CURS 8

VII. FOSFAȚI
VI. SULFAȚI
V. CARBONAȚI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 1

 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 2

 TIMETABLE

Introducere 10/7/2015

Nezo- si sorosilicati 10/14/2015

Test1 + Ciclosilicati 10/21/2015

Test2 + Inosilicati > Piroxeni 10/28/2015

Test3 + Inosilicati > Amfiboli 11/4/2015

Test4 + Filosilicati 11/11/2015

Test5 + Tectosilicati 11/18/2015

Test6 + Fosfati + Sulfati + Carbonati 11/25/2015

Oxizi si hidroxizi 12/2/2015

Halogenuri + Sulfuri si sulfosaruri 12/9/2015 - 12/17/2015

Elemente native 1/6/2016

Muzeu 1/13/2016

Today

Week 1 3 5 7 9 11 13 15 2016
10/7/2015 10/21/2015 11/4/2015 11/18/2015 12/2/2015 12/16/2015 1/6/2016 1/20/2016
Curs 1 Curs 3 Curs 5 Curs 7 Curs 9 Curs 11 Curs 12 Curs 14
10/14/2015 10/28/2015 11/11/2015 11/25/2015 12/9/2015 1/13/2016
Curs 2 Curs 4 Curs 6 Curs 8 Curs 10 Curs 13
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 3
 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 4

 VI. SULFAȚI şi VII. FOSFAȚI

Unitatea structurală de bază este constituită din

tetraedrul [SO4]2-, respectiv [PO4]3-.

Poliedrele tetraedrice din reţeaua sulfaţilor şi fosfaţilor nu

polimerizează.

Alte grupe de minerale cu structură identică sunt

arseniaţii ― [AsO4]3-, vanadaţii ― [VO4]3-, wolframaţii ―
[WO4]2- și molibdații ― [MoO4]2-.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 5

 VI. SULFAȚI ― Clasificare

VI. A. Sulfaţi anhidri

VI. A. 1. Grupa Baritinei
Baritina BaSO4
Celestina SrSO4
Anglezit PbSO4

VI. A. 2. Anhidrit CaSO4

VI. B. Sulfaţi hidratați

VI. B. 1. Gips CaSO4 · 2H2O
VI. B. 2. Calcantit CuSO4 · 5H2O

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 6

 VI. SULFAȚI ― A. Sulfaţi anhidri (XSO 4 )

A. Sulfaţi anhidri (de tipul XSO4)

1. Grupa baritinei (X = Ba, Sr, Pb)
Constituie o serie izomorfă completă între baritină (Ba), celestină (Sr) şi anglezit (Pb).
Sistemul de cristalizare este rombic. Habitus frecvent tabular sau prismatic. Agregate
granulare, foioase, fibroase. H = 3 (2,5-3,5).

Baritina BaSO4
G = 4,5. Clivaj foarte bun (001), (210) şi bun (010). Maclă de glisare după (110).
Culoare: alb, galben, gri, verde pal, albastru pal, roşu, brun. Luciu sticlos după (110), sidefos
după (001). Spărtura concoidală.
Geneza:
a) hidrotermală, în parageneză cu fluorit şi cuarţ (mineral de gangă);
b) sedimentară, de precipitaţie chimică.
Ocurenţe: a) Freiberg, Cumberland; b) Meggen (Germania)
În România: a) Ostra (Suceava), Somova (jud. Tulcea), Baia Sprie, Cavnic, Brad; b) Copăceni
(jud. Cluj).
Utilizări: noroaie de foraj, industria chimică, pentru prepararea compuşilor de Ba.
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 7
 VI. SULFAȚI ― A. Sulfaţi anhidri (XSO 4 )

A. Sulfaţi anhidri (de tipul XSO4)

1. Grupa baritinei (X = Ba, Sr, Pb)
Constituie o serie izomorfă completă între baritină (Ba), celestină (Sr) şi anglezit (Pb).
Sistemul de cristalizare este rombic. Habitus frecvent tabular sau prismatic. Agregate
granulare, foioase, fibroase. H = 3 (2,5-3,5).

Celestina SrSO4
G = 4. Clivaj perfect, bun şi slab (direcţii ca şi la baritină).
Culoare: incolor sau albă sau nuanţe pale de verde, roşu, albastru, maro.
Geneza: sedimentară de precipitaţie chimică.
Ocurenţe: Copăceni.
Utilizări: industria zahărului, industria chimică (pirotehnică), pentru obţinerea Sr.

Anglezit PbSO4
G = 6.38. Clivaj bun și slab (direcţii ca şi la baritină). Culoare: alb, cenușiu, galben.
Geneza: în medii de oxidare ale zăcămintelor de sulfuri de Pb și Zn (oxidarea galenei).

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 8

 VI. SULFAȚI ― A. Sulfaţi anhidri (XSO 4 )

2. Anhidrit CaSO4
Sistemul de cristalizare rombic. Habitus: prismatic, tabular. Agregate granulare,
compacte, uneori fibroase. H = 3½. G = 2,9. Clivaj perfect (010), foarte bun (100) şi
bun (001). Macle simple sau de repetiţie după (011). Culoare: alb sau incolor când
este pur, frecvent gri şi mai rar mov albăstrui, roz, roşu sau brun.
Prin hidratare, trece în gips: CaSO4 + H2O → CaSO4·2H2O
Geneza:
a) lichid magmatică, în legătură cu roci vulcanice intermediare (trahite,
trahiandezite);
b) sedimentară, de precipitaţie chimică, în parageneză cu gips şi halit;
c) reziduală, în zona de oxidaţie a zăcăminte primare de sulfuri.
Ocurenţe: b) Hanovra (Germania)
În România: b) Horodnic (Suceava), Tg. Ocna, Ocnele Mari (Vîlcea), Ocna Sibiului,
Turda
Utilizări: piatră ornamentală, industria cimentului.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 9

 VI. SULFAȚI ― Clasificare

VI. A. Sulfaţi anhidri

VI. A. 1. Grupa Baritinei
Baritina BaSO4
Celestina SrSO4
Anglezit PbSO4

VI. A. 2. Anhidrit CaSO4

VI. B. Sulfaţi hidratați

VI. B. 1. Gips CaSO4 · 2H2O
VI. B. 2. Calcantit CuSO4 · 5H2O

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 10

 VI. SULFAȚI ― A. Sulfaţi hidratați (XSO 4 · xH2O)

B. Sulfaţi hidratați (de tipul XSO4 · xH2O)

1. Gips CaSO4 · 2H2O
Sistem de cristalizare: monoclinic. Habitus: prismatic, tabular. Agregate
granulare, compacte, fibroase. H = 2. G = 2,3. Clivaj perfect (010), distinct după alte
2 direcţii (100) şi (011). Maclă de contact după (100), numită macla “coadă de
rîndunică”.
Culoare: incolor la varietăţile transparente, uneori alb, cenuşiu, gălbui, brun. Gipsul
în agregate granulare şi compacte se numeşte alabastru.
Geneza:
a) sedimentară, de precipitaţie chimică;
b) hidrotermală.
Ocurenţe: deşertul Sahara (desert roses).
În România: a) Bazinul Transilvaniei (Eocen), zona sucarpatică a Carpaților Orientali
şi Meridionali, Depresiunea Panonică (Miocen);
b) Moldova Nouă, Baia Sprie.
Utilizări: ind. cimentului, fabricarea ipsosului, piatră ornamentală (alabastru).
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 11
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 12
 VI. SULFAȚI ― A. Sulfaţi hidratați (XSO 4 · xH2O)

2. Calcantit CuSO4 · 5H2O

Sistem de cristalizare: triclinic. Habitus: tabular, prismatic. Agregate stalactitice,
reniforme, radiar-fibroase.
Culoarea albastră. H = 2½. G = 2,2. Solubil în apă.
Geneza: în zona de oxidaţie a zăcămintelor cuprifere, în parageneză cu melanterit,
brocantit, gips etc.
Ocurenţe: Rio Tinto (Spania)
În România: Bălan, Altîn Tepe, Moldova Nouă, Deva.
Utilizări: minereu de Cu; la stropitul viţei de vie se utilizează calcantit artificial
(piatra vânătă).

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 13

 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 14

 VI. FOSFAȚI ― Clasificare

VII. A. Fosfaţi de tipul XPO4

VII. A. 1. Monazit (Ce, La, Th)PO4
VII. A. 2. Carbonat-apatit Ca5(PO4,CO3,OH)3(F,OH)

VII. B. Fosfaţi hidratați de tipul XPO4 · xH2O

VII. B. 1. Turcoaz CuAl6(PO4)4(OH)8 ∙ 4H2O

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 15

 VI. FOSFAŢI― A. Fosfați de tipul XP O 4

A. Fosfați de tipul XPO4

1. Monazit (Ce, La, Th)PO4
Sistemul de cristalizare: monoclinic. Habitus: tabular, izometric sau prismatic.
H = 5-5½. G = 5,1. Clivaj variabil după două direcţii (100) şi (001).
Culoare: galbenă, brună, roşie.
Geneza:
a) mineral accesoriu în roci magmatice acide şi intermediare şi în gnaise;
b) în pegmatite;
c) în aluviuni
Ocurenţe: b) Arendal (Norvegia); c) India, Brazilia
Romania: a-c) Ditrău
Utilizări: sursă de Th şi LREE.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 16

 VI. FOSFAŢI― A. Fosfați de tipul XP O 4

A. Fosfați de tipul XPO4

2. Apatit Ca5(PO4)3(OH,F,Cl) Sistemul de cristalizare hexagonal
Carbonat-apatit Ca5(PO4,CO3,OH)3(F,OH)
Habitus: prismatic, columnar, acicular, uneori tabular. Agregate granulare, compacte,
radiar-fibroase (în fosforite). H = 5. G = 3,2. Clivaj slab după două direcţii.
Culoare: incolor sau roz pal, albastru, violet (Mn2+, Mn3+, Mn7+), verde (Fe), alb, galben.
Luciu sticlos pe feţe, gras în spărtură.
Geneza:
a) mineral accesoriu în aproape toate tipurile de roci magmatice;
b) în pegmatite;
c) metamorfică de contact şi metamorfică regională;
d) sedimentară, de precipitaţie chimică şi biochimică
Ocurenţe: a) Kiruna (Suedia), Hibin (Rusia); b) Urali; d) formaţiunea Phosphoria (Permian-
nordul SUA), Morocco (Africa de N), nodulii fosfatici din zona de şelf a O. Atlantic şi Indian, în
structura osoasă a vertebratelor
În România: a) Ditrău; b) Răzoare, Teregova
Utilizări: îngrăşământ natural.
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 17
 VI. FOSFAȚI ― Clasificare

VII. A. Fosfaţi de tipul XPO4

VII. A. 1. Monazit (Ce, La, Th)PO4
VII. A. 2. Carbonat-apatit Ca5(PO4,CO3,OH)3(F,OH)

VII. B. Fosfaţi hidratați de tipul XPO4 · xH2O

VII. B. 1. Turcoaz CuAl6(PO4)4(OH)8 ∙ 4H2O

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 18

 VI. FOSFAŢI ― B. Fosfați hidratați (XP O 4 · xH2O)

B. Fosfați hidratați de tipul XPO4 · xH2O

1. Turcoaz CuAl6(PO4)4(OH)8 ∙ 4H2O
Frecvent este criptocristalin. H = 5-6. G = 2,9.
Culoare: albastru-albastru, verzui.
Geneza:
a) sedimentar (roci bogate în fosfați);
b) hidrotermal (în roci vulcanice alterate sau alterarea zăcămintelor hidrotermale
de Cu).
Ocurenţe: Iran (Ali-Mirsa-Kuh), Peninsula Sinai (Wadi Maghara), Siberia.
Utilizări: piatră semipreţioasă.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 19

 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 20

 VI. CARBONAȚI ― Clasificare
V. A. Carbonaţi anhidri
V. A. 1. Grupa calcitului (de tipul A[CO3] )
Calcit CaCO3
Magnezit MgCO3
Siderit FeCO3
Rodocrozit MnCO3
Smithsonit ZnCO3
V. A. 2. Grupa aragonitului (de tipul A[CO3] )
Aragonit CaCO3
Ceruzit PbCO3
Witherit BaCO3
Stronțianit SrCO3
V. A. 3. Grupa dolomitului (de tipul AB[CO3] )
Dolomit CaMg(CO3)2
Ankerit Ca(Fe, Mg, Mn)(CO3)2

V. B. Carbonați hidratați (de tipul A[CO3] ∙ xH2O)

V. B. 1. Soda (Natron) Na2CO3 · 10H2O

V. C. Carbonați hidroxilați
V. C. 1. Malachit Cu2CO3(OH)2
V. C. 2. Azurit Cu3(CO3)2(OH)2

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 21

 V. CARBONAŢI ― A. Carbonați anhidri

A. Carbonaţi anhidri
1. Grupa calcitului (de tipul A[CO3] )
Carbonatul de Ca formează compuşi definiţi dubli cu carbonaţii de Mg, Fe, Mn şi Zn. Ultimii formează
o serie izomorfă. Clivaj romboedric foarte bun. Luciu sticlos.
Calcit CaCO3
Habitus: romboedric, prismatic hexagonal, columnar, tabular, lamelar. Agregate spatice (cu 2 sisteme
de clivaj), granulare, fibroase, stalactitice, stalacmitice, concentrice, oolitice, cruste. H = 3. G = 2,7.
Macle frecvent polisintetice. Culoare: albă, cenuşie, galbenă, roşie, brună, incolor. Urma albă. Face
efervescenţă cu HCl. Varietatea incoloră şi perfect transparentă se numeşte spat de Islanda.
Geneza:
a) lichid magmatică în carbonatite intruzive;
b) hidrotermală (mineral de gangă);
c) sedimentară de precipitaţie chimică (în calcare) şi biochimică (în învelişuri de protecţie);
d) metamorfică regională şi de contact (în marmure);
Utilizări: spatul de Islanda în industria optică; marmura ca rocă ornamentală; varietatea comună ca
piatră de var.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 22

 V. CARBONAŢI ― A. Carbonați anhidri

A. Carbonaţi anhidri
1. Grupa calcitului (de tipul A[CO3] )
Magnezit MgCO3
H = 4-4½, G = 3. Culoare: albă, galbenă, brună. Face efervescenţă cu HCl numai la cald, în pulbere.
Geneza:
a) hidrotermală (mineral de gangă);
b) metamorfică hidrotermală în roci ultrabazice;
c) metamorfică regională.
Ocurenţe: a) Rodna, Stănija (jud. Hunedoara); b) Tişoviţa (jud. Mehedinţi), Urdele (Munţii Parângului)
Utilizări: ind. metalurgică, la fabricarea materialelor refractare, minereu de Mg.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 23

 V. CARBONAŢI ― A. Carbonați anhidri

A. Carbonaţi anhidri
1. Grupa calcitului (de tipul A[CO3] )
Siderit FeCO3
Culoarea gălbuie, brună, cenuşie. H = 4-4,5, G = 3,8.
Geneza:
a) hidrotermală;
b) metamorfică regională;
c) sedimentară (sferosiderite sau oolite feruginoase asociate frecvent cu argile sau cu strate de cărbuni).
Ocurenţe: c) Covasna (sferosiderite), Căpuşul Mic (oolitic), Anina (blackbands)
Utilizări: minereu de Fe
Rodocrozit MnCO3
H = 4; G = 3,6. Culoare: roză, prin alterare cenuşie brună.
Geneza:
a) hidrotermală (mineral de gangă);
b) sedimentară, de precipitaţie chimică;
c) metamorfică regională, în parageneză cu silicaţi de Mn Fe.
Smithsonit ZnCO3
H = 5. Culoarea albă, verzuie, cenuşie.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 24

 V. CARBONAŢI ― A. Carbonați anhidri

A. Carbonaţi anhidri
2. Grupa aragonitului (de tipul A[CO3] )
Aragonit CaCO3
Agregate radiare, fibroase, stalactitice, oolitice, cruste. H = 3½-4. G = 2,9. Culoare: albă, cenuşie,
gălbuie, verzuie, rar incolor. Luciu sticlos pe feţe, gras în spărtură.
Geneza: a) hidrotermală (inclusiv depuneri din izvoare hidrotermale) în parageneză cu zeoliţi; b)
sedimentară, de precipitaţie chimică şi biochimică (în stratul de sidef al unor cochilii de moluşte)
Ocurenţe: a) Karlovy Vary; b) Molina- Aragon (Spania).
În România: a) Şarul Dornei, Corund (jud. Harghita).

Ceruzit PbCO3
Geneza: în zona de oxidaţie a zăcămintelor de minereuri plumbifere. Utilizări: minereu de Pb.

Witherit BaCO3
Culoare: albă, cenuşie, gălbuie, incolor. Este otrăvitor! Geneza: hidrotermală. Ocurenţe: Ostra (vezi
sulfat de Ba și de Sr). Utilizări: industria chimică, pentru obţinerea compuşilor cu Ba.

Stronțianit SrCO3
Geneza: a) hidrotermală; b) sedimentară. Utilizări: prepararea Sr.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 25

 V. CARBONAŢI ― A. Carbonați anhidri

A. Carbonaţi anhidri
3. Grupa dolomitului (de tipul AB[CO3] )
Dolomit CaMg(CO3)2
Habitus: romboedric. Agregate granulare, compacte. H = 3½-4. G = 2,85. Macle frecvent polisintetice.
Culoare: albă, cenuşie, uneori gălbuie sau brună. Face efervescenţă cu HCl numai în pulbere.
Geneza: a) hidrotermală (mineral de gangă); b) sedimentară (de precipitaţie chimică sau mineral
autigen); c) metamorfică regional.

Ankerit Ca(Fe, Mg, Mn)(CO3)2

Culoarea cenuşie. Geneza: a) hidrotermală (mineral de gangă); b) sedimentară (mineral autigen).

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 26

 VI. CARBONAȚI ― Clasificare
V. A. Carbonaţi anhidri
V. A. 1. Grupa calcitului (de tipul A[CO3] )
Calcit CaCO3
Magnezit MgCO3
Siderit FeCO3
Rodocrozit MnCO3
Smithsonit ZnCO3
V. A. 2. Grupa aragonitului (de tipul A[CO3] )
Aragonit CaCO3
Ceruzit PbCO3
Witherit BaCO3
Stronțianit SrCO3
V. A. 3. Grupa dolomitului (de tipul AB[CO3] )
Dolomit CaMg(CO3)2
Ankerit Ca(Fe, Mg, Mn)(CO3)2

V. B. Carbonați hidratați (de tipul A[CO3] ∙ xH2O)

V. B. 1. Soda (Natron) Na2CO3 · 10H2O

V. C. Carbonați hidroxilați
V. C. 1. Malachit Cu2CO3(OH)2
V. C. 2. Azurit Cu3(CO3)2(OH)2

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 27

 V. CARBONAŢI ― B. Carbonați hidratați

B. Carbonaţi hidratați
Soda (Natron) Na2CO3 · 10H2O
Sistem de cristalizare: monoclinic. Agregate granulare, făinoase, eflorescenţe, cruste. H = 1-½. G =
1,4.
Culoare: albă, cenuşie, gălbuie, incolor. Solubilă în apă.
Geneza: sedimetară, de precipitaţie chimică, în bazine lacustre.
Utilizări: industria chimică (fabricarea detergenţilor)

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 28

 VI. CARBONAȚI ― Clasificare
V. A. Carbonaţi anhidri
V. A. 1. Grupa calcitului (de tipul A[CO3] )
Calcit CaCO3
Magnezit MgCO3
Siderit FeCO3
Rodocrozit MnCO3
Smithsonit ZnCO3
V. A. 2. Grupa aragonitului (de tipul A[CO3] )
Aragonit CaCO3
Ceruzit PbCO3
Witherit BaCO3
Stronțianit SrCO3
V. A. 3. Grupa dolomitului (de tipul AB[CO3] )
Dolomit CaMg(CO3)2
Ankerit Ca(Fe, Mg, Mn)(CO3)2

V. B. Carbonați hidratați (de tipul A[CO3] ∙ xH2O)

V. B. 1. Soda (Natron) Na2CO3 · 10H2O

V. C. Carbonați hidroxilați
V. C. 1. Malachit Cu2CO3(OH)2
V. C. 2. Azurit Cu3(CO3)2(OH)2

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 29

 V. CARBONAŢI ― C. Carbonați hidrox ilați

C. Carbonaţi hidroxilați
Malachit Cu2CO3(OH)2
Sistem de cristalizare: monoclinic. Habitus: cristale rare, prismatic, tabular, acicular. Agregate
reniforme, stalactitice, concentrice, radiar-fibroase, pământoase. H = 4. G = 4. Clivaj bun după (001).
Culoarea verde. Urma verde deschis. Face efervescenţă cu HCl.
Geneza: în zona de oxidaţie a zăcămintelor de minereuri cuprifere.
Ocurenţe: Shaba (Zair)
Romania: Bălan, Altîn Tepe, Băiţa Bihorului, Baia de Arieş.
Utilizări: piatră ornamentală, industria vopselelor, minereu de Cu.

Azurit Cu3(CO3)2(OH)2
Sistem de cristalizare: monoclinic. Proprietăţi asemănătoare cu ale malachitului, cu excepţia culorii şi
urmei care sunt albastre. Geneza şi ocurenţe ca la malachit.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 30

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 31
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 32