Sunteți pe pagina 1din 20

1.

Subiectul I – grile

2. Subiectul II sinteza:
1. Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor de creanta
2. Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reala
3. Inceputul prescriptiei extinctive privind dreptul la actiune in anulabilitatea actului
juridic
4. Inceputul prescriptii extinctive privind dreptul la actiune pentru fapta ilicita si cazurile
asimilate
5. Notiunea si cauzele de suspendare
6. Efectele suspendarii cursului prescripetiei extinctive
7. Notiunea si cauzele intreruperii cursului PE
8. Efectele intreruperii cursului PE
9. Repunerea in termenul de lrescriptie
10. Notiunea, caracterele juridice si inceputul capcitatii de folosinta a pers fizice
11. Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice
12. Notiunea, caracterele juridice si lipsa capacitatii de exercitiu a pers fizice
13. Notiunea caracterele juridice si capacitatea restransa de exercitiu a pers fizice
14. Notiunea caracterele juridice si capacitatea restransa de exercitiu a pers fizice
15. Notiunea caracterele juridice si capacitatea deplina a pers fizice
16. Elementele constitutive ale persoanei juridice
17. Reorganizarea persoanei juridice (fuziunea si divizare, fara transformare).

3. Subiectul III unul din cele 3 subiecte la alegere:


A.Efectele suspendarii cursului prescripetiei extinctive
B. Efectele intreruperii
C.Elementele constitutive ale pers

Rezolvare:

Subiectul I - grile

125.Este prescriptibilă extinctiv acțiunea:


a. În revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate publică indiferent că titularul
dreptului de proprietate publică este statul sau unitate administrativ teritorială
b. Care are ca obiect stabilirea dreptului de trecere pe fondul vecinului în favoarea
proprietarului fondului care este lipsit de acces la care publică
c.În revendicare a imobilului adjudecat în cadrul procedurii de urmărire silită
imobiliară.

126. Este prescriptibilă extinctiv acțiunea:


a.În revendicare animalelor domestice rătăcite pe terenul altuia
b. Confesorie, prin care se urmărește apărarea unui drept de superficie
c. În granițuire

127. Este imprescriptibila extinctiv:


a. Acțiunea confesorie prin care se urmărește apărarea dreptului de uzufruct
b. Acțiunea confesorie prin care se urmărește apărarea dreptului de servitute
c.Acțiunea în revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate publică,
indiferent că titularul dreptului de proprietate publică este statul sau unitate
administrativ teritorială.

128. Este imprescriptibila extinctiv:


a. Acțiunea în tăgada paternității introdusă de către copil.
b. Acțiune în tăgada paternității introdusă de cel care se pretinde tată biologic.
c. Acțiunea in nulitatea relativă recunoașterii copilului

129. Este imprescriptibila extinctiv:


a.Acțiune în nulitatea relativă a căsătoriei
b. Acțiunea prin care se solicită înregistrarea tardiva a nașterii.
c. Acțiune în tăgada paternității atunci când este introdusă de soțul mamei sau moștenitorii
acestuia

130. În cazul dreptului afectat de un termen suspensiv, prescripția extinctiva:


a. Începe să curgă de la împlinirea termenului sau, după caz, de la data renunțării la
beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului.
b. Începe să curgă, în principiu, de la data nașterii raportului de drept substanțial, care este
chiar data încheierii actului juridic civil
c. Începe să curgă de la împlinirea termenului, dar acesta este în favoarea debitorului

131. Prescripția dreptului la acțiune în executarea prestațiilor succesive începe să curgă:


a.de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot
unitar, de la data la care ultima prescriptie devine exigibilă.
b. În principiu de la data nașterii raportului de drept substanțial care este chiar data încheierii
actului juridic civil
c. De la data când obligația de a da sau de a face adevenit exigibilă

132. Prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin faptă ilicită începe să
curgă:
a. De la data când cel păgubit a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba
b. De la data cand cel păgubit a descoperit prejudiciul
c. De la data cand cel păgubit a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cat și pe
cel care răspunde de ea.

133. Prescripția dreptului la acțiune în anularea actului juridic pentru violență începe să curgă:
a. Cel mai târziu la împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului
b. De la data încetării violenței
c. Cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de ziua încetării violenței

134. Prescripția dreptului la acțiune în anularea actului juridic pentru dol începe să curgă:
a. De la data descoperirii manoperelor dolosive care au viciat consimțământul
b. De la data încheierii actului
c. de la data la care cel interesat a cunoscut Dolul, dar nu mai târziu de împlinire a 18 luni din
ziua încheierii actului juridic
135. În cazul acțiunii posesorii, termenul de prescripție de un an începe să curgă:
a. De la data ultimului act de deposedare
b. De la data primului act de tulburare sau deposedare.
c. De la data când posesorul a cunoscut pe cel care se face răspunzător

136. În cazul acțiunii în tăgada paternității formulată de moștenitorii tatălui biologic, termenul
de un an incepe să curgă:
a. De la data nașterii copilului
b. De la data cand tatal a cunoscut nașterea copilului
c. De la data decesului

137. Cursul prescripției se suspendă:


a. Între soț, cat timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
b. Între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătorești sau al unui
act juridic, administrează bunurile altora și cei ale căror bunuri sunt astfel
administrate, cat timp administrarea nu a încetat și socotelile nu au fost date și
aprobate;
c. Cît timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existența datoriei sau
exigibilitatea acesteia.

138. Cursul prescripției se suspendă:


a. Între părinți, tutore sau curator și cei lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu
capacitate de exercițiu restrânsă ori între curatori și cei pe care îi reprezintă, cat timp
durează ocrotire și socotelile nu au fost date și aprobate.
b. În cazul celui lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, cat
timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazul în care există o dispoziție legală
contrara
c. Pe intreaga durata a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a
neînțelegerilor dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de
expirarea termenului de prescripție

Subiectul II sinteza:

1.Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor de creanta


In principiu actiunile ce apără drepturile de creanță indiferent de izvorul lor,care juridice,
fapte juridice licite sau ilicite sunt suspuse prescripției extinctive. Acest principiu rezultă din
dispozițiile codului civil potrivit cărora drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt
supuse prescripției extinctive afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel. Prima parte
din text drepturile la acțiune...iar partea a doua din text de anunță excepțiile de la acest
principiu afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel. Întrucât drepturile subiective de
creanță se mai numesc și personale in opoziție cu cele reale acțiunile în justiție carele însoțesc
se numesc și ele acțiuni persoanale prin intermediul cărora sunt aparate drepturile de creanță.
In domeniul prescripției extinctive privind drepturile de creanță exista o singura excepție
privată de dispozițiile codului civil potrivit cărora drepturile asiguratilor asupra sumelor
rezultând din rezervele tehnice care se constituie la asigurările de viață pt obligații de plată
scadente în viitor nu sunt supuse prescripției extinctive. Aceasta excepție prevăzută de codul
civil are aplicabilitate in raport cu societățile de asigurări dar numai daca privesc asigurarea
facultativa de persoane nu și de bunuri.

2.Domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale


Prescripția extinctivă și drepturile reale accesorii: Fiind garanții ale drepturilor de creanță sunt
supuse prescripției extinctive că regula în aceleași condiții că și dreptul de creanță principal pe
lângă care există. Prescripția extinctivă in categoria drepturilor reale principale: Acțiunile ce
apără drepturile reale principale sunt că principiu imprescriptibile cu toate că obiectul acestei
acțiuni este unul patrimonial dar având în vedere că în clasificarea drepturilor subiective civile
după opozabilitatea lor intra in categoria drepturilor subiective absolute iar acțiunile ce apără
aceste drepturi in principiu nu intra sub incidenta prescripției extinctive ci doar prin excepție.
Din acest punct de vedere dispozițiile codului civil dispun că dreptul la acțiune este
imprescriptibil in cazurile prevăzute de lege precum și ori de câte ori prin natura sau obiectul
dreptului subiectiv ocrotit exercițiul sau nu poate fi limitat în timp. Având în vedere că spre
deosebire de drepturile de creanță care sunt nelimitate că numar, drepturile reale sunt limitate
că numar astfel încât este posibilă stabilirea acțiunilor ce le apără și nu intra sub incidenta
prescripției extinctive de cele ale căror acțiuni sunt supuse prescripției extinctive. Acțiunile în
justiție prin care se urmărește apărarea drepturilor reale se nu!esc acțiuni reale, atât în lege cât
și în literatura de specialitate sunt considerate ca imprescriptibile următoarele acțiunii: -
acțiunea în revendicare imobiliara sau mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privată
cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel cum ar fi cazul in care deși
imprescriptibila excptinctiv acțiunea în revendicare amintită poate fi paralizată prin invocarea
prescripției achizitive sau uzucapiunii ( care are că efect dobândirea unui drept real). Atât în
cazul bunurilor mobile cât și imobile sau în anumite situații prin invocarea de către pârât a
posesiei de buna credință albumului revendicat.

3.Inceputul prescriptiei extinctive privind dreptul la actiune in anulabilitatea actului


juridic
4.Inceputul prescriptii extinctive privind dreptul la actiune pentru fapta ilicita si cazurile
asimilate

5.Notiunea si cauzele de suspendare


Prin suspendarea cursului prescriptiei extintive intgelegem acea modificare a cursului acestuia
ce consta in oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatia
(cauza) limitativ prevazuta de lege care il pune in imposibilitatea de a actiona pe titularul
dreptului la actiune iar in anumite situatii il pune in imposibilitatea pe debitor sa isi execute
obligatia. După ce a inceput sa curga termenul de prescriptie exista posibilitatea ca pana la
implinirea termenului de prescriotie sa apara anumite incidente numite cauze care pun in
imposibilitate de a actiona prin initierea unei cereri de chemare in judecata. Cauzele de
suspendare a cursului prescriptiei extintive sunt prevazute in principal de disp. Codului civil.
Potrivit disp.codului civil prescriptia daca a inceput sa curga se suspenda in urmatoarele
situatii:
1.Prescriptia se suspenda intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt.
Aceasta cauza de suspendare implica o imposibilitate morala de a actiona din partea oricaruia
dintre soti si se intinde pe toata durata căsătoriei cat tino acestiq nu sunt despartiti in fapt.
Justificarea acestei cauze consta in menajarea raporutilor conjugale bazate pe sentimente de
afrctiune si incredere care nu trebuie afectate de prezenta unor reclamatii reciproce.
2. Intre ocrotitior si ocrotit prescriptia este suspendata cat timp dureaza ocrotirea si socotelile
nu au fost date si aprobate.
Aceasta cauza de susoendare este specifica raporurilor dintre parinte,tutore,sau urator si
persoana minorului sau celui pis sub interdictie judecatoreasca pe de alta parte a carei persoana
dar si bunurile acestora au nevoie de ocrotire cat si de administrarea patrimoniului.
Asa cum prevede textul legal suspendarea opereaza cat timp dureaza octotirea si pana la darea
si aprobarea socotelilor.
Atat darea cat si aprobarea socotelilor sunt operatiuni juridice pe care le realizeaza instanta de
tutela.
Daca ocrotirea a incetat insa descarcarea nu s-a realizat de catre instanta suspendarea continua
sa isi produca efectele.
3. Intre administrator si administrat prescriptia este suspndata cat timp administrares nu a
incetat si scotelilie nu au fost data si aprobate.
Aceasta cauza de suspendare se aplica tuturor rapoturilor de administrare a bunurilor altuia
indiferent de izvorul acestuia lege,hoatare judecatoreasca, contract si dureaza pana cand
administratorul este descarcat de gestiunecsnd socotelile au fostpredate si aprobate.
Si in aceasta cauza de suspendare daca descarcarea de gestiune nu a fost aprobata suspendarea
continua sa isi produca efectele.
4.prescriptia se susoenda cat timp cel lipsit de capacitatea de exercitiu sau cel cu capacitate de
exercitiu restrânsă nu are reprezentant sau ocrotitor legal care sa ii incuvinteze actele.
Pentru aceasta cauza de suspendare exista o imposbilitate juridica de a actiona pana la numirea
unui reprezentant legal pentru minorul pana la 14 ani si cel pus sub interdictie nu are numit un
reprezentant legal sau după caz minorul intre 14-18 ani nu are numit un ocrotitor legal care sa-i
incuvinteze actele.
Aceasta cauza de suspendare este aplicabila si debitorului impotriva caruia s-a deschis
procedura insolventei cand este lipsit de dreptul de administrare.
5.cat timp debitorul in mod deliberat ascunde creditorului existenta datoriei sau exigibiliatea
acesteia. Aceasta cauza de suspendare este avut in vedere de legiuitor intrucat prescriptia
extintiva trebuie sa inceapa sa curga de la data cand cel interesat a luat la cunostinta ori trebuia
sa cunoasca in functie de situatia concretă si se ia la cunostinta de existenta dretului încălcat.
De asemenea prescriptia nu paote curge impotriva celui care nu a cunoscut existenta dretului
sau la actiune dobandit dupa ce, termenul incepuse deja sa curga.
Aceasta cauza de suspendare aparr in situatiile in care o persoana ascunde o datorie fata de un
mostenitor al creditorului.
6.Pe inregata durata a negocierilor purtate in scopul solutionarii amiabile unui litigiu, aceasta
cauza de suspendare vizeaza solutionarea amiabila a litigiilor fiind impusa de necesitati
practice, in special pentru litigii comerciale.
In aceasta situatie suspendarea operează pe intreaga durata a negocierilor purtate insa numai
daca acestea au fost tinute in ultimele 6 luni inainte de implinirea termenului de prescriptie.
7. Concilierea sau reclamația prealabila specifica aceste cauze de suspendare deosebim intre
mai multe situatii:
1)ori de cate ori legea ori contractul stabikesc obligativitatea sau posibilitatea parcurgerii unei
proceduri prealabile in scopul solutionarii pr cale amiabila a neintelegerilor dintre parti.
2)susoendarea opereaza cat timp cel care a propus aceasta procedura nu a cunoscut si nici nu
trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri insa nu mai mult de 3 luni de la declansarea
pricedurii daca prin lege sau contract  nu sa stabikit un anumit termen.
Aceasta cauza de suspendarea este o imposibilitate juridica de aactiona pentru titularul
dreputlui la actiune in sensul ca acesta nu se poate adresa instantei judecatiresti pe parcursul
procedurii respective.
Aceasta cauza de suspendare se aplica si actiunii in contencios administrativ potrivit legii
554/2004 privind contenciosul administrativ cu mentiunea ca de data aceasta suspendarea
operează pana la rezolvarea reclamatiei administrative dar nu mai mult de 30 de zile.
Aceasta cauza de suspendare este specifica procedurii concilierii prealabile obligatorii
precazuta pentru procesele comerciale sau a procedurii medierii.  
8.Participarea la fortele armate ale romaniei cat timp acestease afla in stare de mobilizare sau
de razboi. Oentru aceasta cauza de suspendare in afara de personalul militar sunt avute in
vedere si persoanele civile care sunt angajate on fortele armate imouse de necesitatiile
mobilizarii sua razboiului. Pentru identitate de ratiune aceasta cauza de susoendare se aplica si
atunci cand creditorul sau debitorul participa intr-o misiune de pace cu caracter international
sub egida ONU sau NATO ori in numele Romaniei dupa caz. Aceasta cauza de susoendare
reprezinta o imposibilitate atat de natura materiala cat si fizica de a actiona atat din partea
creditorului cat si a debitorului.
9. Forta majora prescriptia extintiva este suspendata in cazul in care cel impotriva caruia
curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de întrerupere cat timp nu a
incetat aceasta imposibilitate, forta majora in toate cazurile este un eveniment imorevizibil si
insummontabil cum ar fii cutremurul,inuntatia sau al fenoment de amploare naturala.
Pentru a opera suspendarea prescriptiei extintive forta majora trebuie sa priveasca numai pe
cel împotriva caruia curge prescriptia nu si pe debitor pentru ca titularul dreptului la actiune a
fost împiedicat sa faca acte de intrerupere.
In situatia in care forta majora nu are caracter permanent ci doar temporar imprejurarea nu
constituie o cauza de suspendare daca aceasta intervine in ultimele 6 luni inainte de implinirea
termenului de prescriptie.
De asemenea legislatia civila mai reglemtenteaza si alte cauze de susoendarea speciale
10. Prescriptia nu curge contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acestia le
au asupra mostenirii cat timp mostenirew nu a fost acceptata de catre mostenitori ori in lipsa
acceptarii cat timp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte pe mostenitori.
11.Prescruptia nu curge contra mostenitorului defunctului cat timp acestia nu au acceptat
mostenirea ori nu a fost numit un curator.
12. Prescriotua nu curge contra mostenitorilor in privinta creantelor pe care acestia le au
asuora mostenirii de la data acceptarii acesteia si pana la data lichidarii.
13.Cauza de suspendare orevazuta de legea 85/2014 privind procedura insolventei care
dispune ca prescriptis nu curge deci se susoenda de la data deschiderii procedurii caz in care
sunt susoendate toate actiuniile judiciare cat si cele extrajudiciare cat si masurile de executare
silita pentru realizarea creanțelor asupra patrimoniului debitorului.

6.Efectele suspendarii cursului prescripetiei extinctive- Efectele susoendarii prescruotiei


extintive- constsu in aceea ca atunci cand se iveste un incident adica una din situatiile
prevazute de lege ca si cauze de susoendare cursul prescriptiei extintive se opreste urmanand
a continua duoa incetarea cauzei respective.
Principalul efect pe care il produce suspendarea consta in oprirea termenului pe toata dursta
cauzei de suspendare, durata care nu intra in calculul termenului de prescripție.
Efectele prescriptiei extintive sunt de doua categorii:
1)efecte genrelae-care se produc pentru orice cauza de suspendare prevazuta de lege
2)efecte speciale- care sunt avute in vedere numai pentru anumite situatii.
Efectele generale-potrivit dispozitiilor codului civil se poate face distinctia intre.
A-efect anterior aparitiei cauzei de suspendare
B-efect pe durata cauzei de suspendare
C-efect ulterior incetarii cauzei de susoendare 
A-intervalul de timp scurs de la inceputul termenului de prescriptiei pana la aparitia cazului
de suspendare prescriptia extintiva nu produce niciun efect intrucat aceasta durata intra in
calculul final al termenului de prescripție.
B-pe perioada cazului de suspendare efectul care se produce este de oprire a curgerii
termenului pe întreaga perioada cat dureaza cauza de susoendare.
C-dupa ce cauza de suspendare a încetat cirsul prescriptiei este reluat din momentul in care a
dost oprit astfel incat la intervalul de timp curs inainte de suspendare se va adauga un interval
de timp astdel încât suma acestora sa fie egala cu durata termenului de prescriptiei.
Efectul special este reglementent de disp Codului Civil potrivit caruia prescriptia nu se va
împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data cand suspendarea a incetat,  cu
exceptia prescriptiilor de 6 luni sau mai scurte care nu se vor implinii decat dupa expirarea
unii termen de o luna de la incetarea suspendarii.
Din acest text legal rezulta ca efectul special al suspendării nu se produc întotdeauna asa cum
se produc efectele generale ci numai in cazurile in care:
1)pana la implinirea termenului de prescriptie au mai ramas mai putin de 6 luni daca termenul
de prescriptie este mai mare de 6 luni.
2)pana la implinirea termenului de prescriptie a ramas mai putin de o luna daca termenul de
prescriptie este de 6 luni sau mai scurt.
De aici razulta ca efectul special al suspendării prescriptiei consta in esenta in prorogarea
momentului implinirii termenului de prescriptie in asa fel in cat intre momentu încetării
cauzei de susoendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigura 6 luni la
termene mai mari ori o luna dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mic de 6 luni.

7.Notiunea si cauzele intreruperii cursului PE - Prin intrerupere intelegem acea modificare


a cursului prescriptiei extintive care se caracterizeaza prin inlaturarea prescriptiei scurse
inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei noi prescriptii. La fe lca si
sispendarea cursului prescriotiei extintive pe parcursul termenului de prescriptie datorita lipsei
de convingere a titlularului dreptului la actiune pot aparea anumite incidente numite cauze de
întrerupere care pot produce anumite efecte asuora intervalului de timp. Potrivit dispozitiilor
codului civil prescriptia se întrerupe: A-prin recunoasterea dreptului a carei actiune se
prescrie, aceasta recunoastere a obligatiei vine din partea debitorului care isi schimba
atitudinea fata de dreptul incalcat admitant existenta dreptului corelat cu repararea pagubei.
Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie poate fii expresa respectiv constatata printr
un inscris iar ca si acte de recunoastere putem avea orice inscris. De asemenea recuniasterea
poate fii tacita atunci cand ea rezulta din manifestari ale debitorului care sa ateste existenta 
dreptului la actiune din partea titularului. Sunt acte de recunoastere tacita din partea
debitorului cum ar fii o plata partiala din datorie, achitarea in tot sau in oarte a dobanzilor ori
penalitatiilor  precum si solicitarea unui alt termen de plata. B-cererea de chemare in judecata-
prin introducerea unei cereri de chemare in judecata intreruperea prescriptiei se datoreaza
actiunii creditorului care iesind din pasivitate pe totata perioada de timp scursa din termenul
de prescriptie si consta in formularea unei cereri adresata instanței judecatoresti impotriva
debitorului care nu si a executat obligatia. Pentru ca cererea de chenare in judecata sa produca
efect intreruptiv este suficient ca sesizarea sa fi fost facuta la un organ de jurisdictie ori de
urmărire penala necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de forma. In acest caz
prescriptia se considera intreupta de la data introducerii la acel organ iar nu de la data la care
sesizarea va ajunge la organul conpetent ca urmare a declinarii de conpetenta. In situatia in
care cererea a fost introdusa la un organ fara activitate jurisdictionala prescriptia nu se
intrerupe pentru ca un astfel de organ nu poate fii asimilat unei instante. De asemenea
prescriptia nu este intrerupta daca cel care a facut cererea de chemare in judecata sau de
arbitrare ori de interventie in procedura insolventei chiar si a urmaririi silite a renuntat la ea si
nici daca cerearea a fost respinsă, anulata ori sa perimat printr o hotarare ramasa definitiva.
Cu totste acestea daca reclamantul in termen de 6 luni de la data cand hotararea de respingere
sau de anulare a ramas definitiva introduce o noua cerere prescriptia este considerata
intrerupta prin cererea de chemare in judecata sau de arbitrare anterioara cu conditia ca noua
cerere sa fie admisa. De asemenea prescriptia nu este întreruptă nici daca hotatrarea
judecătorească sau arbitrara si a pierdut puterea executorie prin implinirea termenului de
prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita. In acest caz insa dacadreptul la actiune
este imprescriptibil sau nu sa prescris inca se va putea face o noua cerere de chemare in
judecata ori arbitrare fara a se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat. C-consitutirea
ca parte civila pe parursul urmăririi penale sau  in fata instantei judecatoresti cand cererea a
fost facuta in fata unui orgsn de cercetare penala. Pentru aceasta cauza de intrerupere dupa
cum se poate observa suntem in prezenta cercetarii si judecarii unor fapte penale prin
intermediul carora s au adus atingere victimelor unor astfel de fapt ori unor terte persoane.
Pentru aceasta cauza de intreupere au fost stabilite doua situații: 1)este necesar ca victima sa
procedeze la constituirea ca parte civila care este un act de procedura si este regelemntat de
disp codului de procedura civila pentru a se produce efectul intreruotiv. 2)in materie penala
atunci cand despagubirile se acorda potrivit legii din oficiu începerea urmaririi penale
intrerupe prescriptia chiar daca nu a avut loc constituirea ca parte civila. D-Punerea in
intarziere a debitorului- aceasta cazua intreruptiva este un mijloc procedural prin care
creditorul il notifica pe debitor de exigibilitatea datoriei punandu-i in vedere sa o execute intr-
un termen rezonabil sub amenintarea unei actiuni in justitie.

8.Efectele intreruperii cursului PE - Efectele intreuperii prescriptiei extintive


Potrivit disp.c.c. întreruperea sterge prescriptia începută inainte de a se fii ivit cauza de
intrerupere dupa întrerupere inceoe sa curga o noua prescriptie daca intreruoerea prescriptiei a
avut loc orin recunoasterea dreptului de catre debitor va incepe sa curga o noua prescriptie de
acelasi fel, in cazul in care prescriotia a fost întreruptă printr-o cerere de chenare in judecata
ori de arbitrare noua prescriptie  a dreotukui de a obtine executarea silită nu va inceoe sa
curga  cat timp hotararea de admitere a actiunii nu a ramas definitiva.
Daca întreruperea are loc prin interventia facuta in procedura insolventei sau a urmaririi silite
prescripțiea va incepe sa curga de la data la care exista dinou posibilitatea legala de
valorificare a creantei ramase neacoperite.
In cazul in care prescriptia a fost intrerupta prin constituirea ca parte civila  întreruperea
ooereaza pana la comunicarea ordonantei de clasare a ordonantei de suspendare a urmaririi
penale ori a hotararii de suspendarea a judecatii sau pana la pronuntarea hotararii a. instantei
penale.

9. Repunerea in termenul de prescriptie - Repunerea in teremenu de prescriptie- cel care


din motive temeinice nu si a exercitat in termenul de prescriptie dreptul la actiune poate cere
organului de jurisdictie competent repunerea in termen si judecarea cauzei. Din acest text
legal rezulta ca repunerea in termenu de prescriptie este un beneficiu acordat de lege
titlularului dreptului la actiune care sin motive temeinice nu a putut formula actiunea in
justitie  pe intervalul termenului de prescriptie organu jurisdictional este îndreptătit  sa
solutineze in fond cererea de chemare in judecata desi aceasta a fist introdusa dupa implinirea
termenului de prescriptie. Avand in vedere ca repunerea in termen ul de prescriptie este un
beneficiu acordat de lege se bucura de urmatoarele trasaturi caracteristice
-generalitatea-potrivit c.c are o aplicatie genreala atat in ceea ce privesc actiunile ce arara
Drepturile patrimoniale cat si asupra extra patriominiale si sunt supuse prescriptiei extintive.
-exceptional in sensul ca cererea de repunere in termenu de prescriptie este admisibila doar in
situatiile in care depasirea termenului de prescriptie s-a datorat unir motive temeibice care nu
sunt imputabilă titularului dreptului la actiune.
-jurisdictional in sensul ca repunerea in termenul de prescriptie opereaza numai in baza
hotararii adoptate de organul jurisdictional competent(instanta judecatoreasca/atbitrar).
-special pentru ca repuberea in termen opereaza numai in caz prevazute de lege
-legal întrucât se produce prin efectul legii fara a fii necesara interventia organului
jurisductional.

10.Notiunea, caracterele juridice si inceputul capcitatii de folosinta a pers fizice -


Potrivit dispozițiilor codului civil, orice persoana fizica are capacitate de folosință de unde
rezulta principiul juridic fundamental conform căruia calitatea de subiect de drept aparține și
este recunoscuta oricărui individ.
Aceste elemente structura al capacității civile consta in aptitudinea individului de a avea
drepturi și obligații civile.
De fapt aceasta este starea potențiala al oricărui individ din punct de vedere juridic de a
dobândi orice drept subiectiv fără niciun fel de îngrădiri.
Calitatea de subiect de drept recunoscuta oricarui individ de către lege permite persoanelor
fizice sa participe la viața juridică dând naștere la diferite raporturi juridice indiferent de
natura acestora prin intermediul cărora pot dobândi drepturi subiective civile.
Capacitatea de folosință ca și componenta a capacității civile este reglementată pe plan intern
de dispozițiile codului civil si alte legi speciale precum și pe plan internațional in special prin
parcuri internaționale privind drepturile civile și politice ale omului ratificate in țara noastră.
Capacitatea de folosință a persoanei fizice se bucura de anumite caractere juridice.
Un prim caracter este legalitatea capacității de folosință, caracter care consta in aceea ca acest
element de structura al capacității civile este reglementat numai de către lege și nu poate fi
lăsată pe seama voinței individuale. De aici rezulta ca numai prin lege se poate determina
momentul de la care începe calitatea de subiect de drept a persoanei fizice și de asemenea
momentul când aceasta calitate încetează.
De asemenea, tot prin lege se poate determina cu titlu de excepție și eventualele îngrădiri ale
capacității de folosință încât din dispozițiile legale rezulta ca, calitatea de subiect de drept
implica dobândirea a oricărui drept subiectiv. (In aceasta privința capacitatea reprezintă regula
iar incapacitatea o reprezintă excepția respectiv acolo unde legea impune expres)
Generalitatea capacității de folosință a persoanei fizice care consta in faptul ca prin acest
element de structura al capacității civile se exprima aptitudinea generale și abstractă a
individului de a avea toate drepturile și toate obligatiile civile.
Intangibilitatea capacității de folosință a persoanei fizica care consta in caracteristica acestui
element de structura de a nu i se putea aduce limitări sau îngrădiri decât in cazurile și
condițiile prevăzute de lege
Acest caracter rezulta din dispozițiile codului civil potrivit cărora nimeni nu poate fi îngrădit
in capacitatea de folosință sau lipsit in tot sau in parte de capacitatea de exercițiu decat in
cazurile și condițiile prevăzute de lege.
Inaliebilitatea
Acest element de structura spunem ca este inalienabil pentru ca aceasta calitate se subiect de
drept recunoscuta de lege nu poate forma obiect de renunțare totala sau parțiala și nici obiect
de înstrăinate. Acest caracter este prevazut de dispozițiile codului civil potrivit căruia "nimeni
nu poate renunța nici in tot nici in parte la capacitatea de folosință"
Egalitatea capacității de folosință a persoanei fizice
Egalitatea este un principiu de drept civil care este reglementat atât de dispozițiile codului
civil cât și de legea fundamentala. Potrivit acestor dispozitii cetățenii sunt egali in fata legii și
a autorităților publice fata discriminări și fără privilegii.
Un ultim caracter al capacității de folosință este universalitatea. Acesta este specific numai
capacității juridice de folosință ca element de structura și consta in însușirea acesteia de a fi
recunoscuta tuturor indivizilor.
❗De reținut ca fiecare din caracterele enumerate sunt reglementate și de reglementarile
internaționale amintite anterior. Începutul capacității de folosință a persoanei fizice
Capacitatea de folosință începe la nașterea persoanelor. Ceea ce înseamnă ca data nașterii
reprezintă momentul de la care capacitatea de folosință începe.
Capacitatea de folosință dobândită la naștere reprezintă regula, excepția in ceea ce privește
dobândirea capacității de folosință este data concepției persoanei respective. Aceasta excepție
in privința dobândirii capacității de folosință este prevăzută de dispozițiile codului civil
potrivit cărora drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune însă numai dacă el se
naște viu.
Aceasta dispoziție legală care recunoaște faptul ca, capacitatea de folosință poate fi dobândită
chiar din momentul concepției este evocata printr-un adagiu conform căruia infas conceptus
pronato abitum ceea ce înseamnă ca copilul conceput se socotește născut atunci când este
vorba de drepturi in favoarea sa.
De asemenea tot dispozițiile codului civil in domeniul succesoral stabilesc ca o persoana
poate mosteni dacă exista la momentul deschiderii moștenirii.
Aceasta dispoziție legală nu face decât sa se aplice in domeniul special al succesiunilor regula
generală după care in mod excepțional calitatea de subiect de drept se dobândește anterior
nașterii dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Aceste condiții sunt următoarele:
1)atunci cand discutam de capacitatea de folosinta dobândită din momentul conceptiei
denumita si capacitate de folosinta anticipata trebuie sa fie vorba de dobandirea de drepuri de
catre copilul conceput nu si de asumarea de obligatii.
2)copilul trebuie sa se nasca viu --> are in vedere faptul ca pentru ca acel nou nascut sa fie
considerat subiect de drept este suficient ca acesta sa fii respirat macar o data, dovada ca sa
nascut viu se face prin existenta aerului in plamani iar stinta medicala numeaste această proba
docimazie, daca in anumite cazuri aceasta proba nu este concludentă dovada se poate face si
prin alte mijloace de proba stintifice.
Pentru ca persoana fizică sa dobândească capacitate de folosinta anticipata trebuie sa
identificam timpul legal al conceptiunii avand in vedere ca stinta medicală la acest moment nu
paote stabili cu precizie momentul conceptiei copilului iar nasterea poate fii prematura la
termen sau chiar peste termen din punct de vedere legislativ s-a reglementat inlaturarea
incertitudinii neoferita de stinta medicala stabilind o prezumtie legala cu privirea la perioada
concepției.
Aceasta prezumtie legala este prevazuta de disp codului civil potrivit carora intervalul de timp
curpins intre a 300 a zi si a 180-a zi dinaintea nasterii este timpul legal al conceptiunii, el se
calculeaza zi cu zi iar prin mijloace de proba stintifice se poate face dovada conceptiunii
copilului intr-o anumita perioada din intervalul de timp amintit anterior sau chiar in afara
acestui interval.
Dupa cum se poate observa din textul legal amintit, legislativ au fost luate in calcul doua
termene:
1 un termen maxim al duratei geststiei de 300 de zile, reprezentând 10 luni
2 un termen minim de 180 de zile aproximativ 6 luni care sa faca totusi posibila indeplinirea
conditiei de a se naste viu.
Intre cele doua intervale respectiv 300 si 180 se afla un interval de 121 de zile interval ce
reprezinta timpul legal al conceptiunii copilului.
Rezulta ca perioada de conceptie a unui copil se situează în una din cele 121 de zile care
reprezinta diferenta dintre durata maxima si respectiv cea minima.
❗De retinut ca pentru a determina prima zi in care ar fi putut avea loc conceptiunea excluzand
ziua de nastere se numara inapoi 300 de zile iar pentru a afla ultima zi in care s-ar fi putut
produce conceptiunea se exclud 180 de zile ceea ce insemana ca timpul legal al conceptiunii
copilului este cuoruns intre prima zi si ultima zi si are o durata de 121 de zile.
Continutului capacitătii de folosinta a persoanei fizice-stabilita intre momentul inceputului
capacitătii de folosinta si respectiv momentul incetarii acestei capacităti este dat de caracterul
de generalitate prin care legea recunoaste aptitudinea individului de a avea toate drepturile si
obligatiile civile.

11.Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice - Incetarea capacitatii de folosinta a


persoanei fizice-potrivit disp legale capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza la
moartea acesteia. Din aceasta dispozitite legale rezulta ca momentul mortii persoanei fizice,
marcheaza si sfarsitul capacitatii de folosinta, sau altfel spus sfarsitul calitatii de subiect de
drept civil.
Dispozitiile codului civil, reglementeaza 2 ipoteze posibile de stabilire a datei mortii:
Ipoteza mortii constata fizic, prin examinarea cadavrului, atata in ceea ce priveste, moartea
naturala, varstei, bolii, cat si in ceea ce priveste cauza mortii in situatii violente: omor,
accidente,
Ipoteza disparutului, caz in care examinarea cadavrului nu este posibila, cu toate ca decesul
persoanei poate fi cert, sau aproape cert
Pentru ambele ipoteze, data incetarii capacitatii de folosinta a persoanei fizice, coincide cu
data mortii.
Stabilirea datei mortii in ipoteza mortii constatate direct
Ipoteza disparutului ce are in vedere stabilirea datei mortii prin delcararea judecataoreasca a
mortii. Potrivit dispozitiilor coduluicivil, declararea judecatoreascaa mortii are in vedere un
caz general si uncaz special.
In ceea ce priveste cazul general, codul civil dispune ca in cazul in care o persoana este
disparuta si exista indicii ca a incetat din viata aceasta poate fi declarata moarta prin hotarare
judecatoreasca la cererea oricarei persoane interesate daca au trecut cel putin 2 ani de la data
primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca era in viata. Daca data ultimeilor
stiri, sau informatii despre cel disparut nu se poate stabilii cu exactitate, termenul de doi ani se
socoteste de la sfarsitul lunii in care s-au primit ultimile informatii, iar in cazul in care nu se
poate stabilii nici luna, de la sfarsitul anului calendaristic.
In ceea ce priveste declararea judecatoreasca a mortii in situatii speciale, codul civil dispune
ca cel disparut in imprejurari deosebite, cum sunt inundatiile cutremurele, catastrofa ce cale
ferata ori aeriana, naufragiul sau in urma unor fapte de razboi, ce indreptateste presupunerea
decesului, persoana respectiva poate fi declarata moarta daca au trecut cel putin 6 luni de la
data imprejurarii in care a avut loc disparitia.

12.Notiunea, caracterele juridice si lipsa capacitatii de exercitiu a persoanei fizice - Lipsa


capacitatii de exercitiu
Persoanele lipsite de cap de exercitiu sunt: minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si
persoana pusa sub interdictie judecatoreasca, aceasta enumerare facuta de disp codului civil
este limitativa si pana acum nu exista alte persoane fz pe care legea sa le declare lipsite de
capacitatea de exercitiu.
Avand in vedere ca cele doua persoane, respectiv minorul panala 14 ani si persoana pusa sub
interdictie judecatoreasca pot participa la viata juridica, adica pot dobandii si exerita drepturi
subiective si respectiv asuma si executa obligatii civile, nu persoanal ci pri reprezentantii lor
legali. Pot dispozitilor c civil, pt cei care nu au cap de exercitiu actele juridice se incheia in
numele acestora de catre reprezentantii lor legali in conditiile prevazute de lege.
Pentru minorul pana la 14 ani, reprezentanti sai legali pot fi partintii ca regula, iar prin
exceptie cand acestia sunt decedati, disparuti, pusi sub interdictie judecatoreasca
reprezentanul legal poate fi si tutorele. Pentru persoana pusa sub interdictie judecatoreasca
reprezentantul sau legal este intodeauna tutorele.
In ceea ce priveste continutul lipsei capacitatii de exercitiu legea civila stabileste ca pentru
marea majoritate a actelor juridice la care cele doua categorii de persoane pot participa numai
prin reprezentare exista si categorii de acte juridice prin care cei lipsiti de capacitatea de
exercitiu pot participa personali si singuri la incheierea de acte juridice. In acest sens codul
civ stabileste ca persoana lipsita de cap de exercitiu poate incheia personal si singura actele
anume prevazute de lege respectiv unele acte de conservare precum si anumite acte de
dispozitie de mica valoare cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor.

Actele juridice permise celor 2 categorii de persoane fizice lipsite de capacitatea de exercitiu
potirvit legiu
1.Actele de conservare- acele acte juridice care nu pot fi vatamatoare pt patrimoniul persoanei
lipsite de cap de exercitiu, indiferent cine le incheie: acte precum somatia, actele de
intrerupere a unei prescriptii
2.Acte de dispozitie de mica valoare cu caracter curent- sunt actele juridice marunte si care
pot fi incheiate zilnic= cumparaturile de mica valoare din magazinele alimentare, cumpararea
de rechizite scolare, bilete de trasnport in comunm sau bilete la spectacole

Sanctiunea nerespectarii lipsei capacitatii de exercitiu:


Actele juridice incheiate prin neconsiderarea lipsei capacitatii se sanctioneaza cu nulitate
relativa

Incetarea lipsei cap de exercitiu


Pentru minorul care nu a implinit varsta de 14 ani, starea de lipsa a cap de exercitiu inceteaza
in urmatoarele situatii:
●Ca regula la implinirea varstei de 14 ani, data de la care dobandeste cap de exercitiu
restransa, prin exceptie lipsa capacitatii de exercitiu pt minorul pana la 14 ani poate inceta
prin moarte fizic constatata sau judecatoreste declarata
●Pentru persoana pusa sub interdictie, starea de lipsa a capacitatii de exercitiu inceteaza: ca
regula prin ridicarea interdictiei judecatoresti cand revine la capacitatea de exercitiu in functie
de varsta, pt ca persoanele fizice care pot fi puse sub interdictie sunt minoriiintre 14-18 ani
mai ales majorii, si in al doilea rand moarte constata fizic ori eclarata judecatoreste moarta

13.Notiunea, caracterele juridice si capacitatea de exercitiu restransa a persoanei fizice -


Prin capacitate de exercitiu restransa intelegem aptitudinea minorului intre 14-18 ani de a
dobandi si de a exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si executa obligatii civile
prin incheierea de acte juridice civile, insa numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului
legal.
Rezulta din definitia capacitatii de exercitiu restransa ca apartine numai minorului intre 14-18
ani, aptitudinea de a incheia personal anumite acte juridice prin care sa isi exercite drepturi
subiective si sa isi asume obligatii civile.
Capacitatea de exercitiu restransa specifica minorului intre 14-18 ani presupune ca acesta sa
incheie personal numai anumite acte juridice care ii sunt permise de lege. Restul actelor
juridice vor fi incheiate de acesta personal dar numai cu incuviintarea ocrotitorului legal,iar in
anumite situatii de tutela (dubla incuviintare a actelor juridice pentru minorul intre 14-18 ani).
Capacitatea de exercitiu restransa face tranzitia de la lipsa capacitatii de exercitiu la
capacitatea de exercitiu restransa avand in vedere faptul ca in aceasta perioada una din
premise, discernamantul, este in formare, iar ocrotirea prin incuviintarea actelor il pregateste
pe acesta pentru viata juridica.
Inceputul capacitatii de exercitiu restransa
Capacitatea de exercitiu restransa se poate dobandi printr-un singur mod,implinirea varstei
de14 ani de catre minor.
Continutul capacitatii de exercitiu restransa
Actele juridice la care minorul intre 14-18 ani poate participa personal sau pentru alte acte
juridice si cu incuviintarea ocrotitorului legal.
Pentru minorul cu capacitate de exercitiu restransa, ocrotitorul legal este, de regula,
parintele iar in lipsa lui, daca este decedat, disparut, sub interdicite judecatoreasca, decazut
din drepturile parintesti, poate fi tutorele sau curatorul in anumite situatii.
Din dispozitiile Codului Civil rezulta ca minorul cu varsta intre 14-18 ani poate incheia
urmatoarele categorii de acte juridice:
1.Minorul cu varsta intre 14-18 ani poate incheia valabil, personal si singur urmatoarele acte
juridice:
a)acte de conservare si unele acte de dispozitie de mica valoare cu caracter curent si care se
executa de regula la momentul incheierii lor.
Aceasta categorie de acte, fiindu-le permise persoane lipsite de capacitate de exercitiu sunt
permise si minorului intre 14-18 ani.
b)acte de administrare incheiate de minor cu scopul folosirii si sporirii valorii unui bun din
patrimoniul sau, dar doar daca acestea nu sunt lezionare.
c)contracte de depozit bancar, dar numai in conditiile prevazute de legea speciala
d)alte acte prevazute de lege
In al doilea rand, actele juridice nepatrimoniale care pot fi incheiate personale, singure si
valabile din punct de vedere juridic sunt:
a.minorul necasatorit cu varsta intre 14-18 ani poate face singur o recunoastere de paternitate/
maternitate daca la momentul recunoasterii se constata ca are discernamant
b.mama minora intre 14-18 ani poate introduce actiune in stabilirea paternitatii copilului din
afara casatoriei in numele copilului sau
c.incheierea de minorul intre 16-18 ani poate incheia un contract de muncaindividual potrivit
dispozitiilor Codului muncii
d.minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate schimba felul invataturii, pregatirii
profesionale si chiar schimbarea pregatirii sale.
2.Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate incheia valabil, dar numai cu
incuviintarea ocrotitorului legal, actelor juridice civile de administrare, atat cele care privesc
un bun cat si cele care privesc patrimoniul minorului ( Ex: contractul prvind repararea unui
bun, inchirierea unui bun
3.Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate incheia personal acte juridice, dar doar
sub conitia dublei incuviintari,iar in anumite situatii chiar cu tripla incuviintare: a ocrotitorului
legal si autorizatiei instantei de tutela ca dubla incuviintare, iar pentru anumite acte juridice pe
lnaga dubla incuviintare se mai solicita si avizul consiliului de familie.
In aceasta categorie de acte intra o parte din actele de dispozitie: acte juridice de instrainare a
bunurilor cu valoare mare (de la 250 de lei in sus) cu exceptia acelor situatii cand un anumit
bun este supus fie stricaciunii, fie pieirii sale si a carei instrainare este considerat de lege act
de administrare.
Actele de imparteala, ipotecare ori de grevare cu o sarcina reala (gaj, ipoteca) a bunurilor
minorului: gajarea ori ipoteca bunurilor minorului este permisa numai pentru garantarea unor
obligatii prprii, iar nu si pentru garantarea obligatiilor altor persoane.
Unele acte de renuntare la un drept subiectiv sub conditia sa nu aiba caracter de libertate.
4.Minorul cu capacitate de exercitiu restransa nu poate incheia sub nicio forma, nici chiar cu
dubla sau tripla incuviintare prealabila, acte de donatie si nici sa garanteze obligatia altuia.

14.Notiunea caracterele juridice si capacitatea de exercitiu deplina a persoanei fizice


-Capacitatea de exercitiu deplina a persoanei fizice
Potrivit dispozitiilor Codului Civil, capacitatea de exercitiu deplina a persoanei fizice este
aptitudinea acesteia de a incheia singura acte juridice civile. Din punct de vedere doctrinar,
capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi
subiective civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea personai si singur a
actelor juridice civile permise de catre lege.
Inceputul capacitatii de exercitiu deplina-Incepe ca regula la momentul implinirii varstei de
18 ani, iar prin exceptie persanele fizice pot dobandi capacitatea de exercitiu deplina prin
incheierea valabila a casatoriei pentru minorul intre 16-18 ani indiferent de sex.
Recunoasterea capacitatii de exercitiu deplina anticipata
Potrivit dispozitiilor Codului Civil pentru motive temeinice, instanta de tutela poate
recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitate de exercitiu deplina, situatie
in care vor fi ascultati parintii/ tutorele minorului luandu-se avizul consiliului de familie cand
este cazul. Avizul este consultativ pentru ca hotararea apartine instantei de tutela. Motivele
temeinice care pot conduce la recunoasterea capacitatii de exercitiu depline anticipate
urmeaza a fi apreciate de instanta de tutela, iar instanta este obligata sa asculte ocrotitorul
legal (parinte/tutore), iar atunci cand este cazul instanta poate solicita si de un aviz din partea
consiliului de familie. Recunoasterea capacitatii de exercitiu depline ,anticipate a fost
recunoscuta prin hotararea instantei de tutela, aceasta ne mai putand fii retrasa cu exceptia
cazului cand persoana respectiva ar fi pusa sub interdictie judecatoreasca. Continutul
capacitatii de exercitiu deplina -Are in vedere actele pe care persoana cu capacitate de
exercitiu deplina poate incheia ca regula orice acte juridice cu exceptiile prevazute de lege.

15.Elementele constitutive ale persoanei juridice - Elemente constitutive ale persoanei


juridice:
Dispozitiile CC cu valoare de principiu stabileste elementele constitutive care stau la baza
infiintarii unui astfel de subiect de drept. Potrivit acestor dispozitii, pentru a fi recunoscuta in
calitate de subiect de drept, orice persoana juridica trebuie sa aibă o organizare de sine
statatoare si un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anumit scop licit si moral in acord cu
interesul general. Se obs din textul legal ca aceste dispozitii conditioneaza existenta calitarii
de subiect de drept de intrunirea cumulativa a 3 elemente:
1)Organizare de sina statoare
2)Un patrimoniu propriu
3)Un scop licit si moral.
Caracteristicile elementelor constitutive
Din textul legal ce enumera elementele constitutive rezulta urmatoarele caracteristici:
1.Cele 3 elem au un caracter general deoarece ele trebuiesc indeplinite dee orice categorie de
persoane juridice
2.Cele 3 elem constutive au un caracter legal, legalitatea rezulta din enumerarea acestora de
catre lege si numai legea este in masura sa stabileasca aceste elemente, ceea ce inseamna ca
nici doctrinei si nici unui interpret al acestui text legal nu ii este permis sa adauge alte
elemente
3.Cele 3 elem au un caracter cumulativ, ceea ce inseamna ca pentru existenta calitatii de
persoana juridica orice entitate trebuie sa le indeplineasca in totalitate ; in cazul in care unul
dintre cele 3 elemente lipseste, conduce la inexistenta calitatii de subiect de drept
4.Cele 3 elemente au un caracter exclusiv ceea ce inseamna ca ele sunt nu numai necesare, ci
si suficiente pentru existenta calitatii de subiect de drept
5.Cele 3 elem se bucura de diversitate, ceea ce inseamna ca au un continut ce comporta
particularitati distincte de la o persoana juridica la alta si chiar de la o categorie de persoane
juridice la alta.

Continutul elem constitutive ale peersoanei juridice:


1.Compartimentarea.Este acel element constitutiv al oricarei persoane juridice care consta in
structurarea ori cumpartimentarea subiectului de drept respectiv ca un tot unitar astfel incat
acesta sa isi desfasoare activitatea pentru a-si indeplinii scopul pe care si l-a propus.
2.Desemnarea persoanei sau persoanelor care in functue de categoris de persoana juridica data
de lege sau actul de constituire sa participe la raporturile juridice cu terții in numele si pe
seama personei juridice.
1.Structurarea sau compartimentarea stabilirea structurii interne ce sunt necesare pemtru ca un
astfel de subiect de drept sa isi poata realiza scopul pe care si l-a propus ca un tot unitar.
Stabilirea structurii interne se stabileste si se realizeaza dupa caz, prin lege, actul de
constituire, iar pentru anumite entitati pe statut,iar dupa recunoasterea calitatii de subiect de
drept prin diferite reglementari interne pentru buna realizare a scopului.
2.Desemnarea pers care sa participe in numele si pe seama persoanei juridice in calitate de
reprezentant legal are in vedere de fapt, desemnarea organelor de administrare a subiectului
de drept respectiv. Potrivit dispoztiilor legale calitatea de organe de administrare pentru o
persoana juridica pot fi persoane fizice sau persoane juridice care fie prin lege, fie prin actul
constitutiv ori statut sunt desemnate sa actioneze in raporturile cu tertii.
Importanta calitatii de sine statatoare ca element constitutiv- datorita acestui prim elem
constitutiv, pers juridica are posibilitatea sa participe in raporturile juridice cu tertii ca un tot
unitar. In al doilea rand, acest element prezinta importanta pentru teoria persoanei juridice sub
urmatoarele aspecte:
A.Acest element serveste la o mai buna conturare a notiunii de pers jur care ii permite
sesizarea elementelor comune, dar si de diferenta fata se acelasi element constitutiv pt diferite
categorii de pers juridice
B.Perfectionarea organizarii de sine statoare ca elem constitutiv sta la baza unui managemnt
performant
C.Acest prim element constitutiv este in stransa legatura cu celelalte 2 elemente constitutive
pt ca organizarea de sine statoare se face in primul rand in functie de baza materiala
(patrimoniu), iar impreuna trebuiesc pusr in slujba realizarii scopuluibpe care un astfel de
subiect de drept si l-a propus
D.Aceste elem prezinta importantapt cunoasterea modului de valorificare acapacitatii de
exerciitiu a unui astfel de subiect de srept, capacitate ce se realizeaza prin desemnarea
persoanei sau persoanei ca reprezentanti ai acesteia.
Patrimoniu propriu- aceste element constitutiv care consta in toatalitatea bunurilor si a
dreptueilor patrimoniale si respectiv obligatiilor patrimoniale distincte de ale altor subiecte de
drept avamd ca titular persoana juridica respectiv
Potrivit dispozitilorCC orice pers fizica sau juridica este titualara a unui patrimoniu care
include toate drepturile si obligatiile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Din textul
legal citat rezulta urmatoarele elemente:
a.Patrimoniu propriu este un element constitutiv alaturi de organizarea de sine statoare si
scop
b.Titularul patrimoniului este insasi persoana juridica ce va fi creata
c.Continutul patrimoniului unei persoane juridice este dat de toatalitatea bunurilor si
drepturilor patrimoniale cat si oblugatiilor patrimoniale
d.Patrimoniul propriu al persoanei jurifice ste distinct atat fata de cel al altor persoane,cat si
fata de patrimoniul individual a celor care au consimtit la constituirea unui astfel de subiect de
drept.
e.Finalitatea acestui element da posinilitatea persoanei juridice ca prin reprezentantul sau
legal sa participe in numele sau la toate raporturile de drept si de a avea o raspundere
patrimoniala proprie raspunzand cu unele exceptii numai cu patrimoniul sau pentru obligatiile
asumate de aceasta.

16.Reorganizarea persoanei juridice (fuziunea si divizare, fara transformare). - Expresia


de reorganizare este folosita de intinderea acesteia ori volumul structurilor la care se aplica in
doua sensuri:
1.Cu privire la o singura persoana juridica, reorganizarea apare ca o restructurare a unui astfel
de subiect de drept, caz in care vorbim de reorganizarea interna a pers juridice.
2.Cu privire la cel putin doua persoane juridice care exista sau care iau astfel nastere,
reorganizarea este o operatiune juridica reglementata de actele normative in vigoare.

Potriit dispozitiilor codului civil, reorganizarea persoanei juridice este operatiunea juridica in
care pot fii implicate una sau mai multe persoane juridice si care are ca efecte infiintarea,
modificarea ori incetarea acestora.
Reorganizarea persoanei juridice este impusa in general de nevoile economico-sociale care
sunt intr o continua miscare.
Operatiunile juridice pe care le presupune reorganizarea sunt expresia unei nevoie imperative
in special de orgine economic, iar in anumite privinte si de ordin social pentru ca persoanele
juridce sunt chemate sa satisfaca cerinte ori interese ale unor colectivitati umane, mai mari sau
mai mici, dupa caz.
Institutia juridica a reorganizarii ofera mijloacele juridice pentru atingerea scopurilor urmarite
cu ocazia dispunerii unor masuri de perfectionare a structuriilor organizatorice pentru un
astfel de subiect de drept.
Competenta in a decide reorganizarea persoanei juridice are la baza un principiu de drept
numit principiul simetriei juridice. In acest sens, in legislatie se prevede ca reorganizarea se
face cu respectarea conditiilor prevazute pentru dobandirea peronalitatii juridice in afara de
cazurile in care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel.
In aceeasi ordine de idei, literatura de specialitate si practica judiciara admite existenta unor
reguli comune infiintarii reorganizarii ori incetarii persoanelor juridice. Principiul simetriei
juridice este aplicat in sensul ca organul competent care decide ca infiintarea unei persoane
juridice este competent sa hotarasca si reorganizarea acesteia.
Principiul simetriei juridice aplicat in materia competentei de a hotari reorganizarea persoanei
juridice are vocatia aplicarii sale la toate persoanele juridice indiferent de modul lor de
infiintare.
Atat codul civil cat si alte acte normative izvoare de drept civil, precizeaza modalitatile prin
care poate fii reorganizata o persoana juridica sau mai multe.
Potrivit disp codului civil, reorganizarea persoanei juridice se realizeaza prin fuziune, divizare
sau transformare. Din aceasta dispozitie legala, rezulta ca reprganizarea persoanei juridice
presupune doua forme importante prin care se poate reorganiza persoanele juridice:
1.Fuziunea
2.Divizarea
A treia forma de reorganizare care este prevazuta de dispozitiile codului civil este o forma de
reorganizare foarte rar intalnita in practica si aceasta va fii examinata separat.
1.Fuziunea
Potrivit disp legale, fuziunea presupune doua subforme:
-absorbtia unei persoane juridce de catre o alta persoana juridica
-contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcatui o persoana juridia noua
Absorbtia ca subforma a fuziunii consta in preluarea unei persoane juridice care isi inceteaza
existenta intr o alta persoana juridica existenta si care isi sporeste astfel activitatea (scopul).
In cazul absorbiei patrimoniul persoanei juridice absorbite ( drepturile si obligatiile persoanei
absorbite) sunt preluate de patrimoniul pers juridice absorbante.
Contopirea consta in unirea a doua sau mai multe persoane juridice care isi inceteaza existenta
infiintand prin aceasta forma o noua persoana juridica.
In cazul contopirii mai multor persoane juridice, patrimoniul acestora (drepturile si obligatiile
lor) se transfera in patrimoniul pers jurdice nou infiintata.
Conparand cele doua subforme ale fuziunii respectiv absorbtia si contopirea rezulta ca acestea
au un efect comun si anume caracterul universal al transmisiunii patrimoniului catre noua
subiect de drept infiintat.
De asemenea intre cele doua subforme ale fuziunii le deosebeste un alt efect in sensul ca
absorbtia presupune numai incetarea calitatii de subiect de drept pentru persoana absorbita in
timp ce pers juridica ce absoarbe isi me tine personalitatea juridica, dar isi amplifica existenta
ca subiect de drept, pe cand contopirea presupune incetarea tuturor persoanelor juridice
implicate in aceasta subforma de fuziune, iar in locul lor se infiinteaza un nou subiect de drept
distinct fata de cele care au intrat in procesul de contopire.
2.Divizarea
Potrivit dispozitilor codului civil, divizarea ca forma a reorganizarii presupuje doua subforme:
Divizarea totala
Divizarea partiala
Divizarea totala este acea subforma a divizarii care consta in impartirea intregului patrimoniu
al unei persoane juridice care isi inceteaza existenta (inceteaza calitatea de sub de drept) si
este transmis catre doua sau mai multe peroane juridice, fiecare exista, fiecare ia nastere dupa
aceasta forma de divizare.
Consecinta imediata a divizarii totale este aceea ca persoana juridica subpusa acestei
operatiuni isi inceteaza existenta ca subiect de drept, iar patrimoniul (drepturile si obligatiile)
vor fii preluate de persoanele juridice primitoare pentru anumite fractiuni din acesta.
Divizarea totala are ca principal efect faptul ca patrimoniul persoanei juridice care si a incetat
existenta se imparte in mod egal intre persoane juridice dobanditoare, daca prin actul prin care
s a dispus divizarea totala nu s a stabilit alta proportie.
Divizarea partiala este o alta subforma a divizarii care consta in desprinderea unei parti din
patrimoniul unei persoane juridice si se imparte in mod egal catre unul sau mai multe
persoane juridce existenta sau care se infiinteaza prin acest mod.
In cazul divizarii partiale, cand o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si
se transmite unei alte persoane juridice existente sau care se infiinteaza in urma unei astfel de
operatiuni, reducerea ptrimoniului acesteia este proportionala cu partea desprinsa si transmisa.
In cazul in care, partea desprinsa se transmite catre mai multe persoane juridice deja existente
sau care se infiinteaza prin aceasta forma impartirea patrimoniului intre persoana juridica fata
de care s a facut desprinderea si persoanele juridice dobanditoare se va face prin reducerea
patrimoniui persoanei juridice divizate, iar intre persoanele juridice dobanditoare impartirea
partii desprinse se va face in mod egal daca prin actul prin care s a dispus divizarea partiala,
nu s a stabilit o anumita proportie.
Subiectul III unul din cele 3 subiecte la alegere.
A.Efectele suspendarii cursului prescripetiei extinctive- Efectele susoendarii prescruotiei
extintive- constsu in aceea ca atunci cand se iveste un incident adica una din situatiile
prevazute de lege ca si cauze de susoendare cursul prescriptiei extintive se opreste urmanand
a continua duoa incetarea cauzei respective.
Principalul efect pe care il produce suspendarea consta in oprirea termenului pe toata dursta
cauzei de suspendare, durata care nu intra in calculul termenului de prescripție.
Efectele prescriptiei extintive sunt de doua categorii:
1)efecte genrelae-care se produc pentru orice cauza de suspendare prevazuta de lege
2)efecte speciale- care sunt avute in vedere numai pentru anumite situatii.
Efectele generale-potrivit dispozitiilor codului civil se poate face distinctia intre.
A-efect anterior aparitiei cauzei de suspendare
B-efect pe durata cauzei de suspendare
C-efect ulterior incetarii cauzei de susoendare 
A-intervalul de timp scurs de la inceputul termenului de prescriptiei pana la aparitia cazului
de suspendare prescriptia extintiva nu produce niciun efect intrucat aceasta durata intra in
calculul final al termenului de prescripție.
B-pe perioada cazului de suspendare efectul care se produce este de oprire a curgerii
termenului pe întreaga perioada cat dureaza cauza de susoendare.
C-dupa ce cauza de suspendare a încetat cirsul prescriptiei este reluat din momentul in care a
dost oprit astfel incat la intervalul de timp curs inainte de suspendare se va adauga un interval
de timp astdel încât suma acestora sa fie egala cu durata termenului de prescriptiei.
Efectul special este reglementent de disp Codului Civil potrivit caruia prescriptia nu se va
împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data cand suspendarea a incetat,  cu
exceptia prescriptiilor de 6 luni sau mai scurte care nu se vor implinii decat dupa expirarea
unii termen de o luna de la incetarea suspendarii.
Din acest text legal rezulta ca efectul special al suspendării nu se produc întotdeauna asa cum
se produc efectele generale ci numai in cazurile in care:
1)pana la implinirea termenului de prescriptie au mai ramas mai putin de 6 luni daca termenul
de prescriptie este mai mare de 6 luni.
2)pana la implinirea termenului de prescriptie a ramas mai putin de o luna daca termenul de
prescriptie este de 6 luni sau mai scurt.
De aici razulta ca efectul special al suspendării prescriptiei consta in esenta in prorogarea
momentului implinirii termenului de prescriptie in asa fel in cat intre momentu încetării
cauzei de susoendare si momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigura 6 luni la
termene mai mari ori o luna dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mic de 6 luni.

B. Efectele intreruperii - Efectele intreuperii prescriptiei extintive


Potrivit disp.c.c. întreruperea sterge prescriptia începută inainte de a se fii ivit cauza de
intrerupere dupa întrerupere inceoe sa curga o noua prescriptie daca intreruoerea prescriptiei a
avut loc orin recunoasterea dreptului de catre debitor va incepe sa curga o noua prescriptie de
acelasi fel, in cazul in care prescriotia a fost întreruptă printr-o cerere de chenare in judecata
ori de arbitrare noua prescriptie  a dreotukui de a obtine executarea silită nu va inceoe sa
curga  cat timp hotararea de admitere a actiunii nu a ramas definitiva.
Daca întreruperea are loc prin interventia facuta in procedura insolventei sau a urmaririi silite
prescripțiea va incepe sa curga de la data la care exista dinou posibilitatea legala de
valorificare a creantei ramase neacoperite.
In cazul in care prescriptia a fost intrerupta prin constituirea ca parte civila  întreruperea
ooereaza pana la comunicarea ordonantei de clasare a ordonantei de suspendare a urmaririi
penale ori a hotararii de suspendarea a judecatii sau pana la pronuntarea hotararii a. instantei
penale.

C.Elemente constitutive ale persoanei juridice:


Dispozitiile CC cu valoare de principiu stabileste elementele constitutive care stau la baza
infiintarii unui astfel de subiect de drept. Potrivit acestor dispozitii, pentru a fi recunoscuta in
calitate de subiect de drept, orice persoana juridica trebuie sa aibă o organizare de sine
statatoare si un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anumit scop licit si moral in acord cu
interesul general. Se obs din textul legal ca aceste dispozitii conditioneaza existenta calitarii
de subiect de drept de intrunirea cumulativa a 3 elemente:
1)Organizare de sina statoare
2)Un patrimoniu propriu
3)Un scop licit si moral.

Caracteristicile elementelor constitutive


Din textul legal ce enumera elementele constitutive rezulta urmatoarele caracteristici:
1.Cele 3 elem au un caracter general deoarece ele trebuiesc indeplinite dee orice categorie de
persoane juridice
2.Cele 3 elem constutive au un caracter legal, legalitatea rezulta din enumerarea acestora de
catre lege si numai legea este in masura sa stabileasca aceste elemente, ceea ce inseamna ca
nici doctrinei si nici unui interpret al acestui text legal nu ii este permis sa adauge alte
elemente
3.Cele 3 elem au un caracter cumulativ, ceea ce inseamna ca pentru existenta calitatii de
persoana juridica orice entitate trebuie sa le indeplineasca in totalitate ; in cazul in care unul
dintre cele 3 elemente lipseste, conduce la inexistenta calitatii de subiect de drept
4.Cele 3 elemente au un caracter exclusiv ceea ce inseamna ca ele sunt nu numai necesare, ci
si suficiente pentru existenta calitatii de subiect de drept
5.Cele 3 elem se bucura de diversitate, ceea ce inseamna ca au un continut ce comporta
particularitati distincte de la o persoana juridica la alta si chiar de la o categorie de persoane
juridice la alta.

Continutul elem constitutive ale peersoanei juridice:


1.Compartimentarea.Este acel element constitutiv al oricarei persoane juridice care consta in
structurarea ori cumpartimentarea subiectului de drept respectiv ca un tot unitar astfel incat
acesta sa isi desfasoare activitatea pentru a-si indeplinii scopul pe care si l-a propus.
2.Desemnarea persoanei sau persoanelor care in functue de categoris de persoana juridica data
de lege sau actul de constituire sa participe la raporturile juridice cu terții in numele si pe
seama personei juridice.

1.Structurarea sau compartimentarea stabilirea structurii interne ce sunt necesare pemtru ca un


astfel de subiect de drept sa isi poata realiza scopul pe care si l-a propus ca un tot unitar.
Stabilirea structurii interne se stabileste si se realizeaza dupa caz, prin lege, actul de
constituire, iar pentru anumite entitati pe statut,iar dupa recunoasterea calitatii de subiect de
drept prin diferite reglementari interne pentru buna realizare a scopului.
2.Desemnarea pers care sa participe in numele si pe seama persoanei juridice in calitate de
reprezentant legal are in vedere de fapt, desemnarea organelor de administrare a subiectului
de drept respectiv. Potrivit dispoztiilor legale calitatea de organe de administrare pentru o
persoana juridica pot fi persoane fizice sau persoane juridice care fie prin lege, fie prin actul
constitutiv ori statut sunt desemnate sa actioneze in raporturile cu tertii.

Importanta calitatii de sine statatoare ca element constitutiv- datorita acestui prim elem
constitutiv, pers juridica are posibilitatea sa participe in raporturile juridice cu tertii ca un tot
unitar. In al doilea rand, acest element prezinta importanta pentru teoria persoanei juridice sub
urmatoarele aspecte:
A.Acest element serveste la o mai buna conturare a notiunii de pers jur care ii permite
sesizarea elementelor comune, dar si de diferenta fata se acelasi element constitutiv pt diferite
categorii de pers juridice
B.Perfectionarea organizarii de sine statoare ca elem constitutiv sta la baza unui managemnt
performant
C.Acest prim element constitutiv este in stransa legatura cu celelalte 2 elemente constitutive
pt ca organizarea de sine statoare se face in primul rand in functie de baza materiala
(patrimoniu), iar impreuna trebuiesc pusr in slujba realizarii scopuluibpe care un astfel de
subiect de drept si l-a propus
D.Aceste elem prezinta importantapt cunoasterea modului de valorificare acapacitatii de
exerciitiu a unui astfel de subiect de srept, capacitate ce se realizeaza prin desemnarea
persoanei sau persoanei ca reprezentanti ai acesteia.
Patrimoniu propriu- aceste element constitutiv care consta in toatalitatea bunurilor si a
dreptueilor patrimoniale si respectiv obligatiilor patrimoniale distincte de ale altor subiecte de
drept avamd ca titular persoana juridica respectiv
Potrivit dispozitilorCC orice pers fizica sau juridica este titualara a unui patrimoniu care
include toate drepturile si obligatiile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Din textul
legal citat rezulta urmatoarele elemente:
a.Patrimoniu propriu este un element constitutiv alaturi de organizarea de sine statoare si
scop
b.Titularul patrimoniului este insasi persoana juridica ce va fi creata
c.Continutul patrimoniului unei persoane juridice este dat de toatalitatea bunurilor si
drepturilor patrimoniale cat si oblugatiilor patrimoniale
d.Patrimoniul propriu al persoanei jurifice ste distinct atat fata de cel al altor persoane,cat si
fata de patrimoniul individual a celor care au consimtit la constituirea unui astfel de subiect de
drept.

e.Finalitatea acestui element da posinilitatea persoanei juridice ca prin reprezentantul sau


legal sa participe in numele sau la toate raporturile de drept si de a avea o raspundere
patrimoniala proprie raspunzand cu unele exceptii numai cu patrimoniul sau pentru obligatiile
asumate de aceasta.