CURS 4

VIII. SILICAȚII
VIII. D. INOSILICAȚII
VIII. D.1. PIROXENII
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 1
 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 2

 Clasificarea VIII. Silicaților

Mineralele din această clasă se grupează în subclase în funcție de gradul

de polimerizare a tetraedrilor [SiO4] -4:
A. Subclasa nezosilicați – tetraedri izolați (“Island Silicates”)
Test1

B. Subclasa sorosilicați – grupe de câte 2 tetraedri (“Double Island Silicates”)

C. Subclasa ciclosilicați – grupe inelare de 3, 4 sau 6 tetraedri (“Ring Silicates”)
Test2

D. Subclasa inosilicați (“Chain Silicates”)

Test5 Test4 Test3

D.1. - lanțuri infinite simple de tetraedri Piroxenii

D.2. - lanțuri infinite duble de tetraedri Amfibolii
E. Subclasa filosilicați – rețea plană de tetraedri, polimerizați prin două vârfuri
(“Sheet Silicates”)
F. Subclasa tectosilicați – rețea tridimensională de tetraedri, polimerizați prin
Test6

toate vârfurile (“Framework Silicates”)

Legătura dintre tetraedrii izolați, grupele, lanțurile sau planele de tetraedri se realizează prin
intermediul diverșilor cationi de legătură: Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Fe3+, Mn2+, Al3+ etc. În cazul
rețelei tridimensionale, apar cationi de compensare a sarcinilor electrice negative ca rezultat al
substituției Si4+ cu Al3+. Rețeaua tridimensională corespunde rețelei mineralului numai la grupa silicei
(ex. cuarț)
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 3
 Clasificarea VIII. Silicaților

A. nēsos = insulă

B. sōros = movilă

C. skuklos = cerc E. phyllon = foiță

D.1. F. tecto = arhitect

D.2.
2015 - 2016 inos = fibros ©Andrei Ionuț Apopei 4
 Clasificarea VIII. Silicaților

Inosilicații (inos = fibros)

Dacă oxigenii grupării SiO4-4 sunt impărțiți
între mai multe grupări tetraedrice formând
astfel un lanț simplu de tetraedri SiO4-4,
obținem astfel subclasa inosilicaților cu lanțuri
simple de tetraedrii SiO4-4 (piroxeni).
În acest caz, unitatea structurală este Si2O6-4
(grupa clinopiroxenilor și ortopiroxenilor) sau
SiO3-2 (grupa piroxenoizilor). ©Andrei Ionuț Apopei

Si2O6-4 / SiO3-2

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 5

 TIMETABLE

Introducere 10/7/2015

Nezo- si sorosilicati 10/14/2015

Test1 + Ciclosilicati 10/21/2015

Test2 + Inosilicati > Piroxeni 10/28/2015

Test3 + Inosilicati > Amfiboli 11/4/2015

Test4 + Filosilicati 11/11/2015

Test5 + Tectosilicati 11/18/2015 - 11/25/2015

Test6 + Fosfati + Sulfati + Carbonati 12/2/2015

Oxizi si hidroxizi 12/9/2015

Halogenuri + Sulfuri si sulfosaruri 12/16/2015

Elemente native 1/6/2016

Muzeu 1/13/2016

Today

Week 1 3 5 7 9 11 13 15 2016
10/7/2015 10/21/2015 11/4/2015 11/18/2015 12/2/2015 12/16/2015 1/6/2016 1/20/2016
Curs 1 Curs 3 Curs 5 Curs 7 Curs 9 Curs 11 Curs 12 Curs 14
10/14/2015 10/28/2015 11/11/2015 11/25/2015 12/9/2015 1/13/2016
Curs 2 Curs 4 Curs 6 Curs 8 Curs 10 Curs 13
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 6
 D.1. Subclasa inosilicați – Piroxenii

D.1. Piroxenii
Structura piroxenilor este constituită din lanţuri simple de tetraedri [SiO4]4-, unite
prin două tipuri de poliedre de coordinaţie: un poliedru octaedric ce conţine
poziţia M1 şi un poliedru octaedric deformat, cu poziţia structurală M2. Cationii
cu rază ionică mare, cum sunt Ca2+ şi Na+, pot ocupa numai poziţia structurală M2.
Cationii cu rază ionică mică pot ocupa atât poziţia M1 cât şi poziţia M2. Din acest
motiv, piroxenii formează două tipuri de soluţii solide:
- soluţie solidă continuă între termenii:
- magnezian şi feros (enstatit – ferosilit);
- calco-magnezian şi calco-feros (diopsid – hedenbergit);
- calco-magnezian şi sodo-feric (diopsid - egirin).
- soluţie solidă cu miscibilitate limitată între termenii magnezian, feros şi calcic;
în această situaţie, termenul final calcic este considerat wollastonitul (formula
utilizată în calcule este 2CaSiO3 sau Ca2[Si2O6]) iar termenii intermediari sunt
augitul şi pigeonitul.
 D.1. Subclasa inosilicați – Piroxenii

D.1. Piroxenii
Formula structurală este M2M1[Si2O6], unde M2 are CN = 6 (Mg, Fe, Li) sau 7
(Ca, Na); iar M1 are întotdeauna CN = 6 (Mg, Fe, Mn, Al, Ti).
În funcție de sistemul de cristalizare, piroxenii se clasifică în:
1. ortopiroxenii (Opx) – sistemul rombic
2. clinopiroxenii (Cpx) – sistemul monoclinic
3. piroxenoizi – sistemul trigonal
Habitus: scurt prismatic. Cristale izolate sau agregate granulare.
Culoarea: în general verde, gălbuie, brună, neagră (funcţie de conţinutul în fier).
Bronzitul prezintă irizaţii metalice, caracteristice.
Clivaj bun după două direcţii - {110}, cu unghi de clivaj de cca. 87°, respectiv 93°
(în secţiune transversală, vezi Lp). La clinopiroxeni, macle simple sau multiple după
{100} sau {001}. La ortopiroxeni, uneori structuri lamelare de dezamestec enstatit-
diopsid.
H = 5-6. G = 3,1-3,5. Constituie minerale principale în roci magmatice
intermediare, bazice şi ultrabazice și în unele roci metamorfice, de exemplu
eclogitele.
 D.1. Subclasa inosilicați – Piroxenii

D.1. Piroxenii
Formula structurală este M2M1[Si2O6], unde M2 are CN = 6 (Mg, Fe, Li) sau 7 (Ca, Na); iar M1 are
întotdeauna CN = 6 (Mg, Fe, Mn, Al, Ti).
În funcție de sistemul de cristalizare, piroxenii se clasifică în:
D.1.1. Ortopiroxenii (Opx) – sistemul rombic
D.1.1.1. Enstatit - Ferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2. Clinopiroxenii (Cpx) – sistemul monoclinic
D.1.2.1. Clinoenstatit - Clinoferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2.2. Diopsid CaMg[Si2O6]
D.1.2.3. Hedenbergit CaFe[Si2O6]
D.1.2.4. Augit (Ca,Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)2 [Si (Si,Al)O6]
D.1.2.5. Pigeonit (Mg,Fe, Ca) (Mg,Fe)[Si2O6]
D.1.2.6. Egirin (acmit) NaFe3+[Si2O6]
D.1.2.7. Spodumen LiAl[Si2O6]
Piroxeni alcalini
D.1.2.8. Jadeit NaAl[Si2O6]
D.1.2.9. Omfacit (CaNa)(Mg, Fe2+, Fe3+,Al)[Si2O6]
D.1.3. Piroxenoizi – sistemul triclinic
D.1.3.1. Wollastonit Ca[SiO3]
D.1.3.2. Rodonit Mn[SiO3]
 D.1.1. Ortopiroxenii – Opx (piroxenii rombici)

D.1.1.1. Enstatit - Ferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]

Soluţie solidă între enstatit (En) şi ferosilit (Fs)
Enstatit – Mg2Si2O6 – 0-10% Fs (En100 - 90)
Bronzit – 10-30% Fs (En90 - 70)
Hipersten – 30-50% Fs (En70 - 50)
Ferohipersten – 50-70% Fs (En50 - 30)
Eulyt – 70-90 % Fs (En30 - 10)
Ferosilit – Fe2Si2O6 – 90-100% Fs (En10 - 0)
Geneza:
a) lichid magmatică în aproape toate tipurile de roci magmatice (ferosilitul numai
în unele granitoide);
b) metamorfică de contact (enstatit + forsterit + granat + flogopit);
c) metamorfică regională (ferosilit) în sedimente bogate în Fe, metamorfozate
(eulysite);
c) artificial, în zguri metalurgice (ferosilit).
Ocurenţe: cristale mari de enstatit la Uroiu.
Enstatit Ferosilit
 mVPM - Mobile Virtual Petrographic Microscope
https://play.google.com/store/apps/details?id=mvpm.minerals.and.rocks

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 13

 mVPM - Mobile Virtual Petrographic Microscope
https://play.google.com/store/apps/details?id=mvpm.minerals.and.rocks

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 14

 D.1. Subclasa inosilicați – Piroxenii

D.1. Piroxenii
Formula structurală este M2M1[Si2O6], unde M2 are CN = 6 (Mg, Fe, Li) sau 7 (Ca, Na); iar M1 are
întotdeauna CN = 6 (Mg, Fe, Mn, Al, Ti).
În funcție de sistemul de cristalizare, piroxenii se clasifică în:
D.1.1. Ortopiroxenii (Opx) – sistemul rombic
D.1.1.1. Enstatit - Ferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2. Clinopiroxenii (Cpx) – sistemul monoclinic
D.1.2.1. Clinoenstatit - Clinoferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2.2. Diopsid CaMg[Si2O6]
D.1.2.3. Hedenbergit CaFe[Si2O6]
D.1.2.4. Augit (Ca,Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)2 [Si (Si,Al)O6]
D.1.2.5. Pigeonit (Mg,Fe, Ca) (Mg,Fe)[Si2O6]
D.1.2.6. Egirin (acmit) NaFe3+[Si2O6]
D.1.2.7. Spodumen LiAl[Si2O6]
Piroxeni alcalini
D.1.2.8. Jadeit NaAl[Si2O6]
D.1.2.9. Omfacit (CaNa)(Mg, Fe2+, Fe3+,Al)[Si2O6]
D.1.3. Piroxenoizi – sistemul triclinic
D.1.3.1. Wollastonit Ca[SiO3]
D.1.3.2. Rodonit Mn[SiO3]
D.1.2. Clinopiroxenii – Cpx (piroxenii monoclinici)
D.1.2.1. Clinoenstatit – Clinoferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
Geneza: lichid magmatică, în roci vulcanice, mai rar în cele hipoabisice (presiune scăzută).

D.1.2.2. Diopsid CaMg[Si2O6]

Culoare: cenușie, gălbuie, verde
Geneza:
a) lichid magmatică, în roci bazice şi ultrabazice;
b) metamorfică de contact, în corneene şi skarne, în parageneză cu tremolit, granat calcic şi wollastonit;
c) metamorfică regională, în unele amfibolite (diopsid bogat în Fe).
Ocurenţe: a) Căzăneşti-Ciungani; b) Moldova Nouă, Dognecea, Ocna de Fier.

D.1.2.3. Hedenbergit CaFe[Si2O6]. Formează cu diopsidul soluţie solidă continuă.

Geneza:
a) lichid magmatică, în sienite cuarţifere şi foyaite, în parageneză cu fayalit;
b) metamorfică de contact, în skarne, în parageneză cu granat calcic şi actinot (actinolit);
c) metamorfică regională, în eulysite.
Ocurenţe: b) Moldova Nouă, Sasca, Ocna de Fier.

D.1.2.4. Augit (Ca,Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)2 [Si (Si,Al)O6]

Geneza:
a) lichid magmatică, în roci intermediare, bazice şi ultrabazice;
b) metamorfică de contact, în calcare metamorfozate, în parageneză cu granat, vezuvian, epidot, hornblendă.
Ocurenţe: a) M-ţii Metaliferi, Călimani, Gurghiu; b) Ocna de Fier, Dognecea.

D.1.2.5. Pigeonit (Mg,Fe, Ca) (Mg,Fe)[Si2O6]

Termen intermediar între clinoenstenite şi augit. Apare numai în roci vulcanice (andezite, dacite).
Diopsid
Diopsid
Diopsid
Hedenbergite
Augit
 mVPM - Mobile Virtual Petrographic Microscope
https://play.google.com/store/apps/details?id=mvpm.minerals.and.rocks

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 22

 D.1. Subclasa inosilicați – Piroxenii

D.1. Piroxenii
Formula structurală este M2M1[Si2O6], unde M2 are CN = 6 (Mg, Fe, Li) sau 7 (Ca, Na); iar M1 are
întotdeauna CN = 6 (Mg, Fe, Mn, Al, Ti).
În funcție de sistemul de cristalizare, piroxenii se clasifică în:
D.1.1. Ortopiroxenii (Opx) – sistemul rombic
D.1.1.1. Enstatit - Ferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2. Clinopiroxenii (Cpx) – sistemul monoclinic
D.1.2.1. Clinoenstatit - Clinoferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2.2. Diopsid CaMg[Si2O6]
D.1.2.3. Hedenbergit CaFe[Si2O6]
D.1.2.4. Augit (Ca,Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)2 [Si (Si,Al)O6]
D.1.2.5. Pigeonit (Mg,Fe, Ca) (Mg,Fe)[Si2O6]
D.1.2.6. Egirin (acmit) NaFe3+[Si2O6]
D.1.2.7. Spodumen LiAl[Si2O6]
Piroxeni alcalini
D.1.2.8. Jadeit NaAl[Si2O6]
D.1.2.9. Omfacit (CaNa)(Mg, Fe2+, Fe3+,Al)[Si2O6]
D.1.3. Piroxenoizi – sistemul triclinic
D.1.3.1. Wollastonit Ca[SiO3]
D.1.3.2. Rodonit Mn[SiO3]
D.1.2. Clinopiroxenii – Cpx (piroxenii monoclinici)
piroxenii alcalini
D.1.2.6. Egirin (acmit) NaFe3+[Si2O6]
Geneza: lichid magmatică, în roci peralcaline (Na2O+K2O > Al2O3) , în parageneză cu riebeckit, feldspaţi ±
feldspatoizi (nefelin).
Ocurenţe: Ditrău, Turcoaia, Cîrjelari, Ogradena, Bârzava.
Egirin-augit, egirin-diopsid termeni intermediari.

D.1.2.7. Spodumen LiAl[Si2O6]

Culoarea: alb cenuşie, alb verzuie, verzuie, gălbuie, violetă (kunzit).
Geneza: pegmatitică.
Ocurenţe: Teregova, M-ţii Lotru-Cibin.
Utilizări: prepararea Li; kunzitul – piatră semipreţioasă.

D.1.2.8. Jadeit NaAl[Si2O6]

Mineral de presiune ridicată.
Geneza: metamorfică regională, de presiune ridicată, în gnaise, amfibolite şi şisturi albastre (şisturi cu
glaucofan).

D.1.2.9. Omfacit (CaNa)(Mg, Fe2+, Fe3+,Al)[Si2O6]

Mineral de presiune ridicată.
Termen intermediar între diopsid, jadeit şi egirin. Este mineral caracteristic pentru eclogite, în
parageneză cu granatul piralspitic.
Omfacit
Egirin
Egirin
Spodumen
Kunzit
Jadeit
Jadeit
 D.1. Subclasa inosilicați – Piroxenii

D.1. Piroxenii
Formula structurală este M2M1[Si2O6], unde M2 are CN = 6 (Mg, Fe, Li) sau 7 (Ca, Na); iar M1 are
întotdeauna CN = 6 (Mg, Fe, Mn, Al, Ti).
În funcție de sistemul de cristalizare, piroxenii se clasifică în:
D.1.1. Ortopiroxenii (Opx) – sistemul rombic
D.1.1.1. Enstatit - Ferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2. Clinopiroxenii (Cpx) – sistemul monoclinic
D.1.2.1. Clinoenstatit - Clinoferosilit (Mg,Fe)2[Si2O6]
D.1.2.2. Diopsid CaMg[Si2O6]
D.1.2.3. Hedenbergit CaFe[Si2O6]
D.1.2.4. Augit (Ca,Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)2 [Si (Si,Al)O6]
D.1.2.5. Pigeonit (Mg,Fe, Ca) (Mg,Fe)[Si2O6]
D.1.2.6. Egirin (acmit) NaFe3+[Si2O6]
D.1.2.7. Spodumen LiAl[Si2O6]
Piroxeni alcalini
D.1.2.8. Jadeit NaAl[Si2O6]
D.1.2.9. Omfacit (CaNa)(Mg, Fe2+, Fe3+,Al)[Si2O6]
D.1.3. Piroxenoizi – sistemul triclinic
D.1.3.1. Wollastonit Ca[SiO3]
D.1.3.2. Rodonit Mn[SiO3]
 D.1.3. Piroxenoizi (piroxenii triclinici)
D.1.3.1. Wollastonit Ca[SiO3]
Agregate fibroase, radiare, foioase.
H = 5. G = 2,8. Clivaj perfect după {100} şi bun după {001} şi {102}.
Culoarea: alb, galben,cenuşiu, roşu sau brun.
Geneza: metamorfică de contact, în parageneză cu tremolit, granat calcic şi diopsid.
Ocurenţe: Moldova Nouă, Sasca, Dognecea, Băiţa Bihorului.

D.1.3.2. Rodonit Mn[SiO3]

Agregate granulare, compacte.
H = 6. G = 3,6. Clivaj perfect după {110}.
Culoarea: roz, roşu, roşu brun, galben, mai rar negru.
Geneza:
a) hidrotermală, în parageneză cu rodocrozit (minerale de gangă);
b) metamorfică regională, în şisturi manganifere, în parageneză cu tefroit, knebelit, dannemorit,
spessartin şi rodocrozit.
Ocurenţe: a) Cavnic, Săcărâmb; b) Răzoare, Ciocăneşti, Iacobeni, Şarul Dornei, Delineşti.
Utilizări: piatră ornamentală.
Wollastonit
Wollastonit
Rodonit