aicif inctusiv in ,."u .e priveqte regimul imu_
nit[1ilor) sau de organizafie nafibnar[. cer mai
caracter internafional este curtla d; "onor.rt;;il*i;ffi;
eruil;j;r-il cr*,[,* ffi;;
l;;;a
E' Dupi sediul tribunalului arbitral, arbitrajele pot fi clasificate
in
arbitraje nafionare qi arbitraje straine.
A.il;Hrii.ii" * ;;;;;
I Vezi V. Babiuc,
o7t. cit, p. 176.
 Solulionarea littgiilor de bdtre, arbitraJul' comercial internalional 385

subieBtiv in sensul c['ea este operat[,in;funcfie de pozilia pe:cafe'se afl[ cel

oare ,clasific[, (eventu&l;tpntte0, intr-uil litigiu sau autorit6file chemate s[
recunoasc[,.gi s[.execute o hot[rdre arbitral[).'Astfel, sunt;nationale,arbitra-
jele ,gare ,alr,sediul,in,fara celui interesat:gi istr[ine cele ,care'iqi,au sediul in
alte state. tn acest context accentul cade pe sediul tribunalului iar nu pe cel
al inslitufiei,arbitrale,'sedii care,nu,tqtdeauna coincid. Clasificar.ea este rele-
vantfl atunci cdnd se pune problema execut[rii unei hotdrdri arbitrale.
Conventiile ,internafionale,,recurg la: acest ;criteriu pentru,,calificarea
hot[nfuilo.r ca str[ine dac[ au fost pronuntate intr-un alt stat dec6t cel in care
se ei"ecut[ (de ex. Convenfia,de New York, 1958),
r ' r,t

L. Investirea instanfei de arbitraj. Aga cum s-a mai spus, competenfa

instanfelor de arbitraj este'derogatorie de la competenfa de.drept comun, care
este cea a instanfelor judec[toreqti. Ocolirea instanfelor judec[toregti se rea-
lizeazdprin investirea instanfei de arbitraj cu puteri jurisdicfionale, ceea ce
impune exislenfa unei infelegeri exprese a plr[ilor, numit[ conven{ie de
arbitraj. Conven{ia de arbitraj poate imbrlca dou[ forme: clauza compro-
misorie (clauza de arbitraj) gi'iorirproriisul.
A, Clauga coruproTnisorieeste acordul de voinfd al p[rfilor la un contract,
cuprins fntr-o prevedere inserat[ in acel cqrJtract, priq, care se convine ca
litigiile ce ar interveni in teg[tur[ cu incheierga, interpretarea, executarea sau
incetarea acelui contract sd fie"solulionalte pe cale arbitrald. Clauza compro-
misorie este, aqadar, ca negotiurTq, o convenfie de sine st6t[toare accesorie
contractului principal, dar ca instrurneTttum, o parte a acestuia. Ea are in
vedere un litigiu viitor qi eventual.
Fiind o stipulafie intr-un contract de come{ internafion al, clauzacompro-
misorie se'prezint[ ca uhcontract lntr-un contract. Aceast['situafie de inblu-
ziune qi'accesorialitate nu echivaleazd, ins[o'cu o subordonare'juridic[ a
clauzei compromisorii fa[[ de contractul in care este inclusd, deoarece catuzl,
convenfiei de arbitraj (clauzei compromisorii) este diferit[ gi distinct[ de cea
a contractului fui:care estti cuprins'[; ceea ce ii conferE autonomie.l ,
' O atare autonomie are consecinfe foarte importante. Astfel,'vbliditatea
clauzei,compromisorii, tn principiu, nu este afectatdde motivele de nulitate
ale contractului principal. (Excep{ie face cazul in care motivele de anulare

I V. Babiuc, op. cit.,p. 177.

 386 Elemente fundamentale de drept al comerfului internalional

;ale contraclului,principal gi
ale;clauzei,compromisorii,- cu[1.or,fi viciile de dea
iconsimt[mAnt
- sunt comune.) De asemenea; rezolufiunea'contractului prin- de, I
crqll nu afecteazd,convenfia de tirbitraj. pe linia aceluiagi rafionamen[
tlgea moc
aplicabilf contractului'principal,gi cea aplicabilH clauzei compromis"rii;"; Iiber
fi diferite. imp
Spre a face clauza compromisorie funcpionaltr, p[4ile arat6,in
cuprinsul ei Der
numele arbitrilor sau modul lor de numire. i,piaciicx se constat'[ cd, din turil
rafiuni de pruden{[, plrfile menfioneazI qi regulile,de procedura irpri"ud1".
, con\
Potrivit statisticilor, marea majoritate a'convenliilor de arbitraj t Dei
Uru.a
forma..clauzei compromisorii (s-a apreciat c[. cca, gOEo),
aces
B, Comprotnisuleste o conver-rfie intervenit[ intre p6rfile litigante trant
asupra
unui litigiu deja nlscut, in vederea soluflon[rii lui pe
scop ptr4ile precizeazd,, de regultr sub sapcfiunru nuttalii,
*uiir]re. il;;;
"ur" obiectul litigiului
cau
arbit
'--'
si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. caz c
'orice
piferynla esen{ial[ dintre clauza comptomisorie gi compromis const[ deci
il.faptul c[, in timp ce irauzaro.prorrirorie se reierd ruiitiei].u;t;b;i latrii;
compromisul se refer[ la un litigiu deja nlscut. Sublspect la ca
111toare, formai,
diferenfa const[ in aceea.cx:il q*p ." .liuru .o*prontir;;
corpul contractului principal (existi un' insftum*irv,ii*n),
ffi i;dd;; trale,
compromisul lipsa
constituie un contract cu totul aparte, solu{
Indiferent de forma pe care o-lmbracd investirea instanfei exclt
arbitrale, p[rfile
la o convefie de arbitraj sunt subiecte de drept credi
ur.o*rauiri irtr*utional din
state diferite, adic5 sunt comercianfi persoane face
fizice sau persoan, iuJai"".
Statul.poate fi, Ia rAndul sdu, parte lu r, .o*pro*i,
misorie in m[sura
,* iu;;Iffi ffi;;;- legat
pot fi
fn care purti.ipe u ,aportiri
nafionallncalitatedepersoinajuridica. ildil; de cgmcr{ inter-
i:-i::--' -:'--i
ciale
. aduni
2. Caracteristicile convenfiei arbitrale.,Conv.enfia
arbitraltr se inftiliqeazl Ci
ca un contract bilateral gi comqtativ. Ea este. un
act de.dispozitie, deoarece nir6 t
relunJd la garantiile specifice justifiei de stat qi
Pfufrlg se,oiligd sr execute o tatem
arbitral6 care poate implica plata unei sume de bani
llerare
ce Dunun.
$au alt transfer ,ventrie

Fiind un contract, convenfia de arbitraj trebuie s[ indgprineascI schirr

toate verba
condifiile de validitate cerute oric[rui contiact de.o*.4
intrrnafional:,con- uate i
simf[mant, capacitate, obiect, cauza. Corrirrg-ariui-;i
particularitdfi in materi a ce anarizdm. C6t priveqte
..uI,il;;ii; de cdr
;"p;.fui;u,,*ol-ffi;: Jurisp
minat[
{g
tegea nafional[ a pdrfilor. O, pririipiu,
convenJii de arbitraj comercianfii persoane
il;;iiil.;;#;; trebui
unele gdri persoanele juridice de diept pubric,
izice ruu i"rruur; ff;i;;: h pinare
inclusiv ,t.t i., ,ri .r;;;d] referir
 So /u lion a re a / itig i i lo r de c dtre a rb i tra.1 u I c o me rc ia / in te m a /io n a I 387

de a incheia convenfii de arbitraj. tn dreptul {drilor,care au ratificat Convenfia

de la Geneva, din 1961 (art. II, 1), eie pot incheia astfel de convenlii. tn
mod normal, .persoanele care incheie convenfii de arbitraj trebuie' sd aib[
Iiberul exerciliu al,drepturilor.lor. Cerinfa de a avea liberul exercifiu este
impusd de faptul ca lncheierea convenfiei de arbitraj este un act de dispozilie.
De aceea, pe.rsoanele care nu au dr-eptul s[ se angajezeintranzaefii sau, drep-
turile care nu pot face obiectul tranzacfiilor, nu au capacitatea de a incheia
convenfii de arbitraj, respectiv nu pot fi obiect al unor convenfii de arbi6aj.
De asemenea, dacd, o astfel de convenfie se lncheie printr-un tmputernicit,
acesta are ngvoie de procu,r[ special[. in acela$i timp, mandatul de alnchpiao
trur't^"t"-il cuprinde gi pe cgt di a tncheia o convenfe de arbitaj. in fine, pentru
ca un litigiu 9d formeze obiectul convenfiei de arbitraj, adicl s[ fie supus
arbitrajului, el trebuie s[ fie susceptibil de a fi rezolvat pe cale arbitral[. In
*, conVenfih arbitrall'va fi nul{ ca avdnd iin obiecl ilicit. in principiu,
"*
'orice"oiit
litigiu de-bome4 internalional poate fi supus arbitrajului. Unele legis-
latii (ef. art} } c. pr. civ. rom.) prev[d, ins[, explicit c[ dreptirrile cu privire
la c'are nu se'foate f.acettanzacfie, nu pot forma obiectul unei convenfii arbi-
tralo. (Aqa ctim am aidtatmai sus, consideilm c[ solufia ar fi aceeagi gi in
lipsa unor asemeriija dispozifii lbgale.) De asemenea, codpetenfa de a
solufiona litigiile legate de procedura falimentului aparfine, de regull,
eiclusiv instan{61or judecltoreqti: Impo{anp deosebitH:a ocrotirii generale a
creditului;:ocrdtire cd'se incearcd a fi asiguratd prin piocedurd falimerttului,
I
face statele s[-gi rezerve competenfa jurisdicfional[ pentru tot ceea ce dste
legat db amintita procedtir[, Tot astfel, potrivit unor legislafii nafionale, nu
pot face obiectul arbitrajului litigiile dintre'acfionariiiunor societ[fi comer-
ciale ln'legdtur[ cu constituirea societ[fii sau cu aplicarea hot[rArilor luate de
adunarea general[ a actionarilor. ' '

a Cdt privegte.forma;'rle regul6,,convenfia de arbitraj trebuie sd fie conve-

nitd in form[ scris[. Aceast[ form[ este, tot de reguld, o conditrie ad validi-
l tatem, in consecint[,,sancfiunea pentru lipsa fomei sorise este nulitatea oon-
r ,venfiei..Form[,scrislnu.?nseamn[, ins[, inscris unic. Eapoate consta qi dint un
schimb,de telegrame sau telexuri. Mai mult, ea poate rezulta qi din declarafii
ygrbale,date tnfalalribunalulgi apbitral dac[.acele:declara{ii au fost consem-
qate ln scrls,ln tncheierea de,$edint[ iar aceasta m este contestat[ cu ternei
l de g[tre p[4j"(a qe vedea $i art I pct. 2 din Convenfia dg,la Genevai 1961).
Jurisprudenfa a admis, de'asemenea, c[ acordul de voinf[ in formd scrisd nu
a trebuie s[ fie neap[rat expres, ln mlsura in care este explicit. Astfel,lntdm-
n pinarea formulat[ in,scris la ac{iunea fnaintat[ de reclamanL f1r6 a se'face
ll referir6 lalipsa unui compromis.ori a unei clauze compromisorii, a fost privit[
388 Elemente fundamentale de drept al comerfului internafional

ca un acord de voinfd scris, qi explicit, chiar dacd nu qi expres, pentru acor-

darea de competen{[ instanfei arbitrale sesizate. Tot aqa a fost tratat qi
mesajul scris (scrisoare, fax, e-mail) prin care pfu0tul a anunfat c[ nu se poate
prazerltain'fata inst0nfei,arbitrale'la termenul la,care a fost citat gi a cerut ca
procedura s[ fie urmatd in absenfa sa.
' 'Cuprinsul convenfiei de'arbitraj'depinde de natura arbitrajultri ales de
plr[. El trebuie s[ fie qi.este,mai complex pentru un arbitraj ad-hoc, caz,in
care este necesar sau modul in,care vor fi ei desemnafi,
s[ fie ardtali arbitrii
precum gi s[ fie menfionate regulile dp piocedur[ sau felul cum vor fi ele sta-
biliter"in cazul arbitfajului institufiohalizat simpla referire la regulamentul
acestuia 'd[ r[spunsurile necesare tuturor acestor probleme. De aceeh
convenfia de arbitraj ln situafia din urm[ este, de obicdi, mai simpl[.
3. Transmiterea Conventiei arbitrale. Convenfia arbitrald, juridic inde-
pendent[ de contractul principal, se transmite oda([ cu acesta din urm[ ori
prin cesiune de creanf[ sau de datorie, cu condilia;'evident, ca transmitplea
contractului, dreptului ori obligafiei s[ fig valid6. Principiul eficacitltii
clauzei compromisorii este cel care justific[ transmiterea convenfiei arbi-
trale. Consecinfa este c[ in sfera de aplicare a clauzei arbitrale vor.putea intra
litigii care opun p[4i nesemnatare ale .claazei (cu toate cb se transmite ace-
lagi contract). De attfel, convenfia. arbitral[ nu s-a tncheiat in considerarea
persoanelor contractante - ceea ce ar fi constituit un obstacol la transrniterea
cdtre un terf - ci ca o modalitate de valorificare a drepturilor subiective la care
dd naqtere contractul. Acordul pentru transmiterea drepturilor subiective
rezultate dintr-un contract inseamn[ acord qi pentru transmiterea convenfiei
arbitrale, accesorie a respectivelor drepturi subiective. Aceast[ transmitere
nu se intemeiazd,pevoinfa pdrfilor (expresd sau prezumat5), ci este automat[.
Clauza compromisorie este consideratd ca indisociabil[,de,contractul princi- ,

pal cedat, ea impunAndu-se oricfuei p[r[i care dobflndeqte drepturile unuia

dintre contractanfii ini{iali. Aqa cum s-a spus, ,,conven{ia arbitral[ este acce-
sorie,dreptului la acfiune, el insuqi accesoriu al.dreptului substanjial.... Ea
(conventia arbitral[, n.n.) exist[ atet dmp c6t dreptul la acfiune,exist["I. ln
cazul'cesion[rii unei relafii contractuale, conVenfia de arbitraj;'tn'cattate de
conven{ie accesorie, de naturd procesual[, este transmisd pd(ii cate'acesionat,
afud, de infelegerea contrar[. Altfel spus, ,dreptul la acfiune, accesoriu

1
g, Loquin, Dffirences et convergences dans le regirnc de la transmision et I'extinssion de la
,clause conprombwire deuant les jurisdiction"sfrangaises,ln Gazette du Palais, iunie 2002, p. 11.
 solulionarea litigiilo r de cdtre a rbitra"Jur come rciar inte rnayional 389

dreptului transmis, este de asemenea, transmis astfel curn erala momentul

transmiterii," adic[ af.ectat {e convenfia arbitrald; Aceastd transmitere este
independent[ de voinfa"beneficiarului,acfiunii,transmise.... preptultla aefiune
nu poate,,fi eliberat de,,moda.litatea,,,0onstituit[ prin clauza compromisorie
decdt printr-un nou act de voinf[ al contractanfilor, clrora clauza-le poate fi
opusd"l. Aceasta'lnseamnd c[ transmiterea,.olauzei compromisorii se face
automat, f[r[,vreo manifestare'de voinf[ expres[ sau tacit[ din partea pr4ilor
care au convenit cedarea de contract, de drepturi,sau de obligajii:
situafia este diferitdin cat de transmitere.a obligaliilor prin novatie, cand,
o dat[ cu vechea obligafie, se stinge qi clauza,compromisorie legatd de dreptui
novat. stiqgerea dreptului substanfial, prin efectul.,extinctiv al novatriei,
' stinge gi dreptul la acfiune care il lnsofea, inclusiv convenfia arbitral6 care
afecta dreptul la acfiune. Noul drept subiectiv este.lnsofit de un nou drept
la
acfiune qi el,ar putea,fi afectat de o.clauzd:compromisorie numai dac[ p64ile
iqi manifestl voinfa in acest scop.
4. Efcctele convenliei arbitrale sunt de naturd
-----'-:- contractuald gi de naturd
Procesuald. i --:-----'
A. Efectele de natur5 contractuald privesc forfa obligatorie a conven-
[iei. Aceastl are putere de lege intre p[4i, ca orice conlract. ca urmare,
convenfia obligd pdrfrle s[ supun[ titigiul spre solufionare ar.bitrilor,
sr-i
numeasc[. pe arbitri - in cazul in care n o fu", suncfiunea const[ in pierderea
capacit[fii de numire in favoarea unei'autoriiaii o. nominare neutre qi
execute de bun[ voie senrintru prorunlutX d; ;til.-C;;;;ry*
- sx
efecte, ca orice contract, qi asupra succesorilor pdrfilor.
;rJ;;;
.ln B. Efectele de naturf, procedurall suirt mai multe, Principalul efect constl
excluderea competenfei instanfei judecdtoregti gi, in mod coreiativ,
in
tnstrturrea competenfei arbitrilor de a solufiona litigiul, Excluderea
compe_
tenfei jytantei,judec[toregti nu inldtur6 in mod abJolut,posibila implicare
a
acestei irlstanfe,in,respectivur ritigiu. Instanfa judgcdtoqeasc[
,or*ui compe-
tentH.poate fi implicatd.ori de c6te ori este nevoie de constrdngere
sau pentru
t:lujignllt-q unor grelttuni preal4bilg ori peptru a duce la indeplinire pe cale
silit[ hotHrdrea arbitrald.
in c13l,i" .?I: o-instanfr judec5toreascd a fost sesizatd, deEi existH
ggnven{ie de arlitraj, se pune problema momentului,ig
care pgate fi. ridi-
cata exceptia de necompetenf[ qia caracterului acesiei
exceplii. Dacd ar fi o

1(dem,p.l3.
 internafional
390 Elemente fundamentale de drept al comer[ului .
I

pri:
fi ridicat[ tn Oriceimotnent'al proce-
1

excepfie cu caracter absolut,'ea 6'put€ti'

i
I
intr
intruo0t sa'\btizedzdpe acor-
I

sului.rEanu,.o., fnre, .*uOiei absOlut;roi'relativ; set

pfin acord'inlse1scontrat"(nutaus
dul de voinf[ al plriilor,cafo:pot'renuntars inc
la judecdtorul lor
disensus) - fu .oouenfiua",*UitOj''prnt,i"a''sellntoaroe de suI
,firesc. De,'aceeal excegia de 'neeompetent[ trebYt ngioath'tnainte ale
lnceperea dezbaterilor;;rf""drlui
(intlitnine litis).p,ac\nu a fost ridicatl
invocare ulterioard
;a;;";.i, este,de prrrrio, tu::'rep.nfat la ea'qiiorice cor
este flrd efect. In J.uttt:privinf[
C'pr'civ' rom" de'pild[' dispune pr(
^fi:3$
exceplia de arbitaj, instan(a
;judecdtoreaser iei
;'da;;;il;;il;;;t a) pdrdtul qi: f::-
lns
verific[ competenta qi refine litigiul spre solufionare'dao[r tiil
mulat ap[r[rile ln fond, iere niri,o rczewd,intemeiat[pe'convenJia'arbitral[;
ssfs;inoperant[; c) tribunalul
b) convenfia aUitrafa esie lovite de nulitate sri ins
paratului ln ar'bitraj'
arbitral nu poaterfi constituit din,cauze vldit imputabile Acl
judecltor"usi6,'la cererea uneia gin P-6'li'
[n celelalte cazuri, uq-|J; int,anfa int
c6 existE colvenlie arbital[' In
se va declaru n .o*prtent[ dacl va constata
acelagi sens s.unt silitp"ritiile art' 180 di1
Legeanr' 105/1992 3au"no Y"1: drr
aii"rJi[,"r"'urt'1 tgi ain Convenlia privind recunoagterea 9i executarep As
yort, jgsa gi ale arr. vI (1) din conventia
sentinfelor arbitrate striinr, Nrru stz
de la Geneva, 1961. . ...
', ,

de necompe'
ur.
Dacd ln fafa instanlei de arbitraj esti ridicati'excep$ia re
propriei com-
tentf,, aceast[ instuntXitr" compe,1.9115 qA, se]qlollnfe'aSgpra fir
petente 6o*prt ii'- ii"*iii,l ei s[ decid[ ln consecinll ,:1i1':i-:
purqi'simplu]i:1tg*:: de
pune in aceiasi ,t,r"eniJuie t*capiiu 9t i.efete
timp, g alt6 instanfa
iala clreia a fost ridicat[ sau tinde s[ indice, in acelagi pE
arbitral[ care a
- fffi;j;;; siiatisau care arputea fiiesizat[ ulterior - drept
ca
c ompetent[. Rezultb c [, ln prim[ i,tt"t6 ; ptoliqu 3*3ent]i 9:::Xyi:t;ll dr
a fi supusa lmeolat
va fi solulionatd chiar de c[tre tribunalul arbitral ftrb' at
pronun{arga.sbntintgi arbitrale'
controlului iuoecetoresc. Abia ulterior, dup[
j]1*1?:r^: Cr
competen[a uruiuu:riui va putea face obiectul controlului l.f: se
principate ne
tizaifiecu prilejul exercitlrii c5ilor de atac impotriva sentinfei tt
executarea acelei sentinfe'
cu ocazia solufion[rii acfiunii |n recunoaqtereaiau
al 99mpe1!$ei arbitra-
O atare abordare sebazeazdp, .*urre*tcontraclual ar
jului ca procedurd cu un singur grad {q jurisdic[ie, :6'.'sl,p,,:,,?bi]i:llii:? na
t'ost dezvot-
cut[rii cu bun[ credinf[ a conven{iei arbitrale:'Aceast[ teorie'a le
tat[ de doctrin[ (in***, cea gbrmand), urmatb de o mare'gffi l.i""lP{:
ln
Jr"pi gi consacrat6 ti unele norme de drept pozitiv (nafional 9i uniform)' dr
ar.bilra-l lgi verific[
acest sens, art.34i C.pr.civ.rom. dispune cd tribunalul si
aceastE privinfa
propria sa competenl[ de a solufiona on titigiu qi hot[rd$te ln
 Solulionarea litigiilor de cdtre arbitraJul comercial interualional 391

oce- printr-o lncheiere, care poate,fi desfiintatd .numai prin acfiunea in anulare
cof- 'introduSltmpotriva troterarii arUitrale (conform art. 364 C.pr;civ.). in acelaqi
ttuus sens - gi, anume c[ tribunalul arbitral decide asupra propriei competenfe
I lor inclusiv'in cazul'ridic[rii excepliei de necompetenf[ de c[tre una din,pdrJi -
:de sunt qi dispoziliilerart: V din Convenfia de la Geneva, 1961,'precum qi cele
rcatI ale art;'5 din'Regulile de procedura ale C.A.B. '' : , l
oar[ Posibilitatea ridiclrii,excepfiei'de necompetenfd, precum gi condifiile qi
)une consecinfele ei sunt reglementate de lexforilntrucdt sunt aspecte de drept
ra 1$l procesual. Eventualele caluze de nevaliditate ale convenfiei de arbitraj cad,
.for- ins[, sub incidenfa lai lex contractus intrucdt ele {in de indeplinirea condi-
ral[; fiilor de fond ale contractelor.
ralul ' ,,in cazul'unui,conflict de,competenfi - fie.pozitiv, fie negativ'-'tntre'o
itraj. instanf[ judec[toreascl gi un tribunal arbitral (ad-hoc sau institulionalizat),
rd4i, acesta este rezolvat,' de rreguld, de instanfa judecdtoreasc[,ierarhic :superioarl
[. in instanfei inaintea c[reia s-a ivit conflictul.
mele in cazul tndi convenfii de arbitraj incheiate de un stat cu un subiect de
tarea drept comeicial strdin, pe ldng[ efectele ar[tate,se mai produe gi altele.
enfia Astfel, prin tneheierea oonvenfieMe'.arbitraj, dac[ nu se stipuleazd altfel,
statul renunte laimunitatea de jurisdicfie ca qi la imunitatea de.executare,
npe' urm6nd a sei- supune .sentinFi arbitrale.: De asemenea; 'regrila epuizirii
rom- resurselorintern6 devinerihaplicabil[,dac[ nu s-a'stipulat in'alt'sens. ln
ra se fine, statul ca subiect de drept comercial nu mai poate solicita protecfia
in decurgAnd..din regimul privilegiilorqi:imunit6filor,diplomhtice. :''
4a
tantI 5. Legea aplicabili convenfiei de arbitraj. Ca pentru oricare contract,
Crept p[rtile sunt libere, in temeiul principiului lex voluntatis, s[ determine legea
tentr[ care cdrmuiO$tb convenfia de arbitraj. Aceabt[ rlibertate estd'consacrat[ tn
ediat dreptul nafional (de exemplu, in Rom6nia, este vorba de Legea nr.1051,1992,
trale, drt.73) precum $i db convenfiile internafionale iir;'materie (art. V din
: rea- Convenfia' de la NeW"York din 1958,'privind recunoagtOlea qi' executarea
le fie sentinfelor'arbitrate strdine $i art. VI gi IX din Convenfia de la Geneva, din
tinfe. 1961, privind arbitrajul'comercial internafional):" :.
Sitra- Legea astfel aleas[ se aplicd condifiilor de fond,gi de formd ale convenfiei
exe- arbitrale, cu excepfia capacit[1ii p[rfilor care va fi cdrmuit5 de legea perso-
zvol- nal[' (,pentru,-ip.grsoane r'fizice;,este: lax patnaq,,iar pentru persoaire, juridice
spru- legea na[ional[). ], ' :1 , i,:.:
n). in Dacd p[rtile nu au determinat lex contractus,legea aplicabild convenfiei
rificI de arbitraj ar urma s[ fie determinat[ cu ajutorul normelor.cqnflictUale su6-
.vin16 sidiare dar obligatorii. tn aceastl privinf[, ln mod tradilional, doctrina gi
392 Elemente fundamentale de drept al come4ului internafional

l
practica arbitrald de comerf interna{ional a distins tntre, clavza compro- mai
misorie qi compromis. Pentru, clauza,compromisorie s-a refinut c[ legea
Cafl
aplicabil[ este aceea$i cu cea care se'aplic[ qi contractului in care a fost inse- se
rit[. Ralionamentul care a dus la o asemenea concluzie este bazat pe relafia aIe1
dintre conffaetul principal qi confiactul acoesoriu. Pentru:compromis s-a conchis
fac,
c[ legea aplicabild esie legea statului unde se afl[,,sediul arbitrajului'''acest
inst
sediu ap[rdnd ca punctul de legatur[ cel mai semnificativ. El va prima in
per
stabilirea legii care .s[ guverneze compromisul.
Solutii ti*ilure au fost adgptate qi in dreptul pozitiv (nalional qi uniform)' sup

Astfel, de pild[, ln dreptul romdnesc, pentru clauza compromisorie, solufia Ac,

este dat[ de art.70 din Legeanr. 105/1992, cate dispune c[ actul juridic acce- Ca:
sor.iu este cdrmuit, tn lipsaunei manifestdri de voinf[ diferit[, de legea actului din
juridic principal, cu consecinfa cd legea aplicabil[ contraotului tn care este art.
inserat[ clauzacompromisorie se va aplica 9i aceSteia. C0t priveqte compro- vin
misul, solufia aplic[rii legii statului in care are sediul'arbitrajul iqi g[seqte Sp,
suport legal in diferite convenfii internafionale (art. VI2 lit. b din Convenfia
de-la Geneva, 1.96L, sau art. V 1, din Conveniia de la New York, 1958). teri
Vocafia aplic[rii acestei legi se bazeazd,pe aceea c[ statul unde iqi are sediul dul
trjbunalul arbitral este statul ln care se va dezbate ilitigiul, ln care se va pro- sat
nunfa hotlfflfea, in care, altfel spus, se va executa convenfia de arbitraj. Cu mir
at6t mai mult aces{,:lucru se impune cdnd este,vorba de un,arbitraj insti- gic
tufionalizat.l
Dincolo de toate distincfiile operate mai sus, in literatura de specialitate s-a lar
sublinial.cl mai rdmdne, totuqi, o lndoialE asupra justefii {ationamentelor ac
promovate. tntr-,adevbr, dac6 prin convenfie de arbitraj lnfelegem at6t'com- SE
promisul cdt qi clauza compromisorie, iar aceasta din u1m[ este conSiderutd, tra
netlg[duit, o conven{ie accesorie contraqtului la qare se referd, de ce nu am liti
considera qi compromisul o cgnvenfie accesorie,la contra9tul la care se referd
tic
(chia1-dacd nu este inclusd in el, altfel spus, chiar dacd nu se afl[ cuprins tn
trq
cadrul acelUia$i inscris), cu eonsecinfa aceleiaqi reZolv5ri, pe,planul dreptului
rel
internafionalpnvat?z Pentru moment, acestei lntreblri.nu i se poate da un der
rdspuns conving[tor qi de aceea ne mUllumim a Consemna doar orientarea lil(
precump[nitoare a legislatriei, doctrinei qi jurisprudenfei.
de
6. Arbitrul. Poate fi arbitru orice perso and, fizicd, care potrivit legii sale ale
nafionale are capacitatea deplin[ a drepturilor.
ln
lV. Babiuc, op, cit.,p. 182. ca
2 lbidem.
 So luTionarea li tigiilo r de cdtre arb itra.J ul c.ome rcia I inte rnalional 393

pro- Pdrfile au dreptul s[ stabileasch, dacd,litigiul'se solufioneaz[ de,unul sau.

>gea mai mulfi arbitri. Oricare ar fi formula adoptat[, numlrul total al arbitrilor.
nse- care formeaz[ tribunalul arbitral (completul) trebuie sd fie impar. De regul[;'
Lagia se recurge la trei,arbitri, fiecare parte desemnand un arbitru, iar cei doi
chis alegdnd un supraarbitru; La arbitrajul cu caracter institulionalizat alegerea se
cest face, de cele mai multe'ori, de pe liste prestabilite, preg[tite de respectiva
a?n institufie. Listele pot fi orientative sau limitative. Dacd plrEile sau una din
p[4i nu-qi desemnea2d arbitrii sau cei doi arbitri nu se inteleg asupra
rm). supraarbitrului, intr[ in joc autoritatea de nominare (appointing authorie).:
utia Aceasta poate fi fie pregedintele Curtii de Arbitraj sesiZate, fie preqedintelel
Camerei de Comerf pe l6ng[ care funcfioneazd respectiva curte, fie prege.
ului dintele unei instanfe judecltoreqti. Convenfia de Ia Geneva, 1961, rezewd,
este art. IV constituiiii completului de arbitraj, preciz6nd cazurile in care inter-',
pro- vine Pregedintele Camerei de comerf din fara pa4ii in culpd sau comitetul
eqte Special organizat in acest scop de'Convenfie.
ntia Tribunalul arbitral se consider[, de regul[, constituit Ia data ultimei accep-
s8). t[ri a inslrcinlrii primite, acceptare operat[ de arbitru (supraarbitru) sau,
diul dup[ caz, de arbitrul unic. Aceastl acceptare nu are valoarea unui contract
Jro- sau a unei convenfii civile. Ea este un act unilateral prin care este asumat[
Cu
misiunea, impreund cu angajamentul de respectare a standardeior deontolo-
rsti-
gice asociate ei.
7. Procedura arbitralH propriu-zisi este stabilit[, in principiu, de p[rtile
r S-&
la convenfia de arbitpj. in cazul arbitrajului ad.hoc, posiuittegile p[4i1orde,
elor
a conveni au ca limit[ doar ordinea publicd. (ln procedura arbitral[ trebuie s[
lm-
'atd., se asigure pdrtilor, sub sancfiunea nulitlfii hot6rf,rii arbitrale, egalitatea:de
am
tratament, respectarea dreptului la apdrare qi a principiului contradictoria-
ferl lit6Ei, disppne, qpre,pild[, art. 358 C.pr.civ. reflqctAnd o pozilie caracteris-r I

sln tic{,pentru legislalia qi jurispruden{a din intrehga lume.) tn cazurunui. arbi-

ului traiinstitulionalizat,prin acceptarea competenfei acestula s-a achiesat'qi la I

.un regulile sale de procedurd.,Inclusiv In acest caz pdr\ile au posibilitdfi de

derogare dar ele sunt limitate, ln fipsa unei convenlii a p[4ilor asupra fegu-
trea
lilor,de prooedprX, va reveni arbitrilor sarcina de.a le stabili:,ln sensul celor.
de mai, sus sunt dispozitiile art. V din Convenfia,de la New.York (1958),qi
;ale
ale art. trv (1) b gi.respectiv art,rlV;(l) a din corivenfia dela Geneva (1961.).
Spre a face procedura arbitral[ mai,adecvat[ la realittrlile gi,nevoile piefii;
in prezent, camera Internafional[ de comerf de la Paris se ocup[ de codifi-
carea unor reguli privind arbitrajul in litigiile cu valoare redus[ (Snail
394 Elemente fundamentale de drept al come4ului internalional

Claims Guideliness Si Small Claims Arbitration). Scopul esteracelo,oa:ln

litigii{e,care prin natura lor dar, mai ales, prin nivelul'valoric al;pretenfiilor
in disputl, pot fi calificate'ca de mai mic[,importanf[ ori de rnai redus[ Gom"
plexitate,,procedura s[pennit[ minimizarea,costurilor,ln timp pi in,bani,; tn
fapt, ceea oe,se lncearcd:nu,este formularea unor reguli speciale-pentru acest,
tip de litigii ci exprimarea unor sugestii adresate cupregddere pdrlilor, asupra
modului in care regulile obignuite ar trebui aplicate in pricinile l<mici>t,
Astfel,.se au in vedere recurgere4la ttibunale arbitrale cg.,arbitr-g unic, iqg[,
duirea recurge.rii 14 tehnologii moderne, penlru comunicarea dBcumeLrt-qlor
folo,qitein proces sau pentru admnistrarea probelor, qrg4nizxea dezbaterilor
prin telefon, limitarea documentelor ce po{ fi,depuse,.la.,dosar-u1 cauzei,
recunoa$terea, dreptului arbitrilor de a interveni pentru simplificarea..sax
scurtarea procedurii atunci cind este evident cd aceasta nu afecteazddreptut,
pXrtilor la apErare, descurajeazd abuzul de procedur[ pi nu diminyeazf;capa-
citatea instan{ei de 4 pronunfa o hotdrdre temeinic5. i
., I :;: .j

in general, regulile de procedurl arbitral[ de drept co^mun se stabilesc prin

codurile de proce{ur[ civil[ sau alle legi similare, in d4eptul romdnesc.
asemenea reguli sunt cuprinse in Cap. IV qi V ale Cd(ii a IV-a din C. Pr. Civ.
Acestea se refer[ la confinutul acfiunii gi al intfmpintrrii, modul de cgmuni-
care a lnscrisurilor, citarea, dreptul p[4iIor de a participala dezbgteri - per-
sonal sau prin reprezentant, administrarea probelor, m[iurile asiguratotiiitc.
Dezbaterea litigiului in fafa tribunalului arbitral se face in limba convenit[
prin conven[ia de arbitraj. Dac[ nu s-a convenit'in aceastb privinfd, qi nici
ulterior nu s-a realizato infelegere, se va folosi limba contractului'ori o'limbl
i
de circulafie internafionald stJbilitl de tribunalul arbitral.
:

Neprezentarea p[rtii legal citate nu impiedic[ dezbaterea liti[iului,'afud

de cazul in care partea absent[ va cere, pentru motive temeinice; amdnarea
litigiului. Amdnarea se poate acorda, de principiu, o;singurX dat[. finAnd
se,Lma de principiul celeritdlii comerfului ca gi de cel al celeiit[fii procedurii
arbitrale este recomandabil ca arbitrii s[ fie extrem de:restrictivi]$i exigenfi
tn aprecierea temeiniciei motivelor pentru acordarea,de am0ndri,lDac[,
ambele plrti, legal citate, nu se prezint[ la termen, tribunalul arbitral va
solufiona litigiul in absen{a acestora, in atar[ de cazul in care s-a eerutr
amflnarea pentru motive temeinice. Tribunalul poate; de asemenea, s6 amdne
solufionarea litigiului, citAnd p[r[ile, dacd apreciazd, cd prezenla lor la,dez-
bateri este.necesar[ (art, 3855 qi 3857 C,pr.civ.). , ,,' : .

Principiul celerittrfii evocat anterior, impune, de cele mai multe ori,:limi-

"tarcain timp a,derul[rii procesului. in consecint[ plrtile'pot,conveni asupra
 Solulionarea litigiilor de cdtre, a rbitra"Jul' come rcial inte maTional 395

unei limite de timp:in care tribunalul arbitral trebuie s[ pronunfe hotfuArea.

ln unele legislalii,nalionale ori in regulile de procedur[ ale arbitrajelor insti-
tufionalizate sunt;,de,asemenea, incluse norme cu caracter supletiv, stabilind
astfel de limite. in,dreptul,rom6nesc,.de,p;ld!; tritunalul arbitral,trebuie s[
pronunfe hot[rdrea, dac[ plr,file nu, au: co+]r{enit altfel, ln te, rmen de,cinci luni
de la constituirea,qa. Termerrul se suspcndl pe timpul,judeolrii.unei cereri de
recuzare sau a altei gereri incidente.adresate instanfei judecltoregti. Pdrfile
pot consimfi la prelungirea termenului, dup[ cum gi tribunalul arbitrat poate
disprrne, pentru motive temeinice, prelungireq !ui. In dreptul romdhesc, ca $i
in alte legislalii, qi aceast[ prelungire este ingrldit[ la maximum dou[ luni.
Sunt qi cazaide prelungire de drept,a termenului (de exemplu, decesul unei
p[rti). Expirarea tenmenului ar[tat nu poate'constitui, ins[, un motiv de
cadircitate a arbitrajului, exceptdnd cazul in care una din pI{i a notificat
celeilalate p[{i qi tribunalului arbitral, pAn[ la primul termen de lnfdfigare,
cd infelege s[ invoce caducitatea in cazul in care limitele de timp vor fi
dep[qite (art, 2533 C.pr.civ.). tn cazul Cu4ii de Arbitraj de pe l6ngd CCI
Paris, dep[girea termenelor trebuie aprobat[ de prezidiul Cu4ii.
Pfiile stabilesb locul arbitrajului. Dacd nu au'fbcut:o ele, revine arbitrilor
s6-1 stabileasc[. ln cazul arbitrajului institulionahzat' cwe funcfioneazl
exclusiv,la sediul slu, aceast[ problemtr nu,se pune. De principiu, nimic nu
se opune, insd, ca gi in aceste situalii, p6r1ile:$i arbitrii sE convinl un alt loc
pentru desfdqurarea procedurii.
8; HotHrArea arbitrali finalizeaz[ procedura arbihal[. CAnd este vorba
despre un arbitraj in drept strict ea se pronunf[ in temeiul contractului din
care s-a nlscut litigiul pi a dreptului aplicabil, lindnd seama, dup[ caz, de
uzanfele cornerciale pertinente. HothArea se pronunf[ ln echitate dacd p64i1e
au convenit ln acest sens.
. Dac[,,tribunalul arbitral ,este compus din',hei, arbitri,,6e15r6r"u: ise ,ia 'cu
majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alt6 p[rere,igi va redacta qi semna
opinia separat[.
Hotlr6rea se redacteazd in scris qi se comunic6-pldi1or. Potrivit unor
reguli de procedur[ arbitraltr gi termenul de redactare qi. comunicare a
hottrrdrii este limitat..tn dreptul romdnesc acest termen-limit[ este'de oilunb
de la data pronuntXrii. Hot[rdrea arbitrald comunicattr are.:'sfss1s1e',unei
hottudri judecltoreqti definitive (art.,361 9i 363 C;pr.civ,).,
' Dupi comunicarea hotfuf;rii (in dreptul rom6nesc, in.dou[:zeci de zile de
la,data,acesteia); tribunalul arbitral va depune dosalul cauzeiipnpreunl cu
396 Elemente fundamentale'de drept al comerfului internafional

dovezile de oomunicare.ajh0t[rarii,.la instanla de judecat[ care,,tn lipsa con-

venfiei de arbitraj,.a1 fi fost,competent[' sd solulioneze litigiul: itncazul unuir
arbitrajinstitulionalizat, dosarul sep[s'trdaz6l*aceainstitugie.,, i

9. Desfiinfarea hot5rArii. Hot[rdrea arbitral[ este definitivd gi obligatorie.

in consecintrl; eaau.este supusd unor cdi ordinare sari gxtraordinare:'de'ifiac.
Hotfutiea poate' fi desfiinlat[,]ins8;1'printr-o acfiune in antilare. tn dreptul
romAnesc acfiunea tn anulare poate fi inifiat[ pdntru unul din motivele ar[-
tate dU'art. 364 C.pr.civ. qi antime: a) litigiul nu este susteptibil.'de solulio-
nare pe cale arbitralfl; b) tribunalul arbitral a"Solufionat litigiul flrH s['exisie
o ciinvenlie arbitral[ sau,in,temeiul unei convenfii nuie ori inopblante; c) tri:
bunalul arbitral nu a fost cgnstituii conform'convenliei qtbitrar, d) partea a
"; nu a fost
lipsit la termenul la care s-a dezbltut litigiul, iar procedur'a de citare
legal indeplinit[; e) hot5r0rea.a fost pronunfat[ dup[ expirarea termenului
convenil; f) tribunalul arbitral s-a pronunfat agupra unor lucruri care nu s-au
cerut sau pu s-a pronunfa.t asupra:unui lugru qerut ori a dat mai mult derQt s-a
cerut;g) hot[r0rea nu cuprinde motivele, nu arat[ data gi locul pronunfdrii ori
nu este semnattr de arbitri; h) dispozitivul,hotlrf,rii cuprinde dispozifii:care
nu pot fi aduse la indeplinire;, i),hpt[r0rqa arbitralE incalc[ ordinea publicd,
bunele moravuri ori dispozifii.,imperative ale legii. Aceste,dispozifiirsunt
similare cu cole care pot fi regdsite, de regul[, in legisla{ia altor state; ele
reflect6nd o viziune aproape generalI.
P[{it. nu pot renunfa anticipat, prin convenfia dg,arbitraj, la,dreptul de a
introduce acfiune in,anulare impotriva hot[r6rii arbitrale. Ele pot renupfar
lnslr la acest,drept dupd pronuntarea hotlrdrii..i, :: :i. ; i;
tn dreptul romAnesc acfiunea ln anulare poate, fi introdus[,in Jermenrde o
lund de Ia data comunic[rii hotlrdrii arbitrale qi este decompetenfa instanfei
judec[toreqti imediat superioare celei cerar fi fost competentd:dac[ nu s-ar fi
inoheiat conven(ia de arbitraj (art. 365 C.pr.civ.), solulii similare,se regflsesc
in majoritatea legislafiilor gi ele reflect[ at6t preocuparea pentru limitarea ln.
timp,a incertitudinilor cu-,privire la so4rta,hot[rdriirarbitrale sf;l,rgi inclinafia
spre, a include, instanfele,arbitrale in logica, functional[ a instanfelor judec[-r
toreqti, Remarca din urm[ subliniaz[ caracterul jurisdiofional al activitdfii de
arbitrajcomercial. j.
, ,i
Hot[r6rea instanfei judec[toreqti cu privire la acfiunea ln,anularei poate,fi;
atacatd,, de regul[, numai cu ,recurs. Aceasta m[reqte ,celeritatea,procedurii qi
dd forf6'sporitH intervehtriei arbitrilor. Lucrul nu ar fi posibil'dac6 arbitrajul
 SoluTionarea litigiilor de cdtre arbitraJul comercial inte rnalional 397

comercial nu ar tinde s[ solufioneze'litigii intre profesionigti al ctrror principal

obiectiv este reluarea c6t mai rapidl a activitdfii comerciale normale; inclusiv
a'raporturilor fireqti inre plrjile ln proces.
Acfiunea ln,anulare are o naturE'juridic[ controversat[, opiniile mergAnd
de la calificarea ei drept recurs, cale de-atac eXtraordinard;'actiune principali
de control judecdtoresi, cale de atac special[], pdn[ la a o considera o form[
de control judecdtoresc ce se rcalizeazd, pe cale de ac1iune2. Fdr[ a relua
argumentele aduse uneia sau alteia dintre Calificdri, reamintim cAteva dintre
argumEntele care sprijin[ ultima solufie lntrucdt aceasta parc afi susfinut[ de'
cea mai insemnat[ parte a doctrinei rominegti: i. evolufia in timp a regle-
ment[rii, care arat[ inten(ia legiuitorului de a sustrage hot[rdrile arbitrale de
la exerciliul clilor de atac qi de a le supune numai controlului judep[toresc
pe cale de acfiune; ii. faptul cd hot[rflrea arbitral[ nu este o hot[rire judec[-
toreasc[ propriu-zis[, ci doar asimilatdhotdrArii judec[toreqti (pentru cd, are
o natur[ juridic[ mixt[, de act jurisdictional cu o indispensabil[ componeirtd
contractualfl), cu eonsecinfa c[ nu este supus[lregulii voies cle nulitd n'ont
lieu contre les jugementr, iii. imprejurarea c[ intre motivele acliunii tn anu-
lare se afl[ qi unele motive ale c[ilor de atac din dreptul comun nu are altd
semnificalie dec6t aceea de a defini limitele in care se exercitfl controlul
judecltoresc; iv. calificarea datd de legiuitor - de ac/iune ln anulare - nu
poate fi sbhimbat[ de caracterul definitiv al sentinfei arbitrale, de impreju-
ruea cd, sentinfa poate fi pus6 in executare pe cale silitd, de efectele acfiunii
similare recursului, de nivelul instanfei competente s[ judece acfiunea
(instanfa superioar[ celei competente dac[ nu intervenea convenfia arbi
tral6), de lmprejururea cd.nu se poate renunfa la acfiunea in anulare decdt
dup[ pronunfarea sentinfei arbitrale sau de imprejurarea c[, dup[ admiterep
acfiunii in anulare, instanfa judec[toreasc[ procedeazd, ca o instanf[ de

I A se vedea, pentru punctele iJe vedere exprimate in materie, G. Boroi, D,Rddescu, Codul
de procedurd civild comenlat {i adnotat, Editura All, Bucureqti, 1994, p. 615; G. Beleiu,
E. Osipenco, M. Cozmanciuc, Desfiinfarea hot[r6rii atbitrale, In ,,Drep.tul" nr. 9/1995, p. 1{;
S. Zilbefstein, I. Bdcanu, Desfiinlarea hotdr6rii arbitrale, in ,,Dreptuli' nr. 10/1996, p. 3l-33;
V. Rog, Arbitra.Jul comercial internafional, Regia autonom6 Monitorul Oficial, Bucuregti, 2000,
p.450-452;1. Leg, Tratat de dreptprocesual civil,Edi:oxa All Beck, Bucuregti, 2Q01,,p.7021,
I.Deleanu, Tratat deprocedurd civild, vol. II, Editura Servo-Sat, Arad,2O01, p,404;
V. M. Ciobanu, Despre natura juridicd a acliunii in anulare a hotdrdrii arbitrale,in ,,Dreptul'
w, 112002, p. 76-83 qi practica judecdtoreasc[ acolo citatd gi comentatd; DeciziaCudii Supreme
de Justitie -
Seclii unite, nr. V/25 iunie 2001, publicatd in Monitorul Oficial w.67512001,
2
Vezi supra V. M. Ciobanu, op. giloc. cit
 398 Elemente fundamentale de drept al comer{ului internalional

reours; v. faptul c[' hstdr0reaipronunfatd,'asupra ae{iunii in anulare,este

supus[ numai recursului arat[ cu atdtmai, mult ctr suntem Inprezenla unei
judecdli tn primd instanfd, cu lnldturaroa apelului; vi. faptul o[ in.legislafia
altor [6ri (Franfa,,Belgia),sau,in Legea model UNCITRAL; acliunea in.anu-
lare este rgglementat[,sub titlul ,,cli de atact!, nu are vreo semnificalie,asupra
naturii juridice a acfiunii ln anulale, &tunci, cdnd legiuitorul a procedat
difprit, plasdnd acliunea in anulare sub titlul ,,D.esfiintarea hotlrdrii arbitrale"
qi asigurdndu-i reglemeiitare compl eie lcizuri a"'irtro[or"r", t"r*.nuf;
instanfa competent[, modul de judecatl etc.). Ultimele dou[ argumente
exclud calificarea acgiunii qi a regulilor de judecat[ prin analogie cu cdile de
atacr. (De altfel, tegluitorul rpmdn ru s:o inspigat din Legea model UNCI-
TRAL pentru reglementarea acfiunii in anulare, ci din Codul de procedurd
romdn din 1940.)
10. Recunoapterea qi executarea hotHrf,rilor arbitrale striine.
Hotfufuile arbitrale se pronunf[ pentru a fi executpte. Dacd executarea are loc
de bund voie nu se ridic[ nici un fel de probleme., in cazul ln ca.re, se pune
problema executdrii,silite in.chiar fara in care a funclionat tribunalul arbitral
care a pronunfat-o, de regul6, autoritfiile statului respectiv vor acorda spri-
jinul necesar atita timp cf,t prin legea nafional[ (lggea forului) sentinfele
arbitrale au aceeagi putere cu cele ale instanfelor judec[toreqti. Ce se int0m-
pl[, ins[, cu sentinfele arbitrale str[ine ? Dac[ executarea nu se face de bun[
u?i..,. a$a. cum este normal in comerful internafional fafr de inlelegerea
pH4ilor din convenfia de arbitraj, creditotul recurgg la executarea silit[, soli-
cit6nd in acest scop organele de stat abilitate legal.
A. Prin recunoasterea une, i sgntinle arbitrate strdineinleJegem acceptarea
efectelor acesteia - cu excepfia puterii sale executorii - pe teritoriul altui stat
dec6t cel in care a fost pronunfat[. Recunoagterea este, deci, o problem[ dis-
tinctl de executare. Pe teritoriul statului care a acordat rec^unoaqterea, o
hotlrdre recunoscutl are putere de lucru judecat iar faptele pe care le constatd
sunt opozabile oricdrei persoane. Potrivit art, 3703 C.pr.civ.r;sentin{a arbi-
trald str[in[ pronun{atX de un tribunal arbitral competent are fo([ probant[
in fafa instanfelor din Rom6nia cu privire la situaliile de fapt pe carc leionstat[.
Recunoaqterea hot[rerilor arbitrale strdine, ca,qi executarea ro1; ,rmplic[
definirea prealabild a termenului de ,,strHin" gi calificarea hot[rArii in cauzd,
ca fiind ,ostrlin[". De asemenea, este important de stabilit naTionalitatea

ldetn. Pentru ttn punct de vedere diferit, a se vedea gi Decizia nr.Yl2O0l a Curfii Supreme
-t
de Justi[ie.
 Solu lionarea litigiilo r de cdtre a rbitral ul, cone rcial internalional 399

te sentinlei. ln raport de na{ionalitate se stabilesc nonnele de drept care cArmuiesc

ei recunoa$terea $i executarea sentinteir cele de drept comun, cele din convenfii
ia internafionale multilaterale la care sunt p[rji a$t Nar:a care dA nafionalitate
I- sentinfei. cfft gi trara de executare silit[ sau cele din convenfii bilaterale.
:a Principalele criterii invocate pentru a stabili calitatea de strdind a hot[rflrii
at arbitrale sunt cele ale legii procedurii qi locului in care a fost pronun{at6,
,,,, Teoretic, s-ar,mai putgg lua in discufie gi principiul lex voluntatis.,In prac-
l, tic[, lnsd, s-a recurs rar la acesta. Explicaliau fr, qi ea, de naturd statistic[:
le doar rareori p64ile au inclus ln compromis sau in clauza compromisorig o
le prevederg qeferitoare !3,nagionalitatea hot[r0rii pe care tribunalul arbitrat ar
t-
fi urmat s[ o pronunfe. Pe de alt[ parte, doctrina gi jurisprudenta au apreciat
:a
c[ nici criteriul legii procedurii care a Fuvernat procesul arbitral qi pro-
nunlarba troierarii-nu este convingltor. tn acest sens's-a observat cd degi
regulile de procedurd (mai'ales cAnd este vorbd despre arbitrajul in echitate)'
). par diferite de la un tribunal arbitral la altul, ln realitate ele nu evidenfiazl
deosebiri de fond. in fapt, majoritatea normelor procedurale sunt identice in
rQ

,e
diferite sisteme de drept gi in diferite arbitraje. De aceea, s-a apreciat cl
il nalionalitatea legii proiedurale nu ar avea o ielevanl[ suficientd in califi-
i- carea ca strlin[ a hot[rArii arbitrale, ca gi in stabilirea nafionalit[fii ei. At0t
e in doctrin[ cdt gi ln dreptul pozitiv (inclusiv tn convenfiile internafionale) a
t- prevalat criteriul lcicului ([rii) ln care a fost pronunfat[ sentinfa, chiar dac[
a gi u.mt criteriu cbnfine un mare grad de aleatoriu. Ideea este c[, dac[ pe teri-
a toriul unui stat, un tribunal arbitral a func{ionat tn mod legal, atunci hotlr0rea
pronunfat5 de acesta este consid eruth cafiind nafional[ iar nu sfr[ind, indiferent
de nafionalitatea procedurii aplicate. (Se $tie c[ tribunalul arbitral nu aplicd
a intotdeauna legea procedurald a 1[iii unde tqi are sediul.)
rt Aceirst5'solufie'este implrt[qit[ qi de legislafia romAn[. Potrivit art.370
C.pr.civ., prin sentin[[ arbitral[istr[ind'se lntelege o sentinf[ dat[ pe teritori-
) ul unui stat strdin sau care nu'bste'considerat[ ca sentint['na1ional5 ln
a
Romdnia. Acelhqi dublu criteriu, unul pozitir'. ru sentinfa s[ fie pronutllat[
pe teritoriul unui alt stat decdt cel tnicare se solicit[ recunoaqterea qi exe-
a cutarea silit[ - gi altul negativ - ca sentin{a sI nu fie consideratd nafionald in
statul in care se cere recunoa$terea sau executarea - este utilizat 6i de Con-
I venfia de la New York privind recunoaqterea gi executarea'sentinfelor arbi-
I tralestrtrine'(1958).""' '"'' I i
7
+. "''
In prinoipiu, tn rRorninia recunoa$terea unei'hotflrdri arbitrale strline
opercazd, de plin drept. Rezulth c[ acela care solicit[ recunoaqterea nu are,
pentru lnceput,..nimic de dovedit, iar acela,interesat;s[ impiedice recunoa$terea
trebuie s[ conteste validitatea,hot[r6rii arbitrale. Dac[. recunoaqterea este
 400 Elemente fundamentale de dropt al comerfului,internafionar

contestati, problema se.va rezolv a pe cale principald

de tribunalul judefean
in circumscriptia c[ruia lgi are domiciiiul ,iu] ,rJiul,,cel
care,.refuzd,
recunoagterea sau pe cale incidentald, de
grtre lstanfa sresi2at5 cu un pro"u,
av6nd un alt obiect, in cadrul c[ruia se ridicd.*r'"ptiu
poterii tucrutuiil;:
cat'decurgdnd din hotlrfuea arbitrald strdinI
*.
t*,. tlo{"g"u 1,atsfi<i9o qi
Pentru a fi recunoscute.in Romaniaqi a beneficia
de puterea lucrului jude_
cat, potrivit art. 167 din Legea nr. r05/t992
trali strrini'trebuie sr-z]ot cre;.;i;;;;;;j;6ffi-
s6 fie definitivii,potrivit regii'tt toriii unde,a fost
Fr91u1t3td iar tribunalur arbii;i'.;;
potrivit legii sare nafionare. Totodar[, .ri.
; ;;;";;A;-; il ;.-;##
".a.r"i;t";iJd ;"ir",r".ji#
lnceeacep:nv._e$teef;tdesentinf etor;d#ald.seai;;;io#;ffiffi
pe teritoriul c[ruia ;ffi;
proqunfar sentinfa. (Reciprocidil il6r;#;il:
.s-a
cient[, fdrd a fi, deci, nevoie o" rrui.gura r:.r."lr"r"t.*ilJ;#ffi;1;
a fost pronunfatd in ripsa p[rfii care
ii.rari pd.LJffiil ;*,"J.JnHi:
" a rostiiraiel;il;;;1,
cd aceasra a putut sd se apere (respectiv,
i;;ffi;;;
j.
acfiunea, aputut sa-li jorlureie ap[rlrir. $i
Recunoasterea sentinfelor arbitrale strEinp poaa
r+;i;i;il;ii" ld;r" r*1.
168 din Legea nr. 105fi9t92, dacd,:
n i"r*"ta,'.1;rta *i.
a) sentinfa este rezultaturunei fraude comise
in procedpra urmatd in strdi-
natate (de ex. convenfiea arbitrai[ a fost
cajuc[' , *uioii ;r;;;; d#*#;
b) sentintra incalcb puutice de dr-ept,internafionar privat roman (de'
91di1ea
ex. litigiul nu este arbitrauit), inclusiv .sub aspecrul
exclusive a jurisdicliei romdne p;"*rute
incetclJi;"#;f.;
tir."rt. lii,oi+L"sgu
c) procesul fusese solutrionat pt'nt-o froterari, -cf,Jar nr, 105/1)92;
instanfelor judecltoreqli. rola-ue
,pedefinitivd, a
s+,i.,i" ana ir;il';"fidrqatd
E^v ev,**-, in fafa aces_
tor4 la data sesizarii arbi*ril;i;.
Sqb,rezerva verificdliTig.unatu-lui
gondilifloi de mai sqs, instaqtr,4.rlrd..ut[ compe:
sf recunoascd hot[rdrea arbitrar[.str[ind
flu,v& proceda
in fond a hotrrdrii gi nici la modificarea ei (art. r69.L9gea la examinarea
1e114
nr. ro5t199z).
Procedura recunpaqteriijudiciare se v.a
1imila, aquauq.[ri'"*u*", de regu.
lr"Pleintprnational[ahot5rAriiafbiliale.,''',',,,*,
o hotdrdre arbitar[ - inclusiv strdind - pronunlat[ d. ,n :.,,; : : _ :,
tribunal arbitrar
competent trebuie executatd de bun[
voiide c[tre cel .*L u c5zut in pre_
tenfii. Dacd acestarcfuzd.,ea poate fi executatd
sirit
B' Executarea silit5 a hotir6rii arbitrale
inseamna
a drepturilor prevtrzute de aceasta, piin recurg".*,J"re alizarca efectivd
.etre creditori ra
 soluyionarea litigiilor de cdtre arbitrajur conercial uzternayional 401

mijloacele de constrAngere statale. Procedura prin mijlocfuea clreia se obfine

incuviinfarea executHrii unei hotfudri arbitrale strdinl (ca de altfel qi a unei
hottrr6ri judecltoregti strhine) pe tuitoriul unui'anumit stat se numegte exeguatur.
Pentr,u a fi executatd silit sentinta trebuie ln prealabil recunoscut[, Agu
dupl oum s-a arltat;,recunoagterea duce la acceptarea efectelor specifice,aie
hotdrfuii. ,,Dac[ reggnoa$terea sentinfelor arbitrale'str[ine operiazd,,de plin
drept, executarea silitd,trebuie autorizat[ in fiecare caz in p*", deoarece
implic[ acte de o anume gravitate asupra patrimoniului debitorului acte care
,
nu se pot aduce la indeplinire flr6 o verificare prealabil[..,1 De aceea, at6t
legislaliile nafionale, cAt qi convenfiile internajioriale, trateazd'problemaexe-
cutlrii silite distinct de cea a recunoaqterii,
in dreptul romAndsc, executarea siiite a hotfu6rii arbitrale.straine se auto-'
izeazd, de cltre tribunalul judefean tn circumscripfia cEruia urmeazd.,sd sb
facd executarea (art. 173 Legeanr. 105/1992 qi art. 3702 c.pr:civ.). pentru
a
se autoriza executarea silit[, hotdrdrea'arbitral[ str6in[ trebuie si indeplin-
easc[ condifiile impuse de arr. 167 dinlegea m. 105fi992 (afitate *ui
,u,
pentru recunoagterea sentinfei),;precum qi alte'douE condi{ii suplimentaie:
a)
hotrrarea s[ fie executorie potrivit legii instanfei care a pronunlat-o qi bj
;
dreptul de a cere executarea silit[ sX nu fie prescriS'p'otrivii legii romane (art
174 Legea'nr:'105/1992).'Sub tezervaverific[iii condifiilor ri.etut", instanla
romdn[ nu va proceda la examinarea in fond a hot[rArii arbitrale ,traio" gi
nici nu o va modifica,limitdndu-se la efectuarea unul examen de regularitate
internafional[ a acesteia.
Instanfa rom0n[ poate refuza exequatorulpentru motivele ar[tate la
arl.
1 68 din Legea nr. 105 I 1,992 (aceleaqi
ca qi la, ricunoaqtere).
Cererea de lncuviintare a execut[rii silite se judecl.u .itu."u pa4ilor, iar
dac[ hot[rdrea strlinl s-a pronunfat asupra mai multor capete de cereie care
sunt disociabile, incuv'iinfarea poate filacordat[ r"p*ut. pe baza trotararii'*
definitive se emitd'titlul' executoriu in care se,meriiioneaz[ qi hotlr6rea de

11. Rolul convenfiilor inter4afionale. convenfia de la New york din

1958 conline unele reguli menite s[ faciliteze iecunoasterea
si
"*."oi*"u
sentinfelor arbitrale str[ine. Regulile respective sunt aplifabile unor r"niirt.
pronunfate tn [[ri care sunt parte la convenfie. potrivit convenfiei,
sentinleie
arbitrale str[ine sant prezurnate c[ indeplinesc condifiile de regulariiate

I Vezi V. Babiuc, op. ctt, p.

196.
 Elemente fundamentale de drept' al come4ului'internafional

internafionalX per ,oare ]aceaSta le prevede: .Prezumfia ,esto rrelativd', @uris

. ,

tantum), revenind pdrfiiicare, se opune s[ dovedeasc[ existen{a motivelor,de

natur[ a,justifica,refuzul,reounoaqterii qi al executdrii. :' i ' :.: ;'",\i
,Potrivit art, V din Convenfie;'.1ssunoa$terea 'qi exeeutarea"vor puted fi
refvzate dacd se dovedeqte.in.fafa autorit[filor,:competente ale ffuii unde este
invocat[, hotdrdrea,arbitral[ str6in[i una din urmfltoarele:imprejurdri: :
a) pfiile la,ionventia de arbitraj erau,.potrivit legii aplicabile, lipsite de
capacitate ori convenfia nu era valabil[ in,temeiul.1egii,;alese de p[rfi ori, in fc
lip-sa unei,alegeri, a legii. [fuii,unde hotlr0rea a fost ploy,runfattr; . ci
fi) partea impotriva cfueiq qp invoqd hottrrdrya .ng a,fost inforntatd..tn C
modul cuvenit despre desemnarea arbitrilor sau despre,,pr,o,.egdurade'aibitryj, dr
sau i-a fost imposibil,, penlqu un alt, motiy, s6'qi valorifiqe,mijloaosle,de C
ap[rare;
1e
p) hotdrdrqa se refer[ la un litigiu care nu estg menfionat tn Qonven{ia de
e.

. d) constituirea tribunalulpi arbitral ori,procedur,? dg arbitraj nu Au,fost ir

conforme cu copvenfia p[rtilor sau, in llpsa unei astfel.de convenfii, cu legea SI
n

[6rii unde a,pvut lqc,arpitrajuli, ,,, , ;

c
e) hotlrdrea nu a devenit obligatorie pentrp pdrfi ori a fost anulat[ $au n
suspendat[ de o autoritate competent[ din fara in care sau dup6.leg9a c.6reia
hotlr0reaafostpronun{at[; . ,, .: :,..,:: ft
i
. 0 in conformitate cq legea t[rii ?n care s,e. cere recunoaqteroo s&u o[e:- f,
:
cutarea, obiectul litigiului nu este susceptibil a fi rezolvat pe,qalea arbitrajului f
sau recunoaqlerea qri,,executarea hotirQrii ar fi confiarp ordinii pub]ipe de
p
drept internafional privat a acelei 1[ri. i]
Pe de alt[ parte, Conveqtia europeanf, asup.ra arbitqajului cotnercial,inter-
r
nafional (Geneva, 1 96 I ) dispune c.f, ,anularea, unei,trot6reri. arbitfa-lg iq lara tn
core,sau, dup[ ale glrei,legi a,fgst dat[, nu constituta o ,cavzd de refuz.a
recunoaqtgrii s4u executdrii pcelei,hotdrdri in alt stat,._decAt,dac[ anularea a
fost pronunfatd pentru una din cauzele ,limita.tiv , wdtate )a wt., IX, al
Convenfiei. Aceast[ prevedere are drept,consecinf[ pnihilargp origflrui efect
internafional al anulfuii judiciare a' sentinlei arbitiale pentru i incllcarea
ordiniipublicea1[riiforului. :',," " .' ', i, ...