Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

1. Dimensionarea unei instalații de balast

Instalaţia de balast este utilizată în corectarea poziţiei centrului de masă al navei prin
ambarcarea, transportarea şi evacuarea peste bord a balastului lichid.

Instalaţiei de balast trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

 corectarea poziţiei centrului de masă al navei, în timp util.
 umplerea complete a tancurilor pentru nava cu asieta dreaptă cât şi pentru înclinări
îndelungate, transversale de maximum 15 şi longitudinală de maximum 5.
 funcţionarea astfel încât sa fie excluse degradarea de către apă a mărfurilor sau pătrunderea
apei în combustibil, posibilităţile inundării arbitrare a navei.
 să nu polueze acvatoriile cu apă amestecată cu reziduuri petroliere sau alte produse prevăzute
în convenţiile internaţionale.
 să răspundă cerinţelor impuse de registrele de clasificare (la construirea navelor şi
echipamentelor lor), în vederea prevenirii poluării cu hidrocarburi ca şi regulilor
internaţionale privind poluarea (MAROL din 1973 cu protocolul din 1978).
 să aibă la dispoziție mijloace de acţionare de la distanţă a pompelor şi locale.
 să fie fabricate din materiale rezistente la acţiunea apei de mare.
 să prezinte cât mai puţine armături de manevră şi fitinguri demontabile.
Instalaţia de balastare a navei are ca rol deplasarea centrului de greutate al navei, pentru a o
duce la asieta dorită, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apă de
mare. În acest scop instalaţia de balast dispune de tancuri de balast (unite prin tubulaturi) prin care
apa este deplasată cu ajutorul pompelor de balast.
Prin descărcarea mărfurilor, înălţimea metacentrica a navei se reduce, astfel înrăutăţind
stabilitatea. Pentru a asigura stabilitatea suficientă în condiţiile de navigaţie pe mare liberă, în
tancurile de balast se ambarcă apă de mare, care se adaugă deplasamentului navei goale.

1.1. Calculul volumelor tancurilor de balast

Descrierea raţionamentului de calcul:

Pentru calculul volumelor tancurilor de balast am folosit următoarele 2 raţionamente,funcţie

de zona de amplasare al tancului :
1) pentru tancurile din dublu fund ( din ambele borduri ) : T1;T2;T3;T4;T5;T6, a picului pupa
şi a picului prova calculăm ariile la diferite secţiuni orizontale (cu ajutorul programului Autocad ),
după care intregăm aceste arii pe înălţime, cu metoda Simpson.
2) pentru tancurile din dublu bord ( din ambele borduri ) : T7;T8;T9;T10;T11;T12, calculăm
ariile la diferite secţiuni transversale, după care intregăm aceste arii pe lungime.
Pentru tancurile din dublu bord se preferă această metodă, deoarece nava fiind un cargou de
mărfuri generale care transportă containere, forma dublului bord este influenţată şi de acest aspect.
Se face câte o secţiune transversală în dreptul fiecărei stive de containere , aşezând containerele şi se
obtine forma secţiunii transversale (forma dublului bord ).
Numărul secţiunilor orizontale / transversale folosit este impar, pentru ca metoda Simpson
pentru să se preteze.
Formula de „cuadratura Simpson” este folosită atunci când numărul N al intervalelor în care
se divizează domeniul de integrare este par.
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
Datele de intrare pentru calculul integralei unei funcţii definite prin tabel sunt doi vectori:
 primul vector este dat de cote sau de lungimi;
 al doilea vector este dat de ariile orizontale sau transversale.
Numărul elementelor diferă de la secţiune la secţiune, iar limitele de integrare sunt primul şi
respectiv ultimul dintre elementele primului vector:
 pentru tancurile din dublu fund: 5 secţiuni orizontale
 pentru picul pup : 7 secţiuni orizontale
 pentru picul prova: 13 secţiuni orizontale
 pentru tancurile din dublu bord: 5 secţiuni transversale

Calculul efectiv:
Tanc 1 = Tanc 2
amplasare: dublu fund, în pupa zonei cilindrice, tancul 1 corespunde bordului babord, respectiv
tancul 2 bordului tribord

Secţiune la [mm] faţa de linia de baza 2

Aria plutirii [ m ]
0 116,82
325 199,37
650 222,25
975 235,62
1300 243,44
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 267,95
Table 3.1 Tancurile 1 și 2
Vbalast  Vbrut  k  267.95  0.97  259.91 [m3 ] ,
unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 3 = Tanc 4
amplasare: dublu fund, în zona cilindrică, tancul 3 corespunde bordului babord, respectiv tancul 4
bordului tribord

Secţiune la [mm] faţa de linia de baza 2

Aria plutirii [ m ]
0 256,73
325 293,31
650 301,66
975 310,63
1300 312,82
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 378,61
Table 3.2 Tancurile 3 și 4

Vbalast  Vbrut  k  378.61  0.97  367.25 [ m3 ] ,

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 5 = Tanc 6
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
amplasare: dublu fund, în prova zonei cilindrice, tancul 5 corespunde bordului babord, respectiv
tancul 6 bordului tribord

Secţiune la [mm] faţa de linia de baza 2

Aria plutirii [ m ]
0 145,96
325 212,63
650 230,37
975 241,14
1300 247,88
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 281,25

Table 3.3 Tancurile 5 și 6

Vbalast  Vbrut  k  281.25  0.97  272.81 [m3 ] ,

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 7 = Tanc 8
amplasare: dublu bord, în pupa zonei cilindrice, tancul 7 corespunde bordului babord, respectiv
tancul 8 bordului tribord

Secţiune la [mm] faţa de coasta 0(axul Aria secţiunii transversale [ m 2 ]

cârmei),ce corespunde coastei...
20300 - C29 11,62
27800 - C39 10,18
34550 - C48 10,60
40550 - C56 10,67
46550 - C64 10,67
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 277,15
Table 3.4 Tancurile 7 și 8

Vbalast  Vbrut  k  277.15  0.97  268.83 [m 3 ] ,

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 9 = Tanc 10
amplasare: dublu bord, în zona cilindrică, tancul 9 corespunde bordului babord, respectiv tancul 10
bordului tribord

Secţiune la [mm] faţa de coasta 0(axul Aria secţiunii transversale [ m 2 ]

cârmei),ce corespunde coastei...
46550 - C64 10,67
58550 - C80 10,67
63800-C87 10,67
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
69800 - C95 10,67
78800 - C107 10,67
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 344,10
Table 3.5 Tancurile 9 și 10

Vbalast  Vbrut  k  344.10  0.97  333.77 [m 3 ] ,

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 11 = Tanc 12
amplasare: dublu bord, în prova zonei cilindrice, tancul 11 corespunde bordului babord, respectiv
tancul 12 bordului tribord

Secţiune la [mm] faţa de coasta 0(axul 2

Aria secţiunii transversale [ m ]
cârmei),ce corespunde coastei...
78800 - C107 10,67
84800 - C115 10,44
91550 - C124 10,37
96800 - C131 9,26
108800 - C47 8,20
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 280,70
Table 3.6 Tancurile 11 și 12

Vbalast  Vbrut  k  280.70  0.97  272.27 [ m3 ] ,

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc pic pupa

amplasare : pic pupa

Secţiune la [mm] faţa de linia de baza, ce Aria plutirii [ m 2 ]

corespunde plutirii...
4600 - platforma intermediara CM 1,49
5250 - WL5 6,25
6300 - WL6 38,87
7350 - WL7 55,50
8400 - WL8 63,70
9450 - WL9 70,43
10500 - WL10 73,78
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 282,28
Table 3.7 Tanc pic pupa

Vbalast  Vbrut  k  282.28  0.97  273.81 [m3 ] ,

Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc pic prova

amplasare : pic prova

Secţiune la [mm] faţa de linia de baza, ce Aria plutirii [ m 2 ]

corespunde plutirii...
0 - WL0 0,01
1050 - WL1 58,27
2100 - WL2 35,23
3150 - WL3 48,63
4200 - WL4 54,79
5250 - WL5 50,85
6300 - WL6 35,59
7350 - WL7 30,05
8400 - WL8 36,40
9450 - WL9 49,01
10500 - WL10 70,89
3
Total volum calculat [ m ] –volum brut 488,51
Table 3.8 Tanc pic prova

Vbalast  Vbrut  k  488.51  0.97  473.85 [m3 ] ,

unde: k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor elemente
metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Vtancuri  VT 1 +VT 2 +...+VT 12 +V picpupa +V picprova

Vtancuri  (2  267.95)  (2  378.61)  (2  281.25)  (2  277.15)  (2  344.10) 
(2  280.70)  282.28  488.51  4430.31 [m3 ]

Vbalast util  VT 1util +VT 2util +...+VT 12util +V picpupa util +Vpicprova util
Vbalast util  (2  259.91)  (2  367.25)  (2  272.81)  (2  268.83)  (2  333.77) 
(2  272.27)  273.81  473.85  4297.34 [m3 ]

Volumul de balast necesar pentru obţinerea pescajului de balast :

Vbalast  4129.58 [ m3 ] - diferenţa între volumul de balast necesar şi volumul maxim care se
poate dispune pe nava este de 4 % .

Adoptarea schemei constructive

Instalaţia de balast poate efectua următoarele manevre:
 umplerea tancurilor
 golirea tancurilor
 transferul :
 babord-tribord
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
 tribord-babord
 prova-pupa
 pupa-prova

Instalaţia va avea două pompe de balast,cuplate în paralel între ele şi tot în paralel cu pompa
de santină din compartimentul masini.
În continuare se prezintă pentru fiecare manevră succesiunea de valvule ce trebuie deschise,
celelalte valvule ramânând închise.
Valvulele notate de la 1 până la 13 corespund părţii din instalaţie aflată în afara CM,iar
valvulele notate de la 14 la 37 corespund parţii din instalaţie aflata în CM.
 Pentru umplerea tancurilor ( din DF, DB şi a picului prova )se deschid :
- pompa 1: valvulele : 14;15;21;23;22;16;(1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13)
- pompa 2: valvulele : 14;17;25;24;26;18;(1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13)

 Pentru golirea tancurilor ( din DF, DB şi a picului prova )se deschid :

- pompa 1: valvulele : (1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13),14;19;21;22;27;28
- pompa 2: valvulele : (1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13),14;20;24;25;29;30

 Pentru umplerea tancului pic pupa se deschid :

- pompa 1: valvulele : 15;16;21;22;33;32
- pompa 2: valvulele : 17;18;24;25;34;32

 Pentru golirea tancului pic pupa se deschid :

- pompa 1: valvulele : 31;21;22;27;28
- pompa 2: valvulele : 31;24;25;29;30

 Pentru transvazarea babord-tribord se deschid :

- pompa 1: valvulele : (1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13),19;21;22;33;34;26
- pompa 2: valvulele : (1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13),19;24;25;26

 Pentru transvazarea tribord-babord se deschid :

- pompa 1: valvulele : (1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12;13),20;21;22;23
- pompa 2: valvulele : (1;2;3;4;5;6;8;9;10;11;12;13),20;24;25;34;33;23

 Pentru transvazarea pupa-prova se deschid :

- pompa 1: valvulele : 31;21;22;23;1
- pompa 2: valvulele : 31;24;25;26;1
 Pentru transvazarea prova-pupa se deschid :
- pompa 1: valvulele : 1;19;21;22;33;32
- pompa 2: valvulele : 1;19;24;25;34;32

1.2. Parametrii de calcul

Calcul diametrelor tubulaturii:

Diametrul interior al tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel puţin egal cu cel mai mare
diametru al ramificaţiilor, sau altfel spus:
d magistrala  1.68 ( B  D)  LPP  25  1.68 (21.4  10.5) 117.7  25  127.94 [mm]
,
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

unde: B [m] – lăţimea maximă a navei

D [m] – înălţimea de construcţie
LPP [m] – lungimea între perpendiculare
Pentru a determina grosimea minimă a pereților ţevii, se recomandă valori minime pentru
grosimea pereţilor tubulaturii de aer/preaplin şi a instalaţiilor sanitare, funcţie de diametrul exterior.
Se adoptă grosimea minimă a pereţilor tubulaturii instalaţiei de balast = 4,5 mm.

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:

d int magistrala  130 [mm] d ext magistrala  140 [mm]
Diametrul interior al tubulaturii secundare este calculat pentru fiecare tanc în parte, după care
se va standardiza conform STAS 404/1, se verifică viteza de curgere a apei.
- pentru tanc1 = tanc 2
d tub _ T 1T 2  2.15 ( B  D)  l  25  2.15 (21.4  10.5)  26.25  25  87.21 [ mm]
,
unde: l [m] – lungimea tancului
Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:
d int tub _ T 1T 2  111 [mm] dext tubT 1T 2  121 [ mm]

- pentru tanc3 = tanc 4

dtub _ T 3T 4  2.15 ( B  D )  l  25  2.15 (21.4  10.5)  32.25  25  93.96 [ mm]
,
unde: l [m] – lungimea tancului
Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:
d int tub _ T 3T 4  111 [ mm] d ext tubT 3T 4  121 [mm]

- pentru tanc5 = tanc 6

d tub _ T 5T 6  2.15 ( B  D )  l  25  2.15 (21.4  10.5)  30.0  25  91.51 [mm]
,
unde: l [m] – lungimea tancului
Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:
d int tub _ T 5T 6  111 [mm] d ext tubT 5T 6  121 [mm]

- pentru tanc7 = tanc 8

dtub _ T 7 T 8  2.15 ( B  D )  l  25  2.15 (21.4  10.5)  26.25  25  87.21 [mm]
,
unde: l [m] – lungimea tancului
Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:
d int tub _ T 7T 8  111 [ mm] d ext tubT 7 T 8  121 [mm]

- pentru tanc9 = tanc 10

d tub _ T 9 T 10  2.15 ( B  D )  l  25  2.15 (21.4  10.5)  32.25  25  93.96 [ mm]
,
unde: l [m] – lungimea tancului
Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:
dint tub _ T 9T 10  111 [mm] d ext tubT 9T 10  121 [mm]
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
- pentru tanc11 = tanc 12
d tub _ T 11T 12  2.15 ( B  D )  l  25  2.15 (21.4  10.5)  30.0  25  91.51 [mm]
,
unde: l [m] – lungimea tancului
Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35, se alege:
d int tub _ T 11T 12  111 [mm] dext tubT 11T 12  121 [mm]

- pentru tanc pic prova

d =130 [mm] d ext tub _ picprova =140 [mm]
Se alege int tub _ picprova

- pentru tanc pic pupa

d =111 [mm] dext tub _ picpupa =121 [ mm]
Se alege int tub _ picpupa

Stabilirea vitezei de curgere a apei prin conductă:

Instalaţia de balast lucrează pe aspiraţie şi pe refulare, majoritatea tubulaturii este străbătută

de apa de mare în ambele sensuri.
Viteza apei şi configuraţia traseului sunt variabile de cea mai mare importanţă, lucru care
influențează performanţele instalaţiei de balast .
Pentru determinarea vitezei apei, se aleg recomandările:
- pentru apa de mare, aspiraţie : vno min ala  0.18  d  0.18  130  2.05 [m / s ]
- pentru apa de mare, refulare : vno min ala  0.3  d  0.3  130  3.42 [m / s ]
vmax ima  3.65 [m / s ]
-
vmin ima  1 [m / s ]
-
Se alege v  2.4 [m / s]

Calculul debitului minim:

  d 2  v   0.132  2.4  m3   m3 
Qmin   =0.032   =115.2  
4 4  s   h  ,
unde: d [m] – diametrul interior standardizat al magistralei de balast
v [m / s] - viteza apei

1.3. Calculul hidraulic al instalaţiei

Pentru a dimensiona pompa de balast, se iau in calcul mai multe situaţii, după care se alege
situația cea mai defavorabilă pentru pompă ( sarcina este maximă ).
În funcţie de configuraţia şi dimensiunile tubulaturii traseului se vor calcula pierderile
hidraulice şi cele geodezice pentru a se putea determina sarcina H a pompei.
În majoritatea cazurilor, situaţia cea mai dezavantajoasa de funcţionare pentru pompa de
balast, este atunci când aspiră din tancul de balast cel mai din prova (picul prova) şi refuleaza în
tancul cel mai ridicat (picul pupa) sau peste bord.
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

Aspiră din tanc pic prova şi refulează peste bord,cu ajutorul pompei 1, din babord,valvulele
1,19,21,22,27,28 rămăn deschise, restul rămân închise.
Sarcina minimă a pompei este:
H p    g  ( za  zr )  (ha  hr ) [ Pa ]
 kg 
  1025  3 
unde:  m  - densitatea apei
m
g  9.81  2 
 s  - acceleraţia gravitaţională
za  zsorb magistralaDF  zmagistralaDF aspiratie _ pompa  0.55  0.95  1.5 [m]
,
zsorb magistralaDF [m]
unde: - distanţa dintre cota poziţiei sorbului şi cota magistralei de balast
zmagistralaDF  aspiratie _ pompa [m]
- distanţa dintre cota magistralei de balast şi cota de aspiraţie a
pompei
Cel mai defavorabil caz pentru funcţionarea pompei atunci cand cota za este pozitivă ( cand
nivelul apei din tancul pic prova scade sub cota de aspiraţie a pompei ), se consideră za  maxim .
zr  zrefulare _ pompa cot a _ peste _ bord  T  z LB _ nava refulare _ pompa  1  7.4  1.7  1  6.7 [m]
,
zrefulare _ pompa  cot a _ peste _ bord [ m]
unde: - distanţa de la cota de refulare a pompei până la cota de
refulare peste bord; Se alege pescajul de plină încărcare şi nu pescajul de balast

Pierderea de sarcina se calculează cu relaţia :

 l  v2
h           [ Pa ]
 d  2 ,
unde:  - coeficientul pierderilor hidraulice pe porţiuni drepte
l [m] - lungimea tronsonului de calcul
d [ m] - diametrul interior al tubulaturii
 - suma pierderilor locale
 kg 
  1025  3 
 m  - densitatea apei
m
v  
 s  - viteza apei

Pierderile pe aspiraţie:

 1
  f  Re; 
   - pentru pereti semirugosi ,
unde: Re  numărul Reynolds
v  d 2.4 130 103
Re    2.619 105  2000  regim turbulent
 1.191 10 6
,
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
m
v  2.4  
unde :  s  - viteza apei
d  130 103 [m] - diametrul tubulaturii
 m2 
  1.19110   6

 s  - vâscozitatea cinematică pentru apa de mare

1 d 130
   866.66
 - rugozitatea relativa  k 0.15 ,
unde: k  0.15 [ mm ] - rugozitatea absolută a pereţilor tubulaturii

Din diagrama de variaţie a coeficientului de frecare  , se alege   0.0205

Traseul de calcul se compune din: 5 coturi la 90 , 1 sorb, 3 valvule cu fluture acţionate de la


distanţă, 1 T de trecere şi 1 T de distribuţie, un filtru ( montat pe tubulatura de aspiraţie a pompei.), 1

valvulă de control.

a) Sorb:

Figure 3.1 Sorb

Figure 3.2 Grafic sorb

Adopt  sorb  0.3
b) Cot la 90 :


Coeficientul de rezistenţa totală :

 cot   t   0   1   2 ,
unde:  0 - funcţie de criteriul Reynolds
R R
 1 - depinde de raportul d - R  raza de indoire, adopt d  2
 2 - depinde de unghiul  ,   90
Re 2*104 4*104 6*104 8*104 105 2*105 3,8*105 5*105 >=7*105
0 2,0 1,5 1,4 1,3 1,25 1,12 1,08 1,0 0,9
Table 3.9 Coeficient de rezistență funcție de criteriul Reynolds

R/d 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.25 1.5 2.0 2.5 3.0 10 15 20
1 1,1 0,73 0,47 0,32 0,23 0,19 0,15 0,13 0,11 0,05 0,1 0,06 0,04 0,04
Table 3.10 Coeficient de rezistență funcție de raport
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
 20o 40o 60o 80o 90o 100o 120o 140o 160o 180o
2 0,34 0,60 0,80 0,93 1 1,07 1,117 1,125 1,33 1,4
Table 3.11Coeficientul e rezistență functie de ughi

 cot   t   0   1   2  1.10  0.118 1  0.129

c) T-uri:
 T _ trecere  1
 T _ distributie  1.5

d) Valvule cu fluture ,acţionate de la distanţă:

Table 3.12 Valvule cu fluture, acționate de la distanță

Figure 3.3 Robinet cu clapetă fluture

Ţinând cont,că la trecerea apei prin tubulatura, aceste valvule sunt deschise. Se alege
 valvula _ fluture  0.2

e) Valvule cu reţinere,cu clapeta:

Table 3.13 Valvule cu reținere, cu clapete

Figure 3.4 Robinet de reţinere cu clapetă

Ţinând cont,că la trecerea apei prin tubulatura, aceste valvule sunt deschise. Se alege
 valvula _ retinere  1.2
f) Filtru:
Valori ale pierderii de presiune prin filtre tip DEWERS [mH2O] :
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
viteza [m/s] 0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
Fluid
fineţe [mm]
Motorină 0,2-0,5 0,0 0,08 0,15 0,3 0,6 1,0
Motorină, apă 0,65-1,4 0,0 0,05 0,1 0,25 0,5 0,75
Combustibil greu 0.65-1,4 0,0 0,4 1,4 3,1 6,1 9,5
Apă 2,0 0,0 0,03 0,1 0,2 0,35 0,6
Combustibil greu 2,0 0,0 0,3 1,2 2,4 4,1 7,0
Apă 5,0 0,0 0,02 0,08 0,15 0,25 0,45
Table 3.14 Pierderi de presiune prin filtre

h filtru  0.25 [mH 2 0]  0.025 [ MPa]  prin corelare:  filtru  0.83

Se alege
    5   
sorb cot T _ trecere  3 T _ distributie valvula _ fluture   valvula _ retinere   filtru
   0.3  5  0.129  1  1.5  3  0.2  1.2  0.83  6.075
 l  v2  95  2.42
ha            =  0.0205   6.075   1025  =62156.6 [ Pa]  0.62 [bar ]
 d  2  0.13  2

Pierderile pe refulare:
Traseul de calcul se compune din : 6 coturi la 90 , 2 T-uri de distribuţie, 1 valvulă cu fluture


acţionată de la distanţă , 2 valvule de control.

  6   2 
cot 
T _ distributie  2 
valvula _ fluture valvula _ retinere

   6  0.129  2 1.5  0.2  2 1.2  6.374

 l  v2  20  2.42
hr            =  0.0205   6.374   1025  =28126.2 [ Pa]  0.28 [bar ]
 d  2  0.13  2
Pierderile totale:
hinstalatie  ha +hr  62156.6  28126.2  90282.8 [ Pa ]  0.90 [bar ]

Sarcina geodezică pe aspiraţie:

  g  za =1025  9.811.5=15082.8 [ Pa]=0.15 [bar ]

Sarcina geodezică pe refulare:

  g  zr =1025  9.81 6.7=67370.1 [ Pa ]=0.67 [bar ]

Sarcina geodezică totală:

  g  zinstalatie =  g  za    g  zr  15082.8  67370.1=82452.9 [ Pa]  0.83 [bar ]

Sarcina instalaţiei ( minimă a pompei ):

H p  H i    g  zinstalatie  hinstalatie  82452.9  90282.8  172735.7 [ Pa]  1.73 [bar ]

Aspiră din tanc pic prova şi refulează în tanc pic pupa ( transvazare prova-pupa),cu ajutorul
pompei 1, din babord,valvulele 1,19,21,22,33,32 fiind deschise, restul rămânând închise.
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
ha =62156.6 [ Pa]  0.62 [bar ]
Pierderile pe aspiraţie:
Sarcina geodezică pe aspiraţie:   g  za =15082.8 [ Pa ]=0.15 [bar ]

Traseul de refulare: 2 tronsoane de tubulatură, de diametre diferite.

Primul tronson ţine de la refularea pompei şi până la al doilea T de distribuţie : se compune

din : 3 coturi la 90 , 2 T-uri de distribuţie, 1 valvulă cu fluture acţionată de la distanţă , 1 valvulă de


control .
Pierderile primului tronson:
   3   cot  2   T _ distributie   valvula _ fluture   valvula _ retinere
  3  0.129  2 1.5  0.2  1.2  4.787
 l  v2  8  2.42
htronson _1            =  0.0205   4.787  1025  =17855.2 [ Pa ]  0.18 [bar ]
 d  2  0.13  2

Sarcina geodezică a primului tronson:

  g  ztronson _1 =1025  9.81  0=0 [ Pa]=0 [bar ]

Al doilea tronson ţine de la al doilea T de distribuţie şi pana la sorbul din tancul pic pupa: se
compune din : 4 coturi la 90 , 1 T de trecere, 1 valvulă cu fluture acţionată de la distanţă .


Pierderile celui de-al doilea tronson:

   4   cot   T _ trecere   valvula _ fluture
  4  0.129  1  0.2  1.716
 1
  f  Re; 
   - pentru pereti semirugoşi ,
unde: Re  numărul Reynolds
v  d 3.3 111 103
Re    3.075 105
 1.191 10 6
,
m
v  3.3  
unde :  s  - viteza apei
d  111 103 [ m] - diametrul tubulaturii

6  m 
2
  1.19110  
 s  - vâscozitatea cinematică pentru apa de mare
1 d 111
   740
 - rugozitatea relativa  k 0.15 ,
unde: k  0.15 [ mm ] - rugozitatea absolută a pereţilor tubulaturii

Din diagrama de variaţie a coeficientului de frecare  , se alege   0.0215

Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

 l  v2  30  3.32
htronson _ 2            =  0.0215   1.716   1025  =42008 [ Pa ]  0.42 [bar ]
 d  2  0.111  2
Sarcina geodezică a celui de-al doilea tronson:
  g  ztronson _ 2 =1025  9.81  3.5=35193.3 [ Pa ]=0.35 [bar ]
Pierderile totale:
hinstalatie  ha +htronson _1 +htronson _ 2  62156.6  17855.2  42008  122019.8 [ Pa]  1.22 [bar ]
Sarcina geodezică totală:
  g  zinstalatie =  g  za    g  ztronson _1    g  ztronson _ 2 
  g  zinstalatie =15082.8  0  35193.3=50276.1 [ Pa ] 0.50 [bar ]
Sarcina instalaţiei ( minimă a pompei ):
H p  H i    g  zinstalatie  hinstalatie  50276.1  122019.8  172295.9 [ Pa]  1.73 [bar ]
În urma analizei celor mai defavorabile cazuri de funcţionare a pompei aleg :
H p  H i  max( H p _11.4.3.1 ; H p _11.4.3.2 )  max(1.73 ; 1.73)  1.73 [bar ]
Trasarea caracteristicii tubulaturii:
Pentru a trasa sarcina instalaţiei:
h 90282.8
hinstalatie  sinstalatie  Q 2  sinstalatie  instalatie
2
 2
 88.16 106
Q 0.032 ,
unde: sinstalatie - caracteristica hidrodinamică a instalaţiei
H i    g  zinstalatie  sinstalatie  Q 2  82452.9  88.16 106  Q 2

Pentru a trasa sarcina pe aspiraţie :

h 62156.6
ha  sa  Q 2  sa  a2   60.69  106
Q 0.0322
H a    g  za  sa  Q 2  15082.8  60.69 106  Q 2
Q [ m 3 / h] H instalatie [bar ] H a [bar ]
0 0,82453 0,15083
10 0,83133 0,15551
20 0,85174 0,16956
30 0,88575 0,19297
40 0,93337 0,22575
50 0,99459 0,26790
60 1,06942 0,31941
70 1,15785 0,38029
80 1,25989 0,45053
90 1,37553 0,53014
100 1,50478 0,61912
110 1,64763 0,71746
120 1,80408 0,82516
Table 3.15 Sarcina pe aspirație
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

1.4. Alegerea pompelor

Se alege o pompă centrifugă verticală, seria “NISM”, de la “Allweiler”. Diagramele după

care se alege pompa şi verificarea parametrilor de funcţionare sunt:
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

Figure 3.5 Grafic de performanță pentru pompa cu seria "NISM"

Din diagramă: pompa “NISM” 100- 250 ( 100 - diametrul nominal de refulare , 250 -
diametrul nominal al rotorului ), turaţia=1450 1/min.

Din diagrama curbei caracteristice a pompei aleasă:

Qcalculat  115.2 [ m3 / h]
H calculat  1.73 [bar ] 17.3 [mH 2 0]
Se alege punctul cel mai apropiat de pe prima curbă superioară punctului de intersectie
H Q Qefectiv  118 [m3 / h]
H efectiv  1.78 [bar ]  17.8 [mH 2 0]
Pefectiva  7.4 [ kW ]
NPSH efectiv  NPSH admisibil  2 [m]
.
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

Figure 3.6 Grafic pompă NISM 100-250

Punctul de intersecţie rezultat se află şi în interiorul curbei de randament maxim al pompei.

În continuare se verifică funcţionarea pompei pe aspiraţie :
p  ps h
NPSH disponibil  0  za  a  NPSH admisibil
g g ,
p0  101325 [ Pa] - presiunea apei
unde:
Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast
ps  1936 [ Pa ] - presiunea vaporilor saturaţi la temperatura de 17 C
za [m] - cota reală de aspiraţie pentru cazul cel mai defavorabil de funcţionare a pompei
ha [ Pa] - pierderile hidraulice pe tubulatura de aspiraţie a pompei
101325  1936 0.62 105
NPSH disponibil   1.4   2.32 [ m]
1025  9.81 1025  9.81
NPSH disponibil  2.32 [m]  NPSH admisibil  2 [m]
, pompa funcţionează corespunător pe
aspiraţie.

Figure 3.7 Secțiune pompă NISM (I)

Flanges
up to DN150 acc. to DIN 2533
DN D bf k g No.of
d holes
DNs
125 250 26 210 18 8
150 285 26 240 22 8
Table
3.16 Flanșe

Figure 3.8 Secțiune pompa NISM (II)

Mihăilă Ciprian-Andrei Dimensionarea unei instalații de balast

Connections
Filling Drainage Seepage Venting Pressure gauge
drain
A1 B1 D8 E3 E4 M1 M2
G 3/8 G 3/8 G 3/8 G½ G½ G½ G 3/8
Table 3.17 Conexiuni

Pump Flanges Pump

size
DNs DNd a f1 h1 h2 m1 m2 m3 m4
100-250 150 125 210 261 400 350 600 440 480 410
Table 3.18 Flanșe și Pompe

Pump size Feet

b c1 l4 n1 n2 n3 n4 s1
100-250 80 22 296 600 540 400 330 M20
Table 3.19 Dimensiuni pompă

Spee Motor Dimensiuni motor Pump dimensions

d size kW
1/min
a1 d h2 l1 l2 f l
1450 132M 7.5 300 260 185 411 20 238 a + f + l2 + l1
Table 3.20 Dimensiuni motor și pompă