CURS 11-12

I. ELEMENTE NATIVE

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 1

 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 2

 TIMETABLE

Introducere 10/7/2015

Nezo- si sorosilicati 10/14/2015

Test1 + Ciclosilicati 10/21/2015

Test2 + Inosilicati > Piroxeni 10/28/2015

Test3 + Inosilicati > Amfiboli 11/4/2015

Test4 + Filosilicati 11/11/2015

Test5 + Tectosilicati 11/18/2015

Test6 + Fosfati + Sulfati + Carbonati 11/25/2015

Oxizi si hidroxizi 12/2/2015

Halogenuri + Sulfuri si sulfosaruri 12/9/2015 - 12/17/2015

Elemente native 1/6/2016

Muzeu 1/13/2016

Today

Week 1 3 5 7 9 11 13 15 2016
10/7/2015 10/21/2015 11/4/2015 11/18/2015 12/2/2015 12/16/2015 1/6/2016 1/20/2016
Curs 1 Curs 3 Curs 5 Curs 7 Curs 9 Curs 11 Curs 12 Curs 14
10/14/2015 10/28/2015 11/11/2015 11/25/2015 12/9/2015 1/13/2016
Curs 2 Curs 4 Curs 6 Curs 8 Curs 10 Curs 13
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 3
 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. Metale
I. A. 1. Grupa aurului
Aur Au
Argint Ag
Cupru (Aramă) Cu
I. A. 2. Grupa platinei
Platina Pt

I. B. Semimetale și nemetale
I. B. 1. Grupa carbonului
Diamant β-C
Grafit α-C

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 4

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. Metale
Cele mai comune metale native aparţin la trei grupe:
grupa Au (Au, Ag, Cu şi Pb)
grupa platinei (Pt, Pd, Ir, Os) şi
grupa fierului (Fe şi Fe-Ni din meteoriţi).
Legătura metalică determină un grad ridicat de împachetare a atomilor în
reţeaua cristalină a metalelor şi din acest motiv au numere de coordinare mari, de
8 sau 12; şi cristalizează în sistemele cubic, hexagonal sau tetragonal (Sn). Tot
datorită legăturii metalice, acestea sunt maleabile (pot fi întinse în foi subţiri) şi
ductile (pot fi prelucrate în fire foarte subţiri). Geneza este primară dacă formarea
lor este determinată de procesele de consolidare a magmelor, în special stadiul
hidrotermal. Mai rar, unele metale pot avea şi geneză secundară, dacă se formează
prin procese de alterare chimică a unor minerale.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 5

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. Metale
I. A. 1. Grupa aurului
Mineralele din această grupă sunt izostructurale, cristalizează în sistemul cubic
iar structura este reţea cubică cu feţe centrate (structura de tip Cu), cu număr de
coordinare 12. Nu prezintă clivaj iar spărtura este colţuroasă sau aşchioasă.
Conductivităţile electrică şi termică sunt foarte ridicate. Din punct de vedere optic,
sunt minerale opace şi se studiază cu microscopul calcografic (în lumină reflectată).
Se caracterizează prin duritate mică, greutate specifică ridicată şi luciu metalic.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 6

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. 1. Grupa aurului
Aur Au
Habitus: cubic, octaedric, mai rar cubic sau dodecaedric. Agregate granulare, dendrite, plăci, foiţe,
fire, muşchi, pepite. H = 2½ - 3. G = 16-19,3.
Culoarea galben auriu; urma galbenă. Insolubil în acizi cu excepţia apei regale (acid azotic şi acid
clorhidric = 1:3).
Geneza şi ocurenţe: a) în zăcăminte hidrotermale în parageneză cu sulfuri, cuarţ, carbonaţi (calcit,
rodocrozit); Urali, Siberia, California, Colorado, El Oro (Mexic), Bendigo (Australia); România - zăcăminte
asociate vulcanismului neogen din regiunea Baia Mare (Săsar, Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ) şi Munţii
Apuseni (Brad, Stănija, Zlatna, Bucium, Roşia Montană, Baia de Arieş;
b) în conglomerate aurifere (aluviuni fosile); Witwatersrand (Africa de Sud);
c) în aluviuni actuale; Alaska, Siberia, Victoria (Australia); Romania - valea Arieşului, Oltului,
Sebeşului, Someşului Mare;
d) în zăcăminte metamorfice; Brazilia, SUA, Canada, Australia, India; Romania - Valea lui Stan (gnaise
aurifere).
Utilizări: rezervă monetară, bijuterii, ind. electrotehnică şi electronică, ind. aeronautică, ind.
farmaceutică, medicină etc. Aurul comun poate conţine până la 10-15% Ag. Varietatea cu peste 20% Ag
se numeşte electrum iar culoarea se modifică de la galben la alb, în funcţie de conţinutul în Ag. Au şi Ag
formează o soluţie solida continuă, cele două metale având aceeaşi rază ionică (1,44 Å). Aurul şi Cu
formează o soluţie solidă limitată deoarece Cu are raza ionică mai mică (1.28 Å).
!!! Caratul se utilizează pentru exprimarea concentraţiei de Au în aliajele sale cu alte metale (Cu, Ni etc.): 1 k = 41,67g Au la 1000 g aliaj
(Au + alt metal) sau 4,167% Au; 14 k = 585 g Au la 1000 g aliaj sau 58,5% Au; 24 K = 1000g Au la 1000 g aliaj (aur pur) sau 100% Au; Aur
pur (24 K): 99,9 % Au. În China – Au pur (Chuk Kam) = minim 99% Au, fiind permisă o “toleranță negativă” de 1%.
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 7
 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. 1. Grupa aurului
Argint Ag
Habitus: cubic, octaedric, dodecaedric. Agregate compacte, dendrite, plăci, foiţe, muşchi, pepite.
H = 2½. G = 10-12. Culoarea alb-argintie, pe suprafeţe gălbuie; cu timpul capătă o patină cenuşie-
neagră. Urma albă strălucitoare.
Geneza şi ocurenţe: a) primar, în zăcăminte hidrotermale în parageneză cu sulfuri (de exemplu,
sulfuri de Ag+Co+Ni+Bi+As±U) sau cu Au + telururi de Au şi Ag; Freiberg (Germania), Cobalt – Ontario
(Canada); Romania - regiunea Baia Mare (Săsar, Baia Sprie, Cavnic), Munţii Apuseni (Brad, Săcărîmb,
Roşia Montană).
b) secundar, în zona de alteraţie a zăcămintelor primare de sulfuri argentifere; Cerro de Pasco (Peru),
Rio Tinto (Spania); Romania - regiunea Baia Mare (Săsar, Baia Sprie, Cavnic), Munţii Apuseni (Brad,
Săcărîmb, Roşia Montană).
c) impregnaţii în roci sedimentare cuprifere; Mansfeld (Germania)
Utilizări: monede, obiecte de artă, ind. fotografică, ind. chimică.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 8

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. 1. Grupa aurului
Cupru (Aramă) Cu
Habitus: cubic, dodecaedric, rar octaedric. Agregate ramificate, filiforme, dendritice, lamelare, rar
mase compacte.
H = ½ - 3. G = 9. Culoarea roşie-arămie. Urma roşie strălucitoare.
Geneza şi ocurenţe: a) primar (hidrotermal), ca impregnaţii în roci vulcanice bazice amigdaloide, în
parageneză cu clorit, epidot, prehnit şi zeoliţi; regiunea Lacului Superior (SUA);
b) secundar, în zona de alterare a zăcămintelor primare de sulfuri cuprifere, la limita dintre zona de
oxidaţie şi zona de cementaţie, în parageneză cu cuprit, malachit şi calcozină; Rio Tinto (Spania), Uralii
de nord, Bisbee – Arizona; Romania - Altîn-Tepe (jud. Tulcea) , Moldova Nouă (jud. Caraş-Severin), Deva,
Cavnic (jud. Maramureş).
Utilizări: ind. electrotehnică, ind. constructoare de maşini. Aliaje: bronz (Cu+Sn), alamă (Cu+Zn),
aliaje de lagăre (Cu+Sn+Sb+Pb), aliaje cu Al.
Cea mai mare exploatare de suprafaţă din Spania; în urmă cu 3000 de ani, fenicienii exploatau Cu şi
Ag.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 9

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. Metale
I. A. 1. Grupa aurului
Aur Au
Argint Ag
Cupru (Aramă) Cu
I. A. 2. Grupa platinei
Platina Pt

I. B. Semimetale și nemetale
I. B. 1. Grupa carbonului
Diamant β-C
Grafit α-C

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 10

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. 2. Grupa platinei
Cuprinde metalele platinice (Pt, paladium Pd, iridiu Ir şi osmiu Os)

Platina Pt
Structură cubică, reţea cubică cu feţe centrate (CN = 12). Habitus: foarte rar cubic, frecvent granule
rotunjite, pepite. Clivaj absent, spărtura colţuroasă. Maleabil şi ductil. H = 4 - 4½. G = 15-19.
Culoarea alb argintie, alb cenuşie de oţel; urma alb cenuşie de oţel.
Proprietăți optice: mineral opac.

Geneza şi ocurenţe:
a) în zăcăminte lichid-magmatice legate de roci bazice şi ultrabazice, în parageneză cu cromit +
olivină + piroxeni sau calcopirită + pirotină + pentlandit; Urali, Sudbury (Canada), complexul intruziv
Bushveld – orizontul Merensky (Africa de Sud), Great Dyke (Zimbabwe).
b) în aluviuni; Urali, Sudbury (Canada), complexul intruziv Bushveld – orizontul Merensky (Africa de
Sud), Great Dyke (Zimbabwe); Romania – foarte rar la Pianu de Sus (jud. Alba).

Utilizări: bijuterii, ind. electrotehnică şi electronică, ind. chimică (creuzete, catalizatori), ind.
petrolului etc. Este utilizată la fabricarea catalizatorului de la maşini.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 11

 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. Metale
I. A. 1. Grupa aurului
Aur Au
Argint Ag
Cupru (Aramă) Cu
I. A. 2. Grupa platinei
Platina Pt

I. B. Semimetale și nemetale
I. B. 1. Grupa carbonului
Diamant β-C
Grafit α-C

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 12

 I. ELEMENTE NATIVE

I. B. 1. Grupa carbonului
În natură, carbonul ca mineral, se prezintă în două modificaţii polimorfe: diamantul şi grafitul.
Diamantul β-C
Structură cubică: reţea covalentă constituită din întrepătrunderea a două reţele cubice cu feţe centrate la ¼
din diagonala spaţială a cubului elementar. CN = 4 (coordinare tetraedrică).
Habitus: octaedric, cubic, dodecaedric, rar tetraedric. Clivaj perfect, octaedric (111). H = 10. G = 3,5-3,53.
Culoarea: incolor, galben, brun, alb, albastru, oranj, mov, verde, roşu, negru. Prin încălzire îşi modifică
culoarea. Luciu adamantin, sclipitor. Transparent. Prezintă fluorescenţă intensă în UV. Unele diamante sunt şi
fosforescente (prin încălzire, frecare de postav sau expunere la lumina solară). În flacără oxidică arde fără a lăsa
cenuşă, la circa 700-800° C (fenomenul de “dispariţia diamantului” în foc). Nu este atacat de reactivi cu
excepţia azotatului de sodiu şi potasiu. Nu se dizolvă în acizi.
Geneza şi ocurenţe: a) în zăcăminte lichid-magmatică în kimberlite şi lamproite, în parageneză cu granaţi,
olivină, piroxeni şi mice sau în bazalte; Kimberley (Rep. Sud-Africană), Siberia, Iakuţia (Rusia), China (în
bazalte);
b) în depozite sedimentare (aluviuni, gresii cuarţoase); gresii cuarţoase - Minas Geraes (Brazilia), R.S.A.,
Zair;
c) în roci metamorfice de presiune ridicată (UHPM), sub formă de incluziuni în granat, zircon etc.; Kazahstan
Utilizări: bijuterii, ind. opto-electrotehnică, ind. spaţială.
!!! Caratul reprezintă unitatea de măsură a masei pentru pietrele preţioase: 1 k = 215 mg (altă semnificaţie
decât la Au).
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 13
 I. ELEMENTE NATIVE

I. A. 3. Grupa carbonului
În natură, carbonul ca mineral, se prezintă în două modificaţii polimorfe: diamantul şi grafitul.
Grafit α-C
Sistem de cristalizare: hexagonal. Habitus: tabular, pământos; agregate foioase, solzoase, granulare.
Clivaj perfect (0001). H = 1½-2. G = 2,2. Gras la pipăit.
Culoarea: negru, cenuşiu închis, cenuşiu de oţel. Luciu submetalic, mat în agregate fin granulare.
Urma neagră.
Geneza şi ocurenţe:
a) în pegmatite, în parageneză cu feldspaţi şi mice; India, Sri Lanka;
b) prin metamorfism de contact al calcarelor argiloase şi argilelor; Canada;
c) prin metamorfismul regional al argilelor bogate în substanţă organică şi a stratelor de cărbuni, în
parageneză cu cuarţ, sericit, pirită şi pirotină; Romania - în formaţiuni metamorfice din M. Rodnei,
Bistriţei, Făgăraş, Parâng etc
Utilizări: ind. electrotehnică, centrale nucleare (moderatori), creioane.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 14

 CURS
MINERALOGIE 2
2015 - 2016
Șef. lucr. dr. Andrei Ionuț Apopei
andrei.apopei@uaic.ro
Nr. credite 5 GC / 4 IG
Ore repartizate:
28 ore curs,
28 ore lucrări practice

Evaluare I: 35% - colocviu laborator (nota minimă 5)

65% - teste scrise de 20-25 minute din fiecare subclasa de
silicați (nota minimă 5)

Evaluare II: examen din celelalte 7 clase de minerale

Evaluare finală: 60% evaluarea I + 40% evaluarea II

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 15

 Condiții de promovare

 La fiecare dintre cele două evaluări nota minimă

pentru promovare este 5. Studenții care nu obțin nota
minimă se vor prezenta la reevaluare, în sesiunea de
restanțe.

 Prezența obligatorie la testele scrise!

 Prezența obligatorie la lucrări practice și la colocviul de

laborator!

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 16