FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

TEMA NR 3.
ANALIZA ACTIVITĂŢII
DE PRODUCŢIE
ŞI COMERCIALIZARE

Analiza valorii aduagate

Valoarea adăugată este un indicator valoric de exprimare a producţiei şi reprezintă măsura valorii
realizate în urma activităţii productive a unei firme. În comparaţie cu producţia exerciţiului,
valoarea adăugată reflectă mai exact efortul propriu depus în domeniile respective de activitate.
Valoarea adăugată totală exprimă, în cifre absolute, cuantumul eficienţei economice a cheltuielilor
cu consumurile intermediare (materiale) care au participat la obţinerea producţiei exerciţiului.
Pe baza valorii adăugate considerăm că poate fi apreciată adevărata dimensiune a activităţii unei
firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include şi valoarea cumpărărilor de materii prime,
materiale şi servicii care se regăsesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugată
cuprinde numai echivalentul activităţii firmei supuse analizei .
Valoarea adăugată, poate fi determinată prin două metode:
a) Metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se
scad consumurile intermediare de la terţi.
În cazul în care firma desfăşoară numai activitate de producţie, valoarea adăugată se determină
astfel:
VA = Qe - M
în care:
M - reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie
Schema sinoptică este:

VA

Qe M

Valoarea adăugată calculată după această relaţie este cunoscută în teoria economică sub denumirea
de valoare adăugată produsă.
Potrivit modelului structural, valoarea adăugată este o funcţie de două variabile cu rol de
componente: Qe şi M.
În acest context, o situaţie eficientă şi cu o evoluţie favorabilă presupune:
- pe de o parte ca valoarea producţiei exerciţiului – ca efect economic - să fie mai mare decât suma
cheltuielilor cu consumurile intermediare (materiale) – ca efort participant la obţinerea acestui
efect;
- iar pe de altă parte, ca ritmul valorii producţiei exerciţiului să fie superior ritmului cheltuielilor
cu consumurile intermediare, adică să fie respectată corelaţia generală de eficienţă dintre efect şi
efort.
În situaţia în care întreprinderea desfăşoară pe lângă activitatea de producţie şi activitate de comerţ
atunci valoarea adăugată se stabileşte astfel:

1
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

VA = (Qe + Mc) - M’
în care:
Mc reprezintă marja comercială1;
M’ - consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi
comercializare).
b) Metoda de repartiţie sau aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării
următoarelor elemente: salarii, contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială, amortizare,
provizioane, cheltuieli cu impozite şi taxe (fără impozitul pe profit), cheltuieli financiare şi
rezultatul exploatării.
Analiza dinamică şi structurală a valorii adăugate se realizează avându-se în vedere relaţia de
calcul a acesteia pe baza metodei aditive.
În analiza dinamică se folosesc atât mărimile absolute cât şi mărimile relative:
- modificările absolute ale fiecărui element component şi ale valorii adăugate totale;
- indicii pe elemente şi pe total valoare adăugată;
- ponderile elementelor componente.

Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate

Analiza valorii adăugate vizează dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului prevăzut şi
explicitarea modificării absolute, a schimbărilor intervenite în structura pe elemente, precum şi
direcţiile viitoare de acţiune în vederea sporirii acestui indicator.
Pentru analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate este foarte importantă prezentarea evoluţiei
elementelor de natura cheltuielilor şi a celor de natura profitului (primele elemente din structura
valorii adăugate sunt de natura cheltuielilor, rezultatul este element de natura profitului).
Indicatorii ce trebuie selectaţi sunt:
1. cheltuieli cu salarii
2. CAS
3. cheltuieli cu protecţia socială
4. cheltuieli cu personalul (1+2+3)
5. cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele
6. cheltuieli cu impozite şi taxe
7. cheltuieli financiare cu dobânzile
8. rezultatul exploatării exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile.
Astfel:
VA=4+5+6+7+8 .
Pentru a aprecia contribuţia elementelor componente la formarea şi modificarea valorii adăugate
se compară indicii acestora cu indicii valorii adăugate şi cu indicele volumului total de activitate
(producţia exerciţiului plus marja comercială). În cazul în care indicele unui element component
este mai mic decât indicele valorii adăugate atunci se înregistrează o scădere a ponderii acelui
element în valoarea adăugată şi invers.
La nivelul firmei se consideră că situaţia este normală atunci când scade ponderea elementelor de
natura cheltuielilor în valoarea adăugată (în sumă absolută acestea putând să crească) şi creşte
ponderea profitului din exploatare. Ponderea şi dinamica profitului evidenţiază eficienţa utilizării

1
Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfurilor vândute şi costul lor de cumpărare

2
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

muncii şi a capitalului. Creşterea ponderii cheltuielilor cu personalul este justificată în măsura în

care aceasta reflectă calitatea muncii şi nu o suplinire a eficienţei factorului uman de către volumul
muncii.
În cazul în care indicele cheltuielilor este mai mic decât indicele volumului de activitate, atunci se
înregistrează o sporire a eficienţei acelor cheltuieli.

Analiza factorială a valorii adăugate

Un alt aspect al studierii valorii adăugate se referă la analiza factorială care permite sublinierea
factorilor ce au determinat modificarea acestui indicator precum şi căile ce permit o evoluţie
favorabilă în acest sens.
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza următorului model care
evidenţiază legătura dintre valoarea adăugată, producţia exerciţiului şi valoarea adăugată la 1000
lei volum de activitate.

Qe VA 1000
VA = 
1000 Qe .
Dar
Q =Q +A
e f e

VA 1000 M 1000
= 1000 −
Qe Qe
Q f + Ae  M 1000 
VA =  1000 − 
1000  Qe 
unde:
Ae – alte elemente care intră în componenţa valorii producţiei exerciţiului exclusiv valoarea
producţiei marfă fabricate.

VA

Qe (VA1000)/Qe

Qf Ae
(M1000)/Qe

Qe M

Potrivit modelului factorial, valoarea adăugată este o funcţie de doi factori cu acţiune directă:
- valoarea producţiei exerciţiului – factor cu rol cantitativ în cadrul relaţiei matematice date;

3
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

VA 1000
- valoarea adăugată la 1000 lei producţie a exerciţiului ( Qe ) – factor cu rol calitativ în cadrul
relaţiei matematice date.
Cel de-al doilea factor care acţionează în mod direct asupra valorii adăugate, cheltuielile cu
M  1000
consumurile intermediare la 1000 lei producţie a exerciţiului Q , factor cu rol calitativ,
e

reflectă nivelul eficienţei economice al cheltuielilor cu consumurile intermediare.

Ca factori care acţionează în mod indirect asupra valorii adăugate se observă:
- prin intermediul valorii producţiei exerciţiului: factorul Qf şi factorul Ae;
- prin intermediul cheltuielilor cu consumurile intermediare la 1000 lei producţie a exerciţiului:
factorul Qe şi factorul M.
Se observă că producţia exerciţiului acţionează asupra valorii adăugate atât ca factor direct cât şi
ca factor indirect - de unde apare necesitatea depunerii unor eforturi susţinute pentru îndeplinirea
nivelului stabilit al acestui indicator în condiţii de eficienţă sporită.
Un alt model privind analiza factorială a valorii adăugate descris de literatura de specialitate
conform metodei sintetice a acesteia arată care sunt factorii cu influenţa directă şi indirectă asupra
valorii adăugate, astfel:
𝑀
VA=Qe · (1-𝑄 )= Qe ·𝑉𝑎
𝑒

𝑀
(1-𝑄 )=𝑉𝑎 reprezintă valoarea medie adăugată ce revine la 1 leu (u.m.) producţie a exerciţiului;
𝑒
M – consumuri intermediare ( cheltuieli cu materii prime, materiale, etc.)
Conform modelului sintetic, valoarea adăugată este influenţată de următorii factori direcţi şi
indirecţi:
1) Modificarea valorii producţiei exerciţiului ΔQe (factor cantitativ extensiv), din care:
1.1) Modificarea fondului de timp consumat (ΔT), acesta din care:
1.1.1) Modificarea numărului mediu de personal (ΔNS)
1.1.2) Modificarea numărului mediu de ore pe un salariat (Δt)
1.2) Modificarea nivelului mediu al productivităţii muncii orare (Δ𝑊ℎ )
2) Modificarea valorii medii adăugate ce revine la 1 leu producţie a
exerciţiului Δ𝑉𝑎 (factor calitativ intensiv), din care:
2.1) Modificarea structurii producţiei (Δgi sau Δsi) pe feluri de produse
2.2) Modificarea valorii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului pe produs (Δ 𝑉𝑎 𝑖 )
Modificarea valorii adăugate în anul 1 comparativ cu anul 0 este:
ΔVA=VA1-VA0 , din care influenţa factorilor apare după cum urmează:
1) Influenţa modificării valorii producţiei exerciţiului ΔQe ( ca factor
cantitativ extensiv)
ΔQe= (Qe1-Qe0)· 𝑉𝑎0
din care datorită influenţei următorilor factori:
1.1) Influenţa modificării fondului de timp consumat (ΔT)
ΔT=(T1-T0) · 𝑊ℎ 0· 𝑉𝑎0
din care:
1.1.1) Influenţa modificării numărului mediu de personal (ΔNs)
ΔNS=(NS1-NS0) ·t0 ·𝑊ℎ 0· 𝑉𝑎0

4
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

1.1.2) Influenţa modificării numărului mediu de ore pe un salariat

(Δt)
Δt= NS1 · (t1-t0) ·𝑊ℎ 0· 𝑉𝑎0
1.2) Influenţa modificării productivităţii muncii orare (Δ𝑊ℎ )
Δ𝑊ℎ =T1·(𝑊ℎ1- 𝑊ℎ 0) ·𝑉𝑎0
2) Influenţa modificării valorii medii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului Δ𝑉𝑎 (factor
calitativ intensiv)
Δ𝑉𝑎 = Qe1· (𝑉𝑎1 -𝑉𝑎0 )
din care datorită influenţei următorilor factori:
2.1) Influenţa modificării structurii producţiei (Δgi sau Δsi) pe feluri de produse
Δgi= Qe1· ( 𝑟𝑉𝑎 -𝑉𝑎0 )
𝑟
unde 𝑉𝑎 este valoarea medie adăugată ce revine la 1 leu (u.m.) producţie a exerciţiului
∑𝑛
𝑖=1 𝑔𝑖1 ⋅𝑣𝑎 𝑖
recalculată 𝑟𝑉𝑎 = 0
100
2.2 ) Influenţa modificării valorii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului pe produs
(Δ𝑉𝑎𝑖 )
Δ𝑉𝑎𝑖 = Qe1· (𝑉𝑎1 - 𝑟𝑉𝑎 )

Studiu de caz.
Se ia următoarea situaţie de analiză:
- u.m.-
Nr INDICATORI Simbol P0 P1
.
crt
.
1. Valoarea producţiei Qe 1.512.000 1.549.935
exerciţiului
2. Valoarea consumurilor intermediare M 907.200 867.964
3. Numărul mediu de personal (persoane) NS 420 405
4. Fondul de timp consumat (om-ore) T 756.000 720.900
5. Numărul mediu de ore pe un salariat 𝑇 1.800 1.780
t=𝑁
𝑆
6. Productivitatea medie orară Wh = 𝑄𝑒 2000 2,15·1000
𝑇 =2.150
7. Valoarea medie adăugată ce revine la 1 leu (u.m.) (1- 𝑀 )=𝑉𝑎 0,4 0,44
𝑄𝑒
producţie a exerciţiului
Notă: Valoarea medie adăugată ce revine la 1 u.m. producţie a exerciţiului recalculată 𝑟𝑉𝑎 =0,415
u.m.

Pe baza modelului de analiză factorială a valorii adăugate:

M
V
VA=Qe · (1- Q e )= Qe · a

5
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

Va 0
VA0=Qe0· = 1.512.000 · 0,4= 604.800 u.m.
V
VA1=Qe1· a1 = 1.549.935 ·0,44= 681.971 u.m.
ΔVA=VA1-VA0= 681.971 – 604.800 = +77.171 u.m.
din care:
1) Influenţa modificării valorii producţiei exerciţiului ΔQe ( ca factor cantitativ extensiv)
V
ΔQe= (Qe1-Qe0)· a 0 = (1.549.935 - 1.512.000) · 0,4=+15.174 u.m.,
din care:
1.1) Influenţa modificării fondului de timp consumat (ΔT)
W V
ΔT=(T1-T0) · h 0 · a 0 =(720.900 -756.000) ·2·0,4=- 28.080 u.m.
din care:
1.1.1) Influenţa modificării numărului mediu de personal (ΔNS)
W V
ΔNS=(NS1-NS0)·t0· h 0 · a 0 =(405-420)·1800·2 · 0,4= -21.600 u.m.
1.1.2) Influenţa modificării numărului mediu de ore pe un salariat (Δt)
W V
Δt= NS1 ·(t1-t0) · h 0 · a 0 = 405·(1780 -1800)·2 ·0,4= - 6.480 u.m.
1.2) Influenţa modificării productivităţii muncii orare (Δ Wh )
Wh 0 Va 0
Δ Wh =T1·( Wh1 - )· = 720.900·(2,15-2)·0,4= +43.254 u.m.
2) Influenţa modificării valorii medii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului Δ
Va
(factor calitativ intensiv), din care:
V V
Δ Va = Q · ( a 1 - a 0 )=1.549.935 (0,44 – 0,4)= +61.997 u.m., din care:
e1
2.1) Influenţa modificării structurii producţiei (Δgi sau Δsi) pe feluri de produse
r
V V
Δgi= Qe1· ( a - a 0 ) = 1.549.935 (0,415 – 0,4)= +23.249 u.m.
2.2) Influenţa modificării valorii adăugate ce revine la 1 u.m. producţie a exerciţiului pe produs (Δ
V )
ai

V r

Δ ai = Qe1· ( V - V ) = 1.549.935 (0,440 – 0,415)= +38.748 u.m.

a1 a

Interpretare:
La nivelul societăţii comerciale s-a înregistrat o creştere a valorii adăugate cu ΔVA= +77.171 u.m.
Având în vedere că valoarea adăugată este indicatorul care exprimă capacitatea întreprinderii de a
produce avere şi indicator de bază al fiscalităţii, se apreciază că depăşirea acesteia cu + 77.171
u.m. reprezintă o activitate favorabilă.
Apreciind acest rezultat prin prisma factorilor direcţi şi indirecţi constatăm:
1) creşterea valorii producţiei exerciţiului s-a concretizat într-o influenţă favorabilă de
+15.174 u.m. Dacă avem în vedere faptul că creşterea producţiei întreprinderii este
rezultatul sporirii cu precădere a nivelului productivităţii medii orare (+43.254 u.m.),
situaţia se apreciază favorabil cu condiţia ca sporirea productivităţii muncii să reflecte
efortul propriu al întreprinderii. În condiţiile neutilizării timpului de lucru (care a influenţat
nefavorabil valoarea adăugată) cu - 6.480 u.m., se va pune sub semnul întrebării sporirea
productivităţii orare ca efort propriu. În aceste condiţii, chiar dacă sporirea productivităţii

6
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MAC II IF/IFR ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A ACTIVITATII DE COMERT

orare este rezultatul efortului propriu se apreciază că întreprinderea are rezerve neutilizate
pe seama timpului de lucru, factor dependent în totalitate de întreprindere.
2) creşterea valorii medii adăugate ce revine la 1 u.m. producţie a exerciţiului a influenţat
favorabil cu 61.997 u.m.
Având în vedere că această influenţă favorabilă este rezultatul modificării structurii producţiei
exerciţiului (Δ = +23.249 u.m.) şi creşterii valorii medii adăugate pe produs (Δ Vai = +38.748
gi
u.m.), situaţia se apreciază favorabil numai în cazul în care reducerea ponderii consumurilor
intermediare (cumpărărilor) nu a afectat calitatea produselor finite, şi deci creşterea
competitivităţii pe piaţa respectivă. În cazul situaţiei date pe ansamblu se poate aprecia ca fiind o
situaţie favorabilă în condiţiile în care întreprinderea a modificat structura producţiei în funcţie de
cerinţele pieţei, ceea ce asigură competitivitatea producţiei şi deci finalitatea acesteia.
În concluzie: creşterea valorii adăugate reprezintă o activitate favorabilă în cazul în care este
efectul reducerii ponderii consumurilor intermediare, asigurându-se însă calitatea producţiei finite
şi creşterea competitivităţii acesteia pe piaţă.