Lev Tolstoi

P@VBwWE
w0

P@VBSWURE

Editura REGIS
 Cuprins

Povestiri ...............:. ..........,................5

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Creanga de alun ........... 11

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cdinele lui Iacob .......... 19

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cum a fost prins ursul ................22

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Pisirica ....:............
(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Cei trei urgi ......... .........31

(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Filopok ........37
(Traducere de Valeria Sadoveanu)

93
Povestea unui biie{el Vrabia gi rindunelele......... ..........68
care n-a fost luat la orag .............43 (Trad. de P. Crelia gi I. Dumbravl)
(Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)
Broasca lestoasl .........69
Bunicul cel bitrdn gi nepolelul ........... :......46 (Traducere de Valeria Sadoveanu)
(Traducere de P. Crefia gi T. Solescu)
Bdtlanul, pegtii gi racul.... ............73
Pisoiul..... .....49 (Trad. de P. Crefia gi I. Dumbravi)
(Traducere de Valeria Sadoveanu)
Milinul
Cum a urnit mujicul un pietroi..............."..52 (Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)
(Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)
Corbul gi puii lui ........... ..............78
Ursul in ciruli (Trad. de P Crefia gi I. Dumbrav[)
(Trad. de P. Cielia gi I. Dumbravi)
Vaca .............82
Cum s-a dat holul in vileag (Traducere de P. Crefia gi T. Solescu)
(Traducere de P. Crefia gi T. Solescu)
Rechinul. .....88
Leul gi cileluga ........,...60 (Traducere de Valeria Sadoveanu)
(Traducere de Valeria Sadoveanu)

Ariciul gi iepurele .......63

(Traducere de P. Crelia gi T. Solescu)

94 95
Coperta gi ilustralii
Clelia Ottone

?ovEsrlRl
,(

Un b[iefel s-a jucat qi a sPart din

nebigare de seame o ceagce scumPe.
Nu l-a vlzut nimeni. A venit tata 9i l-a
intrebat:
Cine a spart-o?
@ Toate drepturile rezervate Editurii REGIS
-Bliefelul, degi tremura de frrch, a
Tel/fax: 021 222 26 16;074475 65 86
www.edituraregis.ro
raspuns:
5
 -TatllEu.i-a zis atunci:
ifi mulgumesc ci ai spus adevirul.
- *
A plecat odati capra pe cAmp, dupd
mAncare, iar pe rezi i-a inchis in colibi
qi le-a poruncit s[ nu deschida niminui.
Le-a spus a$a:
cind o si auzili glasul meu,
-Numai
atunci s[ deschideli.
Lupul a ascultat tot, a venit la ugi gi
gi-a prefbcut glasul dupi cel al caprei:
deschidefi, a venit mama
-CopilaEi,
gi v-a adus de mincare.
Copilaqii s-au uitat pe fereastr[ qi au
spus:
al mamei, dar picioarele
-Glasu-i
sunt ale lupului; si nu-i deschidem!
re

Un goricel a iegit la plimbare. S-a

plimbat prin curte gi apoi s-a intors iar
la maicl-sa:
gtii, miicufi, c[ am vdzut doui
-Se 7
animale: unul riu de tot qi altul bun. cenugii. igi linge btinifa
Mama l-a intrebat: de pe piept gi cind se
Cum erau animalele astea? uita la mine abia migca
-
$oricelul i-a rispuns: din codili.
- Cel riu se tot invArte prin curte. Are $oricioaica cea b[-
picioare negre, mol rogu, ochi holbali gi trini a spus:
cioc incovoiat. Cind am trecut pe ldnga Tare mai egti
el, a ciscat gura, a ridicat un picior gi prost. Apoi acela e chiar
a strigat a$a de tare, ci de spaimi nici motanul.
n-am gtiut incotro s-o apuc. *
cocogul, a rlspuns goricioa- Doi lirani s-au dus
-Acela-i
ica cea bitrdn[. Nu face riu niminui, de impreunl la vdnitoare.
el si nu te temi. Ei, dar celalalt?
Celalalt stitea culcat gi se incilzea
-
la soare. Are gdtul alb gi picioruEele moi,
 Unul se cobori intr-o vigiuni gi ii
strigi de acolo celuilalt:
Vino-ncoace, am prins un urs!
- CREA:NQA DE ALUN
-Trage-l
pinl aici!
Da'-n-am si-l pot trage!
- Atunci vino-ncoace singur!
- Pei nu-mi d[ drumul, vrea si ml
A fost odati un negustor bogat, care
- avea trei fete. intr-un rAnd s-a pregitit
mlnAnce. si plece el dupi marft 9i le-a intrebat
rt pe fete ce vor si le aducl. Cea mare l-a
Pisica s-a culcat pe acoperig gi gi-a rugat si-i aducd' mirgele, a doua a cerut
strAns libufele sub ea. O pisiricl s-a un inel, iar ceamai micl a sPus:
aqezat alituri. Nu sta aproape, plslrico, Nu-mi trebuie nimic. Daci i1i vei
pisicile sunt viclene!
-
aduce aminte de mine, adu-mi 9i mie o
creangl de alun.
A plecat negustorul. $i-a terminat
treburile qi i-a cumpirat fetei celei mari
mlrgele, iar celei de-a doua un inel.
, Trece el la intoarcere printr-o pidure

qi-qi aduce aminte c[ fata cea mici n-a

cerut nimic altceva decit' o creangl de
alun. Coboari din c[ru![ s[ rupl una.
Deodati zhreqte intr-un tufig o
creangl de alun, dar nu o creangl
.11
10
obignuiti, ci una cu alune de aur pe ea.
igi spuse atunci negustorul: "Iat[ un
dar frumos gi pentru fata mea cea mici
gi cuminte'i A aplecat creanga gi a rupt-o.
Pe dat[ a r[sirit, ca din pimint, un urs,
l-a apucat pe negustor de mAnd gi i-a
spus:

-Cum ai indriznit si rupi creanga

mea? Acum am s[ te mininc.
Negustorul s-a speriat gi i-a rlspuns:
N-a$ fi luat creanga, daci nu m-ar
-
fi rugat fata mea cea mai mici.
Se r[zgindi atunci ursul:
acasi, dar line rninte: cine te
-Du-te
va intAmpina intAi, pe acela ai si mi-l dai
mle.
Negustorul i-a ftgiduit, gi ursul i-a dat
drumul. Pe urmi, negustorul a pornit mai
departe
^Cumgi a ajuns acasl.
a intrat in curtea casei sale,
i-a iegit fugu inainte fata lui cea mici gi
iubiti. Negustorul gi-a adus aminte cai-a
fhgiduit ursului pe fiinfa care-i va iegi in
13

lntAmpinare gi i s-au inmuiat picioarele.
El a povestit apoi tot ce i s-a lntAmplat
gi ca ursul ia cerut s[ i-o dea pe fata cea
mici. Cu to{ii au inceput si plingi.
Nu plange{i - spuse atunci mama -
-
gtiu eu ce-i de fbcut. CAnd o si vinl ursul
dupa fata noastrl, noi o s-o gltim pe fata
ciobanului gi i-o dem pe ea in loc.
intr-o zi, pe cind se aflau cu tolii
acasi, iatl intri in curte o trlsuri. $i ce
T4
s[ vezi?! Se coboar[ din trisuri un urs,
se apropie de negustor gi ii sPune:
D[-mi fata.
-Negustorul nu gtia ce si risPundi.
Mama ins[, a priceput de indati ce are
de fbcut. A gitit-o pe fata ciobanului
gi i-a adus-o ursului. Ursul a aqezat-o
in trlsuri gi a plecat. Cum au pornit,
ursul a inceput s[ mormiie gi a vrut s-o
minAnce. Atunci, ea a mirturisit c[ e
fata ciobanului gi nu a negustorului.
Ursul s-a intors la negustor 9i i-a spus:
M-ai ingelat, di-mi-o pe fata cea
adevlrati.
Din nou s-au pornit cu tofii pe plAns.
Au gltit fata, gi-au luat rimas bun de la
ea gi i-au dat-o ursului. Ursul a agezat-o
in trisurl gi au plecat. Au mers ei cAt
au mers, au ajuns intr-o pidure mare 9i
s-au oprit. Ursul s-a dat jos din trisuri
gi a spus:
Aici e casa noastri, vino dupl mine.
-Ursul a coborAt intr-o groaPi, iar
fata s-a dus dupi el. Dup[ aceea, ursul a
15
deschis o ugi mare, a tras-o pe fatl intr-un
beci intunecos gi a spus:

-Vino dupi mine.

Fata tremura de spaiml gi se gindea
c6, i-a sosit sfhrgitul, dar tot s-a dus dupl
urs.
Deodati se auzi un bubuit ca un
tunet. Se fhcu luminl qi fata vlzu ci nu
este intr-un beci, ci intr-un palat bogat.
Peste tot lumini, muzic6; oameni frumos
imbricali o intimpini gi i se inchinl, iar
lAnga ea; uri prin! tdnir.
Prinlul s-a apropiat de fati gi i-a spus:
Nu sunt urs, sunt prin! qi vreau s[
-
mi insor cu tine.
Pe urmi au trimis dupi p[rinfii fetei,
au poftit oaspeli gi au fbcut nuntl. $i
au triit fericili, iar creanga de alun au
pistrat-o cu mare grijd.

l7