UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

Fiabilitatea lucrărilor de artă

Tema 1

MASTERAND: Gherman Georgiana

MASTER: INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

ANUL I

AN UNIVERSITAR 2019-2020
 ASPECTUL FISURILOR IN ELEMENTE DE
CONSTRUCTII

 PRINCIPII DE BAZA IN APARITIA FISURILOR

Fisurile se formeaza cand eforturile devin atat de mari incat este atinsa rezistenta
materialului. In functie de momentul in care se produc, fisurile pot aparea inainte sau dupa
intarirea betonului. Fisurile aparute inainte de intarire sunt cauzate de procesele ce au loc in
beton (contractie si tasare plastic), deplasarile in procesul de constructive ( a cofragelor si a
sustinerilor) si fisurile provocate de inghetul timpuriu. Fisurile ce apar dupa intarire sunt
determinate de fenome fizice (contractie la uscare, aggregate contractile), fenomene chimice
(coroziunea armaturii, reactii alcalii-agregate, carbonatarea pietrei de ciment), efecte termice
(gelivitate, variatii termice sezoniere), cause structural (sarcini de proiectare, suprasarcini
accidentale, curgere lenta). In practica, cel mai frecvent se produc fisuri din cauza actiunilor
directe (mecanice, fizice, chimice), rezultate din deformatiile impuse, din contractia plastica, din
tasarea betonului praspat, fisuri din coroziune. Fisurile determinate de actiunile directe sunt cele
care rezulta din momente incovoietoare, forte taietoare, forte axiale, etc. Deschiderea fisurilor
sub sarcini de exploatare nu este mai mare de 0,5 mm, decat in cazul unor erori de proiectare,
executie sau exploatare. Fisurile ce rezulta din deformatii impuse sunt cauzate de diferentele de
temperature (in procesul de hidratare a cimentului apar eforturi de autoechilibrare – intindere la
exterior si compresiune in centrul elementului), contractia betonului la uscare (o miscare de
volum in elementele legate rigid la extremitati si in sectiunile puternic armate, dar putin
solicitate),tasarile inegale ale fundatiilor (afecteaza elementele nestructurale, dar pot sa apara si
in cele de rezistenta). Din punct de vedere estetic este foarte important ca fisurile sa nu fie
vizibile. Practic, s-a constatat ca cele cu o deschidere mai mare de 0,30 mm pot influenta
negative aspectul betonului. Limitarea dimensiunilor este foarte importanta si la structurile
pentru care pierderile de lichide sau gaze (etanseitatea la apa si gaze) reprezinta o conditie
esentiala. Exista diferite domenii de activitate pentru care controlul fisurilor este strict necesar: in
spitale, fabric de medicamente (fisurile pot adapostii agenti patogeni), in silozurile de cereal (in
fisuri se pot instala daunatorii).

Din practica, cazul sistemului static determinat este rar, caci fiecare element este legat in
constructie cu alte elemente si sistemele sunt proiectate ca static nedeterminate.
La conformarea impiedicata sau la miscarea unei parti de constructie datorata fortelor
exterioare se nasc eforturi. Acesta este de exemplu cazul cand se conformeaza diferit elemente
de constructie legate intre ele. Intr-un element de constructie se pot forma chiar fara actiunea
fortelor exterioare si independent de sarcina ca de exemplu modificari de temperatura, raze
solare, contractii, reveniri in SITU. Acestea sunt desemnate ca eforturi propii. Intr-un material
de constructie omogen o fisura se formeaza de fapt acolo unde se intalnesc cele mai mari eforturi
ca urmare a neomogenitatilor se intalnesc si fisuri in locuri cu eforturi mai scazute.

 FELURI DE EFORTURI SI ASPECTUL FISURILOR

• eforturile din intindere se deschid adesea pentru ca eforturile din intindere actioneaza
perpendicular pe suprafata sectiunii transversale.
• fisurile din forta taietoare iau nastere la trecerile din elementele de constructive sau la ” locurile
moi” (rosturi la ziduri). Se mai pot intalni insa si ca eforturi din actiunea fortei taietoare intr-un
material de constructive omogen fara “locuri moi”. Locurile moi se mai numesc si modificari ale
sectiunii transversal; si aici pot aparea fisuri. Daca sectiunea transversal nu se modifica, marimea
fortei de intindere ramane nemodificata ca produs intre efortul de intindere si suprafata sectiunii
transversale. La micsorarea sectiunii transversale a elementelor de constructie (locuri moi),
creste efortul de intindere puternic pentru ca forta de intindere pe o sectiune transversala mai
mica actioneaza ca inainte astfel incat rezistenta la intinderea materialelor sa poata fi atinsa.

Fisuri apărute în elementele din beton

Procesele de deteriorare a construcţiilor din beton sunt foarte complexe datorită
condiţiilor climatice de expunere, a compoziţiei betonului, a calităţii proceselor de execuţie şi
acţiunii agenţilor distructivi,în principal doi factori fiind esenţiali : conţinutul de pori şi fisuri şi
prezenţa apei.
Cauzele care produc degradarea construcţiilor din beton sunt :
 exploatarea necorespunzătoare a structurii (suprasarcini, impact, oboseală, uzură);
 procesele fizice care se produc în exploatare datorită unor cauze interne sau externe
(fisurarea betonului, îngheţul, focul, radiaţiile, eroziunea, deformaţiile de durată);
 procesele chimice declanşate în urma atacului acizilor, sărurilor şi a bazelor (alcaliilor)
asupra betonului;
 procese biologice; coroziunea armăturii (proces electrochimic).
Fisurile apărute în beton pot avea următoarele cauze :
 epuizarea capacităţii de alungire a betonului ;
 expansiunea armăturii în beton când e supusă coroziunii;
 încărcări exterioare şi deformaţii impuse;
 fisuri ce apar datorită legăturilor dintre elemente ;
 impiedicarea deformaţiilor ce apar în interiorul betonului.

FISURI OBLICE

Conform teoriei de saiba exista o relatie intre calculul structurii portante si latimea
reazemului astfel in figura 2 este aratat cum in fiecare punct eforturile principale, unul
fata de
 altul sunt in vinclu atingand valori maxime. Acestea se prezinta ca traiectorii de efort,
eforturi
principale de intindere si compresiune intr-un element omogen si izotrop. Fisurile apar
perpendicular pe aceste traiectorii si in special acolo unde rezistenta la intindere a
materialelor
este atinsa.
a) Consola simpla sau cu mai multe campuri