Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați
Introducere 10/7/2015
Muzeu 1/13/2016
Today
Week 1 3 5 7 9 11 13 15 2016
10/7/2015 10/21/2015 11/4/2015 11/18/2015 12/2/2015 12/16/2015 1/6/2016 1/20/2016
Curs 1 Curs 3 Curs 5 Curs 7 Curs 9 Curs 11 Curs 12 Curs 14
10/14/2015 10/28/2015 11/11/2015 11/25/2015 12/9/2015 1/13/2016
Curs 2 Curs 4 Curs 6 Curs 8 Curs 10 Curs 13
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 3
III. HALOGENURI
III. A. Cloruri
III. A. 1. Halit (sare gemă) NaCl
III. A. 2. Silvit (Silvină) KCl
III. A. 3. Kerargirit (Clorargirit) AgCl
III. A. 4. Carnalit MgCl2 ∙ KCl ∙ 6H2O
III. B. Fluoruri
III. B. 1. Fluorit (Fluorină) CaF2
III. B. 2. Criolit Na3AlF6
III. A. Cloruri
III. A. 1. Halit (sare gemă) NaCl
Sistem de cristalizare cubic. Rețeaua cristalină este de tip ionică, alcătuită din 2
reţele cubice cu feţe centrate întrepătrunse, decalate cu ½ din latura cubului
elementar. CN = 6. Habitus: cubic, rar octaedric. Agregate compacte, granulare,
stalactitice, eflorescenţe. H = 2. G = 2,2. Clivaj cubic perfect. Culoarea: incolor sau
alb-cenuşie, rar roşie, albăstruie, galbenă. Când conţine substanţă organică este
brună până la neagră. Culoarea roz este datorata unei bacterii Halo bacterium, care
trăiește în ape foarte sărate (brines).
Geneza: sedimentară, de precipitaţie fizico-chimică.
Ocurenţe: China, Rusia, Marea Britanie, Germania etc.
În România: Cacica, Tg. Ocna, Ocnele Mari (Vîlcea), Ocna Şugatag (Maramureş),
Praid (Harghita), Ocna Sibiului, Ocna Mureş, Ocna Dej etc.
Utilizări: ind. alimentară, ind. chimică, pentru prepararea Na metalic şi a Cl.
III. A. Cloruri
III. A. 2. Silvit (Silvină) KCl
Sistem de cristalizare cubic. Rețeaua cristalină este de tipul NaCl. Habitus: cubic,
octaedric, frecvent în combinaţie; agregate granulare. H = 2. G = 2. Clivaj cubic
perfect. Culoarea albă, roşie, incoloră. Luciu sticlos, Transparent. Gust sărat
amărui. Uşor solubilă în apă. Higroscopică.
Geneza: sedimentară, de precipitaţie fizico-chimică.
Ocurenţe: Saskatchewan (Canada) – cele mai mari rezerve din lume.
În România: Tg. Ocna – masivul Găleanu (jud. Bacău)
Utilizări: îngrăţământ chimic, ind. sticlei, ind. coloranţilor.
III. A. Cloruri
III. A. 3. Kerargirit (Clorargirit) AgCl
Sistem de cristalizare cubic. Habitus: rar cristale mici, cubice. Agregate compacte,
stalactitice, cruste. H = 1½. G = 5,5. Clivaj absent. Flexibil. Culoarea cenuşie,
gălbuie, verzuie, rar incolor. Prin expunere la lumină devine rapid brun violet.
Translucid.
Geneza: în zona de alterare a zăcămintelor de sulfuri argentifere.
Ocurenţe: Colorado, Broken Hill (Australia).
În România: Cîinel (jud. Hunedoara).
Utilizări: minereu de Ag.
III. A. Cloruri
III. A. 4. Carnalit MgCl2 ∙ KCl ∙ 6H2O
Sistem de cristalizare rombic. Habitus: cristale rare; agr. granulare. H = 2. G = 1,6.
Clivaj absent. Culoarea roz, roşu, galben, incolor. Luciu sticlos pînă la gras.
Transparent. Higroscopic.
Geneza: Idem silvit
Ocurenţe: idem silvit
În România: idem silvit
Utilizări: îngrăşământ chimic, prepararea Mg metalic.
III. A. Cloruri
III. A. 1. Halit (sare gemă) NaCl
III. A. 2. Silvit (Silvină) KCl
III. A. 3. Kerargirit (Clorargirit) AgCl
III. A. 4. Carnalit MgCl2 ∙ KCl ∙ 6H2O
III. B. Fluoruri
III. B. 1. Fluorit (Fluorină) CaF2
III. B. 2. Criolit Na3AlF6
III. B. Fluoruri
III. B. 1. Fluorit (Fluorină) CaF2
Sistem de cristalizare cubic. Habitus: cubic, octaedric, dodecaedric romboidal.
Agregate granulare compacte. H = 4. G = 3,2. Clivaj perfect după feţe de octaedru.
Macle frecvente după (111). Culoarea verde, albastru, violet, galben, cenuşiu, alb,
rar incolor. Luciu sticlos. Transparent. Casant.
Geneza:
a) metamorfică de contact în parageneză cu granat, diopsid, wollastonit, vezuvian
etc. Moldova Nouă;
b) hidrotermală în parageneză cu baritina ± cuarţ ± calcit + sulfuri comune
Cumberland (Anglia), China, Cavnic, Stănija (Hunedoara)
Utilizări: fondant în metalurgie, prepararea HF.
III. B. Fluoruri
III. B. 2. Criolit Na3AlF6
Sistem de cristalizare monoclinic. H = 2½. G = 2,97. Incolor la alb.
Geneza: hidrotermală, asociată cu roci magmatice acide.
Ocurenţe: Ivigtut (Groenlanda)
Utilizări: ind. sticlei şi porţelanurilor; în trecut constituia minereu de Al.
I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați
sulfuri ≠ sulfați
Sulfurile formează o importantă clasă de minerale deoarece include majoritatea
mineralelor formatoare de minereuri. Majoritatea sunt opace, au culori distinctive
şi urma caracteristică. Cele translucide, cum sunt cinabrul, realgarul şi
auripigmentul, transmit lumina numai în zonele marginale mai subţiri şi au indici
de refracţie foarte ridicaţi. Clasificarea mineralelor din această clasă a fost realizată
în funcţie de raportul A:X pentru sulfuri şi compuşi similari şi (A+B):X pentru
sulfosăruri. A reprezintă elementele metalice, B elementele semimetalice (As, Sb,
Bi, Sn), iar X reprezintă nemetalele (S, Te, Se). Structural, mineralele acestei clase
sunt divizate în grupe restrânse.