CURS 9

IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 1

 Principalele clase de minerale

I. Elemente native
II. Sulfuri și sulfosăruri
III. Halogenuri
IV. Oxizi și hidroxizi
V. Carbonați
VI. Sulfați
VII. Fosfați
VIII. Silicați

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 2

 TIMETABLE

Introducere 10/7/2015

Nezo- si sorosilicati 10/14/2015

Test1 + Ciclosilicati 10/21/2015

Test2 + Inosilicati > Piroxeni 10/28/2015

Test3 + Inosilicati > Amfiboli 11/4/2015

Test4 + Filosilicati 11/11/2015

Test5 + Tectosilicati 11/18/2015

Test6 + Fosfati + Sulfati + Carbonati 11/25/2015

Oxizi si hidroxizi 12/2/2015

Halogenuri + Sulfuri si sulfosaruri 12/9/2015 - 12/17/2015

Elemente native 1/6/2016

Muzeu 1/13/2016

Today

Week 1 3 5 7 9 11 13 15 2016
10/7/2015 10/21/2015 11/4/2015 11/18/2015 12/2/2015 12/16/2015 1/6/2016 1/20/2016
Curs 1 Curs 3 Curs 5 Curs 7 Curs 9 Curs 11 Curs 12 Curs 14
10/14/2015 10/28/2015 11/11/2015 11/25/2015 12/9/2015 1/13/2016
Curs 2 Curs 4 Curs 6 Curs 8 Curs 10 Curs 13
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 3
 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

Cuprinde compuşi simpli şi complecşi ai metalelor şi metaloizilor cu

oxigenul (O2-) şi hidroxilul (OH-).
Oxizii elementelor bivalente, cu structuri cristaline ionice tipice au
structura elementară de tip NaCl, cu CN = 6.
Oxizii ionilor puternic polarizanţi (18 electroni pe învelişul exterior)
prezintă structuri cu CN mic, 4 sau 2 (ex., zincit – ZnO, CN = 4; cuprit
– Cu2O, CN = 4 şi 2).
Oxizii elementelor trivalente şi tetravalente prezintă de asemenea
numere de coordinare mici, 6 şi 4 sau 3.
La oxizii care au reţele moleculare, CN sunt foarte mici, 3 sau 2.
În cazul oxizilor complecşi, ce conţin cationi diferiţi, numerele de
coordinare pot fi mari, de exemplu pentru Ca este 8 sau 12, sau mai
mici, cum ar fi 6 pentru Al3+ sau 4 pentru Mg2+.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 4

 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

Oxizii se caracterizează prin duritate ridicată, cuprinsă între 6 şi 9,

prezintă stabilitate chimică ridicată şi solubilitate extrem de redusă.
Compuşii cu cationi ce au o configuraţie de gaz nobil, cum sunt Mg
şi Al, sunt incolori sau au culoare allocromatică (determinată de
pigmenţi cromofori). Cei care conţin ioni cu structură asimetrică, cum
sunt Fe, Cr, Mn şi Ti au culori închise şi intense, culoarea neagră fiind
foarte frecvent întâlnită.
Majoritatea oxizilor sunt opaci sau translucizi iar luciul este
semimetalic.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 5

 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

IV. A. 1. Grupa hematitului
Hematit Fe2O3
Corindon Al2O3
Ilmenit FeTiO3
IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4
IV. B. 1. Grupa spinelului
a) Seria spinelului ― XAl2O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)
b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)
IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4
IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3
IV. D. OXIZI de tipul ― XO2
IV. E. HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 6

 IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

Hematit Fe2O3
Sistem de cristalizare trigonal (hexagonal). Formează soluţie solidă completă cu ilmenitul la
peste 950°C. Habitus: romboedric, tabular, lamelar. Agregate lamelare, foioase sau rozete la
oligist, specularit – varietăţi bine cristalizate. Agregate compacte, pământoase (ocru),
reniforme, oolitice sau radiar-fibroase la hematitul comun. Rar macle polisintetice.
Pseudomorfozele de hematit după magnetit se numesc martit (habitus octaedric). H = 5½ -
6½. G = 5,2. Clivaj absent. Culoarea cenuşie de oţel-neagră la oligist (roşu intens în lamele
subţiri), roşie sau roşie brună la hematitul comun. Urma roşie. Luciu metallic la oligist, mat
la hematitul comun.
Geneza: a) metamorfică de contact în parageneză cu magnetit, granat, diopsid,
wollastonit, vezuvian, tremolit
b) hidrotermală, în parag. cu cuarţ ±baritină±fluorit;
c) metamorfică regională, în parag. cu magnetit şi cuarţ;
d) sedimentară
Ocurenţe: a) Magnitnaia Gora (Urali); b) Cumberland (Anglia); c) Minas Geraes (Brazilia); d)
Hessa (Germania), Minnesota (USA).
În România: a) Ocna de Fier, Dognecea; b) Baia Sprie, Cavnic, Iulia (Tulcea); c) Telic
(Hunedoara), Ruşchiţa (Caraş-Severin); d) Căpuş (Cluj), Huta Codru (Bihor).
Utilizări: minereu de Fe, pigment în ind.©Andrei
2015 - 2016
coloranţilor.
Ionuț Apopei 7
 IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

Corindon Al2O3
Sistem de cristalizare trigonal (-). Reţea ionică. CN = 6. Habitus: columnar, piramidal,
tabular. Agregate granulare, compacte. H = 9. G = 4,02. Clivaj absent. Macle lamelare
frecvente (rezultând striaţii pe feţele de cristal) după {0001}; mai puţin comune sunt macle
simple după {0001} sau {1011}. Culoarea: incolor sau divers colorant datorită pigmenţilor
cromofori: roz, roşu, galben, albastru, violet. Prezintă fluorescenţă în UV. Insolubil în acizi.
Masele granulare de culoare neagră, amestecate cu oxizi de fier şi cuarţ sunt denumite
emeri sau smirgel. Varietăţile colorate şi perfect transparente au denumiri specifice: rubin –
roşu; safir – alte culori, în principal cu nuanţe albăstrui; topaz oriental – galben. Luciu
sticlos. Transparent la translucid (emery).
Geneza: a) lichid magmatică în legătură cu sienite nefelinice şi lamprofire; b) pegmatitică; c)
metamorfică de contact; d) metamorfică regională; e) în aluviuni
Ocurenţe: a) SUA b) Ontario, Transvaal, Kenya; c-e) Myanmar, Sri Lanka, Thailanda,
Cambodgia; c) Cape Emeri (ins. Naxos, Grecia) – se exploatează de sute de ani.
În România: c) Ditrău, Ocna de Fier, Dognecea.
Utilizări: varietăţile nobile în giuvaergie; emery în fabricarea pânzelor abrasive; în industria
opto-electronică şi pentru laseri se produc artificial monocristale de rubin şi safir de puritate
foarte ridicată.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 8

 IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

Ilmenit FeTiO3
Sistem de cristalizare trigonal (hexagonal).
Habitus: romboedric, tabular, lamelar. Agregate granulare compacte, rozete, diseminări.
H = 5-6. G = 4,7. Clivaj absent. Striaţii caracteristice dupa (1011).
Culoarea neagră, urma neagră (se deosebeşte de oligist după urmă). Luciu metallic, devine
mat cu timpul.
Geneza:
a) MARID – mică, amfibol, rutil, ilmenit, diopsid în xenolite din kimberlite.
b) lichid magmatică, legată de roci bazice, în parageneză cu plagioclaz bazic (labrador),
magnetit ± rutil ± sfen ± hematit.
c) pegmatitică, în parageneză cu rutil
Ocurenţe: b) Bushveld
În România: b) hornblendite de Codru; c) pegmatitele din munţii Lotru-Cibin
Utilizări: minereu de Ti

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 9

 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

IV. A. 1. Grupa hematitului
Hematit Fe2O3
Corindon Al2O3
Ilmenit FeTiO3
IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4
IV. B. 1. Grupa spinelului
a) Seria spinelului ― XAl2O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)
b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)
IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4
IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3
IV. D. OXIZI de tipul ― XO2
IV. E. HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 10

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 1. Grupa spinelului — XY2O4 (X = R2+; Y = R3+)

Reţea cubică. Coordinare tetraedrică pentru X şi octaedrică pentru Y. Mineralele din această
grupă prezintă soluţii solide între termenii finali.

Grupa spinelului cuprinde trei serii:

a) Seria spinelului XAl23+O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)

b) Seria magnetitului XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 11

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 1. a) Seria spinelului XAl23+O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)

Spinel MgAl2O4
Habitus: octaedric, mai rar dodecaedric. Agregate granulare, masive.
H = 8. G = 3,5-4,1. Macle după (111). Culoarea negru, roşu (Cr), albastru, verde, (Fe2+), brun
(Fe3+), violet (Mn), incolor, în funcţie de conţinutul în Fe, Cr şi Mn. Luciu sticlos. Varietatea cu
raportul Mg:Fe2+ cuprins între 3 şi 1 se numeşte pleonast.
Geneza:
a) lichid magmatică, în legătură cu roci bazice şi ultrabazice, în parageneză cu piroxen,
olivină, plagioclaz bazic;
b) metamorfică de contact, în parageneză cu granat, diopsid, forsterit, enstatit, flogopit,
fluorit;
c) în aluviuni
Ocurenţe: a) peridotite din Alpi; b-c) Sri Lanka, Thailanda
În România: b) Ocna de Fier, Băiţa Bihorului, Budureasa, Pietroasa
Utilizări: varietăţile nobile ca pietre preţioase

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 12

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 1. a) Seria spinelului XAl23+O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)

Spinel MgAl2O4

Specii similare cu spinelul:

• Hercinit FeAl2O4 asociat cu corindon în emery, sau accesoriu în granulite. H = 7½; picotit
- Fe(Al,Cr)2O4

• Spinel cromifer (Mg, Fe)(Al, Cr)2O4 – în roci ultrabazice, în parageneză cu cromit, olivină
şi ortopiroxeni (Breaza, Jud. Suceava).

• Gahnit ZnAl2O4 – culoarea verde închis, albastru-verzui închis, galben, maro, negru;
apare rar în pegmatite granitice, calcare cristaline şi în depozitele de zinc. Largi cristale la
Bodenmain (Bavaria, Germania)

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 13

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 1. b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)

Magnetit Fe3O4 sau Fe2+O · Fe3+2O3
La peste 600°C poate forma o soluţie solidă completă cu ulvöspinelul – Fe2TiO4.
Habitus: octaedric, mai rar dodecaedric romboidal. Agregate granulare, diseminări. H = 6. G
= 5,18. Clivaj slab. Culoarea neagră de fier. Luciu metalic. Puternic magnetic.
Geneza:
a) lichid magmatică, legată de roci bazice şi intermediare, în parag. cu ilmenit, apatit şi sfen;
b) metamorfică de contact, în parag. cu granat, diopsid, vezuvian, wolastonit, tremolit;
c) metamorfică regională, în parag. cu hematit şi cuarţ.

Ocurenţe: a) Kirunavaara (Suedia), Bushveld; b) Magnitnaia Gora (Urali), Iron Springs (Utah,
SUA), Elba; c) Krivoi Rog (Ucraina), Lacul Superior (SUA)
Romania: a) Căzăneşti-Ciungani; b) Dognecea, Ocna de Fier, Ruşchiţa; c) Telic, Ghelar, Valea
Fierului (Hunedoara), Palazul Mare (Constanţa), Altîn Tepe (Tulcea)
Utilizări: minereu de Fe; varietatea magnetipolară ca magnet natural (Siberia).

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 14

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 1. b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)

Magnetit Fe3O4 sau Fe2+O · Fe3+2O3

Specii similare cu magnetitul:

• Magnezioferit MgFe2O4
• Franklinit ZnFe2O4
• Jacobsit MnFe2O4
• Trevorit NiFe2O4
• Maghemit γ-Fe2O3 – magnetit cu exces de Fe2O3 (care înlocuieşte FeO);
este metastabil şi trece, prin încălzire, în hematit (dar cu păstrarea conturului
cristalografic caracteristic sistemului cubic).

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 15

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 1. c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)

Cromit FeCr2O4
Habitus: octaedric, cristale mici. Agregate granulare, compacte, impregnaţii, cuiburi.
H = 5½. G = 4,6. Clivaj absent. Culoarea neagră. Urma brună. Luciu semimetalic.
Geneza: lichid magmatică, legată de roci ultrabazice, în parageneză cu olivină, piroxeni,
spinel cromifer şi magnetit.
Ocurenţe: Bushveld, Great Dyke (Zimbabwe), Stillwater (Montana)
În România: Ogradena, Tişoviţa (Mehedinţi), Breaza (Suceava)
Utilizări: minereu de Cr

Specii similare:

• Magneziocromit MgCr2O4 – geneză, ocurenţe idem cromit.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 16

 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

IV. A. 1. Grupa hematitului
Hematit Fe2O3
Corindon Al2O3
Ilmenit FeTIO3
IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4
IV. B. 1. Grupa spinelului
a) Seria spinelului ― XAl2O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)
b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)
IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4
IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3
IV. D. OXIZI de tipul ― XO2
IV. E. HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 17

 IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4

IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4

Sistem de cristalizare rombic. Be are CN 4 iar Al 6. Habitus: tabular, cu striaţii paralele la
[100]. H = 8½. G = 3,65-3,8. Clivaj bun după (110). Macle după (130), imprimând aspect
pseudohexagonal.
Culoarea verde în umbre, brun, galben. Varietatea alexandrit este verde în lumină naturală,
verde sau roşie în lumină artificială. Luciu sticlos.
Geneza: a) pegmatitică, în parageneză cu granat; b) în aluviuni.
Ocurenţe: a) Urali; b) Sri Lanka, Brazilia, SUA.
În România: nu se cunoaşte
Utilizări: piatră semipreţioasă

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 18

 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

IV. A. 1. Grupa hematitului
Hematit Fe2O3
Corindon Al2O3
Ilmenit FeTIO3
IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4
IV. B. 1. Grupa spinelului
a) Seria spinelului ― XAl2O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)
b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)
IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4
IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3
IV. D. OXIZI de tipul ― XO2
IV. E. HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 19

 IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3

IV. C. Perovskit CaTiO3

Sistem de cristalizare rombic. Ca are CN 12, iar Ti 6.
Structura perovskitului este extrem de dens împachetată. Fazele minerale ca FeSiO3 şi
MgSiO3 din manta au structura perovskitului. Culoarea brun închis sau negru.
Geneza:
a) lichid magmatică, mineral accesoriu în roci magmatice alcaline, bazice şi ultrabazice
(kimberlite)
b) metamorfică regională
Ocurenţe: a) rocile alcaline din peninsula Kola, în kimberlitele din Africa de Sud; b)
varietatea Ca(Ti,Nb)O3 la Minas Geraes.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 20

 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

IV. A. 1. Grupa hematitului
Hematit Fe2O3
Corindon Al2O3
Ilmenit FeTIO3
IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4
IV. B. 1. Grupa spinelului
a) Seria spinelului ― XAl2O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)
b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)
IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4
IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3
IV. D. OXIZI de tipul ― XO2
IV. E. HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 21

 IV. D. OXIZI de tipul ― XO2

IV. D. Rutil TiO2

Sistem de cristalizare tetragonal. CN = 6. Habitus: scurt prismatic sau acicular; maclă
caracteristică numită macla rutilului sau macla “în genunchi”, după (101); sagenit – reţea de
cristale fin aciculare, orientate după direcţii cu unghiuri de 60° între ele, incluse în mice sau
cuarţ. Agregate compacte. H = 6. G = 4,2. Clivaj perfect după (110).
Culoare galben brună, roşie brună sau neagră.
Geneza:
a) MARID – mică, amfibol, rutil, ilmenit, diopsid în xenolite din kimberlite
b) lichid magmatică, mineral accesoriu în roci magmatice bazice;
c) pegmatitică, în legătură cu roci magmatice acide;
d) metamorfică (mineral accesoriu în şisturi cristaline)
e) în aluviuni

Ocurenţe: b) Kragerö (Norvegia), c) Australia

În România: c) Pianul de Sus
Utilizări: prepararea ferotitanului
Anataz – tetragonal (-), brookit – rombic.
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 22
 IV. D. OXIZI de tipul ― XO2

IV. D. Piroluzit MnO2

H = 6-6½. G = 4.7. Culoarea: gri de oțel, gri albăstrui.
Geneza:
a) Hidrotermal
b) Sedimentar
c) Mineral secundar.

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 23

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 24
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 25
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 26
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 27
 IV. OXIZI ȘI HIDROXIZI

IV. A. OXIZI de tipul ― X2O3

IV. A. 1. Grupa hematitului
Hematit Fe2O3
Corindon Al2O3
Ilmenit FeTIO3
IV. B. OXIZI de tipul ― XY2O4
IV. B. 1. Grupa spinelului
a) Seria spinelului ― XAl2O4 (X = Mg, Fe2+, Zn, Mn)
b) Seria magnetitului ― XFe23+O4 (X = Fe2+, Mg, Zn, Mn, Ni)
c) Seria cromitului ― XCr23+O4 (X = Fe2+, Mg)
IV. B. 2. Crisoberil BeAl2O4
IV. C. OXIZI de tipul ― XYO3
IV. D. OXIZI de tipul ― XO2
IV. E. HIDROXIZI

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 28

 IV. E. HIDROXIZI

IV. E. 1. Hidroxizi de Al (bauxită)

Boehmit γ - AlO ∙ OH – rombic
Diaspor α- AlO ∙ OH – rombic
Gibbsit γ - Al(OH)3 – monoclinic
Bayerit α - Al(OH)3 – monoclinic
Alumogel AlO ∙ OH (aq) – amorf coloidal

Culoarea albă, alb gălbuie. H = 6-7 la diaspor, aproximativ 3 la boehmit şi gibbsit.

Geneza: sedimentară, în bauxite şi laterite aluminoase.
Boehmitul este cel mai frecvent şi abundent mineral din bauxite. Apare sub formă de cristale
submicronice, frecvent cu habitus acicular, constituind agregate cu aspect masiv sau pisolitic. Mai rar
este întâlnit sub formă de cristale autigene rombice de până la 20-30 microni.
Diasporul se prezintă sub formă de agregate criptocristaline sau cristale subţiri, tabulare, diseminate sau
constituind agregate masive fin granulare.
Gibbsitul prezintă habitus tabular, prismatic; agr. lamelare, stalactitice (în laterite) sau pământoase.
Ocurenţe: Baux (Franţa), Ungaria, Yugoslavia, Grecia, Turcia, Jamaica etc.
În România: M-ţii Pădurea Craiului (Dobreşti, Răcaş, Zece Hotare, Remeţi), Munţii Bihor (Padiş –
Galbena, Sohodol), Ohaba Ponor (jud. Hunedoara).
Utilizări: minereu de Al.
2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 29
 IV. E. HIDROXIZI

IV. E. 2. Hidroxizi de Fe
Goethit α - FeO ∙ OH; rombic (-)
Lepidocrocit γ- FeO ∙ OH; rombic
Limonit (siderogel) FeO ∙ OH (aq)

Habitus: cristale mici, acicular (goethit), lamelar (lepidocrocit). Agregate oolitice, concentrice,
reniforme, stalactitice, radiare, pulverulente.
Culoare: roşu la brun închis; limonitul poate fi galben, roşu pînă la negru.
Geneza:
a) reziduală, în zona de oxidaţie a zăcămintelor primare de minereuri de Fe şi Mn sau zăcăminte
piritoase;
b) sedimentară, de precipitaţie fizico-chimică
Ocurenţe: a) Urali; b) Normandia, Lorena (Franţa)
Romania:
a) Iacobeni, Telic, Ghelar (jud. Hunedoara), Ocna de Fier (Caraş-Severin);
b) Căpuşul Mic, Vaşcău-Moneasa.
Utilizări: minereu de Fe

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 30

 IV. E. HIDROXIZI

IV. E. 3. Hidroxizi de Mn
Pirolusit MnO2
Romanechit Ba(Mn4+,Mn3+)5O10 · H2O

Habitus: Agr. compacte, concentrice, stalactitice, dendritice. Pirolusitul cu habitus dendritic este cel mai
cunoscut. Are aspect de “ferigă” de culoare neagră şi apare pe suprafeţele de strat ale unor roci cum
sunt gresiile şi siltitele sau pe suprafeţele de fisuraţie sau şistozitate ale unor roci magmatice şi
metamorfice.
Culoarea neagră, urma neagră.
Geneza:
a) reziduală, în zona de oxidaţie a zăcămintelor primare de minereuri de Mn
b) sedimentară, de precipitaţie fizico-chimică
Ocurenţe: a)India, Ghana; b) Nicopol (Ucraina), Ciaturi (Georgia)
În România: a) Răzoare, Iacobeni, Ciocăneşti, Vatra Dornei, Şarul Dornei, Sălciua (jud. Alba); b) Moneasa
Utilizări: minereu de Mn

2015 - 2016 ©Andrei Ionuț Apopei 31