CIANIT

SILLIMANIT
ANDALUZIT
STAUROLIT
CORDIERIT
GRANATI
GLAUCOFAN
GLAUCOFAN - continuare
COESIT
DIAMANTE METAMORFICE
 LINKURI UTILE

http://www.union.edu/PUBLIC/GEODEPT/COURSES/petrology/met_minerals.htm

http://www.geolab.unc.edu/Petunia/IgMetAtlas/mainmenu.html

http://www.minpet.uni-freiburg.de/sites/links.html

http://geology.csupomona.edu/alert/metamorphic/metarxs.htm

http://www.earth.ox.ac.uk/~davewa/metpet.html

http://www.uni-wuerzburg.de/mineralogie/links/petrology/metamorphic.html
 MINERALELE ROCILOR METAMORFICE

Dacă în rocile magmatice predomină 10 minerale sau grupe de minerale, în rocile metamorfice
se întâlnesc preponderent 19 minerale sau grupe de minerale după cum urmează:

ROCI MAGMATICE ROCI METAMORFICE

1. CUART 1. CUART
2. FELDSPAŢI ALCALINI (ex. microclin, ortoză) 2. FELDSPAŢI ALCALINI (ex. microclin, ortoză)
3. FELDSPAŢI PLAGIOCLAZI (ex. albit, anortit) 3. FELDSPAŢI PLAGIOCLAZI (ex. albit, anortit)
4. FELDSPATOIZI (ex. nefelin)
5. MUSCOVIT 4. MUSCOVIT
6. BIOTIT 5. BIOTIT
7. PIROXENI MONOCLINICI (ex. diopsid, augit) 6. PIROXENI MONOCLINICI (ex. diopsid, augit)
8. PIROXENI ROMBICI (ex. enstatit, hipersten) 7. PIROXENI ROMBICI (ex. enstatit, hipersten)
9. HORNBLENDĂ 8. HORNBLENDĂ
10. OLIVINĂ 9. OLIVINĂ
10. CLORIT
11. EPIDOT
12. CALCIT
13. CORDIERIT
14. STAUROLIT
15. SILLIMANIT
16. CIANIT
17. ANDALUZIT
18. GLAUCOFAN
19. GRANAŢI (ex. pirop, almandin, spessartin, grossular)

Diferenţa e dată de faptul că în rocile magmatice (plutonice sau vulcanice) mineralele

cristalizează dintr-o topitură (magmă, lavă) pe când rocile metamorfice se formează prin transformarea
în stare solidă a rocilor sedimentare, magmatice sau chiar a altor roci metamorfice.

Compoziţii diferite răspund diferit la creşterea presiunii şi temperaturii. Spre exemplu dacă
asupra unui bazalt şi a unei argile se aplică aceleaşi valori de presiune şi temperatură, prin
metamorfozarea bazaltului putem obţine de pildă un şist verde în timp ce argila se poate transforma
într-un filit.
DESCRIEREA PETROGRAFICĂ COMPLETĂ A UNEI ROCI METAMORFICE

OBSERVAŢII:

1. Macroscopice:
Proprietăţi fizice: culoare, densitate (dacă e neobişnuit de mare sau scăzută);
Trăsăturile texturale în ansamblu: stratificaţie compoziţională, cute, etc;
Ansamblul mineralogic: se precizează orice mineral evident prezent în rocă;
Trăsăturile structurale evidente: mărimea granulelor, porfiroblaste, foliaţii, lineaţii
2. Microscopice:
ANSAMBLUL MINERALOGIC COMPLET şi compoziţia modală aproximativă; se listează mai întâi mineralele majore
(>5% din volumul rocii) şi apoi cele minore (<5% din volumul rocii) .

PRINCIPALELE TRĂSĂTURI STRUCTURALE: o sinteză a structurii rocii cu precizarea stratificaţiei compoziţionale,

mărimii granulelor, porfiroblastelor, matricii, foliaţiilor, lineaţiilor, crenulaţiilor şi ce anume le definesc.

MINERALELE: Pentru fiecare mineral important (predominant, major)/esenţial se notează:

a) Proprietăţile optice ale mineralului în roca descrisă. Se observă doar proprietăţile care depind de
compoziţie şi deci variabile pentru acel mineral în general: culoare, pleocrosim, unghi de extincţie,
unghiul 2V, semnul optic etc. Se consemnează compoziţia, dacă se poate măsura optic, precum şi
zonaţiile chimice din cadrul granulelor puse în evidenţă de variaţii ale proprietăţilor optice.
b) Structuri intragranulare: macle, exsoluţii
c) Structuri intergranulare: mărimile granulelor (în mm), forma granulelor, prezenţa sau absenţa
orientărilor preferenţiale, produşi de alterare, incluziuni, coroane de reacţie, minerale asociate sau
disociate spaţial

3. Numele Rocii:
Prefixul structural (ardezie, filit, şist, gnais, corneene, migmatit, milonit) urmat de numele a 2 până la 4 minerale
semnificative sau abundente în ordinea crescătoare a abundenţei lor: ex. şist cu glaucofan, jadeit şi lawsonit
(glaucofan> jadeit>lawsonit); gnais cu două mice, granat, plagioclaz şi cianit (mice>granat>plagioclaz>cianit). În
locul unui prefix structural se poate utiliza, dacă este cazul, un nume mineralogic (ex. amfibolit, cuarţit, marmură),
urmat de 2 până la 4 minerale semnificative, altele decât cele sugerate de nume (ex. marmură cu diopsid şi
forsterit)

INTERPRETĂRI:

1. Natura protolitului: tipul chimic compoziţional al rocii precursoare (+ motivul); mărimea granulelor şi structura rocii
precursoare dacă este păstrată.

2. Condiţiile metamorfice: Gradul metamorfismului; Condiţiile P-T (presiune-temperatură) în punctul termic maxim
(thermal peak) al metamorfismului, sugerate de parageneza punctului termic amintit (+ motivul); Implicaţiile
oricăror structuri de reacţie pentru: a) ciclurile metamorfice suprapuse (polimetamorfism), b) schimbarea
condiţiilor P-T (traseele sau căile P-T) din cadrul unui singur ciclu metamorfic (+ motivul).

3. Istoria deformaţională: Numărul evenimentelor deformaţionale înregistrate de rocă şi intensităţile lor relative; Durata
relativă a creşterii mineralelor şi evenimentele deformaţionale (+ motivele: discuţii pe baza evidenţelor structurale)